TURING..

CLUBUL ROMANIEI
ASOCIAŢfE DE TURISM ŞI PENTRU PROTECŢIA NATUREI

-1.'

.BRANUL
ŞI

CETATEA BRANULUI
MONOGRAFIE ISTORICĂ � GEOGRAFICĂ
TURISTI CĂ - PITOREASCĂ - DESCRIPTIVA
DE

Prof. IOAN MOŞOIU

DIRECTORUL LICEULUI ŞAGUNA DIN BRAŞOV
MEMI:HW AL T.-C. R. -SECŢIA BRAŞOV

INTRODUCERE DE

SIMION MEHEDINTI .
MEMBRU AL AOADEMIEI ROMÂNE; PROFESOR UNIVERSITAR
MEMBRU AL T.-O. R.-SEOŢIA B UCUREŞTI
'-

:8. GRUPUL CĂLĂUZELOR ŢĂREI BÂRSEI

Seria 1. MONUMENTE ŞI LOCALITAŢI
:N:,o. 2. BRANUL ŞI CETATEA BRANULUI
ou 19 PLANŞE FOTOGRAFICE, cu 4 PLANURI, O SQHIŢĂ DE HARTÂ,
6 PAGI N I ÎN PENIŢĂ ŞI 11 FRONTISPICII EXECUTATE DE
PROF. V. MAXIMILIAN
MEMBRU AL T.-C. R.-SECŢIA BRAŞOV

, • c

BUCUREŞTI
EDITURA ASOC. TURING-CLUBUL ROMÂNIEI
1930

www.dacoromanica.ro
BRANUL *I CETATEA BRANULUI

www.dacoromanica.ro
 TURING-CLUBUL ROMANI EI
ASOCIATIE DE TURISM SI PENTRU PROTECTIA NATUREI
7111,-4

BRANUL TI

CETATEA BRANULUI
MONOGRAF1E ISTORICA GEOGRAFICA
TURISTICA PITOREASCA DESCRIPTIVA

DE

Prof. IOAN MOSOIU

DIRECTORUL LICEULUI SAGUNA DIN BRASOV
MEMBRU AL T.-C. It. SECTIA BRASOV

INTRODUCERE DE

SIMION MEHEDINTI
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE ; PROFESOR UNIVERSITAR
MEMBRU AL T.-C.R. -SECTIA BUCURESTI

a. GRUPUL CALAUZELOR TAREI BARSEI

Serial. MONUMENTE SI LOCALITATI
Xa. 2. BRANUL I CETATEA BRANULU1
cu 19 PLANSE FOTOGRAFICE, CU 4 PLANURI, 0 SCHITA. DE HARTA,
5 PAGINI tN PRNITA. SI 11 FRONTISPICII EXECUTATE DR
PROF. V. MAXIMILIAN
MEM BM' AL T.-C. R. SECTIA BRASOV

BUCURESTI
EDITURA ASOC. TUR1NG-CLUBUL ROMANIEI.
1930

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
De mutt simfiam datoria de a prinde, in forme statorni,-e, vieafa,
atilt de caracterislial sub toate aspectcle ei, precum i frumusefile
inchntotoarc ale colfului de fard, in care am what lumina zilei.
Am finut sa rlisrind acestui glas al datoriei, urmilnd 4 inclemnulai
primit fiind incd pe bdncile facultd(ii de Were dela iubitul
nos/1.0 Prof esor Simion Alehedinfi, de a cercela fiecare diutre noi
finutul, in care vom fi sortifi sti trdim, din punrt de vedere istoric,
geogralic ci etnografic.
Datoria de a strdnge, mai ales, materialul elnografic este azi
cu atilt mai imperioasli, cu cdt vedem cunz dispar sub ochii nostri
tradifiile, obiceiurile, portal, can/et-die si arta poporald, fdcdnd
loc celor mai exotice produse ordsenesti. Industria moderndzice
tin invdfat --este in acelas limp un factor de distrugere si de-
zagregare a viefii poporale. lufeala cu care pdtrunde civilizafia
modernit si in cele mai izolate colfuri ale viefii rurale, are ca ur-
mare abandonarea a tot ce formeaza caracteristica domeniului
rural.
5i la Bran, in care pawl deundzi locuitorii tralatt in epoca lem-
nului, unde se mai gdsesc incd case la cari pand i ettiele stunt
de lemn, se resin:le acest fenomen de transformare a viefii locale,
pierzfinduli caracterul arhaic. Disparifia treplata a obireiurilor
,si forinelor de vieafd neaosil romdneascli In'a still:it/al sa strdng
infra cdl mi-a fost posibil materialul etnografic, in care se
oglindeste cu deosebire trecutul istoric ,si artistic al Branului.
Doresc, ca acest inceput modest sd serveascil drept indemn
.si altora spri, cerceldri ma; amdnunfite /1 complete.
De incheiere imi exprim recunostinfa, PO de asociafia Turing-
Clubul Romdniei de stub presidenfia D-lui Mind Haret, pentru spri-
jinul dab prin editarea acestei lucrori. Voi fi satisfficut, (lac() voi
ji putut contribui i ell cu ceva la atingerea (intei armarite de
oceasta asocia(ie turisticd de a trezi dragostea i respectul latd de
Irumusefile pamdntului romiinesc, prin cunoasterea at mai amd-
I:unfit/I a celor mai caracteristIce finuturi.
I. Mowiu

www.dacoromanica.ro
 De aceea este o adevdratd bucurie, cd an dascdl inimos din (inutul
Barsei a hnplinit areastd sarcind cu privire la coltul sdu de Ord. &Ind
vor urma la rand: liategul, Oasul, Tara Motilor si celelalte, cafe mai
pot fi urmarite dincolo si dincoace de Carpafi ?
Lucrarea de fatad e asa dar binevenitd si, sontem siguri, ea va capiita
cu vremea o desvoltare tot mai mare, imbogii(ind prin cercetdri noad
fiecare capitol. Dovada o avem inaintea ochilor : cateva scurte observdri
fticute pe harta Arghitei, au provocal o micd comunicare cu ocazia con-
gresului geografic de la Brasov, iar urnzarea a lost frumosal stuchu al
D-lui S.Opreanu asupra intregei (dri ocupate de Sdcui. Seria cercetdrilor
asteapta deci sd lie continuatd st in alre pdrfi ale pdmdntului romanesc
qi, dupil aite slim, se si continud. lar prolesorti de geografie i istone vor
primi cu reald recunostintd astlel de lucrdri, in care se poate vedea
ldmurit, cam, de nzulte ori, istoria este o geogralie in miscare".
S. Mehedinti.

:: 8 ::

www.dacoromanica.ro
toikkrikkittErinizimkick:tork-
4
groll
11111111

4
t.

tf-
,,,,,,,.....,0m,
.

.1
AP 1 ii,'
',",`';"
id Li, u
. 4
4.
4

- tio
*4
-_-.........--., - ,!! ....... No

.,
. .
.
,
1 I ht
p I

,,.W. MAL:11,; ...,.---,

4

I 4'IN110
Al 317 . 0197

CETA7E CAREW ARE PAGINELE

DE SUFERINTA ;SI DE GLORIE".

Ag.r.+Xtes.

pornind dela Brasov in directia Sud-Yest si strabatând limba de

ses, prin care curge apa BArsei, dela o vreme privirile incep a
luneca spre curmAtura Branului dintre culmile svelte ale Pet rei-
Craiumi si cetatea masiva a Bucegilor. Privelistea, pe care ti-o ofera
dimburile acoperite cu padure, cu ogoare sau ffinete si presarate cu
go3po1ariile resfirate, este din cele mai pitoresti. La desAvfirsirea pito-
rescului, rezultat din imbinarea dealurilor cu sesul, care se vAra ca o
pang sub poalele lor, cu vAile täinuite, cu zidurile numai turie ale
muntilor, a mai contribuit si mina omeneasca prin ridicarea castelului
la poarta" Branului, acAtat pe umArul unei stand calcaroase.
De inceputurile acestei asezAri se leaga toata istoria Branului. Pas-
trarea numirei romAno-slave Bran (poartA), data intregului tinut in forma
de cetate cu doua porti, una spre Campulung, cealaltA spre Brasov,
precum si transmitera atfitor numiri de locuri si ape ne aratA, cA din
cele mai vechi vremi ale inchegarii neamului nostru vor fi fost aict
asezari omenesti.Dupà toate probabilitatileoriginile acestora sunt romAno-
slave.
A deslusi trecutul acestui tinut, mi-se pare o incercare destul de
indrazneata si grea, incAt marturisesc impreuna cu cronicarul Miron
Costin ea: Multa vreme la cumpana. au statut cugetul meu a scrie
biruit-au insa gândul sa mA apuc de aceastA truda."
. . . . .

putine amintiri se fac in izvoadele noastre despre trecutul Bra-

Fr ea
nului, astfel cA suntem siliti a cerceta marturiile cronicarilor regilor

:: 9 ::

www.dacoromanica.ro
unguri si ai Brasovului. Lipsa insemnArilor vechi fAcute de strAmosii
nostri, cel putin pe marginea ceasloavelor, se explicA si prin felul de
viata irolatA pe care au dus-o, ingrijindu-se mai mult de turmele lor,
decAt de ceeace se petrecea imprejurul lor.
CurmAtura Branului inaltA de 1260 m. a fost trecutA si cercetatA, din
timpuri strAvechi. Pe aici era drumul vechiu, care lega Tara BArsei cu
vadurile DunArei.
Ruinele cetAtii dela Podul Dimbovicioarei si urmele romane constatate
in apropierea acestui tinut ne indreptAtesc a crede, cA aceastA treeil-
toare a fost strAbAtutA si de strAbunii nostri Romani. Urme de viatA
romanA in pArtile acestea s'au gasit in cAteva statiuni militare, ceeace
ne aratA cA fiind un tinut mai expus nu s'a putut desvolta o viata
asezatà, legatA de un eras. LingA ZArnesti s'au descoperit douA monu-
mente funerare cu inscriptii, iar in 1847 un vas de metal cu trei pi-
cioare $i cArAmizi cu semnul legiunei a XIII-a gemina. (1) Intre satul
Rfisnov si Vulcan la 500 m Est de apa Birsei, se vdd urmele unei
circumvalatii construite din pAmAnt de formA patrunghiularA, a cArui
situatie pe teren si dimensiuni corespund cerintelor pentru construirea
unui castru la Romani. Forma e cea obicinuitA in Dacia la taberele
auxiliare, insArcinate cu paza granitei. In apropiere s'au gAsit si obiecte
romane; o strachinA de peatrd si o fibula de bronz.
Tot aici s'a aflat un dinar de argint din vremea lui Antonin Piu
(138 161). (29) PAnA acum, nu s'au fAcut sApAturi sistematice, cari
sA arunce luminA asupra trecutului acestui castru.
Monum en tul e numit de Romani grAdiste slay, loc intarit
tabArA), iar de Sasi Erdenburg.
In fata acestei fortificatii de preveghere a pasului de catra Romani se afla
la Vest de comuna Holbav pe culmea numitA CetAtuia urmele unei cetAti,
care inchidea trecAtoarea in tinutul FAgArasului. Din ruinile ei se vAd nu-
mai urmele temeliilor de ziduri legate cu var. Felul de constructie si
situatia pe teren inalt aratI origina da c A a cetAtii. Tot in aceastA cate-
gorie intrA si cetatile vechi dela Bran si Feldioara. Resturile fortifica-
tiilor romane din Tara BArsei i castrul dela RAsnov, ne indica cA si
acest teritoriu a fost cucerit de Romani, cari au trecut prin
pasul Bran. Din neterminarea castrului dela RAsnov putem trage con-
cluzia, cA armata romanA care a inaintat pe aici a suferit infrAngere ;
probabil sub propretorul Fuscus in 187. (30)
0 interpretare a hArtii lui K. Peutinger, al cA tuit A d uplo hartS
romanA din sec. III-lea aratA un drum, care mergea dela DunAre in Estul
Munteniei de azi, peste Bran, spre mijlocul Daciei. (2) (42)
Existenta unui drum roman ce ducea dela Zimnicea, peste Alexan-
dria, Rosiorii-de-Vede, Pitesti, Cimpulung si Bran, in Dacia o constatA
si arheologul Tocilescu. Legenda- spune, cA tot pe aid a- descAlicat si
Negru-VocIA. Dealungul acestui drum se vor fi fAcut asezAri romane
ca si in alte pArti ale Daciei, se va fi produs amestecul, din care luS

:: 10 ::

www.dacoromanica.ro
fiinta noul popor. In Valle adapostite ale acestui tinut populatia a afla
natura ca scut, impotriva navalitoritor barbari, cari se fereau de tinu-
turile muntoase si paduroase ca popoare de stepa. Dintre navalitori
singuri Slavii au läsat urme in toponimie Ca : Sohodol (Valea, Seaca),
Bran (Poarta), Magura, Zanoaga, Cernila, Toplita, Prislop, Predeal
(Culme, granità) etc. Pina la venir ea Ungurilor, si aici Rominii
vor fi trait organizati in sate, vitae olahales, cu cite un jude in frunte
dupa legea lor, jus valahicum, numele de jude pastrfindu.se Orli as-
tazi pentru ajutorul de primar. Dupa ce Ungurii si-au intins stap5ni-
rea Ora la Carpati, pamantul cucerit l'au impartit, (land o parte no-
bililor unguri, iar o parte a pastrat-o regele. Teritoriul regelui, pe care
ridica castele, purta numele de domeniul regal. Locuitorii de pe
domeniul regal duceau o viata mti usoara ne fiind considerati ca
servitori ; avind drepturile bor. Astfel ca Rominii sunt amintiti pe do-
meniul regal cu cnezii sau juzii lor pana,in sec. XIV-lea. Dupa aceasta
data, Rominilor li se ia ,drepturile vechi, unii se desnationalizeaza
devenind nobili, iar cei mai multi devin iobagi.
Un astfel de domeniu regal ra fost si Branul, de care se tinea
aproape intreaga Tara Birsei. Locuitorii acestui tinut devin supusi
dominiali. Castelanii regali aveau sa strfinga darile si dijmele din sate,
cari se varsau in beneficiul coroanei. Aceste dari erau ; quinquagesima
(a 50-a parte din turmele de ,roi), ,3 grosi pentru casa pi locul ce-I
ocupau i dijme dela albine si porci. Pe proprietatile nobililor se mai
platea inca si o dare de pamint, numita onus terestralis. Ungurii au
introdus toate obiceiurile feudale ale Apusului. Regele considera Ora
ca mosia lui si avea dreptul sa dea teritorii, ca feude sau beneficii
in schimbul unor servicii. Astfel se aduc sub Geza II-lea colonii Sasi
In Tara BArsei, iar in anul 1211 Andrei II-lea aduce pe Cavalerii Teu-
toni cu insarcinarea sa apere granita fasariteana contra Cumanilor
si sa rasp5ndeasca catolicismul printre pagini si schismatici, adecA
ortodocsi. Regele le-a dat Tara BArsei dintre apa Tarlungului, Carpati
Timis si izvoarele Wirsei. Din toponomastica aflata in actul de donatie
reiese, ea populatia de aici era romana. Actul de donatie din 1211
(39,48) numeste Terra Burza deserta et Inhabitata" (Tara Bfirsei
pustie si nelocuita), explicatia acestei fraze o gasim, in faptul a di-
ploma nu aminteste sate, ci arata numai granitele teritoriului cedat,
formate de munti si ape. Toponimia data de diploma e o marturie
sigura, despre existenta unei populatii, care a transmis-o. Papa Hono-
riu III-lea in scrisoarea sa din 19 Decemvrie 1222, prin care confirma
bunurile primite de Cavalerii Teutoni, face amintire despre oamenii
cari au locuit tara, c5nd li-s'a facut donatiunea" Mai departe spune:
Ca nu sunt datori sA dea nici un tribut dud vor trece prin Tara
S e c Ui lor sau a Valahifor". (I Hurmuzachi pig. 74-76). In pro-
cesul pe care 1-a avut Brasovul cu Ministerul de justitie ungar referi-
tor la domeniul Bran, reprezentantii Brasovului sustineau ca comu-

c 11 c

www.dacoromanica.ro
 Foto. Colowl R. 'Pupa
Vederea Castel ului din spre Sud

nele au fost legate de acest domeniu inainte de 1211 si cà locuitorii, cari

erau servii proprietarului cetAtii, erau de origine rom5neasc5. (50).
Prin actul de danie, Andrei 11-lea nu renunta definitiv la acest teritoriu.
El rAmine si mai departe st5p5nul si judecAtorul suprem. Jumhtate din
aurul si argintul aflat in Tara BArsei este al regelui, de asemenea si
baterea monedei ramine un drept regalian. In schimb cavalerii au voie
s5 fad castele de lemn. sa facA comert si lArguri, sa ia varnA si sA fie
scutili de dki si past* (19). Teutonii ridicarà castelele : Brassovia
sau Kapelenberg (Brasov) spre pasul Timis, Schwarzburg (Codlea) spre
trecAtoarea Persanilor, Kreuzburg (Prejmer) spre valea Buzáului, Ma-
rienburg (Feldioara spre alea Oltului, Rosenau (R5snov) ap5rind
trecAtoarea Timis prin valea Ghimbavului. La hotarele tkii, au zidit
castelul Branului 15ngä apa Turcu, de unde numele de Törzburg sau
ungurescul Törcsvár si Cetatea Neamtului pe Dealul Sasului tangO Po-
dul D5mbovicioarei, ale cArei ruini ne indicA locul si forma (19). Aceste
cetAti fiind ridicate pe locul unor cetati dace sau castre romane la
trecAtori, dovedesc cA Teutonii le-au folosit si le-au adaptat noilor
trebuinte. (30). Uncle din aceste cetAti au servit numai la apArare, al-
tele au devenit centre de administrare a tinutului apartinAtor, cum a
fost castelul Branului.
In anul 1222 Andrei confirmA donatiunea fAcuta si le mai acordA
dreptul sA se intindA p5nA la izvoarele BArsei si [Aril la Dunäre ultra

:: 12 ::

www.dacoromanica.ro
montes nivium", panA la Tara Brodnicilor. (19). Ca soli ai catolicismului
au trecut pasul Branului si s'au intins Teutonii pela Campulung Ora
la Dunäre, cAutAnd sa crestineze pe Cumanii pagfini. Prin inaintarea
granitei la Dunäre, prin zidirea de castele si orase durabile, prin uzur-
parea dreptului regal de a bate moneda si-au atras neincrederea regelui
Andrei II-lea. In anul 1225 regele le retrage priveligiul, fiindca inchinase
scaunului apostolic toate cuceririle facute. Papa Honoriu III-lea intervine
la rege, dar färá nici un succes. Posesiunile lor raman in stapanirea
colonistilor Sasi si a Rominilor autohtoni, iar castelul Branului revine
regelui ungar. Teritoriile ocupate de ei dincolo de munti, pe cari se
incheaga principatul Munteniei, nu le-au putut mentine sub stapanirea lor.
Incercarea de supunere fäcuta, ceva mai tarziu de Carol Robert
regele Ungariei e plAtita scump la Posada (1330)
Dintre toate castelele ridicate de Teutoni, cea mai mare importanta
a avut-o castelul Branului, din cauza asezarii lui la drumul de trecere
Mk de frecventat. De aceea s'a bucurat de mai multà ingrijir e din
partea stapAnilor, astfel ca a putut supravietui valurilor de furtuna
abatute asupra lui. Inaltarea acestei cetati in forma ei medievalä, pe
o stAnca intre cele doua dealuri prelungiri ale Bucegilor si Pietrii Cra-
iului, s'a facut intre anii 1211-1225 si e legata de numele grafului Die-
trich, perceptor al ordinului teutonic. Acea informatie ne-o da o
ping de metal din anul 1509 ; aflatoare in arhiva Brasovului. Cetatea
pe langA Törcburg se mai numea si peatra lui Dietrich" sau lapis-
Theodorici-. In un document al lui Andrei al II-lea din 1212 se amin-
teste in Tara Barsei un frate Theodoricus, probabil perceptor si con-
trolor al ordinului. 0 cronica secuiasca admite existenta acestui castel
Inca inainte de venirea Teutnilor, pe care 1-ar fi dat regele SAcuilor,
insArcinati cu apArarea granitelor. De altfel satele ce se tineau de castel
sunt a aroape toate locuite de Sacui. Se vede cà organizarea militara
a acestui tinut de granitA s'a fAcut inainte de a veni Cavalerii Teutoni,
prin aceasta ne-am explica si apartinenta satelor sAcuiesti la Domeniui
Branului (36).
Dupa plecarea Teutonilor lipsesc stirile despre castelul Branului
aproape un veac. In urma invaziei TAtarilor, cetatea a suferit grave
devastari, mtfel cA la 1342 Ludovic cel mare ia masuri sa se refaca.
In anul 1366 se face amintire de niste posesiuni date de Ludovic
comitelui Stanislau, intre care si Turtsfalva (probabil Branul). Regii
Ungariei din familia de Anjou pentru a cambate oligarhia nobililor
dau privilegii oraselor si dreptul de a-si alcatui statutele si regulamen-
tele, de a-si alege functionari conducAtori, dreptul deplin de posesiune
iar in rAzboi sa mearga sub steag regal. Astfel, ca a lat u r i de pa r-
c 51 a b i sau castelani, magnati si nobili, pasesc ea privelegiati si re-
prezentanti ai oraselor. Brasovul inc2pe a castiga oarecare suprematie
in Tara Barsei. In anul 1B77 Ludovic cel mare promite Brasovului
mai multe avantagii cu conditia sa ridice in muntele Tidricu (saxum

:: 13 ::

www.dacoromanica.ro
et lapis Theodorici) zidurile stricate ale cetAtii, pe spesele lor si de
bunivoie (non coacti sed spontil. Regele mai incuviinteazi unirea sate-
Inn sisesti din Tara Birsei in frunte cu Brasovul ; le di voie sa taie
pidurea din prejurul acelui munte ; vama s'o pliteasca numai Ia Brasov,
apoi dreptul de folosinti asupra pidurilor si vinatului de pe domeniul
Branului, care era compus din comuna Pran, caput bonorun si comu-
nele Bacifalu, Cernat, Satulung, Turches, Tarlungeni, Zizin, PurcAreni
Apata, Crizbav, Vlideni, Satu nou, Zarnesti si Tohan (3). Aceste dota
sate din urmi s'au tinut de domeniul Branului numai pina la 1395,
cind Sigismund le da plebanului Thomas si unor cetateni din Brasov
(15 bis). Regele Ludovic promite Brasovenilor, ca daci va putea supune
Tara Romineasca, fiind in cearti cu Radu I, vama ce o plitea la or-
borele rosu" (ruffam arborem) adica Rucar, o vor pliti in apropierea
castelului. Regele isi rezerva dreptul de a numi comite, jude si castelan
ungur sau neamt, iar cind juzii sii ar merge pela Sasii din scaunul
Brasovului sa fie obligat a le da cite un prinz, cin si un cal in pret de
20 florini (.1). Castelul a rAmas deci in posesiunea regelui, fiind un
punct iusemnat ca poarta de intrare si esire a Tarei Birsei. Pentru
a apara pe negustori a infiintat o puternicA garnizoana sub comanda
unui castelan. Ungurii mai sperau ca Muntenia, care se emancipase
daci o vrea Dumnezeu va intra in mina lor."
Castelanii, in loc s5 apere pe negustori, prin jafurile lor au stinjenit
mult desvoltarea comertului ce se ficea pe apa Dimbovitei, la Braila
si Giurgiu. Atit orasul Brasov, cit si Do mn ul Mun t en i ei se
pllngeau Regelui Ungariei contra castelanilor, cA le luau taxa dubli. Sta-
rile acestea determinari atit pe Brasoveni, cit si pe Domnul Mun-
teniei sa rivneasca stApinirea castelului.
Voevodul Mircea cel batrin, care dadu cele mai largi hotare Tarei
Romfinesti. ajunge in posesiunea cetatii Branului. In hrisovul din 6
August 1413 prin care Mircea, la rugamintea pirgarilor din Brasov
inoeste si intireste privilegiile, ce le-au dat inaintasii lui in ce priveste
va ma prin tirgurile din WA si pe $drumul Brasovulni !Atli la Braila
se spune ca pedestrul ce trece pela Bran pliteste 1 ban, ciliretul 3
bani, cei ce trec cu peste dela un car 1 peste" (8). In acest docu-
ment slavon Branul e numit TSpix (Turciu). Aceasta numire arhaicA
obvine tot mai rar in documentele slavone din anii posteriori, genera-
izindu-se numirea de Bran. In documentele latine se numeste cas
trum Therch" (1395) castrun Thureh" (1456), Tiircs (1498) (9). In ce
priveste numirea Branului de Turciu nu poate fi pusa in legaturi cu
Turcii, cari apar mutt mai thrziu in partile acestea. Cronicarii bizantini
spuneau despre Cumani si Unguri cii sunt Turci. Geza principele Ardea-
lului, care intrase in legaturi cu imperiul bizantin, pr,imi in 1673 coroana
greceasca cu inscriptia Crain! Turkias", deci si Ungurii erau conside-
rati de un neam cu T6rcii. Astfel trec5toarea' Brafitiluf a primit numele
de Turciu, adica din spre Turci (14).

:: 14 ::

www.dacoromanica.ro
 Pared labul cetatii nu a respectat tariful vamal statorit prin documentul
de mai sus, deoarece Mihail I, coregentul si urmasul lui Mircea, po-
runceste vamesilor dela Rucar si Bran : SA nu va atingeti de Braso-
veni. s'a nu-i prAdati, ci sA le luati numai vamA dreapta si mai mint
Inca sä le faceti pe voie". Actul se sfarseste cu amenintarile i pedep-
see ce-i vor astepta in caz de nesupunere. A ceiasi am in t i re
se face in hrisoavele dela Radu 11 Praznaglava (22 Noembrie 1922) si
Dan II-lea (din 10 Noemvrie 1424): Calaretul care trece la cetatea
Branului plateste 2 bani, iar pedestrul 1 ban, dela vulpi, iepuri sau
rasi din treizeci unul" (8).
Nu mult dupa aceasta data, cetatea Branului nu mai este in stApa-
nirea TArii Romanesti, pentru d Dan II-lea in 1427 se plange parga-
rilor din Brasov, d pardlabul din cetatea Branului prada si ia vAmi
rele oamenilor di. De aceia VA zic, chemati-i la voi si-i podtuiti
sä umble cu dreptate $i sa ia vamA dreapth.. . . cä voi dzbuna eu
pe oamenii mei" (8). Vlad Dracul (1443-1446) scrie pargatilor din Bi a-
sov, c imparatul german l'a indrcinat sa pazeasd plaiurile de
langa trecatoarea Branului si porunceste sä nu lase nici un om sA tread
peste plai in Tara Romaneasca. Branul ajunsese in sthpanirea Craiului
care-1 dete voivodului Ardealului in credint at cu apararea granitei.
Tot Vlad Dracul scrie in 1444 lui loan Huniade, Voevodul Ardealului
plangandu-se contra vamesilor dela Bran, ca au istovit pe sar aci. Acest
tratament neomenos al castelanilor din Bran a provocat represalii din
partea Voevodului Tarii Romanesti, impotriva negustorilor din Ungaria.
Regele intervine poruncind s5 inceteze sicanele. Cu toate acestea vedem,
cA la 1468 Voevodul Ardealului Pongrac ordong castelanului din Bran
sA nu mai punA piedici negustorilor din Brasov, cari trec in Trans-
alpina. *icanele totusi se tin !ant. Vlad Calugarul (1482-1495) se plange
intr'o scrisoare, cà in muntele mare, Bucegi, s'au adApostit talhari, cari
jefuesc mada si ca parcalabii dela Bran au kat 16 florini dela popa
Vlaicul Hie din Buzau (8).
Orasul Brasov cauta cu tot pretul sa ajungA in posesia Branului.
In cale le sta ind Voevodul Ardealului, care stapanea cetatea dupà
cum ne arath si hrisovul lui Vladislav Il-lea din 1498. Brasovenii Inca
pe vremea lui Matia Corvinul (1458-1490), au castigat bunavointa voe-
vodului ardelean tefan Bathory, ca sä intervin5 pentru ei la rege.
El le scrie, c'd a tratat pe larg chestia Branului cu regele i ca in scurt
timp vor intra in posesiunea castelului (4).
Cu toate promisiunile si cu toate d Matia zicea despre Brasov : a
este poarta si podoaba imperiului" si cA a adus jertfe si a dovedit
credinth neclintith totusi cat a trait regele si Voevodul, Pramil n'a
lost cedat. Basovului. (4) (50)
Abia 1w atitil 1498 zalokeste Vladislav lagelonul' castelul Branului, cu
tot ce se tinea de el, orasului Brasov, pentru suma de 1000 florini It
ca sa-i scape de sicanele castelanilor. In contract se stipulead ; cA

z 15 ::

www.dacoromanica.ro
 o

.`2. "a.
. nrb
'

-* .1 6- u
10,
: x 7 LI
"11

11

r, z'
=.
Foto. V. Gregoresh.
Vederea Caste ltdoi din spre Nord.

dupl 10 am sunt datori sA-I redea, dacA li se va plati suma imprumutata

Dad vor trece cei 10 ani si nu-I vor reclama, va dmânea pentru tot-
deauna (perpetuo) Brasovului. Au insä datoria sA-1 intretind in stare
bunA si sA-I intAreascA cu santuri (4). Spre sfirsitul aceluias an, in 4
Decembrie 1498, inoi con t r ac t u I d e a man et a r e pentru suma
imprumutatA de 200 florini (4).
In 1500 Vladislav ordon5, ca toti iobagii din posesiunile Purc5reni
Zizin, TArlungeni, Satulung, Cernatul, Turches, Bacifalu, Crizbav
Apata, cari se tineau de castelul Bran sà plAteascA taxa regard Brasovenilor
si sa participe la oaste impreun cu ei. In acelas an le mai (IA dreptul
la sarea pe care o lua dela Feldioara pentru Bran i dreptul de judecatA
peste tiganii castelului, drept avut pant atunci numai de castelan (4)
In 1508 regele mai imprumuti dela Brasov suma de 2000 florini si
ceva mai tArziu 1309 florini, dlogindu-le castelul Bran pe timp de 20
de ani, cu promisiunea cA acest castel nu-I vor 1Ssa sà ajungä in mina
Voevodului Ardealului 5i-1 vor intretine in stare bunA. Voevozii Ardea-
lului rAviiiau st5p5nirea acestui castel, pentru a-1 putea da diferitilor
nobili dup5 interesele momentului. Regele le d a v oie Brasovenilor
sA apere castelul chiar si cu armele impotriva Voevodului sau impotriva
altora si-i obligA sA nu-I predea in curs de 25 de ani nimAnui. Sasii din
cele 7 scaune sunt datori sä vinA in ajutorul Brasovenilor cu toate
fortele lor, in cazul dud ar fi nevoe, d anere castelul contra Voevodului
sau contra altora dusmani (4). In 22 Mai 1513 Vladislav confirmA din
nou posesiunea Branului (40). Brasovul era dator sä plAteascA in fiecare

:: 16 ::

www.dacoromanica.ro
an 200 florini la tributul turcesc. Cfind li-s'a impus nu stim din docu-
mente. Sigismund Báthory ajutat de Brasov la a treia urcare pe tron
(1602), drept recompensA, sterge aceastA dare si le dä dreptul de a bate
monedA (41).
Dupace cetatea si domeniul Bran ajunge in posesia Brasovului, sicanele
pkcAlabilor impotriva negustorilor români nu mai contenesc. Plingerile
contra lor se inmultesc. Radu IV cel mare (1496-1508) e silit sa
s crie judetului crAiesc si celor 12 pargari ai Brasovului, CA oamenii
lui ajungand la Bran, castelanul a pus mina pe ei, pe unul 1-a spanzurat
fArA judecatà, iar pe altul I-a pus sl plAteascA 10 florini, farä nici o
ving.... iar lui Costea din Tkgoviste i-a confiscat 20 obezi de fier
dupAce le plAtise de vamä (8).
Starea locuitorilor de pe domeniul Bran, ajunsi iobagi, se agrava tot
mai mult. RAscoala iobagilor sub Dozsa in 1514 a aflat rAsunet si in
domeniul Bran, locuitorii refuzind plAtirea taxelor catre oras.
Dupà infrangerea dela Mohács (1526), Regatul Ungariei fiind impartit,
Ardealul ajunge in stApanirea Voevodului I. Zapolja. El se vede sili
sA intervinA in dorneniul Branului, ca sl restabileascA ordinea (4).
Cetatea intrà in stapkrirea lui si mai tkziu vedem cA-I dArueste fratilor
Forro de Haporton, in schimbul unor servicii. DusmAnia aceasta fatA
de Sasi se explicA ;prin atitudinea ostilA ce o manifesta orasul
Brasov fatA de Zapolja, ca aliat al impAratului german Ferdinandt
In 1531 Sasii jurA credinta lui Zapolja, care le intkeste privelegiile,
primite dela Ludovic cel mare si Vladislay II-lea. Wenlruca domeniul
Bran sd fie cedat Brasovului a stlruit foarte mult Domnul TArii
Românesti Vlad V Inecatul (1530-32). In 25 Iunie:1531 scrie marelui Crai
lanos : cA ne-a venit veste despre cetatea ce se chiamA Bran, cA voieste
CrAia ta s'o iai dela Brasov si s'o dai unor nem es i unguresti, de
aceia mA rog 5i cer dela CrAia ta si nu le lua cetatea din mainele.
lor si sa nu-i scoti din asezAmAntul cel vechi, fiindcA si noi ne putem
impAca bine cu ei si sAracii nostri se hrAnesc inpreunA" (8) Se poate
cA si in urma acestei interventii cetatea Branului ajunge iarAsi in posesia
Brasovului. Astfel cA Vlad VI VintilA in 1535 se adreseazA judetului si
celor 12 pArgari din Brasov cu plângerea, cA sluga lui Bird trimes
sA cumpere cai si neaflând s'a intors pe la stâna si tkla lui Petir si
a venit lancAn cu sluga din Bran si a luat dela 13fircA si bletii cari
erau cu el 3670 aspri. Cere sA le intoarcA banii luati (8). Se vede cA
iar s'a inceput seria sicanelor din partea castelanilor. Udriste vistierul
lui Vlad VI-lea si Radul Paisie (1535-1545) roagA pe Brasoveni sA
vorbeascA cu parcalabii din Bran sl deschicIA drumurile, pentrucA mai
usor vor afla vesti despre Turci, deck dacA le v or i nc h i d e. (8)
Brasovul rAmase neconturbat in posesiunea Castelului din Bran (And
la 1608, and Voevodul Gabriel Báthory, dusmanul neimpacat al Sasi-
lor, voind sA aranjeze fiscalitatea (pura fiscalitas , provoacA Brasovul
ca in dieta din Sighisoara sA producl titlurile de pD32.3illn?.. El voi

:: 17 ::

www.dacoromanica.ro
sa restrangA libertatile oraselor cu ajutorul nobililor si Sacuilor. Dupa
o inscriptie pusä deasupra intrarii, castelul a fost reparat si adaptat
in 1608 de Gavriil Bathory. Staturile ardelene chemate la Cluj, fixeazA
un termen de 7 luni, in care timp trebue sA fad dovada dreptului de
proprietate. Inainte de implinirea acestui termen, judele Brasovului
inainteaza actele respective. Cari vor fi fost acelea nu stim. Atata stim,
ca Voevodul scric din FAggras, cA documentele privitoare la posesia Bra-
nului sunt slabe si WA temet, dacA au documente mai tari sa le trimita
de grabA in mainile bor. Judele merge cu alte documente in FagAras.
El sustine, a cetatea reparatA de Brasov a fost in posesia lor necon-
turbatA din gratia Voevodului Sigismund Báthory si pentru diferite
servicii aduse, II roagA, sA-o lase in posesia lor si mai departe (50).
Dup5 indelungate pertractAri in 9 Noemvrie 1625, Gavriil Bethlen
se indurA si le lasA castelul Bran cu posesiunile lui cu conditia, ca
parcAlabul cetatii sA fie de natie ungarA, care va jura credintA carii,
orasului si Principelui si sA aibA dreptul a tinea Principele o garnizoanA
in cetate. Orasul Brasov va face intArituri dupA indicatiile date de
Principe. Afarg de alea regalA si de poteca obicinuitA numita paraho"
(pArau) toate potecile si drumurile vor fi inchise. (4)
Nici o schimbare nu se mai produce, pang in vremea lui Gheorghe
Rakoczi II,-lea, care vinde Brasovului domeniul Bran
prin actul din 25 Aprilie 1651. In contractul de vanzare se stipuleazA
urratoarele conditii :
Castelanul sA fie ungur si intarit de Principele Ardealului; garnizoana
sa-i presteze jurAmant si sA-i stea la dispozitie ; intarirea castelului, inchi-
derea cararilor, a pasurilor, echiparea si aprovizionarea trupelor sunt
datori sA le fad, dud va cere Principele. In caz de rAzboi sA dea 12
cavaleri inarmati, cari sii lupte alAturi de nobili. Sunt dispensati de a da
soldati de pe domeniul Branului sub steagul comitatului sau universitAtii
sAsesti, ci numai pentru apararea castelului, cand va dispune Principele.
In vreme de rAzboi, sA ofere adApost tuturor cetAtenilor fArA deosebire
de nationalitate, atat familiilor cat .si avutului bor.
Acest contract il confirmA staturile ardelene prin legea Approbatae
constitutiones regni Transsilvaniae III titlul 82 art. 1.
Brasovul isi asigura dreptul de posesie asupra domeniului Bran, cu
pAsuni, fan*, pAduri, pescuit, mori si tot ce s'ar gAsi pe ele. In schimb
dA districtului FAgAras, din comitatul Alba, de care se deslipise Bra-
nul, comunele PArau, Grid, Persani, Holbav, Sercaia, Tântari si suma
de 50,000 florini, pretul domeniului Bran. (50)
Brasovul, ca proprietar al acestui tinut, a luat drepturile locuitorilor
impunându-le fel de fel de obligatii ; le-a luat pAdurile, livezile si rega-
Iiile, adicA dreptul de a tinea carciumA, a avea moarA, etc. Erau
obligati a plati un bir, a presta anumite zile de lucru judetului, care
avea ca organ executiv pe ispanul. Trebuiau sg-i lucreze 25 jugäre,

:: 18 ::

www.dacoromanica.ro
.(14,38 ha.) de griiu, 20 jugare (11,51 ha.) de secarA si fiecare supus
sA ducA un car de lemne la casa sfatului oräsenesc. (5).
Oare care ameliorare a stArei iobagilor de pe acest domeniu s'a fAcut
sub st Apanir ea a us tr i a c A. Ardealul dela 1526 a fost un
principat vasal Turcilor pAnA la 1691, cind prin diploma lui Leopold I,
trece la casa de Austria. ImpiirAteasa Maria Tereza, pAtrunsd de ideile
umanitare ale scriitorilor din veacul XVIII-lea, printeun urbarium dat
in anul 1761, reguleazA raporturile dintre Brasov si Bran, considerat
caput bonorum, adicA cApetenia bunurilor. Proprietarul afara de regalii
(mod, carciumi, pitiA), mai poseda câmpurile, muntii si livezile. Taxele
erau urm'atoarele : TaxA de colibl anual 1 florin, vAduva 30 cruceri, taxa
dela cArutele cari poposesc 1 florin. Cel care se insura platea pentru
scheda dispensatoria (act de cAsAtorie) 1 florin. Taxa dupA schimbarea
proprietafii, prin vânzare-cumpArare sau mostenire 1 florin. Dijma dupA
miei. Dela 20-40 oi cari pAsunau in Bran 50 denari. De fiecare turmA care
ierna in Muntenia 60 dinari. Dijma pentru albine, pentru un stup 12
dinari. Venitul dupA vitei sugari. In luna Mai, castelanul numAra viteii,
,dupA fiecare vitel 1'12 fârtar unt sau 36 dinari. Venitul din brânzeturi :
Pentru arendarea casului dulce se plAtea o taxA fixatA prin licitatie
publicA. In 1761 s'a urcat la 70 florini. In fine taxele de judecatA.
S'a lAsat iobagilor pentru folosinfA dougzeci de niunti pentru taxa
.de un florin si 2 casi de munte. Dacd vreunul din uzufructuari moare,
partea lui de munte revenea castelanului. DacA cel care lAsa ceva
mostenire era uzufructuar, atunci plAtea ca rAscumpArare 12 florini.
lobagii trebuiau in afarA de taxele de mai sus ; sA coseascA livezile,
sA usuce fânul ; sA-1 facA clAi ; sA ducA lemne nentru castel si sA care
provizii din Brasov. Dreptul de judecatk in prima instanfA, II avea
castelanul, contra careia se putea apela la judetul Brasovului. (50).
Normativul urbarial din 1769 si dispozitia gub e r ni a I a din 2
lanu ar ie 1777 lArgesc concesiile de mai sus. Muntii se lasA spre
folosinta comunelor si le permite sA primeasca vite streine la pAsunat.
PAdurile, din cari se aprovizionau cu lemnele necesare, sunt date in
folosul lor. Muntii si alte locuri de pAsune se vor arenda in prima
linie locuitorilor din partea locului Proprietarul nu poate lua unui
colon (iobag), fArA invoirea lui nici un bun mobil, sau sA-I impiedice
dela negustorie si sA-1 sileascA la veun lucru oarecare in afarA de oras
Se ridicA si taxa asupra rachiului si sunt deslegati de folosinIa exclu-
sivA a marilor domnesti. Dreptul de a tinea mAcelArie rAmine exclusiv
stApanului, dar preful cArnei sA nu fie mai mare ca in alte pArti. In
cazul cA vita vreunui colon s'ar primejdui, el o poate tAia si vinde
carnea. Dela Sf. Mihai 29 Septemvrie ping la CrAciun, pot si iobagii
sA vándA beuturi spirtoase. Vânzarea e liberA numai cu butoiul pentru
negot intern sau extern. Dela fructele produse in locuri arendate si
dela miei finuti pe locuri cu arendd nu se ia zeciuialA.
PAmfinturile apartinatoare bisericilor si parohiilor rAmin si pe mai

:: 19 ::

www.dacoromanica.ro
departe acestora. St5pAnirea sa aib5 grije, Ca su pusii and vor cum-
pAra carne, yin, rachiu, slAninA s. a. s5 nu fie speculati (50).
In localitAtile in cari raporturile tap de proprietar nu erau normale
prin urbarii, locuitorii erau obligati sä lucreze 4 zile pe säpfam5nA,
cu m5nile sau cu vitele. Magistratul Brasovului in 1755 fixase robota la
2 zile, cu patru animate dela r5s5ritul la apusul soarelui. In urma
plAngerii celor 7 sate, cA sunt siliti sA-si rascumpere prestatia in bani,
urbariul din 1780 hotäräste cA prestatia in naturà e obligatorie, iar
rAscump5rarea ei in bani e benevoll
P r in n ou a cons cr ip tie urbariala din 1819 taxele se reduc in
ce priveste pe locuitorii Branului :
Supusii din Bran mai trebuiau sA coseascA livezile, s5 adune fanul, $i
poamele din grAdinile castelului ; sA intretie iazurile morilor si in fie-
care s5pt5malfa sä aduc5 provizii din Brasov pentru castelan si tra-
bantii din caste!. (50).
Islazurile, afarA de cei 20 munti ai Branului, formau proprietate co-
munA si indivizA. Pentru bunl starea pädurilor erau cu totii responsa-
bili ; lemne puteau lua pentru nevoile lor gospodaresti, se oprea nu-
mai specula si nu se da voie streinilor sA intre in päduri. Orice de-
vastare in p5dure sau pagubg sunt datori s'o aducA la cunostinta
magistratului. Pasunatul caprelor in p5dure e oprit, cu toate acestea
colonii säraci cari nu pot tinea vac5, pot tinea o caprä. (50).
Ideile liberate, rAspandindu-se tot mai aclinc in straturile de jos ale
poporului, care gemea sub tot felul de apAs5ri, au determinat pe stà-
panii Brasoveni in preajma anului 1848, care a adus desfiintarea iobd-
giei, sä caute o intelegere pacinicA cu colonii din domeniul Branului.
Unele sate au c5zut de acord, altele insA nu. Branul in calirate de
caput bonorum a celor 10 comune, impreunA cu Crizbav $1 Apata
s'au invoit, iar celelalte-sapte sate au purtat un proces lung CU Bra-
sovul. ApAr5torii lor, din baroul advocatilor din Cluj, invocau dreptul
vechi al acestor sate de a dispune liber de pAdurile si pAsunile lor.
Mai argumentau, el aceste drepturi ale lor, ca locuitori liberi pe teri-
toriul regal (fundus regius,) le-au fost rapite de orasul Brasov. Aceste
sate au fost date orasului Brasov, dimpreun5 cu pAcluri, campii si re-
galii, cu indatorirea sal apere granita. DupA instituirea militiei de granitA
in 1765, locuitorii satelor amintite ar fi trebnit sA revinA la starea lor
de cet5teni liberi si sfi se bucure de folosinta p5clurilor, campiilor, a-
pelor si muntilor, conform dreptului vechiu de pe pAmintul crAiesc (13).
Inpäcarea cu Branul. ca comun5 colectiv5, s'a facut in anul 1860. In-
voiala aceasta s'a recunoscut si de curtea urbarialA regeasca prin sen-
1inta No. 1153. U. G. din 1866. Obiectul impArtelei 1-a format 29 munti
cu p5dure si päsuni, in suprafatI de 13078 jug. 100 st o (7525,95 ha).
Din 13 p5rti Branul, comunA colectiv5, a luat 7 pArti : Clincea, Cio-
botea, Gaura, Pleasa, SecAtura, Moeciul de jos, Moeciul de sus, Bucsa-

:: 20 ::

www.dacoromanica.ro
BArbulet, Lacul, JigAra, StAnicioaia, Lup$orul, Sirnea, Pleasa, Coja, Pe-
trile, MAgura jumAtate, GrAdi$tea jumAtate $i Maguricea, iar Bra$ovu-
lui i-a rAmas 6 pArti ZAnoaga. Greotis, ClAbucet, Gutanu, Gradi$tea ju-
mAtate i MAgura jumAtate, pentru diferenta comuna Bran s'a obligat
s5 plAteasca Bra$ovului 15,000 florini austriaci in termin de 6 ani. (49). (14).
In urma acestei invoieli inceatA orice servitute, precum i asa nu..
mita contributie lemn de caste!". Pentru inlAturarea neintelegerilor se
declara, cl drepturile unei a treia persoane asupra livezilor $i pAsu-
nilor private imprästiate in pAdure se mentin neatinse, deasemenea drep-
turile comunei Brasov asupra taxelor i pä$unilor in muntii privati.
Referitor la impártirea pA$unei, care este pe teritoriul Branului, numitä
Valea Grajdului, jumAtate ia Bra$ovul iar jumAtate comuna colectivA
Bran, astfel ca paraul ce trece dealungul sä fie granita. Partea din spre
castel revine Bra$ovului, iar cealaltä Branului. Cu privire la dorinta
comunei Bra$ov de a-$i mentine dreptul asupra taxelor de vite pe te-
ritorul Bran $i a recunoa$terei acelei taxe, care s'a platit p5n5 la 1848,
s'a ajuns la invoiala, ca Brasovul sA cearA o despAgubire din fondul
dArii dela fisc ; iar dacA nu se va acorda, Bra$ovul sA poatà face o nota
plAngere contra comunei Bran, ca sä plAteascl taxele de vite din mij-
loacele proprii, dar in acest caz extrem Bra$ovul e obligat sA caute
calea lega:5 pentru restabilirea stArilor trecute.
Cu ocazia impacArii de fatA se mai prevede, cu privire la sustinerea
$coalei si bisericilor de ritul ortodox, fiindcA acolo alt cult sistematizat
nu este, urmAtoarele : pentru $coald se rezervA cele dou5 jumAtAti din
MAgura ; pAdure $i (*tine, apoi Valea Grajdului cu adaosul, cA asupra
uscAturei $i chaturei de lemne are dreptul comuna Bran. Pentru bise-
rica se hotarA$te Predusul, care trece in pose$ia bisericei.
Ambele pärti se invoiesc, sa se inscrie partea lor in cartea funduarA.
Despre ceeace partile $i biserica ortodoxA din Bran se va incuno--
tiinta. Aldulianu m. p. Din sfatul judecAtii urbariale K. K. Bra$ov in 4
August 1860 (49). Istvanffy m. p.
In ln lulie 18 ;9, in baza sentintei Tribunalului urbarial din F5g5ra$
No. 402 din 17 A prilie 1869, o comisie de predare iese la fata loculu(
$i cetind procesele-verbale in toate punctele de granit5, leau aflat in
regulA, le au autentificat $i a fAcut predarea posesiunilor amintite. In-
ginerul verificator Ilek Bertalan a intocmit o harta in trei exemplare. (49).
Livezile ramase in posesia Brasovului, precum si regaliile (morile.
piulle...) se atindeau prin licitatie locuitorilor. Cu timpul au inceput sl
le vAndA, astfel cä pela anul 1905 se dau in licitatie si cele din urmA
livezi, stApAnile de orallul Brasov pe teritorial Branului. Mai stApAnea
numai pAduri, munti $i castelul Bran, cu pAdurea de pe dealul Caste-
lului. Prin reforma agrarA se expropriazd dela ora$ul Brasov $i mun-
tii Greoti$, ClAbucet, GrAdistea, anoaga $i M5gura atribuindu-se co-
munelor din Bran, lipsite de pAdure i locuri de pa$une.

:: 21 ::

www.dacoromanica.ro
 2. FAPTE ISTORICE, IN LEGATURA CU BRANUL. Branul in
trecutul vietii noastre a jucat $i un rol istoric insemnat ; multe eveni-
mente politice, cari sunt stAlpi de lumina in istoria Românilor, s'au
pregatit prin luptele de -ofensiva si defensivA purtate in partile aces-
tea. Numeroase documente si scrisori, din cele mai vechi timpuri, amin-
tesc de expeditii acute prin poarta Branului, de Voevozii romfini in
Transilvania sau de Regii $i Voevozii unguri in Muntenia.
Traditia spune, cA pe aici ar fi trecut descAlicAtorul Negrii-Voda.,
care s'a oprit intai la Campu lung si de acolo a descAlicat la Curtea
de Arge$. Basarab Voda primul Domn, care ia atributele suveranitAtii,
prin pArtile acestea alungA pe Carol Robert regele Ungariei, care in
1330 incercase sä scoata de barb5 din barlog pe ciobanul valah",
Regele in fuga lui cade intr'un loc pAduros, strans $i intunecat pe
un drum $erpuitor intre prapastii", probabil drumul Branului.
Dupd istoricul Fotino, Ludovic regele Ungariei repezindu-se $i asu-
pra lui Vladislav Domnul Munteniei, se facu Mille mare la Bran,
unde invingerea a ramas a Românilor (44).
Sigismund aliatul lui Mircea cel bAtrAn, dupa intalnirea dela Brasov-
din 1395 trece in Muntenia pe la Bran sA alunge pe Vlad dumanu1
lui Mircea, dar regele e bAtut si scenele dela Posada, din vremea lui
Carol Robert, se repetarA. (21) Numarul expeditiilor prin trecAtoarea
Branului creste in timpul luptelor pentru domnie dintre Dane$ti i Dra-
culesti, urma$ii lui Mircea. Sigismund intrA in Tara Romaneasca chemat
inteajutor de Dan II-lea in 1427 impotriva Turcilor, cari sustineau
pe Radu Praznaglava. Cea dintai expeditie turceasa in Tara Barsei se
face prin Bran in 1432. Alexandru Aldea Domnul Munteniei, neprimind
la timp ajutorul cerut dela Brasoveni, este silit sA ia parte alAturi de
Turci la accost) expeditie. Vlad Dracul insArcinat de Regele Albert sa
pAzeasca plaiurile de langa trecAtorile Branului, se intelege cu sultanul
Murat II-lea si face o expeditie in Tara Barsei la 1438 in stil mai mare (8).
In anul 1421 Turcii $i TAtarii au trecut prin Bran in Tara Barsei,.
pe care au jefuit-o. Prada focului $i ferului a cazut Zarnestii. Locuitorii

:: 22 ::

www.dacoromanica.ro
s'au refugiat in munte ei sub stanca dela coltul Chiliilor ei-au facut
biserica (44).
Ioan Huniade ajuns Voevodul Ardealului in 1441, lupt5 in partite
Branului contra Turcilor, pentru apararea Transilvaniei. Tot pe aid
trece in Muntenia pentru a inlatura dela domnie pe Vlad Dracut, care
ii devenise necredincios.
Vlad Tepee a facut dese incursiuni in Tara Barsei pentru a pedepsi
pe Sasii din Braeov, cari sprijneau pe Dan 111-lea (35).
In a doua domnie Vlad Tepee (1476) e ajutat de Voevodul Stefan
Bathori, care trecand prin Bran cu oetile ajunse !Ana la cetatea Bu-
cureetilor.
Dupa Neagoe Basarab se iscara certuri pentru tron, unii sprijineau,
pe Teodosie fiul lui Neagoe, altii pe Radu dela Afumati.
In 1522, la staruintele lui Radu, Voevodul ardealean Ion Zapolya intra
pela Bran in Muntenia, ca sa-i dea ajutor inpotriva Turcilor (24). In
1529 comandantul Muntenilor, Laudat asedia cetatea Branului aparata de
castelanul Ioan Hock, in timp ce Raree lupta la Feldioara contra im-
paratului german (35). In 1541 Radu Paisie Domnul Munteniei ajut5
pe Petru Raree, trecand cu oaste prin Bran sà-ei intalneasca vecinul
sub zidurite Fagaraeului i nimeni nu-i statu in cale. Pe aici navalirea
lui Mircea Ciobanul in Ardeal, deasemenea in 1550 nävalirea Munteni-
lor in tara Barsei. Petraecu cel bun, teal lui Mihai Viteazul trece pela
Bran (1556) ae:zand in Cluj, din ordinul Turcilor, pe Isabella vaduva
lui I. Zapolya ei pe fiul ei I. Sigismund. In 26 lunie 1593 cetatea Bra-
nului se aprinde din cauza depozitului de pulbere, dupl 3 luni insa se
reface. Dup5 batalia dela Calugareni, Mihai Viteazul se retrage la munte
spre Stoineeti, aici primi in 7 Oc to mvri e 1595 ajutor dela Si-
gismund Bathory principele Ardealului, aliat cu trufase aere de suze-
ran". Drumul Branului spun cä a fost arrevoios, mimtii erau rapoei
cäile inguste, astfel c5 furl siliti sa lase carele cu funiile la vale. (71
Nicolae Patraecu fiul lui Mihai Viteazul ei loctiitorul lui in Munte-
nia navali in 13 Decemvrie 1600 pang la Bran, fiindcl oraeul Braeov
nu mai voia .35 se supuna. In fata cetatii a fost oprit ei alungat de gar-
nizoana dinteinsa. Voevodul Radu Serban, chemat de raeul Braeov
prin protopopul Mihai, vine in 1603 in potriva lui Moise Skuiul, care
cu ajutorul Turcilor ei Tätarilor, ii prada. In lupta de linga Braeov
pieri Moise Sdcuiul (51.) In 1610 pe aici au navälit oetile lui Gabriel
Bathory, cari au devastat cumplit Tara Romaneasca. Tot pe aici se in-
torcea b i rui to r R a du Serban asurra lui Bathory, care fugi pang
la Sibiu, unde s'a inchis in cetate; ca dela Dumnezeu a luat acea plata".
Cand Domnul roman poposea cu oetirea, un cioban bränean din
muntele Petricea (Petricica) se adreseaza Domnului cu cuvintele :
Oleo-lea Maria Ta
Ce potop in tara mea!

:: 23 0

www.dacoromanica.ro
 Ungurii ne nAcAjesc,
TAtarii ne jefuesc,
Vai de neamul romanesc !
FrunzA verde mic$unea
Hai Doamne Maria ta
Stiu ascunsal cArarea,
Printre stAnci strAmtà valcea.
SA nu sima pasärea ;
Te tulesc in tam mea.
Hai, Doamne s'o stApAnesti
De pagani s'o izbAvesti,
VA duc Doamne incetisor
Printre stAnca pe izvor.
Dela spate sI-i loam,
SA-i batem, sA-i ciopArtim
Tara sA o izbAvim (43).
In aceaste cuvinte se oglindesc simfamintele mocanilor din Bran,
pentru cari granita era o mare stAnjenire a ocupatiei lor pAstoresti.
Prin Bran se intoarse Radu Serban, dupA ce rapuse pe rivalul Mu.
FiindcA garnizoana din cetatea Branului se predase lui Bathory, urmand
exemplul dat de cetatile din Codlea $i Rasnov, Brasovul ajungind in
posesia cetltii pedepseste cu asprime pe castelani (41). La 8 August
1617 nIscandu-se o furtunA mare cetatea se dArAmA, astfel cA trebuia
refAcutA.
Seimenii rAst ulati impotriva lui C-tin Basarab, au taiat drumul Vra-
nului cu transeie, ca sA nu poatI veni in ajutor Gheorghe Rakocy 11-lea
(1658). D u p 1 un a n, Ghcorghe Rakocy soseste la Bran, impreunA
cu Voevozii romAni Constantin Basarab si Gheorghe $tefan in 12 Oc-
tomvrie 1659. (21)
Mikes Mihali cancelarul si generalul lui Gheorghe Ralcocy II-lea in
13 lanuarie 1660 nAvAleste pe neasteptate in Tara BArsei i cucereste
castelul Bran, cu ajutorul Valahilor din ZArnesti $i Tohan. 11 stApAneste
17 sAptlmAni i numai di: pa* ce primeste 100 florini si jurAmant de
credintA, se retrage si predà vama, satele romAnesti si alte localitAti (51).
In 1690 Turcii impreunA cu Constantin BrAncoveanu si Emeric Th6-
k6ly, pretendent la scaunul Ardealului, cucerese intAritura pe care a
flcut-o imparatul in fata cetatii si inaintand bat pe generalul imperial
Heissler l'angA ZArnesti. Brâncoveanu trecu pela Bran, iar T6k6ly prin
CrApalura Pietrii Craiului si prin valea DAmbovitei. la locul numit m a i
t a rziu Piscul Turcilor". (24).
Tot prin Bran a trecut spre cash' si Carol XII-lea tegele Suediei, cu
resturile ostirii sale refugiate la Turci in urma neizbfinzilor in Rusia
In 8 Noembrie 1714 cohorte suedeze au Wrung prin Bran in Tara
Bfirsei $i s'au indreptat spre RAsnov.

:: 24 ::

www.dacoromanica.ro
 Dup Ace Ardealul prin pacea dela Carlovitz din 1699 se incorporeaza
la A ustria, se deschide seria luptelor dintre Austria, Rusia si Turcia,
Cele -mai multe expeditii se fac prin trecAtoarea Branului. In 1737 un
corp de Austriaci trece prin Bran si omoarA pe Turcii aflati la Cfimpu-
lung. Turcii, bAnuindu-i de complicitate, dau foc Cfimpulungului. Ro-
mirth, de frica lui Pasvantoglu Pa$a de Vidin, fugirg la munte. Pe tint-
pul rAscoalei lui Horia, Closca i Crisan din 1784, foarte multi Români
au fugit pela Bran si s'au asezat pe mo$ia CAmpulungului, plAtind 40
bani de cap si int em eind sate c a BerivoestiiUngureni. (6)
In 1765 se institue militia de granita, DupI militarizarea granitei la
Bistrita $i in Secuime Generalul Siskovits a venit in 9 Septemvrie 1765
la Tohan si chernfind pe bAtrAnii satului le-a pus in vedere favorurile
ce vor avea, dacA vor prinde arma si dacA vor imbrAti$a unirea cu
biserica romano-catolid. Propunerea ar fi fost primitä, dacA nu le-ar,
fi cerut lepAdarea de credintä. Ei au declarat, ca mai bine ii parAsesc
cAminurile deck sA-si päräseasca legea. Cieneralul le-a dat ordin si
ev acueze casele pentru grAnicerii adusi din Tantari. TohAnenii cu femei,
copii si cu tot avutul lr.r s'au asezat in c5nip liber, in lagAr lAngA BArsa
pana cfind ii va putea aseza in satele invecinate. Orasul Brasov a lost
silit sI dea un teren din domeniul sau, la vadul de sus al Turcului pe
care sA se intemeieze noul sat al TohAnenilor. Dupa ce s'a largit locul
prin curatirea tutisurilor si s'au luat livezile dela locuitorii din Cristian,
s'a intemeiat pe domeniul Branului in 1769 un nou sat numit Tohanul
nou. In aceastA asezare s'au adus 119 familii, celelalte s'au dus in diferite
pArti, 7 familii in R5snov, 13 la Colibasi in Bran, 1 in Bod $i 16 in
Z Arnesti. Magistratul Brasovului a cerut dela guvernul imperial in mai
multe rfinduri despAgubire pentru locurile ocupate cu forta de graniceri,
dar n'au primit nimic. (49)
In 1787 nAvAlesc Turcii in Tara B5rsei, atunci s'au inarmat toti cetä-
tenii sA apere zidurile cetatii. Trupele imperiale, aflate la trecAtorile
TArii BArsei, tree in 1788 in Muntenia, avind ca urmare invazia Tur-
cilor, cari se ciocnesc cu Imperialii la Bran. In lupta pentru apArarea
cetkii s'au distins grAnicerii romAni din districtul Bistritei (51). Pela
Bran au mai tre cut Turcii $i aliatii lor TAtarii cu ocazia räzboaie-
lor dintre ei si Rusi din anii 1806-12 $i 1828 29, despre aceste in-
vazii se rovestesc si azi multe grozAvii; Lua-te-ar Turcii sau Han TAtar"
au rAmas pAnä azi vorbe de blestem. Revolutia Rom5nilor din 184h
s'a intins si pe meleagurile Branului. La ordinul lui Avram lancu s'au
constituit in gardA nationalà sub comanda tribunului Aron Mosoiu si
au deza rmat pe Ungurii lui Kossuth, c, ri pAzeau granita. IntArindu-se
Ungurii cu forte proaspete, BrAnenii s'au refugiat la Schitul Ialomitei;
abea dupAce au venit trupele rusesti s'au intors la vetrele lor. Evenimentele
acestea le-am aflat descrise, pe marginea unei carti biserice$ti, de Ioan
Bartolomei dascAl normal si zugrav in Simon.

:: 25 ::

www.dacoromanica.ro
 Au venit Ungurii i aid in Bran oamenii au fost siliti a fugi in
Tara Romineasca cu totul, unii au stat multä vreme fugiti iar unii s'au
intors, cA Ungurii aveau manie mare pe Romanii din Bran, ca prin
porunca generalului Puchner din Sibiu, ce venise poruncind !A luAm
armele Secuilor dela cordoane, ne-au chemat inainte i pe mine I Bartolo-
mei dascal normal din Simon si m'a bagat in garda nationalA ce se incepuse.
Atunci am mers ca comandant la cordoane noaptea impreuna cu veo
70-80 de gardisti
si am ocupat cor-
m doanele $i i-am
dezarmat si la
Gutanu s'a facut

Mf.
"1 o mare batAlie cA
multi oameni s'au
ranit, iar un var
al meu Nicolae
al vaduvei loan
Coman Nitoiu a
, ....... , . si murit puscat,
,,.. -...----- . groaza mare e a
cs. povesti acestea si
c,
am scris acestea,
ca sa se stie in
t 4a. I 1 1848, ce s'a intam-
4 plat. loan Barto-
t.
I ,
1
:r1/19
i lomei dascAl nor-
mal la anul 1851.
.. 14' Pe frontispiciul
..' 't :. ve
..

)'
e.0 _ bisericei nou A din
w....,...
/ rt w` = Simon intrealtele
':
1 .
I.
se spune inteo
,-
n
inscriptie: In zi-
1
. . lele imparatului
II
4 Ferdinand I,
ek* and se incepuse
.,-,.. , . ' '' 1,,
libertatea si se
, ..
,gtri armase tot popo-
.. . ?....L. :..,. rul Romanilor
. din Ardeal int-
- potriva Unguri-
Foto V. Grrgoresch lor si tineau la-
Spre Branul de sus gar la Olt si Si-
biu si fiind Mus-
calii prea putini veniti nu s'au pus la bataie ci impreuna cu oastea
imparatului au esit in Tara RomineascA si Ungurii au :venit in Bran

:: 26 ::

www.dacoromanica.ro
cu armadia lor au stat aici 13 saptAmAni. Ce rAutAti au fAcut bietilor
locuitori nu se poate numAra, deci au intrat iarAsi Muscalii si oastea
impArkeascA i i-au gonit din Tara aceasta. ImpAratul Ferdinand s'a
lkat de impärkie si s'a fkut impArat Francisc losif I de 18 ani. Scris
in 1849 lunarie 10 Ioan Bartolomei dascal normal in Simon i zugrav".
(Vezi : Apendicele de la fine, pag. 119).
Cu ocazia rkboiului din 1877 administratia militar5 temAndu-se de
o invazie romAno-rusA a transformat si intArit castelul, luAndu-i aco-
perisul si in locul lui a fkut pe ziduri f asin e, adecA maldäre de
nuele, peste cari a pus pAmAnt.
Orasul Brasov in 1884-86 reface castelul dAndui forma originalA,
care s'a pástrat ping azi, prin schimbarea caracterului de fort. Isbuc-
nind rkboiul mondial in 1914, Ungurii considerand neutralitatea Ro-
mAniet ca o amenintare permanentä, au inceput sA intAreascA granita
cu fortificatii i trupe. Toate mkurile arestea strecurau mai mult in
BrAneni nAdejdea, cA ziva räfuelii se apropie. Numkul celor cari de-
zertau in TarA", cum se spunea RomAniei, crestea din zi in zi. Ungurii
erau tot mai ne1ncrezAtori in populatia belneand si conducAtorii ei.
MAsurile de sigurantà ce le luau erau tot mai severe. culminAnd in
ordonanta data in 14 August 1916, prin care se interzicea luminarea
caselor cu ferestrele spre granitAsi circulatia dupA ce insAreazA. Aceas1A
ordonantà nici nu s'a putut aplica, pentrucA in noaptea de 14 spre 15
Aug. trupele romAne au ocupat o parte din Bran. Dupà o rezistentä de o
zi, in seara de 15 Aug. tigrii" din reg. 82 inf s'au predat trupelor ro-
mane. Intre primii cazuti a fosf si Lt.-Col. Bordea-Poenaru. MormAn-
tul lui in fosta granitä la Giuvala, unde a ckut, ne aminteste jertfele
aduse pentru mutarea acestei granite.
Bucuria produsä de sosirea trupelor romAne nu se poate descrie ;
cele 6 sArrt5mAni de libertate au fost adevArate zile de praznic national
Vestea nApraznicA a retragerei a pAtruns ca fulgerul, sägetAnd inimi-
locuitorilor. Toti cei cari au ajutat armata, cari si-au manifestat fArA
nici o rezervA sentimentele romAnesti n'au mai putut astepta pe asu-
pritorii de pAnA eri si s'au retras deodatA cu trupele romAne. La stir-
situl lui Septemvrie 1916, trecAtorile Branului awl ocupate cu trupe
din divizia a 22-a adusA de pe frontul dunArean si comandatA de Ge-
neralul Raw. La 25 Septemvrie divizia e la vama Giuvala, la 27 ele
mentele inaintate se ciocnesc sangeros cu dusmanul la Moeciu-Cheia-
Dusmanul fiind respins, trupele diviziei se pot insira pe granit5, ocu-
pfind pozithle intArite in decursul neutralitatii. 0 altä divizie, a 12-a luat5
de pe frontul Pobrogei era pe drum, aceste dotta divizit vor forma
grupul Branului. La 27 Septemvrie armatele adversare erau dealungul
crestei muntoase, care mArgineste Giuvala la Est si Vest. Trupele divi-
ziei a 76-a germane, dupke ocupaserà Branul la 25, iar Moeciul-de-
sus la 26 Septemvrie incepeau at.cul impotriva treckoarei, punind irt
pozitie o puternica artilerie.

:: 27 ::

www.dacoromanica.ro
 Cucerirea acestei trecatori deschidea drumul inamicului spre Targo-
viste $i Bucuresti, apoi drumul Cfimpulung-Pitesti. Atacurile germane in
potriva pozitiilor de pe ingltimile Giuvala s'au dovedit neputincioase.
Atat la Apus de Giuvala pe inAltimile Sirnea, cat $i mai ales la RAsArit
regiunea accidentatA dintre frontierg si podul Dambovicioarei-Posada-
erau intgrite. Vazand cg pozitia nu poate fi atacata frontal, recurserA
la miscarea de invAluire. Brigada a 8-a alping austro- ungarA concen-
tratI la 25 Septemvrie in ZArnesti, inaintand pe cursul superior al Bar-
sei $i trecand peste creasta muntilor ajunse in valea superioarg a Dambo-
vitei. Trupele romane atacate in front, in flanc $i in spate furl silite
sA evacueze pozitiile intArite dela $irnea $i Posada farA nici o pierdere
La 1 Octomvrie trecAtoarea Bran era fortatg. (20)
Frontul de luptg fiind impins de pe inaltimile Branului, locuitorii adg-
postiti de urgia rAzboiului in pAraile ascunse ale muntilor, s'au rein-
tors la vetrele lor devastate de trupele ht.:4)51-0e ale ocupantului. Pro-
viziile adunate pentru iarng in alimente si nutret, precum $i vitele li-s'au
rApit cu samavolnicie. Aprovizionarea cu mAlai, din T a r A, ajunsa sub
ocupatia germang, se putea face numai prin contrabandA, din care
cauzg pretul malaiului $i al painei se urcase foarte mult, lovind in
populatia sAracA. Lipsa malaiului a fost inlocuith cu cartofi, a cgror
culturg s'a extins. Articolele de imbrgcAminte scumpindu-se foarte
mult in comert, iudustria casnicA a tesutului a luat un mare avant.
Fiecare familie s'a vAzut silitg sA ting cateva oite pentru hrang $i
imbrAcAminte. Toate mizeriile de ordin material au fost bit uite insA
prin destoinicia si hArnicia neintrecutg a femeilor, in sarcina cArora
era conducerea gospodAriilor in lipsa bArbatilor, pe cari i-au suplinit
in toate felurile de muncg ; in pAdure cu toporul $i la tgiatul ierbei
cu coasa. Mult mai apAsAtoare au fost insg persecutiile indreptate
asupra constiintei de roman de cAtre administratia ungureascA. S'au
fAcut internAri in massA a tuturor acelora, copii, tineri, fete, femei $i
bAtrani, cari si-au manifestat printr'un semn sau strigAt de sl trgiascA
Romania mare", bucuria produsg de intrarea trupelor romane.
Multi dintre ei nu s'au mai intors, iar cei call au avut fericirea sAli
mai revadA cAminul, au mostenit diferite boale, mai ales reumatism
dela beciurile de chinuri k i suferinte.
Cand cutitul suferintelor ajunse la os $i desnAdejdea incepea a se
furisa in suflete, a rgsgrit dinteo latI soarele dreptatii si a alungat
negura grea si rece, ce se lAsase $i peste sufletele mocanilor brAneni
stApanite de dorul arzAtor dupg libertate, ca sA poatA cutreiera nestin-
jeniti de nimeni muntii, vAile, colnicele si campiile TArii
Prin strAmutarea granitei, care era un mare ghimpe in sufletul Bea:
neanului, o erg noua se deschide $i pentru Bran. Se ivew zorile unel
marl propasiri pe teren cultural si economic. Fortele imprgstiate, pe
diferitele fronturi de luptA $i in pribegie prin Moldova, se adung si
o nouA viata nationala incepe a qe inchega.

:: 28 ::

www.dacoromanica.ro
 3. MISCAREA POPULATIEL Fondul etnic al Branului il formeaza
Rominii de ritul ortodox. Cele mai vechi documente numesc pe locui-
torii de aici colibasi, dupA locuintele lor raspindite $i desvoltate din
stifle sau colibä. Ca pastori si crescgtori de vite s'au asezat prin poe-
nele codrilor, prin vAile muntilor si dealurilor. Numarul lor crescánd
prin adausurile venite din Tara RomâneascA si Tara Oltului, s'au in-
tins in dauna padurilor, pe cari au inceput sä le rdreascä si lazuiasca.
Cea mai veche statisticA aflatà este cea din 1762, alcatuita de protopo-
pul Eustatie al Brasovului, la porunca episcopului Dionisie Novacovici.
Branul fiind atunci o singurà comuna, avea o populatie de 3219 locui-
tori ortodoxi (32). In anul 1786 a 135ntuit ciuma printre colibasii de
sus din Bran. Un comerciant strein venise din tinuturile turcesti la Co-
libasi si adapostindu-se la ei in scurt timp muri. Dupa ei !moire si gazda
case i, f em ei a si copiii, casa farnArfand pustie. De aici s'a intins ciuma
la Risnov. In urma mäsurilor de politic sanitard ciuma s'a osteiat, fire a
face mari ravagii printre colibasi. In d cumente oamenii neliberi, aded
ruminii se mai numeau si colibasi sau saraci. In cazul acesta numele
de colibasi se explicA si prin faptul, ca erau iobagi pe domeniul caste-
lului. In 1787 erau in Bran, 1000 case si 4455 locuitori .
DupA o jumatate de veac populatia Branului cu cele 13 catune se
indoieste. In 1839 erau 2003 case cu 8170 locuitori. Cresterea se explica
prin conditiile unui trai mai usor $i indestulat. Pozitia izolatA i-a scutit
de multe neca7uri, incartiruiri de trupe si aprovizionare. Viata libera
trAitA in urma vitelor Inca a contribuit, sa se desvolte populatia va-
zAndu-o cu ochii, ca o planta scoasA din umbra la lumina. Procentul
nasterilor era urcat, la 100 oameni 43,9 ' 0 copii. Afar5 de Romani, mai
intAlnim si alte nationalitati : 22 Ciermani, 74 Unguri si 129 Tigani (18).
Dupà o sta t ist i el din 1860, facuta de administratia austriaca, in Bran
erau 886 familii, 13 preoti $i 8 biserici. (12) Conform statisticei din
1882, numärul locuitorilor din Bran era de 8462, observAm o cre$tere
de populatie in mai bine de un secol (1762 -- 1882); de 5243 de suflete
(32). Dictionarul Transilvaniei intocmit in 1921 pe baza statisticei din
1910, de C. Martinovici si N. Istrati aratä o populatie de 9747 Romini
si 86 streini (52 Unguri si 34 Sasi). Dupä confensiune erau 9747 orto-

:. 2 9 ::

www.dacoromanica.ro
-doc$i români, 52 roinano-catolici $i 34 luterani. Numarul familiilor
2065. Conscrierea din 1920 da 9791 Romani $i 84 streini : 54 Unguri
si 30 Sasi. Ca confensiune 9791 ortodocsi, 54 romano-catolici si 30
luterani. Familii 2155. In intervalul de 10 ani, in care se cuprinde $i
marele razboi observant un spor de abia 45 suflete. Faptul acesta se
explica prin jertfele in oameni cerute de razboi $i prin stramutarea
mai multor familii in vechiul Regat, fiind acolo improprietarite Cu o-
cazia alcatuirei listelor de cetatenie in anul 1924, s'a constat o popu-
latie de aproximativ 10.090 suflete apart in a to a r e la 2454 familii
Dupa recensamantul din Aprilie 1927 totalul populatiei e de 10.526
suflete dintre cari 10.423 Romani si 103 Streini : 62 Unguri, 39 Sasi $i
2 alte nationalitati. Dupl confensiune: 10.406 ortodocsi; 7 greco-catolici ;
62 romano-catolici ; 3i evanghelici si 8 alte confensiuni. La aceasta
populatie s'a adaus $i locuitorii catunului Fundatica, cari se tineau !Ana
la 1 lanuarie 1926 de Dragoslavele, fiind asezati pe muntele Fundatica
fostä proprietate a Dragoslovenilor $i pe muntele Capatana proprie-
latea lui Moise Bunescu din Rucar. In 1762 parcalabul Dragoslavelor
Stanciu Tataru a vandut impreuna cu alti sateni o parte din muntele
Fundata lui loan Popa Stan din Fundata, sat asezat pe acest munte.
Locuitorii Fundaticei, 165 suflete $i 31 familii, sunt toti emigrati din
comuna Fundata. (35)
Din cele insirate observam, ca in timpurile mai vechi sporul popula-
tiei era mai mare. Fa p tul se ex pli cà prin multele imigratium din
Tara Româneasca si alte centre de populatie romaneasca. Numele de
familie ne aratii obar$ia locuitorilor : Puchianu (Pucheni, jud. Dambo-
vita), Voinescu (Voinesti, jud. Dambovita) ; Zabava, veche familie de
mosnean constatata la Dragoslavele ; Thant, trecuta and Fanariotii
asupreau locuitorii din Dragoslavele. Familia Tataru si-a luat numele
dela faptul, ca un stramos al ei Rautd Borja a fost luat in robie de
Tatari. (35) Targovisteanu, Runceanu (Runceasa Dambovita), Blaj si
Ardeleanu, schimbat in Dobre, din Ardeal.
Din Tara Oltului a venit familia Olteanu si Tätulea din Margineni,
din Iunca Dunärii familia intinsa a Cojanilor $ a. Curentul de imigrare
pornit din Tara Romaneasca in spre Bran a fost mai puternic in vre-
mile de apasare turceasca. Domnii se plang adesea catre judele Bra-
sovului, ca le-a fugit oamenii $1-i cere inapoi. Astfel Constantin Bran-
coveanu scrie in 169i lui lianas Manca$ judele Brasovului, cà niste o a-
m en i a u f ugit dela Rucar si Dragoslavele in hotarul Branului, de
care lucru s'au jeluit satenii, fiindca erau obligati prin cislä a plati bi-
rul $i pentru cei fugiti. II roaga sa-i spuna cari sunt acei fugari $i sa-i
dea cu toate vitele (bucatele) lor (35). Mai muIte emigrari se produc
In epoca Fanariotilor. Satele branene, cari au stat in legatura continua
cu massele romanesti de peste granita, n'au primit numai intariri dela
acestea, dar $i ele au contribuit la populatia Tarii Romanesti cu pri-
sosul lor. In 1767 Brapvenii se plang la Alex. Ghica, ca colibasii dela

:: 30 ::

www.dacoromanica.ro
Bran sunt atrasi sá se aseze in tara lui. (22). DupA rAscoala lui Horia
(1784), incepand persecutiile, multi mocani, si tArani din Tara Oltului
s'au stabilit in judetul Muscel intemeind sate noug, ca Bädeni-Un-
gureni, Berivoestii Ungureni $. a. Mocanii emigrati fac in 13 Ianuarie
1785 un a$ezAmint cu judetul Nicolaie Cocosoiul din Cfimpu-lung, prin
care se obligg sä pläteascA 40 bani mosnenilor pentlu locul de casg
si gràding, färg a mai da mielul de primgvarg. (33). Multi oieri s'au
asezat pe moiile domne$ti u nd e au p o posit de at fi t ea ori
In dictionarul geografic al judetului Braila de Delescu si Oprea, dealun-
gul drumului oilor la bag, afigm satul Mocani spre Vest de satul
Batog, infiintat de mocanii brAneni, vatra satului e de 25 ha. cu 31 case
si 171 locuitori. Hintz spune CA in 6-7 ani au emigrat din Bran in
Tara RomineascA 600-800 locuitori. (18). Dupg rAzboiul din 1877 - 78,
mai multe familii din satele Branului s'au a$ezut in Dobrogea, inte-
meind sate in regiunea Babadagului, ca Dueran, Topologul $ a. In mod
sporadic mai emigrau tineri, cari mergeau la invAtAturA sau ca practi-
canti la prAvglii. Aproape in fiecare oras al Munteniei intfilnim corner-
cianti de origine brAneang. Dupg rgzboiul intregirii asemenea au emi-
gratiunii, mai ales aceia cari au luptat in armata romând si au fost im-
proprietAriti in Vechiul Regat.
Prin legAtura ce a existat intre cele doug laturi ale munfilor, prin
imprumuturile reciproce de populatie se explicg asemanarea izbitoare
intre tgranul dela Bran si tgranul din Muscel. Tr ebue r el e v at $i
faptul imbucurAtor, cA infiltratia streinilor e foarte redusä, din cauzA
cg populatia este foarte adaptabilà la orice ramurg de activitate. Ad-
ministratia streinA $i-a mai lasat martori, mai gAsim citiva streini ca
rneseria$i mai ales cizmari, meserie dispretuitg de locuitori. Azi s'a mai
schimbat mentalitatea"$i se constatA $i pe acest teren o inlocuire a strei-
nilor.
Populatia actualg proectata in spatiu ar da 5 locuitori pe km p.
Numarul acesta destul de redus se explicA prin relieful muntos $i im-
padurit, prin sArAcia solului si prin ocupatiunea BrAnenilor cu cresterea
vitelor, care reclamg intinderi mari de pamfint. Populatia Branului e
-viguroasA si in piing crestere. Urmarind linia nasterilor pe o perioadA
de 20 ani, dela 1905 1925 observam cA numgrul na$terilor e mare.
Locuitorii fiind in cea mai mare parte muncitori cu palmele, se casa-
toresc curând, pentrucg $i femeia cfistigg ceva prin munca ei. Copii
asemenea sunt intrebuintati la diferite lucrgri de mici, de aceea familia
numeroasA nu e consideratA ca o pacoste, ci ca o bogatie.
Media na$terilor in intervalul dela 1905-1910 este de 358. Dela
1910 1915 media e ceva mai urcata 372,8. In intervalul dela 1915-1920
media na$terilor este de 220. ConstatAm o scAdere apreciabilg din cauza
rgzboiului.
Intre 1920 -1925 media se urcA la 349,4.
In ce priveste sexul, raportul intre bgeti $i fete este aproape acela,

:: 31 ::

www.dacoromanica.ro
numarul nascutilor de sex femenin e totu$i ceva mai mare. Mai trebue
sa amintesc, ca numärul nascutilor nelegitimi este disparent, conside-
randu-se astfel de nasteri ca fapte foarte rusinoase.
Mortalitatea desi fata de natalitate e mai mica, totusi este destul de mare.
Media mortilor dela 1905 1910 este de 183,6.
Intre 1910 1915 media 207,8.
In perioada dela 1915-1920, media 212.
Intre 1920-1925, media 198,5. In general media creste in anii de
razboi $i in cei de dupa razboi, and s'au %cut constatarile celor dis-
paruti in razboi si din cauza epidemiei de gripa spaniola, care a ban-
tuit in anii 1918 1919.
Mottalitatea cea mai mare este intre copiii !Ana la varsta de 5 ani,
dela aceasta varsta scade ['Ana la 60 ani, cand iara$ creste. Populatie
saracä e atinsä mai ales de boale, fiindca nutrirea e mai slab a, locuin-
tele mai primitive $i este mai ignoranta in ce priveste igiena. Cu des -
voltarea culturala, cred ca vor disparea aceste neajunsuri. Peste peri-
oada critici, dela nastere pana la 5 ani, trec numai copii cu fizicul ro-
bust, astfel ne explicam i lungimea vietii celor cari au scapat. In in-
tervalul de 20 ani, pe care 1-am cercetat au trecut peste vfirsta de 100
ani, 21 indivizi, dintre cari 7 barbati $i 14 fem ei.
Comparand procentul nascutilor cu al mortilor, observam in fiecare
perioada de 5 ani un excedent, chiar si in perioada anilor de razboi.
Constatarn o scadere explicabila in vremea razboiului, iar dupa raz-
boi o urcare considerabila. In ce prive$te timpul cand se incheie casa-
toriile, ele au loc in toate lunile, afara de cele in cari cad posturile .
Mai multe se incheie in Fevruarie, lulie, August $i cele mai matte in
lunile de toamna, cand locuitorii se aduna la vetrele lor in vederea
iernei. Varsta casatoritilor este pentru birbati 24 - 30 ani, iar pentru
fete 15 20 ani. Cazuri de concubinaje s'au ivit numai acurn dui:4 raz-
boi, deoarece multe femei, ai caror barbati au disparut in razboi, nu
puteau incheia casatorii legale. Prin rezolvarea pe cale juridica a acestei
chestiuni, concubinajele dispar cu totul. Casnici ile sunt durabile, elementul
care le mai tulbura este nepotrivirea. Cele mai multe cdsatorii se pia-
nuesc de OHO, avandu-se in vedere mai mult interesele materiale $i
mai putin potrivirea dintre tineri. Alte motive cari sä provoace desfa-
cere casniciilor nu intalnim. Din cele insirate tragem concluzia, cà po-
porul branean e pastrator al unor mari comori biologice, dovedite
prin prolificitate (sporire) si longevitate (viata lung*. Din punct de vedere
cantitativ se inregistreazd pierderi prin mortalitatea mare in epoca co-
pilariei, din cauza aceasta excedentul e mic, dar despre o alterare Ca-
litativa a fortei si valoarei fizice nu se poate vorbi. In ce prive$te sta-
rea psihica, datele sunt si mai imb acuratoare, cazurile de cretinism
sunt foarte rani. Conditiile climatice sunt favorabile desvoltärii popu-
latiunii, despre celelalte eonditii cari influenteaza vitalitatea poporului
vom vorbi la alt capitol
:: 32 ::

www.dacoromanica.ro
 4. CARA CTERIZARE ETNOGRAFICA. Mediul fizic izolat, in
care a fost sortit s traiasca acest fragment din neamul nostru, i-a de-
terminat intreaga structura psihica. In läuntrul granitelor sale geografice
$i-a urmat drumul propiu, astfel ca s'a desvoltat inteun fel cu totul
caracteristic. Forme arhaice se gasesc la tot pasul, fiindca mediul
izolat i-a scutit de vântul revolutiei. La aceasta intfirziere in dezvoltare
a contribuit mult credintele desarte i superstitiile de tot felul. $i
astazi sufletul Braneanului e foarte conservativ si refraetar inovatiilor,
pe cari nu le-a pomenit dela batrani. Cu toate acestea, Braneanul are
in sufletul ski toate fortele necesare progresului. Lupta continua, dust
impotriva mediului neprielnic, i-a otelit sufletul. Aerul tare al inaltimi-
lor, dormitul afarä langa turma, urcu$urile repezi, sAriturile peste stAnci
$i luptele cu fiarele salbatice, toate aceste particularitati de trai l'au pastrat
pe BrAnean sanatos, curat, ager la minte, sprinten $i mladios la mi$cari.
Sufletul Braneanului, nu este lipsit nici de minunate insusiri artistice,
manifestate in cioplirea i incrustarea lemnului, a furcilor de tors, a
bâtelor ciobane$ti, in alesul" velintelor $i incondeerea maestrita a oat-
lelor de Sf. Pasti. Departarea de sat, de lume, de ai lui a pus in ochii
pastorului din Bran o duke melancolie i bunatate. Dela maretia
naturii, sufletul lui a imprumutat mandria $i constiinta de superioritate
fata de ceilalti locuitori din apropiere.
Ceeace face insa podoaba lor sufleteasca sunt virtutile morale, cum-
patarea, masura in toate $i crutarea, fiinda cele necesare vietii se
castiga in aceste locuri numai prin muncA aspra.
Aceea$ legaturA stransa cu natura mediului $i felul traiului de pastori
se observa en viata materialA a poporului branean. La fel este $i cu
locuintele, asupra carora influenta mediului e dominanta. Lemnul padu-
rilor inconjuratoare formeazA pãnit azi temeiul yietii casnice.
El tine locul petrii, al caramizii, ba chiar $i al ferului, mai sunt si
azi case la cari $i cuiele i incuetorile sunt din lemn.
A$ezarea !isle* a gospodariilor este caracteristica constructiilor
facute cu materiale expuse la incediu. Pentru ochi aspectul acestor gos-
podarii e foarte placut. Ce atrage mai mult atentia este iscusinta cu care
3
:: 33 ::

www.dacoromanica.ro
reusesc sA satisfaca nevoile pract. ce cu mijloace simple si sA obting si
efecte artistice, incfit sA se simtg bine in curtea i casa lui. Elementul
principal e lemnul, canna stiu sg-i smulgA minunate forme artistice, dela
linia acoperisului, linie elegantl i ping la Wile si cuierele din odAi. Ca
infatisare externa avem doug tipuri de casA ; casa cu curte, inchisä pe
toate partile in forma de cetate si casa fart curte cu bfitAturg. Acest
sistem din urmA este mai nou si precumpAneste, mai ales in satele
asezate mai jos, unde schimbandu se mediul s'a schimbat si felul
locuintelor. Casele se construesc de regula in mijlocul mosiei, asa ca
distanta intre ele variazA dupa intinderea mosiilor. Casa e la vedere,
cu fata catre gospodArie, spre Sud i cu spatele spre Nord. De regula
in dosul casei e o croznie, adecA un grajd nu prea inalt pentru
oi, in fata casei se afla dependintele gospodAriei ; grajdul mare pentru

Foto V. Uregorsch
Casi cu curte

vite mari; sura pentru nutret $i o odaie de locuit, unde se afla cuptorul,
numita f erb At oar e. In spatele acestora se mai aflA o croznie pentru
oi, dupA trebuintg. Legatura laterala dintre casA i dependintele gos-
podariei se face prin douA aripi, numite po:atr e, podeciu sau s et r e,
astfel a in mijloc se inchide un spatiu descoperit de forma patrun-
ghiulara numit curte. Nu lipseste din fata casei n ci prispa (t e p -
sanu 1) sau foisorul, daca e imprejmuit ; and e vremea frumoasa
aid se desfasoara viata sAteanului, aid doarme, aici ii intinde la uscat
poamele s. a. Examinfind mai de aproape modul de constructie $ i
impartirea interng te uimeste asemanarea caselor vechi cu forma stgnei,

:: 3 -1 ::

www.dacoromanica.ro
 CASA SI PLAN& CI

0,t1) tit( ' )- ",13 '

Not.'
gi-t P. ill 4, 1,
'5. tig

;100),11. 01. 14..

4
,..jl N,'"vot
',\,',
\NMI( `I L:1111
VSkitAMOI4v111,,IIILLILL, I
,q% \I(
I

ti
Ro.grid
...- ....," - - = 0? ,r;rYA/J77777,o'/Z,edV,W. 17,,,,,Y17071,
g g
o
e, Fiethci/adre, Polak.? Cotra /77141
%.;

.0
,9
.49'

AS'ara Cur le

Cc?-re? /72.37re,
Grd'-c/ Polat'rci
arf 7/.191/17

co
o

V. Meet hire
Desemnuthe executate de Prof. V. Maximilian dupA echitele autorulni

:: 35 :

www.dacoromanica.ro
adaptati ca locuintA statornica. Temeiurile casei, asezate pe zid de
piatri, sunt din birne mai groase, pe ele se aseazi piretii de birne
cioplite pe fetele laterale $i incheiate la capete in c hiot or i prin cres-
tAturi. Pe grinzile asezate pe pAreti se pun deacurmeziwl doui vanture,
fixate de grinzi prin cue de fag. Pe aceste vanturi se sprijini cApri-
orii prin crestAturi, iar la linia coperisului sus se leagi prin CA tu $ e.
Coperisul de sindrili se termini in fata casei in stra$ini mai largi, ca
sa apere tepsanul de ploaie. Forma coperisului e cat se poate de
InAltatA, ca si se scurga apa proveniti din ploaie sau zipadA. In
coperi$ se aflA si doui f in Ar i , deschizAturi pe unde si iasi
fumul. La partite la terale, coperisul e mArginit de doul frontoane, la
casele vechi din sindrili, iar la tipul mai nou din pereti de scinduri
cu ferestre. Marginile coperisului sunt tivite cu scanduri ornamentate
cu fel de fel de desemne tAiate in ele. Dimensiunile $i formele armoni-
zate ale coperisului dau un aspect estetic intregei clidiri.
In ce priveste impArtirea interni, pe ling-A forma arhaicA a casei
compusi din ti nd A nedespArtiti de podul casei, din casa de locuit
$i c ela r, gisim 5i-o formi mai evoluati prin adiogarea unei inciperi.
Astfel, cA azi toate locuintele au in regulA generala patru inciperi :
tind a, c a sa mi c A, c a sa m a re si c el a r u I. Ferestrele in vechime
erau mici $i locul sticlei il tinea pielea sau burduful. Mobilierul era;
foarte redus si simplu, de jur imprejurul odiii tilpi prinse cu capetele In
bfirnele peretilor, servind alat pentru stat ziva cit $i pentru dormit peste
noapte. Patul, uncle se afli, era mai mult un element decorativ. Inteun
colt al casei, masa cu picioarele in formA de cruce. Deasupra usei
I ingurar u 1, o blani de lemn ingiuriti ; dupi usi b l id arul pentru
strichini ; t roaca cu milai, sprijiniti pe doui lemne infipte in birne ;
c r in tut a pentru pistrarea mAmiligei si lespedea pentru micinatul
sarei ; in fine culm ea legatA de grinzi, care sustinea hainele.
Pentru foc v a tr a cu p ri t A $i cujb A, in jurul cireia se string
memb rii familii, ba stivcste si de pat. Captarea focului se ficea cu
ajutorul amnarului, iasca $i cremenei, purtate in curea. Atit de mult
s'au obicinuit cu acest mijloc, hick si azi, cind au chibrite, mai poarti
amnarul Luminatul se ficea cu opaitu I, in care ardea seul sau ficea
luminAri de seu, pe care-I turnau in niste forme numite fof ez e.
Usile erau mici si cu praguri inalte, iar padimentul caselor cu p o -
m es t ea IA. Dela aceste locuinte !Ana' la cele de azi cu inciperi
mai largi, cu ferestre mai mall, car.i se pot deschide $i podite cu scinduri
se observi o evolutie, care a reclamat timp indelungat de adaptare.
Mobilierul din casa mid a rAmas aproape acelas ping in ziva de azi.
Casa mare insi e mai impodobiti, rani si grinzile dela pod sunt
ornamentate. De regulA are 3 4 ferestre, 2 spre curte $i 1-2 in spre
ogradA. L A it el e sunt cu spate si vipsite sau inflorite, deasemenea
si cuierile, pe po I i t el e cirora stau insirate strichin i le frumoase

:: 36 ::

www.dacoromanica.ro
jar de cuiere atArnA ulcioarele de parnint si paharele. ki si colo mai
atArnA cAte un stergarel cusut cu riuri frumosi.
Dealungul pAretului din spre Nord stau insirate ; patul incarcat cu
t o a l e $i s t r a i e acoperite cu v el int a aleasA frumos si lada de
zestre a gospodinei, in care zac trambele de panz a, iar pe
coperisul ei toale si stra e. Deasupra lor se intinde culmea, o präjink
prinsA de grinda, cu douA mAnusi de lemn, pe care se pune hainele de
sArbAtoare si cojoacele. Pe lavitele acoperite cu velinte zac teanc u -
rile d e di mii si zech i. In coltul d ntre ferestre se afla masa
Wrath cu scaune putine, fiindcA le inlocuesc talkie. Dupl use se afli
b 1 ida r u I inflorit ca si cuierele si lavitele, care pe lAngA polite mai
are si un par se ch i cu incuetoare. Pe peretele din fata usei atArnA
icoanele, inaintea cAror arde candela la praznice. Ca decor se mai
pun pe pareti scoarte sau z5vezi si fel de fel de tablouri si fotografii,
toate decorate cu stergare. In unele case de grindA atArnA un cuier
format din un bAt cu mai multe cracute, de care se agatA ulcioare, turte
si covrigi de cas, servind tot ca decor. Cand intri inteo astfel de casA
ai impresia a te afli infro expozitie de industrie casnicA. Lipsa de
solA iti spune, c5 aici se intrA si petrece numai la zile mari.
Tin da la inceput comunica direct cu podul, acum e acoperita cu
scAnduri ; in fundul ei se aflä la unele locuinte cuptorul de paine. Pe
capAtul talpei ce strAbate pAretele cäsutei se aseazä bot ele cu apl.
in tindl se mai tin unele unelte, de care are mai des trebuintA.
Ce la r ul sau cAmara, de regula asezat in spatele casei cele mari.
Intrarea se face in unele locuri prin casa mare, in altele prin tindA. In
ele sunt asvArliti sacii sau tobolii de linä, steandurile sau burdufurile
de brAnzA in tocmai ca la stanA. Tot acolo se aflA si tronul pentru
mAlai si uneltele cari se intrebuinteazA mai rar.
Urcarea in podul casei se face pe scara din tinclà. Podul este un fel
de magazie, in care se pAstreazA uneltele necesare tesutului. Fiindc5
aproape toate casele n'au cos pentru fum, podul serveste iarna ca
afumAtoare a cArnei de porc.
Fiecare cask' are si pivnita, intrarea in ea se face sau prin tinclA
sau din afarA prin garliciul pivnitei. In ea se pAstreazA cartofii,
putinile cu varzl si muraturi; poamele asezate in paturi si alte provizii
pentru iarnä. "Mai inainte vreme locul pivnitei il tinea b eciu 1,
sApat in pámAnt si azi au obiceiul unii de a ingropa cartofii in pämAnt
Casele si pe dinAuntru si pe dinafarA sunt tencuite sau lipite cu lut si
spoite cu var alb. Intretinerea curatA a casei se tine de mAndria fiecArei
gospodine. Inaintea oricArei sArbatori mai mari le váruesc si le eurAtA
radical. Pentru a nu se face murdArie, curtile sunt pardosite cu petrii.
Un elt el e. 0 comoarA nepretuitä din punct de vedere, etnografic
o formeag uneltele. Ele ne descoper abilitatea Braneanului de a folosi
lemnul ca material pentru toate nevoile vietii. Intre uneltele cari servesc
la prepararea sau pastrarea mAncArilor si bAuturilor insiram plos c a

:: 37 ::

www.dacoromanica.ro
pentru bautura; s o I ti i t a din coaje de mesteacan pentru pastrarea särei;
p i u a, un lemn scohit, in care se piseazA cu pisalogul graul pentru
colivAore c a, un ate de lemn, care (IA forma casului ; ch isatoar ea
din lemn de fag, in care se toacA carnea ; troci le pentru cernut
mIlai sau frAmAntat pAinea ; putineiu 1, ; steanduril e,; bote le
de ap A; s is tar ul de mul4, pica i incuietoarea dela usa tindei si
cheia toate sunt din lemn. Lipsa metalului sau intebu.ntarea lui numai
in masura redusI se obsearvg si la mobil er. Mobilele mai vechi sunt
din scfinduri cioplite din topor si tAiate la capete färá ferAstrAu. In-
chierea scAndurilor nu se fAcea prin lipirea cu clei sau prinderea cu
cuie, ci prin inchieturi $i scobituri ca la sindrila Aceasta se poate observa

Polo Colonel R. Tuna

Vederea Branului de jos

la tronuri, la paturi, blidare si mese. Pecorarea lor se

fAcea sau prin crestarea lemnului pe margine sau prin incrustarea in
lemn a diferitelor forme rotunde. Numai cu un ciocan i un cutit au
stiut unii gospodari sl scoatA adel Arate minuni din lemn.
Uneltele necesare industriei casnice a tesutului, foarte desvoltatA, sunt
facute tot din lemn. Fusu 1, f urc a, r Aschi t or ul pe care se fac
sculele din fire, suc a la pentru fAcut tevi, %fart elnita care tine
sculele, ur z At oar ea pentru nAvAdit, a l e rg A t o area pentru tine-
rea mosoarelor, toate sunt lucrate in sate de oameni priceputi.
z boiu I de tesut cu toate pArtile lui componente; ca picioa-
:: 39 ::

www.dacoromanica.ro
rele,sulurile,tindechea$imaiuculcarestrangesululdinainte;
zfivorul sau slobo zi to r ul care tinesulul dinapoi; iep el e prin
care se schimbA it el e; vital el e care poartA spata $1 su vei c a
cu tava, este acaretul care nu lipse$te aproape dela nici o gospoderie.
Alte unelte, la cari predominA lemnul sunt acareturile gospodargti ;
c aru I cu osii de lemn de fag ferecate, cu roate cu butuci gro$i, cu
inima, cracii, podul, rAscoalele, loitrele $i leucite
din lemn de mesteacan; Jugul cu spetezele $i resteiele tot
din lemn. Pentru transportul in timp de lama cio a cl a, cu talpi de
lemn fall pic de fier.
Pentru lucratul pAmantului se folosesc $i acum de plug numai din
lemn, afarA de fierul plugului ; de grapA cu cuie de lemn ; de harlet
de lemn, numai la margine imbracat in fier, tot asemenea de sapa de
lemn, devenitA simbol al saraciei.

5. IMBRACAMINTEA. Aproape toate articolele de imbracAminte

sunt produsele industriei casnice. Femeia ca industria$A e foarte har-
nick chiar la drum i$i ia furca in beau $i merge torcand sau indrugand
Mediul destul de aspru $i traiul Braneanului mai mutt in aier liber,
reclamA multe $i felurite articole de imbracaminte. Materia prima, lana
si peile, e insA abundenta, iar harnicia $i priceperea nu lipsesc. Firea
conservatoare a Braneanului a contribuit mult la pAstrarea intactA a por-
tului national. Cu toate acestea se resimte oarecare influentA ora$eneasca,
astfel ca portul de azi se deosebeste intru catva de portul vechiu. In
vechime bArbatii purtau in picioare exclusiv op inc i, legate cu nojiti
de par de cal pia din sus de glezne $i cu c Alt u n ul peste c i o a-
r e c ul a I b. Vara locul cioarecilor gro0 tesuti in 4 ite din lana mai
aspra, il lua itarii mai subtiri, tesuti in doua ite. Cei mai avuti purtau
cioareci de dimii din lana tigae. Atat tesutul cat $i croitul si cusutul
le facea femeia. Peste cioarec atarna cAma$a, prinsa la beau cu $ e r-
p a r, tesutA din bum bac si fuior de cartel* cu maneci largi $i guler
ingust, fArA nici o infloriturA de rauri. Peste cama$e luau vara lAib A-
rica de zeichi sau ilicul din postav cu gaitanuri negre, formand
fel de fel de figuri ; primAvara $i toamna mai purtau ze i chi o ail e
cu maneci din postav gros sau z A bunul din postav mai fin. larna
in locul laibAricei, purtau pieptar de miel cusut cu flori $i care se in-
cheia in partea stanga, peste el in zi de lucru co j oc scurt cu ma-
neci, la cAlatorie sau la bisericA cojocul lung sau gh e b a de z eic hi
cu blanA de miel la guler $i maneci. Pe cap vara cei mai avuti purtau
pAlarie de postav inalta si cu peretii mici, cei mai saraci pAlarie de
pasta mare in bord. larna caciuli mocAne$ti cu fundul lat.

:: 39 ::

www.dacoromanica.ro
 Femeile purtau in picioare opinci sau ghete dupa cum le era starea,
peste caltunii de dimie trasi pe deasupra turecilo r, un fel de
ciorapi lungi de dimie, insa färä !AA. F ot a incinsa la mijloc cu bracii,
urzita $i Mute din lana. Aveau f ote vinet e, inainte rosii, inapoi
negre, tesute in cloud ite si f ote n egr ii, tesute in 4 ite. I i a cu
maneci largi, lungi de 2-3 coti, pe care o invArteau cu maestrie dupA
ming. Mansetele, mânecile i ciu page le dela umeri erau impodobite

foto Prol. A. Cnyingo

Dotal perechi de oameni, in portul lor

cu rauri cusuti cu inatase neagra sau rosie. Daca iia pe umar era in_
cretita, se numia iie cu altit e. Pe la mijloc se incingea cu brau
row de lank peste el brae iii e, niste fasii inguste, colorate $i tesute
cu modele. Se da deosebita atentie incinsului, ca sa aiba corp frumos
$i svelt.
In zi de lucru peste iie purtau sfri jur i, un fel de bluze tesute
din in $i canepa. Vara mai purtau laibare, iarna pieptare cusute cu
colori mai bogate ca ale barbatilor, zabun, zeichoiu, cojoc scurt fara
maneci numit Ca t a vei cä i cojoc lung de sarbatoare.
Pe cap purtau $ t e r g a r e tesute din panza, iar in zile de sarbatoare
Vergare de borangic. Fetele in zi de lucru purtau carp e, iar cand
mergeau la bora se imbrobodeau cu $tergar, cu deosebirea ca nu aveau

:: 40 ::

www.dacoromanica.ro
 cai t a; azi gimbirul, semnul ferneilor maritate. Afara de acestea, fe-
meile mai tinere $i fetele purtau [Wade bArbateasca. BArbatii atAt cei
tineri cat si cei mai in vkrstä purtau chic a, adica pArul lung ; azi
numai la bAtrAni o mai intilnesti.
Fetele si femeile purtau. ca si azi, pärul lung impletit in coade $i
adunat in conci u.
ImbrAdmintea de azi, deasemenea produsul industriei casnice, diferA
de cea din vechime numai prin ornamentatie. Sunt cAutate culorile mai
variate $i mai vii, iar modelele de cusut si ales sunt tot mai complicate.
Zeichile, dimiile, postavul le tes mai subtiri, ceeace denotä o rafinare
a gustului.
Portul vechiu national n'a suferit prefaceri, cari sA-i altereze ca-
racterul, elementele constitutive i s'au pastrat, numai s'a dat mai
multà atentie artisticA. Cdma$a barbatului numai este atkt de simplA ca
in trecut, ci la poale, la mkneci $i guler are rkuri de fir sau de matase.
Cioarech nu se mai cos cu mkna, cu refrecul gros, ci la masing. Caciula
are o forma mai svelth, fiind tuguiata sail ascutita la crestet si malta. lia
femeii e mai decorata, locurile libere dintre rduri se acopar cu flutu-
rei strAlucitori. Fotele negri au urzeala din aticA rosie, batAtura Inca
nu mai e din BO, ci lAnicA rosie in partea dinainte si arnici negru ina-
poi, toate cumparate. Combinarea maestrita a lAnicei de diferite culori, cu
firul alb si lucios in modele variate, da acestui fel de imbracaminte
un aspect artistic. Femeile au inlocuit cojocul cu bunda de postav, cu
blank de vulpe la mkneci, guler 5i märgini. 0 haina pretuitä este
scur teic a, de matase fara mAneci i cu blank de viezure. Fetele azi
poarta pe cap numai cArpe. Aceste mici schimbari le-a suferit portul
BrAneanului in urma evolutiei simtului si gustului ski artistic. In tot
ce tese, coase $i confecticneaza femeia industria$5, trAeste tainicul suflet
romknesc nealterat sau denaturat prin fel de fel de schimonosiri sau
imitatii, cari nu cuprind in ele nimic artistic si nimic- national.

6. ALIMENTATIA. lirana locuitorilor din Bran se razima pe ceeace

le clA natura si ocupatia lor principala ; cresterea vitelor. Prea putine
alimente e silit sä le cumpere. Fiecare isi produce cele necesare tra-
iului cu un bogat simt de prevedere. Temeiul hranei B formeazA mgmA-
liga. Pkinea se mananca mai rar, fiind consideratA mai mult un supli-
ment de inkncare. deoarece mfincarea fàrà marn5liga e socotità ca ne-
satioasa. Grkul de primAvarA se produce si aici, porumbul insA ii cum-
pArA. Pe langa mArnaliga, alimentul cel mai des intrebuintat este laptele
Lu toate derivatele lui ; untul cu nfarnäligA caldA, zarA, lapte batut cu
mamaliga sau vara c a beuturA in loc de apa, fiind foarte racoritoare. Casul
.afumat sau in saramura i brfinza de burduf, sau in coaje de brad. 0

:: 41 ::

www.dacoromanica.ro
mAncare aleasg e laptele cu orez, mai ales la sarbatori. Carne se ma-
nand foarte puting. Se consumg vara mai ales carne de oaie, iar iarna
de pore. Fiecare familie taie de Craciun cel putin un pore, nu atat pen-
tru carne, pe care o afumh, cat mai cu mama pentru signing $i grasime.
Principal aliment sunt zarzavaturile, pe langa cash fiecare are o gil-
ding, in care cultivg ceaa, usturoi, var/.5, fasole, ridichi, IA plod $i cas-
traveti, din naturA se culeg bureti comestibili i urzici de mancare.

filo Col. R. Tupa

Vedere generals a noel stane

Land in considerare $i posturile cari se respecta, putem zice ca Bra-

neanul duce un trai mai mult vegetarian. In post se mananca fasole ver-
de sau boabe, mazAre, linte, varza, mujdar format din ceapg cu ustu-
roi, i lgptuci amestecate cu otet i sare, muraturi $i in deosebi cartofi
se consumg foarte multi. Tot in post se consumg mult peste strut $i ulei
de in. Rging$itg din vremea cand nu era porumb sunt colarizii, flint
Barth in apg sau turte, aluat fiert. Vara se manancg cu mgraligg i frucle
fierte; mere fierte, prune din care se face chisalith, zarzAre, fragi ai
smeurg precum si bureti. larna in dulce o masa constg din: bulz (mg-
mäligg cu bring), varzg calla, prgjalg de porc $i earl. In post : fasole
Barth cu gulie sau zamA acrg cu ulei, murAturi $i cartofi copti sau fierti.
Vara in dulce : lapte cu mgmgligg, jumgri din oug $i varzg noug.
In post : mujdar, fasole verde zara, ridichi sau castraveti verzi, salarg

:: 42 ::

www.dacoromanica.ro
 Foto V. GI t irgorsch.
Vedere generalã a Castelului.

cu otet. Femeile se ingrijesc din varA si toamna sa-si fad provizii

pentru iarnA. Putinele cu varzä, stemdurile sau putinele cu murAturi
de castraveti, ardei, pätlAgee verzi, telinA, gogosari i dini de varza
nu lipsesc din pivnita niciunei gospodine harnice.
Multe din alimentele culese din stool naturei le fac conserve pentru
iarnA ; buretii si mitärcile uscate. Fasolea verde o opAreste cu apa
fierbinte si o usucA la soare; astfel se pastreazA toatA iarna. Tot la soare
se intind si sälbile cu poarne din mere sau pere tAiate bucati. Din prune,
se face lict a ru I, aliment pretuit, sau se usucl pe slanità, o leasa de
nuiele asezatA deasupra unei gropi, in care se face foc mäsurat cu lemn
gros si umed, care sA dea mult fum.
ln general alimentatia e abundenth, sanAtoasA i variatA. Urmarea
acestui trai este sAnAtatea, sobvietatea si agilitatea trupeasca a BrA-
neanului.
BAutura obicinuitA este apa. Beuturi spirtoase se consuma foarte
putine, numai la sArbatori sau la alte ocazii sArbAtoresti. In timpul din
urmA se consumA mai mult yin, tuica i bere. Vara se mai bea si I i-
ve o bAutura dulce si rAcoritoare, obtinutA dinteun amestec de mere
sau pere zdrobite si apa. LasatA sA fermenteze preparg otetul foarte
gustos si nevAtAmAtor.
Alimentarea cu apA e neiginicA in multe locuri. Unde apa e la su-
prafata se alimenteazA din vAile curgAtoare, cari adeseori sunt focare
de infectie.

:: 43 ::

www.dacoromanica.ro
 . s. . . . . .
gk7.1.7.41.Wal.'.4741azeZ7A7.41kvitRitZ7.41v7ii4:71,7ig.imiF7' v4iiv
'12

ig
Aolroya 4,1Polr,o.o cralr, 43TAII&T.n.TOrk.IFtly. c.1 P., :11 ratcrAre1tre:r4,1! W,

7. OCUPATIA. a) PASTORITUL BRANENILOR. Din cele mai

vechi timpuri locuitorii au fost crescatori de turme mari i multe de
oi, de cirezi de vite cornute $i herghelii de cai. Tot ce era regiune
muntoasa $i prielnica pentru pa$unat era stäpanita de ei. Pink' mai
deunazi mocanii din Bran cutreierau in deplina libertate cu oile lor
toate colturile Tarii Românesti, trecand $i in dreapta Dunarii. Strans
legati de viata pastoreasca era firesc ca traiul lor sa fie in functie de
vai adanci i plaiuri incantatoare $i mai ales de munti inalti, in timp
de vara.
In documentele din sec. XVII-lea, XVIII-lea $i XIX-lea, se fac dese
amintiri despre 'urcarile i coboririle mocanilor sau moroienilor din
Bran cu turmele lor in muntii Bucegi, de pe teritoriut Munteniei. Pe
lánga dispozitiunea i tragerea de inima spre pastorit, transhumanta a
fost determinata $i de imprejurarile locale $i conditiile geografice. Clima
muntilor dinspre Sud sau Est este mai incalzita, fiind aparata de vantul
de Nord $i mai bogata in ierburi, cari incoltesc mult mai de vreme,
ca in muntii de pe versantul nordic sau vestic al Bucegilor. Rana la
1630 pastorii din Tara Barsei plateau proprietarilor de munti o arenda
in bani sau in natura dupa invoiala, iar visteria domneasca nu le cerea
nici un fel de dijma (52). Leon Vocla in 1629 cere dijma dela turmele
boierilor. Aceasta masura nu le convenea $i se fac interventii dese mai
ales de juzii Bra$ovului, de care se tinea $i Branul, ca sa se desfiinteze
dijma. La o plangere adresata lui Constantin Brancoveanu, acesta le
raspunde in 9 lulie 1706 : Ca. cei, cari coboara dela munti la camp
vor da varna $i oierit iar pentru alte dobitoace ierbärit. Cui nu-i va
placea este pe lesne sa null mai aduca bucatele sa le hräneasca aici
in Ord, ci sa le tie acolo". (22).
Tot din hrisoavele lui Constantin Brancoveanu avem mai multe $tiri,
cu privire la oierii, cari au stini pe muntii Bucegi $i Leaota, in hotarul
Dimbovitei. Vama dela bucatele vandute se lua sau dela vanzator sau
dela cumparator, iar p. ntru branza dusa la casele lor nu se lua yang.
Cand mina(' oile dela camp la munte, trebuiau sa dea vame$ilor cite

:: 44 ::

www.dacoromanica.ro
un miel de turmA. De un cal de turmA plAteau 2 bani. Pentru o povara
de un cal de lAnA, pe care o duceau in Tara UngureascA plAteau 40
bani, iar pentru pieile oilor moarte nu plAteau vamA. (26(
Domnul Nicolae Mavrocordat, intAre$te a$ezAmintul dat de BrAnco-
veanu oierilor bArsani $i le mai dA $i alte privilegii (22). Oierii pot
tin2 in Tara RomAneascA oricAte oi vor voi, numai sA ail3A grije sA
nu strice ipSnile, livezile sau alte bucate. Pentru adetul mo$iei la
baltA sA se tocmeascA cu stApanul mosiei, dacA ar veni vr'o vreme rea
de iarnA pot sAli bage oile in baltA pe orice mo$ie. Oieritul domnesc
este de 10 I ani de aaie $i la numarAtoare 10 bani de turmA. Ciobanii
vor fi scutiti de dAjdiile domnesti, cAnd vreau sA-si dud acasA ihu-
catele' lor sunt scutiti de vamA. Vitele cornute cari pasc vara in muntii
TArii RomAne$ti sunt scutite de ierbArit.
In timnul Fanariotilor multe neajunsuri au avut de indurat oierii dela
saigii turce$ti, cari le luau oile pe un pret derizoriu. Ca sA scape de
acest neajuns, au inceput a vinde oile altor negustori, pe sub mink'.
Grigore Ghica in 1749 dA porund, ca nimeni sA nu ampere oi, inainte
de ce nu s'ar fi implinit suma oilor necesarA Portii. Altii, ca sA scape
de oierit, nu mai mergeau la baltA, tinându-le in finatele de pe munti
sau ducAndu-le in Ardeal. DupA infiintarea consulatelor austriace in
Iasi i Bucuresti in 1782 se mai amelioreazA situatia. (52) Oierii, ca
cetAteni austriaci, erau sprijiniti de consuli $i se constituesc in tovAr4ii
pentru a-si apAra interesele si a fixa preturi convenabile cu saigii. La
25 Aprilie 1794, se face o invoialA intre Nicolae Saigiul $i oierii consti-
tuiti in ob$tie, intre altii gAsim $i pe Stan Nan din Bran. Invoiala o
fac astfel : 1 berbec cu 3 taleri turce$ti $i 25 cruceri ; o oaie stearp5
2 taleri $i 20 30 cruceri ; un dam I taler $i 25--35 cruceri. (19) Avem
o invoiali $i mai veche fAcutA la 23 Mai 1792, la agentura austriaci
din Bucuresti intre Nicolae Saigiu $i «noi subsemnatii delegati ai pAs-
torilor din Tara BArsei $i Sibiu.. Pretul de vfinzare s'a stabilit : oaia
cu miel 4 lei ; berbecul mare 3 lei 30 parale ; oaia mijlocie 3 lei 30
parale ; berbecul de un an 2 lei $i 30 parale. Din cauza iernei grele
din 1789 $i a rAzboiului ruso-turc au suferit mult oierii, luck au trebuit
sA cumpere oi de prAsilA cu preturi mari. Printre cei cari intAresc $i
iscAlesc cu sigiliile lor sunt $i oierii din Bran, Radu Aldulea $i loan
Paraipan (19). Saigii aveau dreptul sA ia 13 oi din o sutA. Domnul
Stefan RacovitA fixeazA beilicul la 7 din 100 oi. Din cauza multelor
$icane, oierii se piing Domnului $i guvernului ardelean. Din aceste
plAngeri putem culege informatiuni privitoare la-safe, tfirle $i pagubele
suferite. In Bran se amintesc 73 oieri mari. Pentru pAsune proprietarii
mo$iilor le lua branzA dupl bunul !or plac, iar cAnd se intorceau cu
turmele in Ardeal plAteau 5 parale de oaie $i 22 parale de cal. Alexandru
Ipsilanti scade oieritul la 12 bani, iar vAdritul pentru BArsani la 33
bani, ca sl-i atrag5 «spre mai multA inmultire a oilor.. (45) Oierii treceau
turmele in Ardeal fArA sA plAteasca oieritul. Domnii poruncesc vAtafilor

:: 45 ::

www.dacoromanica.ro
de plaiuri sä tina socoteala de numArul vitelor, cari infra' $i ies si sl
le dea rAvas. Cu toate aceslea ei ocoleau vama, trecand pe «vama cu.
culuis oile, lana, branza $i pieile. Oierii se prang cA st5panii si isprav-
nicii mo$iilor ii sup5r1 impotriva poruncilor d omn est i, cand pun
oile si fete la perdea. Mihai VodA Sutu porunce$te, cA dela perdele
are sA ia proprietarul un miel de perdea (700 de oi) si un taler $i au
a sta perdelele dela Blagove$tenii la Sf. Gheorghe. Nicolae Mavrogheni
clà ordin in 6 lun ie 1786 vAtafuldi Mihai din plaiul Prahovei ca sä opreasci
pe Barsani de a exporta mAlai, afarä de trebuintele lor. Casul fAcut
la stâni s5-1 dud la cA$5riile din munti, iar branzA in burdu$e sA nu
bage panA la sfar$itul lui August, pe care o pot duce la casele lor (45).
Ca sg se asigure impotriva gelepilor si beilicilor turci, oierii cereau in
1784 privilegiul sà fad negot fiber in Tara RomâneascA, vfinzarea oilor
cu pretul de invoialà, iar ca$ului ce-I au de vandut negustorilor din
Constanta, sA nu i-se fixeze preful. PAstorii sà aibl intaietate la arenda
muntilor $i vAtafii de plai sA nu $icaneze pAstorii. Pentru casul ce-I
duc la casele lor, sà nu plAteascA vam5. In timp de iarnA sA poatA duce
turmele in bälti, unde vor putea thia salcie, and o oaie de hiring
dupà obiceiul din trecut (521. PAstorii vor putea duce pentru trebuin-
tele lor porumb $i sare (19).
In urma sthruintelor agenturei austriace pe langd Poart5, Nicolae
Mavrogheni se invoe$te sA dea pAstorilor din Tara Barsei in 20 Fe-
bruarie 1787 un nou a$ezAtnant (45). Oieritul se fixeazA 10 bani de
oaie, vAcAritul 33 bani de vita mare si jumAtate de cea mica. Gelepii
sä nu poatà lua oi färà tocmealA. Pentru perdea socotità la 700 oi si
dea un taler si 1 miel. CApitanii de v5mi si v5tAseii de plaiuri, sä nu
mai indrAzneascA sä le ia ceva ; lana oilor sA o potA trece in Ardeal fàrA
vamA $i oile si le tund5 la hotar. Vamesii sä le cearA rAvas, sä le can-
tAreascA !Ana, dela o oaie tigaie socoti(A o oca, dela o oaie barsanA 2
oca ; dacA vor avea mai multi sA plAteascA vamä. Oierii cari iernau in
Muntenia primeau dela agentura austriacd certificat dc apArare" $i
erau mai bine tratati 119). In cursul luptelor dintre Rusi, Au-
striaci $i Turci, cari s'au purtat pe pAmantul Munteniei, oierii au avut
multe de suferit. In timpul ocupatiei rusesti din 1806-1812, s'a luat
I acarit i oierit indoit si dela oierii barsani. Se dau porunci aspre vätà-
seilor de plai sA tinA socoteala exacta' a vitelor $i sA privegheze sA nu
se sustragA dela dajdie. In veacul al XIX-lea numArul oilor si vitelor
cornute ce ierneaz5 in Muntenia scade intr'un mod simtitor, din cauza
conditiilor neprielnice pAstoritului. DupA pacea dela Adrianopol (1829),
prin care comertul devine liber pe Dunäre $i Marea Neagr5, cultura
cerealelor ia avant, locurile de p5$une se fac ogoare $i se dA o loviturà
economiei de vite. La aceasta s'a mai acläugat impropriefarirea din 1864
$i razboiul vamal dintre Romania $i Austro-Ungaria declarat in 1886,
Num5rul larla$ilor a scAzut treptat, iar azi este mic. In timpul rAzboiului
mare multe Carle s'au distrus sub ncupatiunea str5inA. Prin reforma

:: 41; ::

www.dacoromanica.ro
agrarà de dupii razboi, päsunile la cam* s'au imputinat si mai mult.
Cu toate aceste conditii neprielnice, pastoritul totusi nu a fost paräsit,
numai cat nu mai gäsim tarlasii mari de odinioara, care aveau turme
de mii de oi Aproape nu este gospodarie la care pe langa vite mari,
sa nu se afle si cateva oite". Prin desfiintarea granitei, care impiedeca
comertul cu vite si transportarea produselor ; prin arendarea fortata a
muntilor cu pasuni intinse pe seama obstiilor satesti se pare ca s'a
dat un nou impuls acestei ramure a economiei mationale. Numarul
vitelor de tot soiul, dui-A razboiu, e mai mare ca inainte de rizboi.
*
* *

b) VIATA PASTOREASCA Cea mai placuta si interesanta parte

din viata pastorilor e timpul cat il petrec vara la munte, dela Sf. Cons-
tantin si Elena 'Ana la Sf. Maria mica (8 Septemvrie). Petrecand atata
timp la munte s'a ivit trebuinta unei locuinte. Materialul de constructie
al stanei e lemnul. forma si asezarea e pretutindeni aceias. Locul
stand se cauta sa fie adapostit de vfinturi, langä padure ca sa aiba
lemne si lfinga un izvor sau parau. Barnele, cari formeaza paretii stanei,
se aseaza unele peste altele fard sa fie cioplite. Coperisul din sindrila
sau scoarta de brad are fanare pentru fum. In interior are trei Inca-
peri :Comarnicul, färä perete in fata, fierbato area si stfina
foil o r. In comarnic se mulg oile, cari intra prin deschizAturile (3-4),
din paretele din dos ; in fierbatoare se prepara derivatele laptelui ;
iar in stana foilo r, singura poditA pe sus cu prajini si jabiu, se
pastreaza casul si branza. Mobilierul stanei e foarte primitiv. Cativa
butuci de lemn ciopliti pe o parte servesc ca lavite. Un trunchiu de
lemn rezimat pe trei picioare serveste ca masa. Pe o polita infipta in
!Arne se pun blidele si lingurile de le mn, cfirligul de
mestecat in cazan si lingura de urcla. 0 bota pentru apa; un
c ea o n pentru mamaliga ; cal d a r ea si cracile pe cari se araza
7 avorul si cusb a. Apoi uneltele necesare industriei laptelui ; g A 1 e-
t i le de muls cu cup ele; inchegatoarea, o crinta asezata pe
patru pari batuti in pamant, r A varul de branza, puti n a de jintita,
putineiul pentru unt, invelitoarea pentru ca$, si zagarna
pentru urda. (Vezi plansele de_ la pag, 49 si 51).
In spatele stand este strung a, in care se baga oile cu lapte, ma-
nate la usa de manatori. Despartirea oilor in carduri, dupi varsta,
dupa coloare, albe sau negre, dupg soiul lor, turcane sau tigai, si sterpe
sau cu lapte, se face la munte. Tot dupa ce se urea la munte, intard
si mid, separandu-i inttio strunga numita int Arca to a re sau a rcac i.
Cand ii intarca e obiceiul sa-i si insemnez e la urechi cu semnul
proprietarului. Cele mai uzitate semne sunt predu cea u a, o taieturi

:: 47 ::

www.dacoromanica.ro
ovalA in urechea dreaptA sau stAnga; im barb url tur a, o taieturA in
forma unui unghiu drept in vArful urechei ; piscAtur a, un fel de cres.
tAturS in semicerc a urechei ; fur c u lit 5, o tAieturA in formS de un-
ghiu ascutit in vArfu I urechei ; suetur 5, ciontarea unei urechi ; C a r-
neal A, cAnd se taie vArful urechei; im pelis5 t uir S thietura pAtratA
in ureche ; t esi tu r a se aseamAnA cu suetur5, numai cat tesitura se
face in partea dinainte a urechei, iar suetura inapoi CAnd urechea se
crapS 0115 la preducea semnul se numeste iesitur S sau p r e-
duc e a sc o a s A. (Vezi plansa dela pag. 53).
Se mai fac si combinatii cu aceste semne, bunaoarA preducea in ure-
chea stAngA, iar in dreapta imbArburaturA sau invers, etc. CAnd numA.
rul oilor nu e mai mare de 1500, atunci se fac trei carduri : manz A-
r i I e, adecA oile cu lapte, s t er pele cu mi oar e 1 e, oile de 1 2 ani
si càrlanii sau mieii. NumArul ciobanilor variazA dupA mArimea cArdu-
lui, de regulA trei ciobani la un card de COO- 800 oi ; la cArdul man-
zArilor sunt mai multi, la 800 mAnzAri cite 4 ciobani. Peste ciobanii dela
un card este cite un cioban mai experimentat numit vAta f, iar peste
toti se pune cite un scu tar sau baciul, care tine locul stApAnului
Fiecare card, are partea sa din munte, pe unde isi are umbletul. In-
calcarea granitelor naturale, fixate el! stApAn cu consimtAmantul cioba-
nilor, este moti v de conflicte acute intre ei. Poalele muntilor, cu pAraie
mai buruienoase, sunt rezervate minzArilor, partea mijlocie sau vreun
picior de munte se rezervA pentru mioare. iar piscurile muntilor, cu
iarbA mai mAruntA presAraa cu floricele se tin pentru umbletul carla-
nilor. CArdul sterpelor si al cArlanilor nu trag la stink ele isi au tfirla
lor imprejurul unui bordei care se poate strAmuta usor dup5 cAutarei
unei pAsuni mai abundente.
Personalul stAnei II formeaza baciu, care preface laptele, apoi 1 2
mAnAtori, cari dau oile la usa, aduc apS si lemne de foc. Plata sau
simbria, se fAcea parte in bani, parte in naturg, si dupA felul serviciu-
lui. Ciobanul incepAtor primea o oaie cu miel si douA rAnduri de haine,
o glugA i o saric5. Treptat cu anii serviti i-se urca si simbria panS
ajungea la o simbrie de 6 oi cu miei si haine sau 14 galbeni. MAnzA-
rarii mai primeau i minzArArit, 10 ocA de brAnzA. Baciul pe lfingl bani
sau scutirea oilor lui de platA pentru pAsune, mai primea si zeciuialA
din brAnzA Tocmeala ciobanilor in serviciu se fAcea pe un an si intrau
in slujbA de regulA la Sf. Maria. Azi simbria ciobanilor se da nu-
mai in bani. Un cioban incepAtor primeste intre 4=5.000 lei anual si
cite un rand de haine, cel mai priceput pAnA la 20.000 lei si scutirea
oilor, cel de mijloc 10-15.000 lei, opinci si saricA. Mai mare e sim-
bria ciobanilor cari se tocmesc numai pentru varA, 10 12.000 lei. Ba-
chi! pe lAnga bani 10 15.000 lei, mai primeste si azi zeciuialA dela
brAnzA $i scutirea oilor de taxa pAsunatului.
PAstorii trAind sub cerul liber, vara si iarna, cea dintfii problemS pe
care au trebuit sA o rezolve a fost a imbrAcAmintei. Pe lAngA hainele

:: 48 ::

www.dacoromanica.ro
 STAN St PLAHOL EL

rbV 4
T.

.
P:14
,

, ;
/ /,!'
I
-2..=,.7..Aqi
/
I
,
10=4
=47. '1"""6
za.
I
.7
I

. 1, . 4' .11,,, t' nts r IId , tHi

- Olt .7:X414741.T \
.. r*
. L. I- °! I.

fizto=1
A5777 4111 9a
0I2MEI
A,
0
kr
EMI
0
7 77 //17/77//717717,Z(75127.77'
.01

h(1114/e/

0
LI
a r,n. tO°
Fi&rba'

0
A

/77..1,/71W/7Zt7 L// A

1114341^0;,,,,414..
4

:: 49 ::

www.dacoromanica.ro
de land sau din pieile de animale, descrise mai sus, haina caracteristicg
ciobanilor este s a ric a, un strai cu par lung cusut in forma de haing
lungg pana'n pamant. Imbräcat cu aceasta haing poate dormi afara, fära
sa se teamg de ploaie sau zapada. Ne lipsità ciobanilor este si gl u g a
de dimie, cu semnul svasticei, astfel cusuta Inca poate servi 5 Ca traista
pentru merinde si ca aparatoare capului contra ploii sau viscolului.
Peste cureaua decorata cu tinte, atarng a t a pestrit 5, semnul distinctiv
al ciobanilor si zghi I cul de piele de care se leagg briceagul si am-
narul, impletit de ei in timpul liber. Tot la brat' poarta fluerul, cutitul
cu teaca i punga facuta de el, din pojita de oaie. Opincile, caciula,
nojitele, cojocul si-le confectioneaza aproape fiecare cioban. Pe lfinga
haine le mai ajuta mult la infruntarea asprimei mediului i adaptarea
pielei la mediu. Ei umblg, iarna ca i vara, cu mfinile si cu pieptul des-
coperite. (16)
Cutreierand muntii, sgrind stancile i paraiele tovargsul nedes-
partit este bata, care le serveste totodata i ca armi de aparare. Din
dragostea ce i-o poartä o impodobeste cu fel de fel de desemne in
crestaturi, cari te uimesc prin simtul artistic al figurilor i prin munca
staruitoare depusa. Bâtele se fac din lemn de corn, infisurat in spi-
rale de aramg, pe cari sunt gravate figuri ornamentale sau numele
proprietarului i anul confectiongrii. Motivele decorative sunt punctele,
iniile frante si figurile geometrice ; ele se aseamang mult cu cele
descoperite pe vasele din epoca neolitica Se constata o continuitate de
ornamentatie din epoca neoliticg pang azi. (Vezi plansa de la pag. 67)
Hrana ciobanilor vara in dulce, pe langg mamaliga, o formeaza laptele
cu derivatele lui : branza, urda si titeiul. Ciobanii cari nu sunt cu Carla
la sting, 10 iau tainul pe mai multe zile. T it e itt 1, preparat din zerul
ramas dela cas, 11 pastreaza inteun burduf facut din piele de oaie, rasa
de lana. El serveste si pentru apà. In zile de post, cari se respecta cu
rigoare, ca sa nu intre pricazul in turma se mananca ceapà, usturo
ardei si castraveti, cumparati dela targul din apropiere. larna tai nu i
unui cioban e 1 oca de mglai pe zi si 1 oca de brinza pe sgptamang.
In baltile Dunarei se hrgnesc i cu peste. Pentru iarna mai prepara si
conserve de carne. Din oile cari capiaza sau sufgr vr'un alt accident
fac pastrama, care fiind saratä si uscata se pastreaza. Un alt preparati
pentru iarna este sloiu I. Oaia grasa, dupace i-se ia pielea, se fierbe
in apä pang ce scade apa si famine numai seul. In timpul fiertului
bagg ceapà, piper, sare, usturoi $i ceva mirodenii, dupa ce a fiert,
inainte de a se inchega se bagg in stomahul oii, ras Si spglat bine. larna.
este un aliment gata, care se incalzeste inainte de consumatie. In ge-
neral ciobanii consuma foarte putina came, mai ales seara nu mananca
ca sg nu-i fure somnul. Ei dorm foarte putin i usor ; la primul lätrat
al canilor se desteaptä. In zorii zilei se scoala manzararii la mulsul oi-
lor, care se face de 3 ori pe zi pang la Sf. Maria Mare; de atunci nu-
mai de dota ori, dimineata i seara Fiecare se aseaza la locul ski ho-

:: 50 ::

www.dacoromanica.ro
 WICLTELC Pe STANA

5
,E4!fMTO
01111111PIU

12

1%111111, MO
11111Mile
11111111111116.,1

MIIIILIE111

1 galeala 5 crivAa 9 hodoro9

2 cupg 6 adare 10 Mb5rceaua
3 rgvar 7 inche0oave 1.1. p5puse de cas
21 viirjog S vesc5 -12 lingur:a..de me5kca1-.
_ zavor
Maximilian.

:: 51 ::

www.dacoromanica.ro
tirit i, cu galeata si cupa. Când au isprivit de muls si mimiliga e gata.
Minânci, saturi cànii, cheami batalul dupi el $i turma se insiri in-
demnati de flueriturile lor $i de glasul clopotului purtat de batal. Dupice
turma a luat-o la porneali, ciobanii se urea* pe vr'o stinci, de unde.
rizimati in b5ti urmiresc turma cu privirile. Ochiul ciobanului, obici-
nuit cu orizontul liber poate, si stribati cu privirea distante foarte mari.
De aceea notiunea lui despre distanti diferS de a celorlalti oameni.
D epirtgrile sunt pentru ei mult mai mici; ceeace pentru ei este numai
la o aruncaturi de bit," pentru altii e foarte indepirtat.
Daca viata ciobanului vara, mai ales dupS ce se tund $i se intarca
oile, e foarte war* nu tot astfel e a baciului. El e ocupat din zorile
zilei panS noaptea tarziu, cu prepararea laptelui $i cu spilarea vaselor,
cari se opiresc cu zeami de urzici. Dui:ogee oile le-a muls, baciul di
chiag laptelui, Ca si se inchege mai iute, in chega to a r ea se tine
aproape de foc. DupS ce s'a prins, baciul adung ca$ul, II pune inteo
inv el i t o a r e de pfinzi, il strange ca si se scurgi, 11 framanta $i ii
jentueste. Din ja n tu I care iese se face untul. Pentru ca si se scurgi
bine, casul se pune in cri n ti sub ti bar c e a, un par infipt cu un
capit in barne iar de celalalt se acati greutiti. Zirul ce iese din el se
scurge pe un canal numit such elni t S. Casul luat de sub tibircea
se pune la dospit intr'un cos de coaji de brad sau intr'un h o dor og
cu doagele rari, ca sa se scurgi zarul. Cánd casul a ficut giurele si
are gustul acriu, e dospit. Se firimiteste pe un lemn cu crestituri,
numit riva r, sau prin masing, se sari si se baga in burduf de oaie,
sau in coaje de brad, dupS ce a fost opirita bine. Dad vrea si faca
cascavaI, casul nu-I stoarce in crintS sub t5b5rcea, ci-I Iasi si se scurgi
dela sine. A doua zi II framânti in api harti pans se intinde, apoi II
pune in vesca inteun vas cu api rece $i sirati ca sa princli coaje $i
ii stripunge cu un ac, ca 55 intre mai bine sarea. Tot att.nci fac din
cascaval diferite figuri, pisgrele, covrigi si turte, cari le diiruiesc oas-
petilor. Un alt preparat e casul sirat. Dupa jentuialS casul ii pune
in in v el i to a r e si cu ea in v e c 5, il sari $i pune o greutate ca si
se stoarca bine, astfel 11 lasS vre-o 2-3 zile, aool II pune la fum. Din
zerul rimas dupi strangerea casului se face urda. Zerul se fierbe,
mestec5nd usor cu ziv oru I, pang se aduni urda. Atunci se ia cu
lingura $i se pune in z S ga rn 5, o pfinzi rug ca si se scurgi. Daci
urda se mestecti si nu se Iasi sd se adune, atunci se face ji n t it a
sau t i teiu I. Casul dulce firimitat in jantul lui este o mincare foarte
bunk numiti sm o co i. Din casul dospit se face b a 1 rn e u 1, daci se
topeste $i se pune rnarar. Malaiul fiert cu lapte se numeste papa i-
n 0 c. Jantul se bate in putini ca sii lasi untul cu ajutorul unei crici
de brad cu nuiele impletite la v5rf, numit v a rjo g, Citre toamni se
face 1 a pt ele gros in $teanduri.
Petrecerea la munte e partea cea mai frumoasa din viata pistoreasci.
Spre sfirsitul verei, cánd brumele cari cad din ce in ce mai groase

:: 52 ::

www.dacoromanica.ro
sovirtot o Lori. 5oSt34.

l'esilurd"

preduced scoosS

ibpe/ifclurci ietrdurci"

occ2

5 oca 10 oce7 20 oca

Prof. V. Maximilian.
:: 53

www.dacoromanica.ro
pAlesc codrul, incep preparativele coborirei din munti. Se sparg
Stan ii e; adicA se imparte branza si urda la tarlasi, iar cazanul si
celelalte vase de lemn se ascund in vr'o pesterA dosnicA. Pentru soco-
teala brânzii, bacii in relatiile lor cu stApinii se servesc de anumite
semne fAcute pe o bucatà de lemn. FiecArui burduf de brinzA, dup5 ce 1-a
cusut, si 1-a c5ntärit, ii inseamnä greutatea prin crestituri pe un betisor
cioplit, numit t a n cu e, care se infige cu un capAt in burduf. Unita-
tea de greutate intrebuintata Inca si azi este ocaoa, care are 4 litre-
(1 oca = 1 kg si un sfert sau 5 kg = 4 oca). 0 oca se inseamnA prin
o crestäturA pe marginea ingustA a tancusei, iar litra prin un punct
Matt cu vfirful cutitului. Zecile de oca se inseamnA prin o crestäturA
aclincA fAcutà pe suprafata mai latà a tâncusei, etc. Burdusele se fac-
astfel, ca sä nu aibA o greutate mai mare de 30 4u oeale.
Dupa ce operatia spartului stfinei s'a terminat, se rAvAsesc oile de-
catre stapan, iar and erau vamesi, de cAtre acestia si se fAceau ulti-
mete preparative pentru a putea porni la drum.
Fiecare cioban isi pune tarhatul pe mAgarul ski, format din desagii
cu primenele si obiele, cojocul, zeighea si nelipsita sarica, cAldarea de-
mAmAligl si gAleata de muls. Hrana pe drum o formeazA laptele muls.
dela oi. Despartirea ciobanilor de viata dela munte e foarte duioasä.
latA cum e descrisä plecarea : Doamne tare mi-au fost dragi 5i-mi
sunt Inca si mi-or fi pânã oi inchide ochii, muntii Astia Bucegi. Ce-
',Scat cA nu stAm pe ei mai mult ca trei luni si jumAtate, ea' in ziva de-
Sfanta Maria Mica in opt Septembrie cel mai tarziu pArAsim muntii..
SA fi vAzut atunci, cum puneam pe mAgar, cAldarea si desagii, bota cu
apA, si sacul de mAlai in desagi si burduful cu brfinzA si leguml Ia
ciobani si tot tfirhatul ciobAnesc. Alaiul era a0 : scutarul (baciul) in,.
frunte, in mijloc si in coadA ciobanii si ciobAnasii minAtori, cu oile si
mAgarul, iar and pe de lAturi strangfind oile rAvAsite. $i umblam asa,
pe jos trei, patru si cinci sAptitn5ni p5nA ce ajungeam la locul ierna-
ticului. De patru ori am urcat acelas drum, drumul oilor din Busten
la Ploesti si de aici pe la Mizil, SArata, Tuguiatu, Stramba, Batogu.
apoi pe la Viziru, i ne opriam in lunca DunArei, unde cam de Sf._
Durnitru eram asezati pe deplin". (46)
Aceias duiosie o exprima si versurile :
SAraci brazi incetinati
La ce foc vA legAnati ?
Cum sl nu ne legAnAm
Cind noi pustii rA einem".
Sau :
La Sffinta Maria Mare FrunzA verde si o lalea
Tulesc oile de vale St5na cin' v'o mAtura ?
$i rAmin strungute goale. Prepelita cu coada
FtSmAn munti fArA oite $i sturzul cu aripa.
$i st5ne fArA bAcite.

:: 54 ::

www.dacoromanica.ro
 Frunzulità salbA moale Si cu cAmA5utA nottä
S'a pàlit codrul pe poale, $i cu inimioara in douA,
Plead, ciobAna5i la vale C'o cAdea vet) iarra grea
Cu cArlani 51 cu mioare Saracut de maica mea
Si cu Cite d'a spinare Si n'om mai iesi din ea.
Drumul oilor in vechime era altul deck cel obicinuit azi. Locuitorii
din jud. Br Alla 15i amintesc de drumul oilor. In Dictionarul geografic
al judetului BrAilei gAsim Movile la sud de satul Rusetu pe unde oile
trec dela munte la baltA 5i inapoi". Azi drumul oilor in multe pArti
s'a arat 5i semAnat, astfel cA se urmeazA soselele. Coborirea cu turma
desfAcutA in cArduri se face de regulA la Gura Belii lAngA Comarnic.
urmeazA 5oseaua Comarnic-CAmpina-Ploe5ti, trec Ploestii prin drumul
oilor pe 5osea la Albe5ti, de acolo la Ciorani, Sili5tea Cotocii, GArbovi,
Grindu, Colilia, apoi prin mijlocul cimpului la Nisipuri, Viziru, Batogu
si la bAltile DunArei. Toamna mersul la band e mai u5or, fiind cAmpu-
rile secerate. In baltA, Ora se varsA DunArea, oile gAsesc plante verzi,
pe cari numai ele le mAnâncA; ca vetrice si mohoreatl. DupI ce dA
zApada, un pretios nutret pentru oi e salcia, a cArei coajA o mizdresc
cu multA plAcere, ea se alege si nu fie mai bAtrAnA de 4 ani. CAnd
apele revArsate ii alungA din bAlti se retrag la cAmpie, unde le cum
pArA nutret sau zahara din porumb. Contra vAnturilor din BArAgan
fac adAposturi pentru oi numite saiele", ocoale cu pereti de stuf, sau
per dele cu un singur perete de stuf contra vânturilor. AsezAri ma
trainice nu-5i fac, fiindcA se mutA dintr'un loc intealtul. Ciobanii IncA
nu-5i fac adApost statornic, primAvara insA cAnd incep oile a fAta 151
fac sur I A, din znopi de trestie, asezati in formA de con unde pAs-
treazA pieile mieilor morti 5i pAstramele. BAltile cercetate de ei sunt
cam aceleasi in fiecare an : Balta BrAilei, baltile Siretului, ba tree 5i
DunArea pe la Ghecet, inaintAnd pAnA la Pisica, jape situatA in ostrovul
Popa si Turcoaia, ostrov format de DunArea veche, ce curge pe lAngA
Dobrogea. PrimAvara cand stuful e uscat in balti ii dau foc 5i in urma
lui iese un stuf verde numit tefi", pe care-I mAnAncA bine oile.
Intoarcerea la munte pe la mijlocul lunei Mai se face pe aceia5 cale,
insA cu mai multA greutate din cauza câmpurilor semAnate. In timpul
din urmA au inceput sA le transporte cu trenul fiind mai usor. Pe vAile
5i cArArile muntilor iar incepe mi5carea ca i pe 5osele.
OricAte neajunsuri vor fi avut de indurat pAstorii brAneni in timpul
pendulArii lor ritmice dela munte la baltA", ei totu5i se simtiau strAns
legati suflete$te, de tarA" cum ii ziceau Vechiului Regat, al cArui
pAmAnt le nutrea atAt de bine 5i ieftin turmele, de pe urma cArora
trAiau. Simteau ei, cA acestei .,T A r i" au sA-i multumeascA inlesnirea
si belsugul traiului lor de toate zilele. Dar 5i continutul vietii lor sufle-
te5ti, cu tot traiul izolat in munte 5i cAmpie, e tot atAt de bogat 5i
variat. Sufletul pAstorului cutreierAtor de munti, in fata cAruia se des-
chid priveli5ti felurite si orizonturi largi Imbrati5eazA atita bogAtie 5i

:: 55 ::

www.dacoromanica.ro
 ':24
Ilia II
11111 1111

Dealul $i valea Grajdului Foto 0. Ad les

yarietate graitoare, incat el e ager la minte si cuprinzator cu inima.

Astfel intelegem de ce pastorul brAnean, care a strabatut multe regiuni,
e mai sprinten, mai vioi decat aceia, cari nu au esit din orizontul satului
sau regiunei sale. Cu vremea aceasta viata patriarhala a inceput sA
piarda terenul prin granitele ridicate intre state. Cand transhu anta
in regiuni cat mai indepartate, din cauza conditiilor neprielnice, nu mai
era posibila, s'au vazut siliti sa-si reducA oieritul i sA se dedea altnr
ocupatiuni, cari sA le asigure existenta zilnica. Inarmati cu sapa si cu
secera au trecut tot in T a r a" la munca campului. Dar aceastA ocu-
patiune nouA pe care nu o puteau practica la munte, ci inteun mediu
strain de viata lor, nu le convenea. Parliti de soare, cu fetele supte. cu
buzele crApate se intorceau istoviti la vetrele bor. Obicinuiti cu racoarea
muntelui, au cautat tot la munte mijlocul de trai devenind taietori de
padure. Atat de bine s'au adaptat incat azi sunt cei mai cautati lucratori in
padure. Multi ciobani au lasat bath, pentru a prinde toporul si tapina".
atrasi fiind si de posibilitatea unui castig mai mare. Astfel Braneanul n'a
indurat numai in mod pasiv influenta mediului fizic, ci s'a dovedit
un element activ in lupta cu el. S'a sbAtut sA-i stoarca toate posibili-
Mile de trai. Ramai uimit cand vezi : cum se infiripi gospodarii in
locurile cele mai neprielnice prin transformarea fAnetelor in ogoare si
a padurilor in allele. Adaptandu-se cu usurintA mediului inconjurator
strainii nu s'au rutut aseza in mijlocul lor.
:: 66 ::

www.dacoromanica.ro
 '
441 --"
_.r,,

1 11

8. STAREA ECONOMICA. a) AGRICULTURA. Din 32108

jugare (18417,72 ha , cat e teritoriul Branului, teren cultivabil abia este
3205 jug. (1814,36 ha). Solul ro$ietic e foarte sarac in humus, el reclami
multa ingra$5miate $i multa umezeala. Pe culmile boltite ale dealuri-
lor se poate ara cu plugul, pe coastele mai repezi se sapa cu harletul.
Pe langa zarzavaturi se cultiva inul $i canepa, apoi multi cartofi, orz,
ovas, secara $i grau de pritnavera pana la inaltimi de 1300 m. Ma$ini
agricole sunt rari, seceratul se face cu secerea, ()aria $i imblatitul se
face tot, cu instrumentul primitiv numit im blaci u, care consta din.
tr'un bat mai lung, de care se leaga cu curea altul mai scurt, astfel
ca sa se poata misca in toate partite, cu care love$te snopii ca sa cada
boabele.
In timpul din urma a luat un deosebit avant cultura pomilor
r od it o r i... In satele situate mai jos, in vaile adapostite de vanturi,
pe lfinga fiecare gospodarie se afla o gradina cu pomi roditori de tot
soiul. Cea mai intinsä cultura de pomi e in comuna Sohodol, unde o-
cupl un teritoriu de 85 jugare (48,91 ha). Nici un soi de pomi nu se
cultiva singur pe suprafete mai intinse, ci numai amestecati. Astfel in-
teo gradina cu pomi irom afla pruni, cire5i, visini, meri, pen i nuci.
Soiurile indigene sunt : pruni varatici, cu prune ro.$ii sau galbene ; pruni
dulci $i pruni acri ; ciresi negri si galbeni de ,,tara" ; peri cari fac pere
malaiete, de zahar si de piper, etc. ; meri botani, panavrigi, vineti, po-
pe$ti, crete$ti, rosiori, galbiori $i sunatori.
Afara de aceste feluri s'au mai aclimatizat si alte soiuri mai no-
jile aduse dela diferite $coli de pomiculturä.
Mai mare suprafata ocupä insa f an et el e, cari s'au intins in
dauna padurilor si se intind $i azi. Locuitorii tinand vite multe $i iarna
fiind foarte lunga e nevoie de mutt nutret, pe care-1 formeaza f a n ul
märunt $i moale de munte, precum si ot a v a Sall cositura a doua,
care cre$te prin ograzi. Cositul ierbei din ograzi se face inainte de San-
Petru (29 lunie). Pe ma I ur i insa cositul are loc intre Sf. lite (20 lulie)
si Sf. Maria (15 August). Fanul II pastreaza sau in podul h oda i to r",
cari sunt grajduri pentru vite facute in mijlocut mo$iei, langa care se
aflA de regula h o dlit a", casa celor cari ingrijesc de vite, sau in

:: 57 ::

www.dacoromanica.ro
elgi ingradite cu ta r cur I. Nutretul il sorteag dupa calitate ; finu1
lgtos de ograda il da vitelor mari, iar cel mai mgrunt de pe maluri la
oi. Otava se dg numai spre primgvarg vacilor cu lapte sau oilor cu
miei, cand atrase de coltul ierbei farmi nu-1 mai manincg asa de bine.
Numgrul vitelor crescand si fanatele divizandu-se prin sporirea
populatiei, lipsa de nutret devine tot mai accentuatg.
Pentru a inlgtura aceastg criza au inceput sg samene si nutre-
turi artificiale ; ea mgzgrichea amestecata cu ováz, trifoiul si lucerna.
Suprafata fanetelor este de 9.558 jug. (5.496,14 ha).
Adevgrata boggtie o formeazg insg muntit Cu pddurile i pr4u-
nile lor.
Ei ocupa o intindere de 19.345 juggre, (11.132,35 ha), la care se
mai adaugg 6.725 juggre (3.869,99 ha) de pgdure si pgsune date comu-
nelor branene prin reforma agrarg. De and s'a fkut inpgcarea cu.
orasul Brasov, ele sunt proprietatea obstei sgtesti. Administrarea lor se
face de un comitet urbarial ales de obste, sub controlul organelor
silvice.
Exploatarea pgdurilor se face in mod rational prin sistemul ro-
tatiei, impktindu-se pgdurea in parchete sau in table. Fiecare locuitor
are dreptul la pgdure in schimbul unei mici taxe, care lilted in fondul
de intretinere al pädurei, pentru plgtirea pgdurarului si procurarea se-
mintelor. Dupa tgierea si curgtirea tablei de pgdure se face o noug
plantatie, in care se opreste pgsunatul vitelor. Esentele lemnoase sunt
in primul rand fagul, apoi bradul si molidul, cari se intrebuintelg mai
mult la nevoile gospodgriei. Exploatari mari de pgduri nu se fac ceeace
impiedecg defrisgrile. Luand in consideratie pretul urcat al lemnului,
valoarea ce o reprezintg ',Muffle este considerabilg. Pgsunile din go-
lurile muntilor de regulg se dau prin licitatie in arendg unui singur
om. care adung apoi vitele sgtenilor si face sting.
. a

b) CRE5TEREA V1TELOR. Numgrul vitelor a crescut dupg räzboi

in mod simtitor. Dupg conscrierea vitelor de tot soiul facutg in 1914.
erau 7201 vite cornute, 464 cai, 1511 berbeci turcani, 896 berbeci tiggi
15.729 oi turcane, 6.013 oi tiggi ; in total 18.240 oi turcane, si 6.909 oi
tiggi si alte soiuri 1.160.
In 1925 erau 5.524 vite cornute, 533 cai, 1.757 berbeci tiggi, 703
berbeci turcani, 21.566 oi tiggi, 11.320 oi turcane ; in total 11.933 oi
turcane si 23.323 oi tiggi, si alte soiuri 1.414. Se obsearvg un spor la
oi de 10.107.
Totalul vitelor de tot felul, farg pasgri era in :
1914 32.814
1925 41.319
un excedent de 8.505. Constatgm imputinarea vitelor cornute, cari se
tin mai costisitor si inmultirea oilor. Dintre vite cornute se cresc mai

:: 58 ::

www.dacoromanica.ro
mult vaci pentru lapte, boii de jug sunt putini, deoarece se injuga si
vacile. Rasa munteana a vitelor cornute de culoare alba, de statura
mica si cu coarnele mici a fost in locuitä cu rasa elvetiana Pintzgau"
de culoare rosie=baltata, care s'a aclimatizat perfect. Aceste vite sunt
bune si de lapte si de carne. Numarul cailor asemenea a crescut, fiindca
transportul se face in acest tinut numai pe spinarea cailor. Ei sunt de rasa
mocaneasca, mici, indesati, vanjosi, cu copita mica, siguri la mers pe
toate cararile muntilor, rezistenti, la orice fel de intemperii si duc po-
yeti "Ana la 100 kgr. Oile sunt de rasa bArsana. Dupa felul lAnei sunt
oi ti g a i ; cu !Ana moala, alba sau rosietica numita sArba, au carnea
gustoasa si biruesc usor zaduful verei din cAmpie. Oaia tu r can a: cu
Una lunga aspra, alba, neagra sau surd numità plavita si mai re-
zistenta la frig. Mai este oaia s togose; cu Una mai scurta, alba sau
neagra. Numarul oilor tigai s'au sporit, fiindca din lAna lor se po
face dimii si zeighi mai fine. Pentru o oaie cu lapte se capata peste
vara 3-4 kgr. de brAnza, iar taxa pasunatului e de 80 100 lei. Pentru
o vaca cu vitel se cla 20 25 kgr. brAnza, pentru una plecatoare adeca
fara vitel se da 25 30 kgr. taxa varatului e de 300 400 lei.
Cu cresterea .porcilor nu se ocupa, ii cumpard numai pentru
taiat. Se tin mai ales soiuri de Ora" cu botul si picioarele lungi
pela stAni vara, fiindca sunt mai rezistenti. Mai cautati sunt pentru
taiat, porcii de Fagaras cu parul cret si botul scurt, cari sunt buni de
slanina.
* *

c) ALBINARITUL Odinioara in floare a dat mult inapoi, desi

conditiile sunt prielnice- Sunt vre'o 52 de stupi in cosnite primitive.
Mierea nu se consuma ca aliment, se tine mai mutt ca leac foarte
cautat la diferite boale.
*

d) PESCUITUL Afara de aceste animale crescute si ingrijite

de locuitori, mai sunt prin apele curgatoare pastravi i zglavoci. Drep-
tul de pescuit formeaza proprietatea comunelor pe teritoriul carora
curge apa. El se cla in arena prin licitatie, variind pretul dupa can-
titatea de peste ce se afla. Prinderea pestilor se face cu sacul, mai
ales cAnd apele sunt tulburi dupa ploaie ; cAnd sunt limpezi i scazute
se misca pietrele si se tulburi apa cu ajutorul unei scAndure numita
s cAl c ea g si cu boldul. Cei mai dibaci Ii prind si cu undita sau cu
mAna. Se mai obicinueste sd se sece vaile, a batAndu-le cursul, atunci
se pot prinde lesne cu maim, fiindca ies de sub petri.
larna se seaca valea cu ajutorul zapezei, acest procedeu se nu-
meste rdsloceald.

:: 59 ::

www.dacoromanica.ro
 rei!.71.9Vr:
VI"'
'HO I

1111

, F._71.0.....-6,.0.11,01

cittx, " .4.

9. INDUSTRIA CASNICA. Despre instalatii mari industriale, in

care si fie angajati multi lucratori nu poate fi vorba Trebuintele locui-
torilor le satisface aproape exclusiv mica industrie, reprezentatä prin
mestesugari de tot felul. Afara de meseriasii de profesie, fiecare femee
poate ft considerati ca mica industria$5. Industria casnica a tesutului
este $i azi in floare. Toate articolele de imbracaminte, cu mid excep-
tiuni, ies din mantle femeilor. Produsele sätencelor nu pot fi nici azi
concurate in ce priveste calitatea, durabilitatea $i gustul artistic, de
articolele fabricate. Aproape in casa fiecarui gospodar intilnesti $1 azi
roata si räzboiul de tesut DespArtirea industriei de viata pastorali $i
de agriculturi nu s'a facut pe deplin, femeia tese firul provenit din
Idol $i din propria sa recoltà de in si cfinepa. Azi in industria inului
se tese mai mult bumbacul importat. Aceste materii prime le trece
mina femeii prin toate fazele de prelucrare. Cfinepa si inul, cind se
coc semintele se culege in manusi, se pune la soare si se usuce $i apoi
se bate ca sa-i cada saminta. Dupi aceia se pune in apa statatoare, in
.t opil a" si se topeasca. Dupa 7-10 zile se scoate $i se Iasi si se
usuce Dupa ce a melin t a t-o, cu ajutorul piepteneilor scoate din ea
festila, cfiltii si fuiorul cel fin. Din festila $i 610 se les sacii si pro-
coavele. Deasemenea si lana o spala de usuc, o alege duoa culoare,
o scarming cu mina $i scoate parul cu ajutorul piepteneilor. Restul ii
duce la masina de lini, unde se face caierul. In vremile mai vechi $i
operatia aceasta o fAcea tot femeia cu mina. Torsul linei in fire mai
subtiri sau mai groase. dupi cum vrea si teasa dimie, zeiche sau straie
si procovite, se face tot de catre femeie. Din torsura de pe fuse se
face gheme sau mosoare, cari puse in alergatoare, se nividesc pe ur-
zitoare. Firele formate scule, din cari se fac velinte, procovite $i straie,
apoi traiste i desagi, necesari la transportul pe spate sau pe cai, se
coloreazd in cea mai mare parte cu vapseli preparate de femeie din
coji de arhori, din frunze si flori. Colorile obtinute prin fierberea
coajei de nue, de frasin, de anin si a frunzelor de mesteacin, etc. sunt
mult mai rezistente $i nu se decoloreazi repede. Cele mai obicinuite

:: 60 ::

www.dacoromanica.ro
sunt culorile : ro$u, galben, verde, turcheaz (albastru inchis), lila, mur
(cafeniu), negru, ghiuvez (ro$u inchis), liliaciu, etc.
In legAturA cu industria tesutului s'au desvoltat unele instalatii numite
d a r s t a l p1 u A, lAngA apele limpezi curgAtoare. La clArstA se duc
straiele $i procovitele, ca S le scoad pArul si sl le ingroa$e. Zeichile
$i dimiile le duc la piuä, unde prin bätaia cu ciocane de lemn le ne-
tezeste $i in.12seste. Pieile animalelor asemenea sunt prelucrate de fie-
care gospodar. Pielea spalatA bine se bagA in argAseala preparatA din
zer, sare $i Orate de mAlai sau grAu. In fiecare sat sunt cojocari sau
cojocArite, cari cos din piei pieptarele i cojoacele.
Alte instalatii industriale mai sunt ferästraiele sau joagArile i morile,
toate mfinate de forta motricA a apelor. In vechime dreptul de a avea
astfel de instalatii era un drept regal, dat Brapvului odatA cu dome-
niul Branului. La inceputul sec. XVI-Iea afram in socotelile castelanilor
venite dela un fierästräu aflat in Bran, din care se aproviziona in mare
mAsurA Bra$ovul.
Dintre meseria$i cei mai numero $i sunt dulgherii sau bardasii, cari
fac casele. De altfel, toti locuitorii au mare indeminare la cioplitul cui
barda. AfarA de ceice profeseazA o meserie pe urma careia trAiesc, mai
sunt m ulti altii, cari se pricep la fel de fel de me serii, ca : dogari
selari, greblari, $indrilari, etc. pe cari insA le profeseazA numai in
timpul liber, printre alte ocupatii. In afarA de cAtiva cismari toti mese-
ria$ii stint Romani. In Simon avem 3 croitori, 2 zidari, 5 cismari, 4
opincari, 1 ceasornicar, 1 brutar, 3 dulgheri, 2 fierari, 2 cojocari i 1
mAcelar. In Moeciul-de-jos : 4 croitori, 5 cismari, 3 rotari, 3 brutari, 3
tamplari, 2 dulgheri $i 4 fierari. In Bran : 1 lAcAtu$, 4 pantotari, 2 tam-
plad, 1 brutar, 1 dulgher, 2 cojocari, 3 croitori, 1 vArar, 2 macelari
4 fierari. In Predeal : 1 pantofar si 2 dulgheri. In Sohodol : 1 cismar si
15 dulgheri de case. Ace$tia sunt meseria$ii, cari profeseazA statornic
si plAtesc impozit dupl venitul lor profesional.
Instalatii industriale avem in comuna Simon : 4 fierästraie cu 1-2 pAnze,
2 ma5ini de !Ana si 1 moarA cu 2 pietre de macinat. In Moeciul-de-jos :
1 moarA cu 2 pietre din vremea cAnd magistratul din Brasov era stApAn,
(pe o barna e inscriptia numelui Iosif mall anul 1806) 4 fierästrae, 2
masini de !Ana, 1 dArsta si 2 piva. In Moeciul-de-sus : 1 fierastrau $i 1
dArstä. In Bran-Poarta : 2 fierAstraie, 1 piva, 1 moarà cu douà pietre de
macinat.

10. COMERTUL.Mezati dealungul vechiului drum comercial, care

lega Bra$ovul, ca centru industrial, cu manoasele cAmpii ale Dunirii,
BrAnenii din cele mai vechi timpuri au participat la comertul ce se
fAcea pe acest drum. Dovada ne serveste aplicatia lor spre acest ram

:: 61 ::

www.dacoromanica.ro
de activitate, astfel se explica lipsa negustorilor straini. Cu toate ca au
trait multa vreme ca iobagi ai castelului, ei totu$i steteau bine din punct
de vedere material. Aceasta buna stare se datoreste si comertului, pe
care-I puteau face cu Brasovul si Campulungul. Proprietarul nu-i putea
opri sa faca co mert. Traiul lor simplu si cumpatat, precum si satisfa-
cerea trebuintelor prin produsele industriei casnice, le-a dat posibili-
tatea sa aiba tin prisos de productie, pe care sa-1 desfaca. Intre cele
mai de seama articole de negot au fost lana, pieile, derivatele laptelui
$i vitele. Negotul cu acestea era liber si deoparte si de alta a Carpa-
tilor. Mai ales WA la 1840 and vama era in centrul Branului. 0 mare
loviturä primi comertul Branenilor prin razboiul vamal inceput in 1882,
intre Romania si Austro-Ungaria. Pretul lanei, al produselor si al vitelor
fiind mai mare in Ungaria si aducerea acestor articole sau interzisa
sau supusa la vama mare, transportarea lor se facea de regula pe
vama cucului", inconjurand punctele vamale. Astfel si-au creiat faima
de hoti de doua tari". Se mai facea negot intins si cu articole fabri-
cate cumparate din Brasov si vandute in Tara" ; ca plosci, curelarii
si alambicuri pentru fiert tuica. Un insemnat articol de comert erau si
zechile, dimiile $i hainele con fectionate, cari se vindeau in balciurile
mari din Muntenia, la Telega, la Campulung si in alte parti. Astazi
relatiile comerciale s'au intins si mai mult. Articolele de negot sunt
aproape aceleasi ; produsele locului. Negustorii de branza si cascaval
merg pang in pietele Brailei. Galatilor, Ploestilor si Bucurestilor. Apro-
vizionarea Brasovului cu unt, auk iapte, branza, o fac in cea mai mare
masura Branenii. Tot pe piata Brasovului isi desfac lana si roadele
pomilor. Iar in targurile anuale din orasele de sub munte ale Munte-
niei isi desfac mai ales produsele industriei textile casnice. Negotul cu
vite, in targul saptamanal din Bran in ziva de Miercuri sau Joia in
targul saptamanal de vite din Brasov, se practica si acum pe o scara
intinsa. Dela unire incoace a inceput sa se faca un viu negot de schimb,
taranii din Muntenia aduc petrol, tuica, zarzavaturi si primesc in schimb
branza si lfina.
Greutatea cailor de comunicatie ii fac pe Bräneni sa se aprovizioneze
pentru un timp mai indelungat in targuri mari. Foarte caracteristice
sunt balciurile dela Sf. Pantelimon (9 August) si dela Sf. Arhanghel
(8 Noembrie). Atunci coboara cu totii la Virg, unii ca sä cumpere,
altii, mai ales tineretul, sa se distreze si fetele sa-si expuna costumele
frumoase, produse ale harniciei lor. Aceste targuri satisfac si nevoile
sociale, fiind singurele prilejuri de a se intalni oamenii unii cu altii
cari trãesc izolati, de a-si mai schimba gandurile si aranja diferite afa-
ceri. Mai de multä vreme targul Pantelimonului se asemana cu cel de
pe muntele Gaina, aici se intalneau ciobanii cu fetele, aici se infiripau
legaturi de prietenie si se da ca amintire din partea fetei un stergarel
cusut frumos, iar din partea ciobanilor cate o ata pestrita, astfel ci
multe crisnicii aici i$i puneau prima urzeala. Unui om strain, dud intra

:: 62 ::

www.dacoromanica.ro
in tArg, ii face impresia ca* se afla in o expozitie de costume natio-
nate. Legenda ne mai spune, cl Muntenii voind a-si schimba produsele
cu Moroenii (BrAnenii) se intAlneau la bAlciul care se tinea la Sf. Hie
120 Julie) pe un munte numit Sintilie" lAngA Fundata. Tirgul, im-
preunat cu o sArbAtoare pAstoreasc5 la cari se intruneau ciobanii risipiti
prin munti, dura cfiteva sAptilmfini. Acest tArg s'a mutat la CAmpulung,
tinAndu-se tot la Sf. the cam dotrA sAptAmfini. Locul unde se facea
tArgul pe Sintilie este insemnat prin urmele unei fAntfini, care ar fi
fost sApatA in acele vremuri.
Statistica comercialA ne aratA in comuna Simon : 14 negustori de unt,
cas, brfinzA si otiA ; cari au si masini de unt, 8 comercianti de bAcAnie
si 4 cArciumari. Moeciul-de-jos : 9 negustori de lapte, 14 negustori de
bAcAnie si 12 cArciumari. Moeciul-de-sus : 2 negustori de lapte, 3 car-
ciumari si bAcani. Fundata : 2 negustori de lapte si 1 de vite, 3 cArciu-
marl si bAcani. Sirnea : 7 negustori de lapte, 3 -negustori de vite si 4
cfirciu marl si bAcani. Pestera : 4 negustori de lapte si 3 cfirciumari si
bAcani. M5gura : 3 comercianti de Meanie si cArciumari. Bran-Poarta :
1 negustor cu lapte, 9 comercianti de bAcAnie si 8 cArciumari. Predeal
3 negustori de vite, 2 bacani si carciumari. Sohodol : 8 negustori de
vite, 2 de lapte, 1 bAcan si 3 cArciumari.
Afarà de acesti negustori de profesie, fiecare gospodar isi vinde
direct produsele ca : laptele, ougle, pAsArile, mai ales vara vilegiatu-
ristilor, pe un pret destul de urcat. Tot atunci, cAnd cererea e mare
s e improvizeazA si negustori de zarzavaturi. Aprovi7ionarea locuitorilor
se face cu ocazia tArgului saptämAnal din fiecare Miercuri, care se tine
in centrul I3ranului, sau pe piata Brasovului unde preturile sunt mai
convenabile, in tArgul slpt5mfinal care se tine in fiecare Vineri. In ge-
neral, comertul graviteazA spre Brasov, pe piata cAruia isi desfac pro-
dusele si se aprovizioneazA cu cele necesare. Mai e de remarcat, cA si
azi se intrebuinteaza ca unitAti de mäsurà pentru capacitate, cofa, care
are 4 fArtare, litra cu 3 fArtare si felea cu 2 fArtare. Ferdela veche
are 20 cofe sau 25 litre, iar o litrA 100 dramuri. De greutate este
ocaua, are 1 kgr. si un sfert, sau 4 litre.

266,

11. CAILE DE CO MUNICATIE.--Principala arterA de comunicatie este

soseaua nationalk care strAbate trecAtoarea Bran. Ea leagA Branul cu FA-
gArasul (72 km) si cu Brasovul (28 km), precum si cu Campulungul
(68 km). Construirea soselei Bran Giuvala s'a fAcut in 1879-1880 cu
prestatia locuitorilor. In anul 1895 soselei i-s'a dat o inclinare mai
domoalA, prin numeroase serpentine. Ea strabate Branul pe o distanti
de 20 km. Dupà ce Iasi valea Turcului, urea serpuind culmea mun-
:: 63 ::

www.dacoromanica.ro
telui, care desparte dealurile razimate de coastele Bucegilor $i Petrii
Craiului. Cu cat urci, cu atat se adancesc mai mult cele douà vai dela
poalele muntelui. Dealungul $oselei ici si colo sunt insirate gospodärii
raslete.
CAträ nrtera aceasta largi si bine intretinuta se indreapta toate dru-
murile comunale de pe vai sau plaiuri. Drumuri comunale pentru ve-
hicole avem pe valea Sohodolului, Portii, Simonului $i Moeciului.
Acestea, neavand nivelul mai ridicat, la cea mai mica crestere a apelor
sunt inundate, pricinuindu-le mari stricAciuni. Satele asezate pe povar-
nisurile Petrii Craiului sunt lipsite de drumuri pentru vehicole, tran-
sportul greutAtilor se face cu caii sau cu spinarea pe potecile plaiuri-
lor. Circulatia pe ele nu este atat de anevoioasà, fiindcA plaiu rile se feresc
de coaste prApAstioase si urmeaza clina domoalà a dealurilor. La MA-
gura duce plaiul de pe Godeanu, la Pestera plaiul jul Corbo$, la
Sirnea plaiul de pe Padina $irnei si plaiul lui Bucur la Fundata. Co-
munele $irnea $i Fundata, asezate chiar in vechea frontierA, se leaga de
soseaua nationala Giuvala Campulung Pite$ti prin doua sosele stra-
tegice construite de armata romanA in 1915. $oseaua care leagA Fun-
data trece prin catunul Fundatica $i are o lungime de 6 km, iar $0-
seaua care leagA Sirnea trece prin Ciocanu la Dâmboviciora $i Podul
Dambovicioarei. Pe aceste cal pot comunica mai cu inlesnire comunele
amintite, de aceia comertul lor graviteazA mai mult spre Campulung
In timpul din urmA s'a construit o $osea care sa lege Bra nul cu Zar-
ne$ti peste Predeal, iar comuna $irnea construeste o sosea prin care
sA lege comuna cu soseaua nationala Bran Giuvala.
Legatura directa intre comune se face prin potecile inguste, cari tra-
verseaza dealurile. Spre muntii TArii" duc multe poteci, unele numai
pentru picior, altele si pentru cai. Cea mai insemnata $i mai umblatA
in timpul cat stau vitele la munte, este poteca care duce din valea 51-
monului pe plaiul Lui Lom" (La Om) prin muntele Plea.a la fosta
vama ungureasca Gutanu, de acolo peste Greoti$ la Strunga (1860 m)
$i valea lalomitei (24 km). Pe aceastA poteca transportA proprietaril
sau arAnda$ii de munti, lana, mitele, burdusele de branza, $teandurile
,

cu lapte gros si lfizile cu cascava!, pe spinarea cailor sau a mAgarilor.

Poduri mai durabile din fter erau peste apa Portii si a Moeciului,
fiind distruse cu ocazia rAzboiului au fost refAcute din lemn. Pe dru-
murile comunale mai sunt ici $i colo poduri mai mult improvizate,
cari, la cea dintii viiturA mai mare a apelor, dispar. De; regula trecerea
cu vehicole se face prin apA, iar cu piciorul peste punti. Caile de co-
municatie, cari sa InlesneasA desvoltarea economicA a Branului, sunt prea
putine. Cfind ele se vor inmulti $i cand Branul va fi legat printr'o
cale feratA cu Brasovul, atunci se va produce o mare inflorire economicA.
Legatura telefonica si telegrafo - postald se face printeun singur ofi-
ciu postal cu sediul in centrul Branului Zilnic se duce posta si se aduce

:: 64 :

www.dacoromanica.ro
Vedere dela caste! spre Tara 135rgei Foto V. Gregoresch

dela gara Tohanul vechi. Distribuirea postei se face in centrul Branului

prin factor postal.
In comune, posta se distribue prin primarie, mai ales Duminica sau
sgrlAtoarea la biserica. Prin procedura aceasta impus5 de configuratia
locului, corespondenta sufere mari intSrzieri. Tot la biseric6 dupä
serviciul divin, se publica ordinele i dispozitiile autorit'atilor.
Locuintele fiind rasletite cu greu s'ar putea face intrunirea locuitori-
lor in zile de lucru.
.
Circulatia capitalului Banca Parsimonia" institut de credit si eco-
nomii, societate pe actii fondatà in 1893. In 31 Decembrie 1927, avea
capital societar 1.000.000 lei si depuneri spre fructificare 4.625.037,57
ei. Imprumuturi 6.932.446,50 lei.
Banca RomineascA a Branului, societate anonimä, infiintata in 1924.
La 31 Decembrie 1927 avea capital societar 1.000.000 lei $i depuneri
spre fructificare 4.530.657,90 lei. Inprumuturi 5.475.150 lei. In 1927
ambele $i-au urcat capitalul la 2.000.000 lei.
Dupa razboi s'au fäcut, aproape in tiecare comunä, incercari pe te-
renul cooperatiei. S'au infiintat cooperative de consum, cu scopul de
a se aproviziona cu porumb dela producgtori $i cooperative, cu scopul
de a se aranda munti pentru pàsune $i a desface produsele. Multe din
ele s'au lichidat, iar cele existente veveteaa.
3

:: 65 ::

www.dacoromanica.ro
00.0-0.000o<>00o.0.0.0_44*,:.6-60000*
0

0
0
\> 1111, ia Ilit#
Q'T Potqa ."4
o<00000
12. ASPECTUL SUFLETESC. Numarul covarsitor de mare al bas-
melor, al descfintecelor, al superstitiilor si al credintelor religioase pri-
vitoare la viata si moarte, alcatuesc fondul sufletesc al Brineanului.
Aceste produse ale sufletului sau, sunt strins legate de felul de munci
si trai in acel mediu fizic. Toate felurile de munch' isi au pitorescul
lor 5i-1 inobiliteazi pe om in atitudine ca si in vorbi, dar nimeni nu
are atfita poezie i farmec in viata lui ca pistorul. Cintecele si doinele
pistorului branean sunt reflexul ocupatiunei lui, ele intovArasesc
umbletul oilor. Descintecele deasemenea sunt tot un fel de su-
rogate ale muncii lor, dovadi ci cele mai multe sunt pentru vite.
Traind in sinul naturei, cu privirile indreptate spre bolta cerului,
Brinenii s'au inAltat cu sufletul pe cele mai inalte piscuri ale
credintei stramosesti. Sunt rani locuri in Ora noastrA, in cari sA se
fi pirstrat atfita credinti si stAruinti intru pistrarea credintei strAmo-
sesti si a vetii sinatoase morale. Cu toate cA azi Brineanul nu mai
trieste asa izolat ca alti dati si vine in contact cu fel de fel de ele-
mente, totusi sufletul sAu rimine credincios felului de viati al stri-
bunilor. Comoara sufleteasci, formati din diferite obiceiuri transmise
din tati in fiu, o pastreaza cu sfintenie. Toate obiceiurile legate de sir-
Mori, ca colindatul la Nasterea Domnului, riscovAitul si plugusorul
la Sf. Vasile, sfintirea salciei la Florii, pe care o dau mieluseilor si
adunarea sinzenilor, buruene de leac, la Nasterea Sf. Ion Botezatorul
se practici cu aceiasi rigoare in fiecare an. Jocurile nationale de ase-
menea s'au pAstrat, cele mai multe se joacA de citri perechi, unele se
joaci formind hora. Jocul e insotit de strigituri hazlii sau ironice la
adresa unui jucitor. Orice petrecere impreunati cu dans incepe cu hora,
In care intra atit tineri cat si batrani. Brineanul din fire este potolit,
la joc insi e foarte expansiv. Dupi hora joaci sir b a, briu I, pe
cinci i pesapte, d'a mina, atica, ciobanasul, s Alcioara,
mAruntica, sultinica, schioapa, slAnicul, sirbeas ca,
foisoreanca, alunelul si minioasa, un joc foarte hazliu
cu schimbarea fetelor dupi cum e strigitura.

:: 66 ::

www.dacoromanica.ro
BaTe CIOESANCFn

Prof V. Maximilian.
67 ::

www.dacoromanica.ro
 Deasemenea s'au pastrat in intregime frumoasele obiceiuri vechi cu
ocazia mornentelor mai de seama din viata omului; ca nasterea, bote-
zul, logodna si nunta. Toate aceste manifestari cla vietii Braneanului
un aspect cu totul caracteristic. Dupa cum am putut constata la Bra-
neni in privinta vietei materiale destule forme arhaice pastrate, in urma
legaturei stranse cu natura mediului si in ce priveste viata lor sufle-
teasa constatam un arhaizm, pe care ni-I denota pastrarea aproape
instinctiva a obiceiurilor din vremi cu totul departate. In mijlocul Bra-
nenilor avem prilejul sa vedem in adevaratele ei aspecte, viata traita,
de stramosii nostri mai indepartati.
*
13. ARTA POPORALA Manifestatiile artistice reprezinta directia in
care a luat mai mare avant imaginatia bogata a Braneanului si concre-
tizarea ei. Femeile, mai ales, au un deosebit sims si abilitate pentru or-
namentatie. Uneltele de lemn, de fier, articolele de imbracaminte din
piele sau panza, pana si oualele rosii de Pasti, toate sunt decorate. Mo-
tivele decorative, tratate cu multa libertate si fantezie, sunt de natura
geometria. Ele sunt formate din linii paralele, cercuri concentrice,
linii in zig-zag si meandre. Au mare oroare de loc liber, tot campul
ii umple cu diferite motive ornamentale. Foarte rar intalnesti motive
luate din flora sau fauna, ca frunze sau animale. Executia lor este
minutioasa si impreunata cu respectul regulelor de simetrie. Lemnul se
decoreaza prin crestare, prin sculptare sau incrustare si prin taiere in
el a diferitelor figuri.
Scaunele cu spatele dintr'o bucata de scandura, blidarele si cuierele
se vapsesc ; campul rosu presarat cu flori de culoare negra sau alba.
Sculele de fier ; barda, ciocanul de coasà, nicovala, cutitoaia de cio-
plit sindrila, cujba, care sustine caldarea la focul vetrei, vatrarul cu
care se ia jeratecul, toate ca sa fie mai aträgatoare le decoreaza cu
puncte legate prin spirale, cu ajutorul priboiului de otel. 0 deosebitä
dibacie arata femeia pe langa coaserea raurilor la iie sau alesatura
velintelor si la incondeerea oualelor. Se intrebuinteaza polihromia ;
negru, rosu, galben si alb. Obtinerea culorilor se face si azi prin com-
binarea vapselilor preparate de femei prin extragerea lor din diferite
plante. Culorile acestea sunt mai variate, ca nuanta si mai rezistente.
In vechime nu se cauta atata variatie de culori, azi combinarea culo-
rilor vii este preferata. Fondul de regula e negru cu pete rosii iar
liniile sunt galbene sau albe. Instrurnentul e un simplu ac cu varful de
aram5 in forma unei penite. Tehnica este destul de simpla. Liniile
albe se desemneaza cu ceara, apoi se baga oul in vapsea rosie, in fine
se fac unele pete cu ceara si se coloreaza cu negru. Dui-A ce se curata
ceara ramane desemnul. Ouale in cond ei a te sau in c h is t ri te
cum se numesc in graiul local, stoarce admiratia, prin combinarea cu-
lorilor, prin armonia liniilor si simetria figurilor geometrice.

:: 68 ::

www.dacoromanica.ro
 3 " n R-rurtA Ati.;-: -2 '- "2: P-1.1 u,:z,r,le.rfp

+;3 '-
4-1,1 Ael,_ 0 t
'P
taAgl- ct-t_ b,,1

40,e..0?:
.....
7-f 07=n

_171.fl ' :4°,1

Ent, " . ''. 0 ICIi! 14 .r.
vi ArLI -LY c..9--, -.,-,nr_i-_,--.5,

14. VIATA RELIGIOASA BI CULTUR A LA" Biserica. Din cele

mai vechi timpuri Bränenii si-au avut asezamintele lor de cultura. cari
nu treceau de umbra unei clopotnite de biserica. Urme de biserici $i
$coale, ambele pregatind sufletele pentru viata, prin avantul sore cele
deale, si prin lumina ce o da omului pe drumul vietei, se pot afla
pita in sec. XVIII-lea. Vechii slujitori ai altarului, cari erau totodata
$i dascali au creiat adevarate dinastii preotesti. Pe pietrele funerare
din cimitire se pot urmari, ca inteo cronica, cei dintai preoti $i mo$-
tenitorii lor din acela$ neam, cu aratarea anilor. Stiri despre istoria
acestor asezaminte putem culege numai din aceste inscriptii, din in-
semnari pe marginea cartilor $i din cele pastrate in traditie. ()Ana la
inceputul sec. XVIII-lea n'au avut biserici din zid. Pe locul bisericilor
de lemn, cari au disparut, amasurat trebuintelor suflete$ti au inceput
sa se inalte, prin daruirea locuitorilor $i indemnul preotilor, loca$uri
durabile de inchinare $i cultura. Cele vechi din lemn se cladeau pe
un loc mai ridicat, ca sa se distinga de celelalte cladiri, sa nu fie
expuse focului si fiindca la vant lemnul dureaza mai mult. Bisericile
au forma de cruce cu trei abside $i cu un turn, care serveste de do-
potnita. Cele mai vechi din sec. XVIII lea se disting prin bogatia pic-
turilor murale in interior $i exterior, cari ne povestesc toata istoria
biblica, cele mai multe s'au $ters sau au väruit peste ele acoperindu-le ;
mai sunt la bisericile din Cheia, Poarta $i Sohodol veche. In cele 10
comune branene se afla 13 biserici $i parohii, la cari s'a mai adaogat
acum dupa rdzboi biserica capelä ridicata, de statul ungar pentru functio-
narii de varna $i administrativi unguri de ritul romano-catolic, in cen-
trul Branului, care a trecut in proprietatea statului roman.
Conform traditiei, cea mai veche biserica din Bran ar fi fost in satul
Pestera a$ezata in gura pe$terei, aflatoare in acel sat.
Cele 13 biserici branene, cari au muntele Predusul ca proprietate
indiviza si alte proprietati, administrate de o reprezentanta a acestor
biserici formata din preot si 2 mireni de fiecare parohie, sunt urma-
toarele :

:: 69 ::

www.dacoromanica.ro
 1. Biserica din Moeciul-de-jos sau Lungoce$ti cu hramul Sf. Nicolae,
care s'a inceput a se clAdi in 1758 $i s'a terminat in 1761, in zilele im-
pArltesei Maria Tereza, dupA cum märturise$te inscriptia dela intrarea
in biserid : Cu vrerea Tatalui i cu ajutorul Fiului $i cu blagoslovenia
Sffintului Duh in zilele Prea InAltatei CrAesi Mari Terezii ridicatu-s'au
aceastA slanta $i dumnezeiascA bisericA din sus de Bran, ce se nume$te
la Lungoce$ti, ce este hramul sfantului l marelul arhiereu Nicolae $1
din temelia sfintei biserici au fost osfirduitor $i ctitor mare $1 numiti
anume : Néagoe zet lui Stana, Opria pAr, Stanca ih, Radu pAr. Stana
ih, Simion Al, Mihaiu popa loan al lui Dumitru Ion Costandin Sanda
Ion Leb. Maria Nicolae $i am scris eu popa Grigore Pe$te Ion pAr.
Maria Stanca $i s'au inceput aceastA sfantA bisericA la anul 1758 in
Dille 8 $1 s'au sAvfir$it de totul ei in anul 1761 Octombrie 30" Con.
form matricolelor parohiale existente au servit ca preoti dela 1793 pfinA
azi : loan Fota, Todorache Aldulea, Nicolae Aldulea, Bucur aarbacea,
loan Perwiu, loachim Ciurea $i Gh. Enescu.
2. Biserica din Chau. Dup5 traditie la gura vAii lungi ar fi fost un
schit. Pela 1700 s'ar fi clAdit o bisericA pe locul unde se aflA cea de
azi. Biserica actuall s'a clAdit in 1818. Inscriptia dela intrare : In nu-
mele Tatalui $i al Fiului, $i al sfântului Duh, s'au zidit aceastA sfantA.
bisericA din temelie in zilele impAratului Francisc de Dumnealor ctitori :
Popa loan Jaja, Ion BAncilA Rojman, George Jaja, Maria Coman BAn-
cilA, loan Potincu, Stoica Arsenie, loan Duicu, loan Ruzman, Roman
Clinciu, Teodor DutA, loan LAstun DutA, Carstea PetecilA, Neacsu Ruz-
man, 9eorge BAncilAaNeculae Garbacea, George Enescu, loan PAr$oiu
Popa Teodor, loan Inescu Gojman, Coman MãnjinA, Bucur Mo$oiu,
Vlad Blaj impreunA cu toti satenii ca sA le fie pomenire Dumnealor
Ii pArintilor lor. La anul 1818. loan Zugrav, Nicolae Zugrav $i Petru
Zugrav." Biserica e pictatA in intregime. La intrarea in biseria pe pe-
retele despArtitor al tindei se aflA pictatA judecata din urmA. Fiecare
breaslA se infAti$eazA la judecatA cu instrumentele de care s'a servit
astfel negustorii se prezintA cu cantarul, etc.
DupA pomelnicu I rAma s dela preotul loan Jaja, $irul preotilor Iuji-
tori a fost : Ion lereu, Coman Iereu, Oprea lereu (probabil din familie
jaja), loan Jaja, constatat la 1813 dinteun registru matricol semnat
de el, Nicolae Jaja (1832-1881), Nicolae 13erbece (1881-1888), Iosif
Mopiti (1890-1901) $i lsaia Enescu.
3. Biserica din Moeciul-de-sus. Inainte de a se cladi, din zid de peatrà
actuala bisericA a fost o biserica din lemn, dela care se pAstreaza un
clopot cu inscriptia : Acest clopot s'a fAcut de popa loan anul 1771"
Biserica actuall de zid, cu acoperipl de sindrilA s'a clAdit in 1839
$i s'a terminat la 1843 Inscriptia e urmAtoarea : Cu vretea TatAlui
cu ajutorul Fiului, cu indemnarea Duhului Slint s'a ridicat din temelie
aceastA sfinti bisericA in zilele inAltatului impArat al Austtiei Ferdinad
sub stAp5nirea Prea Sfintiei Sale D-Iui Episcop Vasile Moga, prin.

:: 70 ::

www.dacoromanica.ro
osardia si cheltuiala acestor mai jos insemnati ctitori, cad au slujit
la inceput $i la sfrasit. Atanase Ciurea preotul satului, si cu preotul
Constantin Tisca ca incepatori, cu gojmanii lor : loan !lie Renciu goj-
man, loan Bangalä, losif Stanislav, loan Jaja, I3ucur Bang la, loan
Voinescu, Nicolau Solovastru, vAduva Stana Hie Renciu, Ilie Girbacea
Bucur Manjing, Vlad Garbacea, Bucur Suinedrea. Nicolae Vartolomeiu
parohul din Simon, Manea losif, Nicalae Enescu gajm an in Simon
Coman Ene, Aron Mosoiu din Simon, George Giurgiu, Nicolae Jaja
paroh in Cheie, Ion Nicolae Garbacea Serb Carstea... Nicolae Ciurea
paroh in Fundata, Aldea Benga gojman in $irnea. Mai sunt $i alti cti-
tori ajutatori la aceasta sfanta biserica, cari sunt insemnati in proto-
colul sfintei biserici cine ce au dat druia Dumnezeu sa le ajute. Anul
1843 lulie 3. loan Vartolomeiu dascal si zugrav in Simon".
Sirul preotilor : Preot loan (probabil Tisca), Coman Tisci, Constantin,
Tisca, George C. Tisca si loan Balca.
4. Biserica din Fundata. Inainte de a se zidi biserica actuala din
piatrA $i acoperita cu $indrila, va fi existat alta biserica de lemn, pen-
trued la 1788 se aminteste preotul Constantin Targovisteanu, care cu
ocazia unei vizitatiuni canonice a dus protocolul circularelor $i s'a aflat
bun". In 1810 luna Mai studiosus Nicolae Ciurea, cu pasaport dat de
guvernul din Cluj, a mers la Arad sl primeasca taina preotiei. Tanarul
purta Iongam tunicam albam" $i in picioare sandale. Guvernatorul
Ardealului B.;.:Banffy ordona sa nu-I impiedece autoritatile, ba sa-1 a-
jute. Dupa intoarcerea dela Arad cu singhelie a fost introdus in pa-
rohie. Aceste acte se afli la Mitropolia din Sibiu. La 1830 s'a inceput
cladirea actualei biserici, care are inscriptia : Cu vrerea Tatalui $i a-
jutorul Fiului si cu indemnarea Sfantului Duh, ridicatu-sa sfanta bise-
rica din temelie in zilele Inaltului imparat al Austriei Ferdinandus pri-
mus cu Blagoslovenia $i in zilele Prea sfintitului $i Prea luminatului
Domnului Domn Episcop Vasile Moga $i a Domnului Director al $coa-
lelor neunite din tot Ardealul Domnul Moise Fulea $i a Sfintiei sale
Domnul Protopopul locului Petru Gherman. Cu toatA silinta $i cu sin-
gura cheltuiala dumnealui marelui ctitor 13ucur Mosoiu. Maria cu fiii
sal, preot Bucur Mosoiu, presbitera Maria cu fii sai, Nicolae Mosoiu.
gocimanul losif Moloiu, Bucura cu fiii lor. Apoi Mosoiu Maria cu fiii
lor. loan Mo$oiu, Elisafta George Mosoiu, Ana cu fiii lor, Moise Mosoiu.
Spre vesnica lor pomenire $i a copiilor. Si s'a zugravit prin mine loan
Vartolomeiu dascal in Simon in 1843 lulie 26"
Sirul preotilor : Constantin Tfirgovisteanu, Popa Stan, Nicolae Ciurea
Bucur Mosoiu, losif Mosoiu, Moise Ciurea, loan Oncioiu, Nicolae
Carmanus.
5. Biserica veche de lemn din irnea a durat Oita la 1890, cand s'a
fAcut una noua de caramida, sfintita de Mitropolitul Miron Romanul
in vremea harnicului preot loan Centu. In anul 1923 prin contributia

:: 71 ::

www.dacoromanica.ro
satenilor s'a pictat in intregime de catra pictorul Dogarescu din Bu-
curesti.
Au servit ca preoti : Radu Taposu, Gheorghe Tar osu, loan Taposu,
loan Centu, loan Budu, losif Tatulea administrator si Gheorghe I. Enescu,
6. In Pestera a fost o biserica veche de lemn pana la 1815, cand s'a
cladit de piatra prin staruinta preotului Bucur Cojanu, care a colectat
bani din Tara Romaneasca. Biserica aceasta s'a renovat in 1852. In-
scriptia : ,.Cu binecuvantarea si ajutorul bunului Dumnezeu s'a pictorat
aceasta sfanta biserica cu toate cheltuielile mult stimatului Domn
Gheorghe Z. llosoiu si a sotiei Sale Elena nascut in aceasta comuna
spre eterna memorie si cereasca imparatie in anul Domnului 1901," Preotii
cari au slujit : loan Tali* Vlad Tipei, Bucur Cojanu, Gheorghe Co-
janu, losif Cojanu, loan Balca, Valer Puscariu administrator si Iosit
Runceanu.
7. Pe la 1700 s'a ridicat in Magura o biserica de lemn la staruinta
preotului Radu Talpa. In 1859 s'a facut o alta biserica tot din lemn.
Pe locul acesteia s'a cladit, cu putin inainte de rAzbolul mondial, o bi-
serica frumoasa de piatra prin contributia locuitorilor, la staruirta preo-
tului losif Al. Runceanu. Preotii cunoscuti au fost : Radu Talpa, Alexandru
Runceanu, Nicolae Al. Runceanu si losif Al. Runceanu.
8. In Predeal a fost o bisericA de lemn din anul 1750, iar in 183b s'a
clAdit biserica actuala cu infatisare mai mult apuseana decal bizantina,
nu are nici hore nici cupola. Ea s'a zidit la staruinta preotului loan
A verte Tatulea, care a intreprins o colectà pana in Rusia. La aceasta
bisericA au servit preotii: Dumitru Tatulea, Averte D. Tatulea, loan Averte
Tatulea, Dumitru D. Tatulea si losif D Tatulea.
9. In Poarta se stie, ca inaintea hisericei de zid actuale au existat
doua biserici de lemn, cea dintäi undeva mai aproape de muntele Za-
noaga, a doua in aproprierea celei de azi. Cea mai veche marturie este
un registru matricol din anul 1317. Sirul preotilor slujitori : loan Balca,
loan Lungu, Averte Tatulea, Ilarie Reit.
10. Biserica actualA Simon hiserica veche de zid s'a dada in 1790,
si a lost sfintita de episcopul Gherasim Adamovici. Pe marginea unui
Minei este scris : Aceasta a Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului
nostru !sus liristos biserica cu hramul Preacuvioasei Paraschiva a fost
sfintita In luna lui lunie ziva a nousprezecelea a sfantului apostol luda
fratele Domnului anul o mie sapte sute nouzaci si trei in vremea im-
1Y-drat al Romanilor Francisc II-lea de smerenia noastra pravoslavnicul ne-
unitilor din Ardeal Episcop Gherasim Adamovici m. p.". Inaintea acestei
biserici a fost una de lemn, din barnele careia s'a facut cimitirul im-
prejurul bisericei. Pe peretele din fatà sta urmAtoarea inscriptie : SA
se stie ca la acest leat 1792 Aprilie 23 s'a fäcut aceastä grading impre-
jurul sf. biserici cu indemnarea si silinta preotului loan Manoiu si a
gocimanului loan Enescu de duinnealor noriasi ai Sfintei biserici si
cine va ajunge stapanitori preot i gociman sä fie vrednici si datori a

:: 72 ::

www.dacoromanica.ro
 drege orice s'ar strica, ca sa le dea ajutor si sa-i ierte Dumnezeu cà
s'a facut cu mare cheltuiala, Mester Petru Oprea". $irul preotilor : Stoica
Manoiu, loan Manoiu, Stan Manoiu, luan Manoiu, Nicolae Manoiu, loan
Manoiu.
11. Cand biserica aceasta a devenit prea mica pentru populatia in
crestere, preotul Nicolae Vartolomeiu cu mai multi fruntasi a planuit
zidirea unei biserici in mijlocul satului pe locul daruit de preot. Intre
ctitorii acestei biserici se numgra familiile Aron Mosoiu, Nicolae Enescu
Ion Serb Bucsa, Gheorghe Malu, Petru Gontea, Munteanu i Nenciu.
Inceputa in 1846 s'a terminat dupa revolutie, in 1849, sub numele de
.57motz bisertca !ma. Despre intemeierea ei scrie dascalul loan Varto-
lomeiu : Incepatorii si izvoditorii acestei sf. biserici a Simonului de
sus au 'avut mult val si osteneala pàna s'au inceput, cg inteacea vreme
ne oprea Magistratul Brasovului $i zece ani intregi s'au ostenit parintele
Nicolae Vartolomei si eu dascglul Ion Vartolomeiu ca ne speria ca nu
putem face, dar la al zecelea an am izblindit si o am inceput in anul
1846 si la al treilea an s'a savarsit, ostenelele si cheltuelile nu se pot
numara aici, ca parintele Nicolae VartoIomi de trei ori a fost in Tara
Romgneasca dupg mild, au si capatat bani, dar a umblat si aici in Bran
pe la biserici si a capatat din toate partile ce n'au ajuns Sfintia sa a
dat tot ce a avut pang s'a ridicat si ispravit cu multa cheltuiatg a Sfin-
tiei sale si a norodului, ca s'a cheltuit 20 mii nemtesti afarg de alte
cdoare in biserica, adeca de clopotul cel mare, care au dat parintele
Nicolae 500 nenitesti, Aron Mosoiu :z00 si Bltac iarg si clopotul cel
mic s'a cumparat mai pe urea cu 3u0 nemtesti din care numitul preot
a dat jumatate iar ceilalti i-a dat enoriasii, icoanele s'au facut prin mine
Ion Vartolomei si aceasta sfanta biserica s'a inceput in revolutia cu Un-
gurii $i am fugit si eu i tatal meu in Valahia, dar iarna am venit inapoi
.;i s'a sfintit in anul dupa revolutia Ungurilor prin Domnul protopop
Petre Gherman cu blagoslovenia Preasfintitului Andrei Saguna adica in
1849 si a slujit numitul preot dupa savarsire 2 ani si mai bine si a ra-
posat mutandu-se la vecinica viata fiind in varsta de 78 ani, preot
54 ani si s'a ingropat in ziva anului nou 1852". Dupa el au slujit pana
la 1855 preotii I. Persoiu si Bucur Garbacea din Moeciul de-jos
apoi loan Balca si loan Lungu din Poarta. La 1855 s'a facut preot
Bucur Enescu si la 1857 loan Ar Mosoiu. La 1865 murind preotul
Bucur Enescu, cele trei parohii din Simon se reduc la dou5, preotul
loan Ar. Mosoiu a pastorit pang la 1888 A prilie 8. Dela acea data ser-
veste preotul loan I. Ar. Mosoiu. Printre ctitorii mai noi amintim pe
Gheorghe Z. Mosoiu, care a donat un policandi u de 380 de coroane,
In 1911 a facut un nou frontispiciu care a costat 4000 lei, si pe farma-
cistul Aron Enescu care a inzestrat bi3erica cu un podisor. Dupg razboi
tot la starunita preotului, s'au procurat doua clopote unul donat de Fa-
milia Enescu, iar altul cumparat cu 13 mii de lei rezultati din colecta
la care au contribuit cu sume mai mari M. Sa Regina Maria, Prince-

:: 73 ::

www.dacoromanica.ro
pele B. Stirbei, General Tr, Mosoiu, Ing. I. lonicA, Preotul 1. Mosoiu
iar cu sume mai mici aproape toti credinciosii.
12. Sohodol biserica hood a fost ziditä in 1830 prin contributia locuito-
rilor $i prin colecta purtatä !Ana' prin Rusia. Ca sa primeasea dreptul de a
cladi preotul Bucur Babe$ a mers dlare la guvernul din Cluj. In 1924,
s'a reparat radical la staruinta preotului Gheorghe Babes prin contri-
butia parohienilor. Au slujit preotii : Dumitru Babes, Bucur Babes
Gheorghe Babes $i Gheorghe Gh. Babes.
13. Soiodol biserica veche. De pe la anul 1750 se aminte$te exis-
tenta unei biserici din lemn cgdira mai in jos de cea actualL zidig in
anul 1812. Ambele biserici au fost pictate in intregime. Pe peretele dela
intrare in stanga se afla chipurile preotului Leonte $i a preottsei Sma-
randa, in timpul drora s'a zidit biserica, zugravite de Nicolae Zugravu,
Dela biserica veche din lemn se mai pAstreazA unele icoane, având o
vechime de 150-180 ani. In anul 1899 biserica actuag a fost reparatA,
tot atunci s'a fAcut frontispiciu nou de sculptorul loan Puscariu din
Petro$ita jud Dâmbovita, originar din Sohodol si s'a mai regcut si
pictura.
Au servit ca preoti dela anul 1750 pan5 azi: Bucur Puscariu (1750
1795), Leonte Pu$cariu (1795-1829) in timpul druia s'a zidit biserica
actualä, loan Puscariu (1829-1871), Leonte Pu$cariu (1871-1905) si
Victor Pu$cariu.
Parohiile bränene se tin de protopopiatul Branului cu sediul in nr.
ue$ti. Incepând cu veacul XIX-lea au fost urmatorii protopopi : Bratu-
Bain (1808-1831), Simion Datcu (1831 1837), Petru Gherman (1837--
1858), loan Metianu (1858-1874),losif Barac protopopul Brasovului $i
administrator al Branului (1874-1883), Traian Metianu (D83-1902),
loan Dan administrator (1904 1907) $i loan Hamzea (1907 1929),
Gh. Babes administrator.
Evenimente mai insemnate in viata bisericilor au fost vizitatiunile
canonice facute de Epiccopii $i Mitropolitii Ardealutui. In 1787 a fost
n vizitatiune canonieä Ghedeon Nichitici; protocolul vizitatiunilor ei
publicat de Arhereul Dr. llarion Pu$cariu in documentele sale tomul I
In 1793 Gheorghe Adamovici a sfintit biserica veche din Simon. Mitro-
politul Miron Romanul a vizitat Branul in tre i rânduri, 1876, 1886 si
1895 cu ocazia sfintirei bisericei din $irnea. In 1899 fostul protopop
al Branului, ales Mitropolit, loan Metianu la Sf. Maria a venit in Bran
$i a servit in biserica din Moeciul-de-jos. Din insemnArile raslete Mute
in condicele parohiale $i din ceIe p5strate in traditie am incercat s'A
descifrez trecutul acestor sfinte asezAminte, in cari s'a cultivat agt de
intens sentimentul religios de catra slujitorii altarului ridicati phIg bine
de curind din rfindurile taanimei. Prin exemplul viu al vietii lor Ong
de cucernicie $i respect fatl de toate obiceiurile cregine$ti, prin portul ^
lor national $i incurajarea tuturor manifesgrilor de ordin national, au
contribuit inteo mäsurä larga la irrchegarea unei vieti nationale, reli-

:: 74 ::

www.dacoromanica.ro
gioase $i morale de o deosebitä trainicie. Si azi mai &esti oameni,
cad in naivitatea $i curAtenia lor sufleteascA afirmA, cA n'au deschis
usile judecAtoriilor $i nu au jurat in viata lor. Tot prin indemnurile $i
exemplele date de preoti s'a sädit in sufletul BrAneanului dragostea fatä
de bisericA manifestatA in därnicia, cu care au contribuit la inAltarea $1.1
Impodobirea acestor lgca$uri de inchinare i cultivare.

15. COALA. Ea fost o creatie a bisericei; in apropierea fiecarei bi-

erici exista cite o $coalg ridicata $i sustinuta din fondul $i averea
parohiilor. Caracterul confesional al $coalelor era asigurat $i prin faptul
cg preotii erau $i invatAtori. Cand invAtAtorii erau laici in activitatea
lor mergeau ming in mang cu preotii, cu cari trgiau in cea mai per"
fectä armonie, fiindcg i unii $i altii primeau in institutul teologic $i
pedagogic o educatiune asemAnAtoare. Azi, pe urma separgrii $coalei
de biserick se constatA o räcire daunAtoare a raporturilor dintre ace$ti
doi factori de culturg. In vremurile mai vechi, invatatorii se numeau
ludi magister, invAtAmântul consta mai mult din cântgri, aritmeticg,
cetire in cärtile biserice$ti cu bucoavne, in ceaslov $i psaltire. Organele
de control erau autoritatile biserice$ti, preotul, protopopul un fel de
inspector, $i Consistorul arhidiecezan din Sibiu.
Localurile de icoala, modeste ca infati$are, erau adevArate pepiniere
de educatie cre$tineascg $i nationalg. Pina au fost in stare sg clgdeascä
din lemn local propriu pentru $coalg, ea se adSpostea in case privat
Prin legea de maghiarizare a lui Apponyi din 1907 aproape toate
icoalele au fost declarate necorespunzAtoare $i inchise. Scopul urmarit
era, ca in locul acestor $coli confesionale :sA deschidg statul ungar
$coli. In fata acestei primejdii, la initiativa preotilor, s'au ridicat in
cel mai scurt interval, ingAduit de lege, localuri coraspunzAtoare sau
le-au adaptat cerintelor pe cele existente, prin jertfele materiale neprecu-
petite ale bisericilor si locuitorilor. In cele ce urmeaza voi in$ira unele
date privitoare la trecutul $coalelor primare din cele 10 comune brA-
nene, in numgrul lor actual de 13. In comuna Poarta a fost $coala
de lemn !Ana Ila 1900, cfind s'a clAdit $coala actualg din zid, prin con-
tributia locuitorilor de 25 florini de familie. Au servit la ea: Ioan
Balca, Gheorghe TAnasescu $i Emil Reit. Comuna Pr edeal a avut
o $coalg de lemn fAcutg pe la 1850, iar cea actualg de zid dateaza din
1893. InvAtAtori : Ioan GeanA, Constantin Ti$ca, Nicolae Bo ii loan
Bo$. In comuna Pester a, icoala se tinea in casa privatA a lui Moise
Cojanu $i Ioan Copala Ong la 1852, cfind s'a clAdit local propriu de
scoalg. $coala actuald a fost claditg in 1901 $i adaptatA in 1910 prin con-
tributia locuitorilor. InvAtAtor : Nicolae Guguianu, loan Cojanu $i loan

:: 75 ::

www.dacoromanica.ro
Enescu. Inainte de 1850 in M i gu r a scoala se tinea in case privata.
La 1870 s'a facut local propriu de lemn in apropierea bisericei. In 1908
scoala nou5 de lemn. Invatatori : Alexandru Al. Runceanu, Alexandru
N. Runceanu, Gheorghe N. Runceanu, V. Badiu, Stefan Garoiu $i
Gheorghe Cojanu. In Sir n ea dupà 1848 au fost doüa $coli mai mici
de lemn, in 1912 s'a facut $coala actuall din piatra. Invatatori : Irimie
Taposu, Nicolae Taposu, Ioan Nedelu, loan Lolu, loan Centu, Gheor-
ghe Taposu, Moise Centu $i Gheorghe Sp5rchez. In Fun d at a scoala
s'a infiintat la 1868 intr'o casa privata, pela 1907 s'a facut actuala
$coala. Invatatori : Moise Ciurea, loan Oncioiu, Moise ('iurea $i Elvir
Ciurea. In 1780 s'a facut $coala din M oeciul-de-su s, care s'a
adaptat la 1907. InvätMori : Gheorghe Ciurea, loan Ti$ca, loan On-
cioiu. lancu Berbece, loan Balca, Emil Reit, Aurel Senchea, Victor
Badiu, Vartolornei Pi$cu, Traian Ripescu, Gheorghe Clinciu. In comuna
Simon Oita la 1883, au fost doua $coli de lemn pe locul unde se
af15 azi scoala, cumparat de biserica nouä. In 1883 se zideste alta
$coalà, care in 1910 a fost adaptata. Primul dascal a fost Ioan Varlo-
lomei, care a invatat nemte$te i rom5neste 'Ana la 1860. In acest au
Inspectorul $coalelor neunite Pavel Vasici a vizitat $coala, care avea 97
de $colari. Dup5 el urmeazi Nicodim Dan, Gheorghe Manoiu, Ilariu
Reit, loan I. Mo$oiu, loan Manoiu. Nicolae Fota, Gheorghe Mo$oiu $i
Victor Mosoiu. $coala din Cheia a fost in o casä particulara pfina
s'a cladit edificiul scolar in apropierea bisericei. La 1906 s'a clädit
$coala actuala. Invatatori : Constantin Ti$ca, Gheorghe N. kunceanu
Bucur Garbacea, lancu Berbece. In comuna So hod ol Ong la 1862 fie,
care biserica si a avut $coala sa, dela aceasta data au avut o $coala comuna.
La 1907 in urma legii scolare a lui Apponyi fiecare parohie si-a Malt
scoala proprie. Invatatori au fost : Bucur Pu$cariu, Nicolae Dan, Trifoi
Renghea, Dumitru Tätulea, Ilarie Reit, Aron Pu$cariu, Nicolae Pu$cariu
loan Buta, loan Pu$cariu $i Eugen 13abe$.
Cea dintar $coala din Mo ec iul-de- j os a fost in cimitirul bise-
ricei, urmele ei se vad $i azi. Pela 1850 s'a mutat in localul $coalei de
azi, care a fost o casa donata dupa cum se spune de preotul
Todorache Aldulea. Primii invatatori au fost preotii, cari invatau pe
copii a ceti bucoavne $i a scrie cu cirile. Mai tarziu intalnim invata-
tori laici : Nicolae Fota, Moise Nedelu, Gheorghe Mosoiu si loan
Puscariu.
In Soh odol ca $i in alte cotnune, in vremurile mai vechi, dupa
ordinatiunile impäratului losif 1I-lea din v. XVIII-lea $coala se tinea in
casa invätatorului. La 1812 parohia Sohodol a facut o $coalä din ma-
terialul de lemn al bisericei, care s'a folosit 'Ana in anul 1862, dud
s'a facut o scoala pentru ambele parohii. In 1906 parohia Sohodol
biserica veche si-a zidit un edificiu nou scolar in apropierea bisericei.
Invatatori au fost : Stan T. Cojocea, Vasile Tareanu, Bucur PuFariu,
losif B. Pu$casu, Nicodim Dan, Leontin Pu$cariu, loan I. Tätulea, Tri-

:: 76 ::

www.dacoromanica.ro
fon Renghea, loan Cojanu, Dumitru Tatulea, Ilarie Reit, Gheorghe Ta-
nAsescu, Nicolae Puscariu, Aron Puscariu si loan Puscariu.
DupA rAzboiul de intregire nationalà numArul posturilor la $coli s'a
inmultit, invatAtorii mai ales cei suplinitori sunt intr'o continukschimbare.
Invatätorii cari au servit la scolile confesionale 010 la legea lui
Apponyi au avut o leafa derizorie, astfel cA erau adevarati apostoli.
In veac. XIX-Iea leafa a variat dela 20 [Ana la 141J florini pe an.
Prin nationalizarea scoalei primare a statului ungar ridicata in cen-
trul Branului, numärul scoalelor primare a mai crescut cu una.
De foarte mare importanta a fost pentru Bran scoala centrala sau
capitalA care s'a deschis la 1860 in casele preotufui Nicolae MAnoiu din
Simon DupA ce s'au zidit in centrul Branului casele comunale, s'a mutat
in aceste case. Aceastä scoalà se sustinea de cAtre toate parohiile din
Bran, din veniturile de pe urma dreptu!ui regal al patrarului liber, din
veniturile proprietatilor Magura, Valea Grajdului, Predusul si contri-
butiile bisericilor. Venitul carciumilor de pe lunile Octombrie, Noem-
brie si Decembrie, cari erau ale Brasovului, s'a cedat bisericilor pentru
a sustine scoala. Organele de conducere erau eforia constAtatoare din
4 preoti si 8 mireni si reprezentanta bisericilor format5 din 39 membri,
din fiecare parohie 2 mireni $i preotul respectiv. In anul 1908 sub
presiunea guvernului ungar s'a desfiintat acest insemnat focar de cul-
turà nationalg. Scoala aceasta era considerata ca o $coala supraprimark
a ea veneau elevii cari au terminat cele trei clase primare dela scoala
din sat $i aveau intentia sa urmeze liceul sau alta scoala secundarg.
Faima ei trecuse hotarele Branului, astfel cA multi OHO din tinuturile
vecine ii aduceau copii la aceastA scoalg. Dascalii se recrutau mai ales
dintre absolventii de teologie, cari nu aveau Inca parohie : loan Varto-
lomei, Nicolae Chiornità teolog, Leonte Puscariu teolog, Nicodim Dan,
Nicolae Balca, Gheorghe Voinescu, Ilarie Plotogea teolog, Teodor Pop,
losif Cojanu teolog, Nicolae Reit, Gheorghe Tisca teolog, Gheorghe
Enescu teolog, losif Runceanu teolog, Nicolae Runceanu, Nicolae Reit,
loan Buta, Iustina Dan.
Ca o continuare a acestei scoli, care a rAstAndit atfita lumina in Bran,
poate fi privit actualul gimnaziu mixt, infiintat la staruinta Genera-
lului Tr. Mosoiu i Ing. I. lonica, care va da $i mai multä des-
voltare fortelor latente ale sufletului branean, dotat dela natura cu
multa darnicie. Cursurile au inceput a functiona cu o singurA clas6 in
1924-25 in localul fostei $coale primare a statului ungar. Acesta fiind
necorespunzator s'a mArit in vara anului 196 si s'a inzestrat cu mobi-
lierul necesar. Azi are 4 clase de invatamant, cancelarie $i locuintà
pentru director. Numarul cresand al elevilor, face dovada cä aceasta
scoalà a räspuns unei trebuinte de ordin sufletesc.
In centrul Branului exista $i o casA de lectura, adApostita temporar
in casele M. S. Regina Maria. Societatea culturala Astra" are $i in
Bran o sectie cu menirea de a intemeia cercuri culturale in fiecare

:: 77 ::

www.dacoromanica.ro
comuna i biblioteci poporale. In toate parohiile tinerimea adultä e
organizati in societatea Sf. Gheorghe sub presidentia parohului, urmi
rind scopuri de cultura $i moralizare.
In ziva de 14 lunie 1926, a luat fiinta in Bran o sectie a asociatiei
turistice Touring-Clubul Roma.nIei" si intitulata: Sectia
Bran $i a lpina a Pietrei Craiului, care numara peste 50
membri, cu sediul social in Predeal-Bran. Scopurile acestei sectii sunt :
Amenajarea turistica a masivului Piatra-Craiului $i desvoltarea Branului
ca centru turistic $i climatic. Comitetul local al sectiei se compune din :
Preotul losif Tatulea, pre$edinte ; Preotul Valeriu Pu$cariu, vice-pre-
$edinte ; Nicolae Vlad, casier ; loan Voinescu, secretar. Membrii : Pre-
otul Victor Puscariu, Dr. Aurel Stoian medic, loan I. PuFariu inva-
tator, Sabin Stravoiu farmacist $i Nicolae Popovici comerciant. (53)

16. STAREA SANITARA. Din cele aratate Oita aci putem trage
concluzia, ca Bränenii reprezinta o importanta valoare biologica, atat
calitativa cat $i cantitativa. Conditiile externe, cari influenteaza vitali-
tatea lor afara de alimentatie, care e abundenta $i substantiala
nu sunt tocmai prielnlce. Alimentarea cu apd dela suprafatä este in
cele mai multe cazuri nehigienica, fiind focar de febra tifoida. Locuinta
mai ales iarna e nesanatoasä, ingramadindu-se toti membrii fa-
miliei intr'o singura camera, al card aier nu se prea primeneste. Cu
toata lipsa de educatie higienica, Branenii sunt totu$i voinici i sang-
to$i, pentru ca traesc in aer liber i n'a intrat intre ei alcoolismul sau
alte rele sociale ; ca sifilisul, tuberculoza, etc. Oarecare alterare a stari
biologice se produce din cauza conditiilor grele de trai. Atat barbatii
cat i femeile muncesc prea mult, epuizanduli fortele. Din cauza
aceasta copii se nasc debili $i de multe ori in conditii anormale. In
grijirea lor ulterioara asemenea lasä mult de dorit, mamele avand obi-
ceiul a le da mâncare nepotrivita prea de timpuriu, care le ruineaza
stomacul. Epidemiile cari secera multe vieti fragede sunt dezinteri
anghina difterica $i tusea convulsiva.
Speram, ca cu introducerea progresului, dar mai ales faptul ea Bra-
nul se deschide din ce in ce ca statiune climatica, aceste rele se vo-
indrepta, astfel ca in scurta vreme starea sanitara a Branenilor singura
care lag de dorit se va imbunatati simtitor.

:: 78 ::

www.dacoromanica.ro
 11
aosiniTedillimoill51111511111011

.
rilm irt-11717.1r5
au;
(?t 4°,* ., 4
-j-1
1
.3.74rt"k>

PARTEA II-a

Branul ca statiune climaticd

si turisticA
1. DESCRIEREA FIZICA. a) icl5EZAREA. Branul e asezat intre
4510'-45°35' latitudine nordica si intre 25° -- 25°30' longitudine estica
dela Greenwich, iar dela Paris, meridianul 230 trece chiar prin mijlocul
Branului, prin Predeal, Moeciul-de-jos $i Cheia. Altitudinea la care se
aflä asezarile omenesti variaza intre 752-1800 m fat'a de 570 m, care
este altitudinea Brasovului. Suprafata pe care o ocupa cele 10 comunet
cuprinse sub numirea colectiva de Bran este de 185 km p. Hotarele
naturale sunt in spre Sud, inAltimile de pe vechea granitA unde se
margineste cu judetele DAmbovita i Muscel. la Vest masivul Pietrii
Craiului, la Est cetatea Bucegilor, la Nord comuna Tohanul nou, la
Nord-Est comuna RAsnov si la Nord-Vest comuna Zarne0. Hotarele
politice n'au corespuns totdeauna cu aceste hotare naturale. Desi gra-
nita naturala spre Sud, spre Tara RomaneascA a fost linia de despar-
tire a apelor pe piscurile dela Strunga ',aria la 6iuvala, puncte inde-
partate dela castelul Bran, ca punct central al acestei unitati geografice,
de 15-30 km, totusi vama pang la 1836 a fost lAngal castel. Dela acest
punct vamal s'au tras santuri adinci spre MAgura si Bucegi, ale caror
urme se vad si azi. Teritoriul din sus de vama sau Branul de sus era
un fel de teritoriu neutru, scutit de orice vama. La 1836 guvernul din
Cluj hotAriste incorporarea la Ungaria a acestui tinut si a mutat vama
la granita naturala. In 1840 se fac cladirile vAmii permanente la Cruce
in fata Giuvalei si se sistematizeaza o nouà sucursalä de vama la punctul
Ciutanu in fata punctului romAnesc Strunga, dar numai pentru sezonul
de varA. (10) Marcarea granitei s'a facut in vara anului 1884.
Din punct de vedere administrativ ping la 1848, Branul forma o

:: 79 ::

www.dacoromanica.ro
 M-0 Zart2e.rh :-r 11- AMOY
::1:# err. r A ft.S.
4
?Tlairci 1i574.6,- .
1-----' -2
o' ..____ c" .- , o and/You ...
a, -117,(1.,1, ---, 7,o 41,1
111 ,_,-- ...

\ Cernil.1
-PAS. GURA.
:<
Let
0
7-**

10t . Pi6e ece 00--

eCto

'.. .
i )°e '
%../...-_".
..
.
1,
1 40 , -1...."
.., I ...-..:.'.. :, ..
.
t -,
Pe4i-e.r.
.. 777,
,'N__..--
iill9 31/ei.s.f0A0 e
:.c.
. f -z
..- .it. V14,-
an ..
.
i

0
411

o oC ' L.T2rir,"
.., 0 I'.. ni.;9
. . . p.
s "Q44

:geSir ,i..\
c.4.;
ea L\
a 0
.: tc.
v

; 11
1
'i 8o

.
1

1 .
.
.4.
z .. II
%)

Ce (
,
z
t pcmrolz,
777,747/4,p
...
:* , :1) / ,
lb

co t.c;*u o
, ... a
J J 5
.
,
.-,j,f o 0
_Y- a49 2
I` 0.
ri I
i
'. .
'0.
01'0 I'
.,,834
1
e,
i
5 I

/AaglaPlakn,A--r..mo..79a

... i. : 01 .

.1 -44;70
J <wig ---Arpoy.ve/4,4
f 11,0
; 11/7 al ...---/ , oils ,
Saw_a
:... u de sus ctii `4114

.,: - c-'1. ..., s GI

4 ,i r.14, 401.2101
ce-arnt> r,undifi_i_a- ;4! k srae-
, .T.-
. Casa
a .13 Ori
0, f
-71 Y13 . 1-.16-7f. S.
417

A .7.41LCZ
X .
eilx
A
Al,
1 .4 11 eCe./ I
_,Z? >

, p,. Stara :
V ../1"
00
'to.
. 0......
.r....
.....
VI) t!1ii4
A, !
1: toaysO
0_, :
c.
Q

HAMA ifformui
:: SO ::

www.dacoromanica.ro
singurd comunA colectiva administratA de castelannl cetatii, care avea
ate un pArgar in fiecare sat. La Brasov se afla o judecatorie domi-
nialà compusä din 7 judecAtori $i un actuar. Prin hotarirea din 20
lanuarie 1863, Branul se reincorporeazg la districtul FAgAra$, care in
1876 s'a transformat in comitat. In 1872 se formeaza 2 comune : Branul
de sus cu 8 cAtune si Branul de jos cu 3 cAtune, al/And fiecare comuna
eke un primar ales de sAteni. La 1885 s'au constituit 10 comune $i un
cAtun : Fundata, MAgura, Moeciul-de-jos cu catunul Cheia, Moeciul de
sus, Pestera, Poarta, Predeal, Sohodol, $iman, Sirnea si 2 cercuri no-
tariale. (44)
l'rin noua impArtire administrativA din 1924 la comuna Fundata s'a
alaturat $i cAtunul Fundatica din judetul Muscel. Aceste comune sun t
asezate, sau dealungul vailor cu acelas nume, pe terasele formate de ele,
sau pe coastele si vfirfurile dealurilor rotunzite. In centru e comuna
Bran-Poarta, care se intinde dealungul apei cu acelas nume spre Sud-
Est pe o lungime de 4 km, $i ocunfind o suprafatä de 23 km2; pe
dealurile dela Nord-Est se intinde comuna Sohodol pe o suprafatA de
10 km2 i la 2y, km dela centrul Branului ; la Nord este situatA comuna
Predeal in depresiunea dintre MAgura si dealurile Muscelului, pe o
suprafata de 4 ktni si la o distantä de 1V2 km ; la Vest pe tapsanul
Magurei, la o depärtare de 10 km din centrul Branului se aflä comuna
Migora, pe o suprafatà de 9 km2; pe conurile de dejectie, ce coboarl
din Piatra Craiului, se a Fla asezate comuna Pestera pe o intindere
de 15 km' si la o depArtare de centru de 8", km, linga ea spre
Sud se afla comuna Sirnea pe o suprafata de 12 km2 si la o depAr-
tare de 16 km dela centrul Branului ; la Sud-Est de Sirnea se intinde
comuna Fundata pe o suprafaja de 6 km2 si la o departare de 15 km
de centru; $imcnul se intinde dela ccntrul Branului spre Sud-Est,
dealungul vail cu acela$ nume pe o lnngime de 5 km, ocupAnd o
suprafata de 39 km2, iar spre Sud-Vest se aflà Moe iul-de-jos, asezat
pe terasele largi ale apei cu acela$ nume ocupand un teritoriu de 25
km2 pe o lungime de 10 km, tinAndu-se de aceastA comuna $i cAtunul
Cheia, iar r e cursul de sus al apei Moeciului se afla comuna Moeciul-
de-sus pe o intindere de 42 km' $i la 18 km distanta dela Bran. Este
de remarcat, cA tot teritoriul ocupat de cele 10 comune cu numiri
deosebite, fotmAnd o unitate geograficA a primit ca nume colectiv nu-
mirea de Bran, desi in inteles mai restrAns Branul se da ca nume numai
partii centrale, adecA asezArilor dela confluenta apei $imonului cu a Moe -
ciului, dealungul Turcului.

b) INFAWAIREA Relieful Branului rept ezinta forme destul de va-

date, produse in cea mai mare parte de agentii externi, in deosebi de
eroziunea apelor, cari au sculptat dealuri in clinele muntilor Bucegi si
Piatra-Craiului, apoi in dealuri au ros vai $i au nivelat terase largi. Se
a
:: 81 ::

www.dacoromanica.ro
observa tendinta agentilor externi, cari au fo-t activi in acest tinut de
a cobori, prin desagregare i naruire, nivelul reliefului si de a-1 netezi
Toate dealurile privite dela inaltime, au acela$ nivel, numai id s i colo
se vad inaltimi mai mari, martore ale reliefului celui vechi. Daca am
astupa toate vaile am obtine o suprafata netezita, avem deci o pene.
plena formata prin concentrarea energiilor desfasurate de agentii
externi. Fata plana candva s'a ridicat, urmarea a fost, ca apele au in-
ceput sa curga pe panta repede, forta de eroziune crescand, au sapat
vai adanci in forma de V, cari despart culmile turtite. Albiile paraielor
fiind foarte inclinate au format vai adanci [Ana la 100 m.
Se pot astfel observa doua cicluri de eroziune, unul mai vechiu, in
care s'a format plalforma braneana si altul mai nou, care se desfa-
$oara si sub ochii no$tri prin saparea i adancirea vailor (28). Munca
aceasta a agentilor externi a fost foarte mult inlesnita i prin inter-
% entia locuitorilor, cari au despadurit dealurile, contribuind astfel la
naruirea lor. Dela platforma aceasta in sus, de jur imprejur, se intinde
braul de padure, care incinge poalele muntilor pana la inaltimi de 1500
m, unde incep golurile inaltimilor cu infatisare carstica.
Cand vii pe $oseaua Brasov-Campulung ( 96 km) $i te apropii de
poarta Branului ai in stanga la Est dealurile Sohodolului, avangarde
ale muntilor cari alcatuesc masivul Bucegi, iar la dreapta la Vest im-
pozanta Magur a (1375 m), una din intariturile naturale ale cetatii
Branului. Dintre dealurile Sohodolului cele mai insemnate sunt : B r a-
dul Inalt, care atinge 1012 m, Muchia Baltatului de 815
m $i De a I ul I o rghii 853 m ; pe aceste dealuri se resfira gospo-
dariile Sohodolenilor. Tot pe stanga, avem : D ea lul Cas t el u lu
inalt de 879 m, D ea I ul Vaii Gra jd ului 942 mi D ea 1 ul Vaii
Reci de 915 m pe teritoriul comunei Poarta ; Ba la ban u I inalt de
1063, Muchia Scortii de 1060 m $i Secatura 1136 m, apartin
comunei Simon ; De a lul Crem enei inalt de 1 ()E3 m. La B is e-

r ic ut a de 1335 m it, comuna Moeciul-de-sus ; Gr a di$ t e a (1263),

Coltul ars de 1298, Coltul Soimului (1362) pe teritoriul co-
munei Fundata. Toate aceste dealuri locuite sunt prelungiri ale mun-
tilor, cari se leaga de masivul Bucegilor. In partea dreapta a soselei,
spre Vest, dealurile sunt la fel, atat in ce priveste originea, cat $i in-
fatiarea lor de culmi paralele, despartite prin päraie. Toate sunt pre-
lungirile sau picioarele muntilor, cari se leaga de Piatra-Craiului. Ma-
gu r a izolata de masivul Petrii- Craiului prin crepatura Prapastiei" $i
Raul (1375 m), acoperita cu padure de fag pe versantul nordic, iar pe
cel sudic gol stâncos sau cu pasuni i fanete ; M un t e an ul 1018 m.
Prislopul, Galma, Coltul cu A finite $1 Merelu pe teri.
Dealul Bisericii 1103 m, Poiana
toriul comunei Magura;
Stanii si Varful lui Strava 1188 in comuna Pestera; Dealul
Voine$tilor 1168 m, Varful Micului 1185 m $i Podut
Pa 1 ti n ul ui 1145 m in comuna Sirnea.

:: 82 ::

www.dacoromanica.ro
 Foto Emil Fischer Sibiu
Vederc generala a Branulid

www.dacoromanica.ro
 Muntir, cari fac parte prin natura lor din masivul Bucegilor $i sunt
a$ezati pe teritoriul 13ranului, sunt : P5nicer ill de 580 jugare (333,76
ha), aproape in intregime impadurit. P5na la expropriere apartinea co-
munei R4nov, acum e proprietatea comunei Sohodol. Zanoaga (1642
m) in cea mai mare parte acoperita cu padure de brad, din 712 jug,
(409,15 ha) numai 43 jug. (24,74 ha) sunt pasune, muntele acesta a fost
dat comunei Poarta prin exproprierea dela Bra$ov. Deasupra Zanoagei
se intind muntii golasi i stâncosi Clincea si Ciobote a, picioare
de plai ale puternicului Tiganesti. Clincea (1146 m) are o intindere de
149 jug. (85,71 ha) apartine comunei Sohodol. Ciobotea mare de 392
jug. (196.81 ha) aparline comunei Poarta. Asemanator cu ace$ti munti
este muntele Pantece de 327 jug. (188,17 ha). In hotar cir el este
Noaghe a de 768 jug. (141,95 ha) cu varful Golul Noaghii" si Gogu
1448 m aproape toata irnpadurita, apartinand comunelor Simon $i
Poarta. Pr edu$ul (1393 m) proprietatea celor 13 biserici branene
are o intindere de 619 jug. (379,23 ha) mai mult padure La aceia$i
inaltime se urca Vladoitt insa numai de 423 jug. (243,42 ha( ; el apar-
tine comunei Predeal. Langa el se afla muntele Gaur a, care se in-
tinde pe valea $imonului ()Ana in Ca tu n 2214 m si prin st5ncile dela
Polite $i Galbinari ;Ana la culmea Tiganesti, are intindere de 200 jug.
(115 09 ha), apartine comunei Simon. In vecinatate este G uta nu (1622
m) proprietatea comunei Tohanul-Nou, de 728 jug. (418,93 ha). 0 pre-
lungire a acestui munte este Plea$a (1400 m) care se icueste intre
valea Bangaleasa $i vale a $imonului, apartine $imonului. In legatura
cu Gutanul sta Greoti$ul sau Gr ohoti$ul (1848 m), care prin
exproprierea dela Bra$ov a ajuns in posesia comunei Moeciul-de-jos,
din 693 jug. (393,80 ha) are 253 jug- (145,59 ha) pa$une iar restul
440 jug. (252,20 ha) padure de brad. Acestia sunt muntii de pe ver-
santul de vest al Bucegilor cu directia Est-Vest. Trecind valea G r e o-
i $ ul ui spre Vest dam de un alt $ir de munti, in forma de culmi
paralele impadurite, cu directia Sud-Nord $i se leaga de muntii de pe
vechea frontiera, cari formeaza cumpana apelor In ordinea a$ezarit lor
dela Est la Vest sunt : Buc$ a (1569 m) cu suprafata de 380 jugare
(218,67 ha.) apartine Sohodolului, 11 a r b u let u 1 (1600 m) de 709 jug.
(403 ha) proprietatea comunelor Poarta, Moeciul-de-jos $i Moeciul-de-
sus. La c ul 397 jug. (238,45 ha) apartine comunelor Moeciul-de-jos
.;i Moeciul-de-sus. CI a b ucet (1450 m) prin expropriere luat dela
Brasov si atribuit comunei Moeciul-de-sus, din 951 jug. (547,26 ha)
694 jug. (399,37 ha) sunt papne si 257 jug. (148,89 ha) padure. Jig ar a
sail J igar ea de 434 jug. (249,75 ha) apartine comunei Sirnea. S t a-
n ic ioaia (1310 m) de 682 jug. (392,46 ha) apartine comunelor F un-
data, Moeciul-de-jos $i Moeciul-de-sus si J e p ii, cari se tin de Fundata.
Pe versantul de Est al Petrii-Craiului sunt Illuntii : Cur m at u r a.
Mr,a r toiul $i V ladu$c a, cari se intind ()Ana in creasta Petrii-Cra-
iului (2240 m), Zanoaga (1423 m) se intinde pe tap$anul Petrii

:: 84 ::

www.dacoromanica.ro
Craiului celei inici. Curmatura $i Zanoaga in intindere de 1439 jugare
(828,09 ha) s'a dat prin expropriere comunei Magura, avand 897 jug.
(516,19 ha) pasune $i 542 jug. (311,90 ha) padure. Vladusca si Matu-
roiul de 510 jug. (293,48 ha) si anume 134 jug. (77,11 ha) pawne, 376
jug. (216,37 ha) padure apaitin comunei Pestera dela expropriere. La
poalele acestor munti sunt muntii Pa dina Baiului de 736 jugare
(423,54 ha), 294 jug. (169,18 ha) pawne si 442 jug. (254,35 ha) padure,
data comunei Pestera prin exproprierea dela Brasov. Petrile corn.
posesorat in ocale, o oca 7-10 jug. sau 4 litre. Co j a proprietate
privata i P1 easa de pe teri(oriul comunei $irnea de asemenea com-
posesorat (27).
*
* *
c) Temelia petrografica. Oricat de uniform cladit s'ar parea acest
tinut, totusi se distinge prin varietati de roci. Patura dela suprafata o
formeaza aproape peste tot un conglomerat slab cimentat, care se des-
compune foarte usor. Pamantul rosietic al dealurilor, in forma de
perina, e provenit din desagregarea conglomeratului. Prin acest strat
ies la iveala, ici si colo, stanci calcaroase lipsite de vegetatie, cari dau
tinutului o infatisare carstica.
Dintre formatiunile arhaice sau primare intalnim sisturile cristaline,
mai ales micasisturile feldspatice. In Fundata nu departe de biserica
se afla inteo roca de aproximativ 30 in, acoperita de calcar. Pe o in-
tindere mai mare si descoperite, le aflam la Sud-Estul comunei Simon.
El cuprinde m-tele Gutanul, de aici se indreapta spre Vest formand
tentelia muntilor Grohotis, Bucsa, Barbulet, Clabucet 'Ana la Stânicioaia
(25). Muntii acestia de mica au spinari intinse i boltite, numai prin
vaile spalate de ape se arata stand colturoaseAtocile de micasisturi n'au
peste tot locul aceias infAtisare ; ele se deosebesc dupa culoare si com-
pozitie. In Fundata cuartul e rar, fiind inlocuit cu cloritul, (land . un
aspect lucios de culoare verzuie. In alte locuri gasim numai cuarI
depus in albia vailor in forma de straturi sau de bulgare. Uneori do.
ritul e inlocuit cu talc si roca de $isturi cu talc e mai albicioasa, cum
se poate observa pe malurile surpate ale apelor. Alaturi de tnica$istur
gasim $isturi argiloase, ca in Pe$tera. lnclinarea straturilor de asemenea
variaza, in Greotis sunt inclinate spre Sud-Est, in Fundata spre Nord-
Vest (17 bis ). Alaturi de micasisturi gasim roci eruptive de adfincime
ca granitul si sienitul in spre partea de Sud. Vest. La temelia Bucegilor
sisturile cristaline sunt metamorfozate de granit si gnais cu ochiuri
mari de feldspat roz (microlin). Timpul cfind s'a infaptuit acest metamor-
fism cade la sffirsitul erei primare (34). Peste petecile formate de sisturi
cristaline, strabatute de roci eruptive granitice, se observa formatiunile
din era mezozoica (secundara). La inceputul mezozoicului, in perioada
friasica, regimului continental ce stapanea In paleozoic ii urmeazA o
iransgresitine marina, care acopera regiunile carpatice. In perioada ur-

:: 85 ::

www.dacoromanica.ro
matoare jurasica apele se retrag $i straturile sunt reprezentate prin
$isturi argiloase de culoare neagra ca in Bucegi, sau depozite de gresie
calcaroase, uneori conglomeratice cu Brachiopode d. e. Strunga (39)-
Urcind dela Gutanu la Strunga vom observa o peatra calcaroasa de
culoare bruna peste micasisturi ; aceasta formatiune jurasica se poate
urmari in directia nordica in Greoti$, Poiana Tapului si Gaura 'Ana in
Polite, ca o linie care tiveste marginea calcarului alb. Paturile cari
se pot observa mai bine in Poiana-Tapului:
1. Un conglomerat de cuart straveziu legat printeun ciment de culoare
inchisa, asezat pe micasisturi.
2. Peste el un fel de grezie calcaroasa de culoare inchisa, care contine
resturi coralifere.
3. Apoi un calcar inchis, care contine bulgare de petrii rosii inchise,
si bogate in resturi de Terebratula bullata si globata, Rhyconella soli-
taneia, Collyrites viculicus, Plicatula transylvanica. La poalele Greoti-
sului aflam un strat de marna verde, peste el un conglomerat de cuart
apoi un calcar cenusiu cu amoniti, in sfArsit rocile de calcar alb, (Ti-
thonicul sau Malmul), care formeaza v5rfurile muntilor Bucegi. Forma-
tiunea aceasta din jurasicul superior e cea mai raspandita in Greoti$,
Strunga, Dralul Castelului, Magura si st'ancile Cheii $imonului $i Cheii
dintre Moeciul-de-sus $i cel de-jos, Dealul Bisericii din Pestera si Peatra-
Craiului. Formele variate ale acestor rod da tinutului un aspect romantic.
Resturi organice de asemenea gäsim in aceste roci calcaroase ; s'au
putut identifica, Terebratula lacunosa, Terebratula nucleata si sub-
striata (26).
In cretacicul inferior, marea incepe sali adânceasca fundul. Ca stra-
uri ce s'au depus avem marne sau calcaruri marnoase, la marginea
calcarului alb. Aceste straturi se observa pe soseaua Bran-Dambovi-
cioara. Tot Fanga calcar, se afla si gresia carpatina fosiliferä, care
se aseamana mult cu calcarul alb jurasic; se poate deosebi numai dupa
fosile ca : Caprotina ammonia. Cea mai latita formatiune este conglo-
meratul din cretacicul superior, cari umple golfurile dintre stfincile de
calcar sau le tivesc marginile. Uneori le gäsim la inaltimi mari si
formeaza virfuri ca in Bucegi. Desi aceste formatiuni se deosebesc in
privinta culoarei $i a partilor componente, totusi ele se aseamanä mult
cu formatiunile din muntii apropiati, cari au dat materialul (25).
In valea Simonului si a Portii, bucatile de calcar sunt legate printeun
fel de ciment de culoare verde, care confine clorit. In alte parti con-
glomeratul, compus din calcar si cuart, uimeste prin täria lui formand
pareti prdpastio$1 Linia acestor conglomerate are directia muntilor ;
Sud-Vest sau Nord-Vest. Tot in cretacicul superior s'au depus $i cal-
caruri gresoase, cari se afla izolate Iânga Tohan in straturi de 10-211
cm., separate prin depozite de manta cenusie. Ele contin $i resturi de
Amoniti $i Belemniti : Inoceramus Crispii si Bellemnitella mucronata
(17 bis). Spre slarsitul cretacicului superior apele se retrag. Perioadei

:: 813 ::

www.dacoromanica.ro
continentale, care dureaza si in tertiarul inferior (paleogen) ii urmeaza
o nouà perioada marina de scufundare. In timpul acela s'a format si
depresiunea Bran- Dambovicioara-Rucar. Colinele, dealurile joase si
netede ale Sohodolului dupa felul petrilor si forma stratificarii apartin
epocei de formatie din tertiarul superior (neogen), in care regiunile
carpatice se tidied printr'o presiune laterala, care provoaca incretirea
bor. Gasim gresuri putin fosilifere si argile nisipoase, mai ales in valea
Porta; fiind un tinut de eroziune lipsesc rocile eruptive. Spre sfarsitul
tertiarului se petrece o noua adancire a depresiunilor intre cad si a
Branului si a Brasovului. La inceputul erei cuaternare se produce o
ridicare simtitoare ; a pele se retrag, muntii au inaltimi mad, se produce
o seal:fere de temperatura si se formeaza ghetari. Avem urme de ghetar
si in Bucegi pe versantul din spre Bran; sunt caldarile CAunului mare
ci mic. Din cauza acestor ridicari, puterea de roadere a apelor a crescut
in raport cu inclinarea albiilor 5i au carat petri din munti, umpland
lacurile i transformandu-le in campii mlästinoase. Depozite diluviale
avem la marginea dealurilor din Sohodol si langa Predeal la Muscel
Ele constau din straturi de nisip peste cad s'a asezat lut galben. Cand
conditiile climatice s'au schimbat, ghetarii au inceput sa se topeasca,
cursurile apelor s'au stabilit i avand debit mare au rostogolit canti-
tali mari de prundi i petris, cari se revarsau la marginea muntilor
sub forma de largi conuri de dejectie ; raurile, adancindu-si albiile, au
sapat Arai i terase. Aproape toata platforma braneana e o formatiune
aluvionara. Muntii fiind atat de bogati in calcar, nu e mirare ca se
gasesc in multe locuri depozite de tuf calcaros, asemenea depozite se
afla in Moeciul-de-sus. Tot in perioada aluviala Tara Barsei, dupa
ridicarea rocilor de bazalt la Paco§ a ramas un lac inchis, care a fost
umplut i prefacut in ses prin sedimentatia prundisului carat de rauri
(25). Formatiuni aluviale, ca terasele, nivelarea terenurilor i adancirea
albiilor se produc i azi sub ochii nostri.

d) Clima. Relieful ridicat (752-1300 m), impreuna cu muntii care I

inconjoarä din trei parti Sud, Vest si Est, determina in cea mai larga
masura clima acestui tinut. Ea este o clima de podis cu mari variatii
de temperatura, nu numai dela anotimp la anotimp, ci dela o zi la alta
lernile sunt foarte fungi tin cam 5 luni. Inghetul incepe dupa Vinerea
mare, 14 Octombrie. larna este mult mai dulce in %rade adapostite
de curenti, decal pe dealuri. In vai, primavara soseste mai iute cu cel
putin 14 zile, dupa cum ne arata infrunzirea i inflorirea pomilor.
Temperatura ierne: e de 4° C. Primal/am este scurta si rece, de
multe ori ninge cand pomii sunt in floare, pricinuind mari pagube-
Temperatura medie este de + 6° C. Vara mersul temperaturei variaza,
dupa zile calduroase urmeaza zile atat de red, incat in miezul vetii
muntii din apropiere se inalbesc de zapada. Totusi temperatura medie

:: 87 ::

www.dacoromanica.ro
a verei este de +17° C. Toamna este cel mai frumos anotimp .fi mai
constant; temperatura e ceva mai urcata ca a primaverei, +7° C. Din
cauza altitudinei temperatura medic anuall e sub aceea a Orli intregi
+7° C.), totusi suficienta ca sa creasca grAul Om la inaltimi de 1000
Ora la 1200 m. Umezeala e abundentà din cauza apropierei muntilor,
acoperiti cu paduri intinse. larna de regula cade zapadA multa. Cea
mai mare zApada a cazut in iarna anului 1923, atingind indltimea de
2 m. Primavara la umezeala produsA din topirea zdpezii de pe munti,
se mai adaogA si ploile, cari ajung la maximum in luna lunie. Cele
mai uscate luni sunt August $i Septembrie. In luna Octom brie incep
ploile reci si marunte, cari sfirsesc cu zapadà. Cu toatA cantitatea
mare de umezealà ce o inghite pAmAntul, dacA nu plouA o sAptArnánA
vegetatia incepe a tAnji, fiindca solul e pietros si nisipos. Din cauza
pAdurilor ploile sunt linistite, rar vin furtuni. Viituri mai mari ale
apelor se intimpla mai ales in luna lunie, and ploul mult si se 1 topeste
zapada ramasä prin vAgAunele muntilor. Cele mai multe zile senine sunt
in August si Septemvrie, mai putine in Aprilie, Mai, lunie ; zile poso-
morite in Noemvrie si Decemvrie. Mai multe furtuni avem in Mai si
lunie. Intr'un an avem 80 90 zile senine, 70 80 amestecate, 80-100
mohorite, 10-20 cu ceata, 90-100 ploaie si 40 50 zile ninge. Branul,
are 40 zile de varA, 150 de iarna si 176 zile de primAvarA $i toamnA.
Vinturile cele mai obicinuite sunt urmatoarele: VAntul din sus, dela Sud,
care este cald, $i aduce ploaie, bate de regula din Aprilie pAna in Oc-
tombrie. Vintul din jos, dela Nord, care e rece $i aduce vara vreme
uscata, iar iarna zapada. VAntul de Nord-Vest $i cel dela Nord-Est numit
de Sacui Nemere", bate mai ales primavara dupa topirea zapezilor (11).
Se mai simt vAnturile cu caracter local dela munte la cAmpie, mai ales
la gura vailor. La intrare in Poarta" Branului, dintre Dealul Caste-
tului $1 Magura, sufla mai des vAntul de Nord, de aceia poporul nu-
meste acest loc Gura Soacrei". In general Branul, fiind inconjurat de
munti, e ferit de curenti, avfind o clima destul de favorabila. Fapt, care
se poate constata $i din observarile fenologice, cari arata legatura intre
clima si lumea vegetala sau animala. Nucul se urca in partile Branului.
pAna la inaltimea de 1000 m, pe cAnd in cAmpia BArsei nu poate tral.
Fagul, cAruia ii trebue 5 luni calde, se intinde !Ana la 1400 m. Pe pe-
retii caselor, cu fata spre Sud, creste si rodeste chiar $i vita de vie-
Deasemenea creste $i liliacul, iar pomii roditori de tot soiul traiesc in tot
tinutul Branului, dar fructele se coc numai in comunele mai joase, So-
hodol, Poarta, Predeal, Simon, $i Moeciul-de-jos.
Fandunelele $i cocorii, vestitorii primaverei vin la sfAr$itul lni Aprilie,
and $i cucul 15i desleaga limba. Localnicii cunosc sc himbarea vremei
dupa anumite semne. Barometrul cel mai sigur este Magura-Codlei,
care se Malta deasupra $esului ca un uria$. CAnd vArful ei e invaluit
in non, atunci sigur ploua [Ana se limpezeste.
In comuna Fundata functioneaza o statiune pluviometrica, infiintata

:: 88 ::

www.dacoromanica.ro
in 1923 de Institutul Meteorologic din Bucuresti, sub supra vegherea
preotului local N. Carmanus.
Tabloul datelor pluviometrice

Cantitatea de apa provenita Cea mai mare zapada a fost

Anul
din ploaie sau zapada
in de

1924 1685 mm. 23 Noemvrie 10(1 cm.

1925 1428 5. Decemvrie 90 cm.
1926 948 25 Martie 76 cm.
19 1127 19 Februarie 150 cm.
1928 846 28 Februarie 140 cm.

e) Ilidrografie. (Apele). Tinutul fiind muntos $i cantitatea de apä

ce cade foarte mare, intalnim o sumedenie de izvoare, pAraie i vai
mai mari, sau garle, cari se aduna spre artera principala Turcul. Numele
acesta se da rfiului, dela impreunarea Simonului cu Moeciul Om la
varsarea lui in Warsa. Cei mai insemnati afluenti sunt: Simon u I,
care izvorãste de sub vârful Omul, din Catunul Mare, dupa ce primeste pe
valea Gutanului. Scapini dintre munti albia se largeste, Mat se pot ob-
serva cele douà terase impanzite cu case. lnainte de a se varsa in Turcu
primeste ca afluent pe V a lea Tise i, care-i aduce apele de sub
Noaghe a. Moeciul, care la izvoare e format din Va I ea 13 ng
leasca, la randul ei formata din Valea Greotisului si Ba r-
bu letulu i, cari izvorasc din muntii cu acelas nume, apoi Moi eci u I
Cald sau Valea Popii formatdinparaiele Jigarii, Lacului si
S ta ni ci oaie i. El curge linistit printr'o vale longitudinala paralel cu
muntii si dealurile, numai la Cheia se sbate printre stfincile calcaroase,
prin cari si-a fierastruit cursul. De gici in colo albia se largeste si a
format terase, pe care s'au asezat locuitorii. Ca afluent primeste din
dreapta pe V a lea Lung a, care-si aduna apele din SecAtura, iar
din stánga Va lea Sba rci oare i, cu prelungirea ei V al ea U I-
rn ului si a Rogoaze I, care-si are obarsia in muntii dela fron
tiera veche. lntre aceste doua ape, Sbarcioara si Moeciul, se icueste dealul
pe spinarea caruia serpueste soseaua Bran - Cfimpulung (68 km). Cursul
Sbarcioarei e foarte sbuciumat, albia ei este ingusta printre stfincile de
calcar, puse in drumul ei de conul de dejectie, ce coboara din Peatra
('raiului. Numai in apropriere de varsarea ei in Moieciu, albia se mai
largeste, and posibilitate a$ezarilor omenesti. In valea SbArcioarei se
scurg toate paraiele, cari yin din Sirnea. Pestera si Magura ca:Paraul
Ca mbulu i, Vale a Coa cazii, care formeaza si granita dintre
Sirnea si Pestera, Pfiraul Corbosestilor, Valea cu Calea
care desparte Pestera de Magura, etc.

a 89 ::

www.dacoromanica.ro
 In Turcul se mai varsa din dreapta: Va lea Rec e, care izvoraste
de sub Balaban $i V a I ea Gra jdulu i, care ii ia apa de sub dealul
cu acelas nume. Un alt afluent cu tin debit mai mare de apa este
Poart a, care-5i aduna apele din Zanoaga, Ciobotea i Vintece, albia
ei este larga i fiind foarte inclinata are tin curs repede. Cursul ei
asemenea a suferit modificari, pe cari le indicä terasele imp5nzite cu
case. Inainte de a se varsa in Turcul, primeste Ca afluent din dreapta
pe Po r tit a, care izvoraste de sub Bradul Inalt" si face granita
intre Sohodol si Poarta. Spre cursul de jos Turcul mai primeste din
dreapta, de sub dealurile Sohodolului firicelul de apg numit Toplit a,
iar din stânga pe ('erni la, care izvorate din curmatura dintre Pre-
deal si Muscel. In albiile bogate in mil ale acestor doua paraie traiesc
foarte multi raci.

f) Flora. Avfind in vedere relieful variat i deosebirile de altitu-

dine, precum i varietatea alcatuirei geologice, ne vom da mai bine
seama de varietatea plantelor, cari imbraca tinutul Branului. Vom gasi
reprezentanti ai florei mediteraneene, alaturi de cei ai florei pontice
ori baltice, reprezentanta prin padurile cari incing mijlocul muntilor.
Profilul inaltimilor e format din doua linii; cat tine conglomeratul, pa-
durea e deasa ca peria. fiindca ii poate trage umezeala ; cum incepe
regiunea calcaroasa padurea se rareste, Oita ce dispare cu totul, in-
cepind flora alpina. Aceste feluri de vegetatie, in cele mai multe lo-
curi, le gasim ainestecate. Uneori plantele pontice frunzoase ; cum este
brusturele amar sau ochiul boului inainteaza in regiunea florei baltice
reprezentata prin padurile de brazi, iar flora baltica isi trimite repre-
zentanti p5na in vaile joase; deasemenea $i flora alpina se coboara, d. e.
coacaza $i catina. Reprezentanti ai florei mediteraneene avem nucul,
liliacul $i alunul. Ca forma preacumpanitoare de vegetatie este padurea.
Stejarul, care apartine florei ponfice este mai rar, mai mutt se int51-
nese alte soiuri inrudite cu el; paltinul, ulmul, frasinul, teiul si artarul.
In locurile mai joase si umede sau dealugul vailor gasim plopul, arinu,
rachita i salcia. P5na la inaltimi de 1200 m precumpaneste fagul singur
sau intovarasit de mesteacan, paltin sau brad. Dela 1200 m predomina
bradul, spre poalele muntilor bradul alb (abies pectinata), iar spre var-
furi bradul rosu (picea excelsa). La marginea padurii incepe zona al-
pina, in care este foarte raspandit afini$ul (vaccinium myrtillus), ca
punte de trecere dela padure la regiunea pa$unilor, care impodobeste
spinarile si culmile muntilor. Pe uncle fete expuse la soare, cum este
partea sud-estica a Magurei in loc de padure, int5lnim tufi$uri de plante
maracinoase, cu caracter de stepa ca : paducelul, porumbarul $i ma-
cesul. Voi in$ira citeva plante, asa cum se gasesc in natura ameste-
cate, cu numirea poporala.
Flora coastelor, poienilor, ffinetelor i livezilor, incadrate de pa-

:: 90 ::

www.dacoromanica.ro
durea de fag impestritat cu mesteacan, o f ormeaza specii felurite, cari
dau pajistei un colorit foarte variat. Pe langa garduri i locuri urn-
broase intalnim : Negelarita, Masalarita, Musetelul, Urzica craiasca (Ur-
tica urens) $i Urzica de mancare (Urtica dioica), lzma creata (Mentha
crispa), Urzica moarta $i Loboda. Pe locuri mai grase cre$te : Troscotul
Rocoina, Spanacul stânilor, Steghie, Macri$ul, Piciorul cocosului, Cal-
darusa, Coada calului, Laptele canelui, $i Nalba mare. Prin Hwy :
Ciubotica cucului, Coada $oricelului, Limba oaiei, larba laptoasa, Ochiul
boului, Tata vacii, Degetarut, Trifoiul rosu, Macul ro$u, Ciapa cioarei
de primavara $i toamna, Sunatoarea, Floarea grfiului, Sanziene, Chi-
man, Garoafe salbatice, etc.
Pe langd paraie i locuri urnede: Izma broastei, Burta broastei, Tipi-
rigul, Rogozul, Spata dracului, Brusturele duke $i amar, Castravanul,
Susaiul, Cucuta, Maria cucului si Buruiana galbezei.
In locuri mai stâncoase : Hepatica (Vinetea), Viorele, Deditelul,
Stinjenelul, Spanzul, Ghiocelul, Brebenelul, Floarea Pastilor alba si galbina
$i Rasfugul. Printre palcurile de padure cresc multi bureti comestibili :
Ciupearca, Mitarca, Sbarciogul, Urechiusea, Vineciorii, Galbiorii, Flocc-
seii, Laptosii i Ciuciuletii. Limita superioara a fagului se termind inleo
serie intreaga de arbusti, cari formeaza desi$uri aproape impenetrabile :
Smeura, Murele, Calinul, Socul de munte i Scoru$ul, iar pe marginea
paraielor : R achita alba $i rosie, Catina, Boziu, etc. In umbra stâncilor
vegeteaza muschii atat cei hepatici cat i cei frunzosi (Jabiul), apoi li-
chene, ca Matreata bradului. In padurea de brad se intfilnesc : Coada
mielului, Iarba ro$ie, Limba cucului, Limba cerbului, Ciubolica ursului,
Bujorii de munte $i Parul Maicei Domnului, printre stand. Langa po-
ted : Pliscul cocorului, Papucul Doamnei, Matraguna, Slabanogul, Branca
ursului, Galbenelele de munte, Orneagul, Lopatica $i Steregoaia. Pe
masura ce padurea se rareste apar printre rnuschi diferili Clopotei am

Macrisul caprei. Prin pasunile si fanetele subalpine cresc, Iarba fia -

relor, Scrintitoarea, Obsiga, Barba Sasului, Malaiul cucului, Iarba neagra,
Crucea voinicului, Ghintura, etc. Pe coastele mai aride intalnim : Bu-
ruiana surpaturei, Turteaua i un fel de Feriga mai pipernicita. Cea
mai frumoasa podoaba a stancilor o formeaza Floarea reginei, in an-
turajul careia vegeteaza : Ochii sarpelui, Ochii soricelului, .Urechea
ursului, si arbora$ii Afinul, Coacaza $i Smardarul.
Poenile si potecile regiunilor alpine sunt populate de plante cu frunze
mid i tari: Paisul, Iarba aspra, Inul salbatic i Stirul. Vara in perioada
inflorirei (lunie, lulie si August) variatie de culori ne delecteaza
Specii cu frunze carnoase: Iarba surzilor, Gernanarita, etc amestecate
cu specii cu frunze mici paroase: Flamanzica, Cimbru, etc. cari formeaza
covorul pasunilor alpine.

EI=W
:: SI :

www.dacoromanica.ro
 g) Fauna sau animalele. Fauna tinutului este tot atat de bogata si
variata ca si flora Animalele din Europa centrala se intalnesc cu cele
din stepa orientala. Prin apele de munte, prin luminisul poenilor, prin
frunzisul si desimea codrilor, forfotesc o multime de vietati mici si
marl. Fauna padurei, in frunte cu ursul, lupul, mistretul, caprioara,
capra neagra, este cea care predomina. Alaturi de acestea se mai ga-
sesc prin paduri rasul, pisica salbatica si pe marginile apei vidra. Putem
spune, ca fauna este tot a tat de bogata ca si in trecut, fiindca ma-
sivele paduroase, cari sa le adaposteasca, sunt destul de intinse. Insta-
latii mari forestiere, cari sa rarea5ca padurile, nu s'au infiintat. Negot
cu lemnul foarte putin se face, el se intrebuinteaza cu economie,
mai mult pentru nevoile gospodaresti. Locuitorii nu se ocupa cu vanatul,
ca sa le extermine. A fara de marile mamifere, bogafia faunei o formeaza
si paserile de tot soiul, cari populeaza tinutul permanent sau numai
temporar. Unele sunt legate de gospodariile locuitorilor ; altele de Da-
dime. ca gaina si cocosul de munte; altele de stancile golase ca vulturul, etc.
Prin a pele reci si limpezi ale paraielor si rfiurilor se atin o multime
de pastravi si zglavoci. Iar ogoarele si fanetele sunt scormonite si
gaurite de soareci de tot soiul. S'au gasit si fosile : Coarne de cerb
pe Magura si un schelet de mamut pe valea Portitei.
Prin poieni, livezi si fanete traiesc multe si felurite insecte : Lacusta
Greierul, Licuriciul, Coropisnita, Urichelnita, Furnica rosie si neagra,
Tauni, Tantari, Viespi, Barzaoani, Strechea, Musca calului, Puica popii.
Fluturi de toate culorile si Molii de iarba, verzi. AlAturi de ele intalnim
insectivorele : Sobolul, Ariciul ; rozatoarele: $oarecele de ()facture si do-
tanul ; in fine carnivorele: Dihorul, Nevastuica, Jderul si Vidra pe langa
vai. Pela limita padurile de fag : Veverita, lepurele, Lupul si Vulpea.
Prin padurea de fag si brad : Porci salbatici, Ursul, Rasul si Pisica
salbatica La marginea zonei alpine traieste : Caprioara si Capra neagra.
Cele mai numeroase sunt pasarile : Uliul, Gaita, $oimul, Vulturul negru
(Aquila naevia,) Vulturul plesuv, Vulturul de stand (Aquila fulva),
Cucuveaua, Huhurezul si Bufnita, cari traiesc din prada; apoi: Gainusa,
Prepelita, Cocosul de munte si Porumbelul sälbatic. Dintre acatAtoare :
Cucul, Ghionoaia neagra de bradet (Picus martius), Ghionoaia verde
(P viriclis), Ghionoaia cenusie (P. canus) si Ghionoaiele pestrite (Picu,
major, medius si minor). Pasarele: Priveghetoarea, Mierla, Cinteza,
Pupaza, Sturzisorul de munte, Sturzul (Turdus musicus), Stigletele, apoi
Cotofana, Codobatura, Scortarul, Ceuca, etc.
Prin frunzisul padurilor sau prin crepkurile stancilor de pe coastele
insorite se taräsc: $oparla verde (Lacerta viridis), Gusterul, Sarpele de
casA (Tropidonotus natrix), Sarpele de rapä (Coronella laevis), Fragilul
(Anquis fragilis), Salamandra (Salamandra muculosa) ; o singura specie
de Vipera (Pelias berus) si Tritonul mare, Tritonul de munte si Tri-
tonul mic (Triton cristatus, alpinus si taeniatus), numit in graiul
vulgar Troaten.

:( z

www.dacoromanica.ro
 2. INFORMATII PRACTICE. Introducere. Clima placuta, aerul
curat si ozonat din cauza vegetatiei bogate de brad, care se coboara
'Ana in vai, cerul senin scutit de ceata si salubritatea tinutului ada-
postit de curenti, au facut din Bran o importanta localitate climatica.
Vizitatorii vin mai ales pentru recreatie si reconfortare. Oameni bolnavi
de tuberculoza deschisa nu vin, deoarece aerul tare le strica. Locali-
tatea e foarte prielnica pentru cei anemici, mai ales pentru copii si
pentru cei cari sufar de afectiuni pulmonare, insa fara leziuni deschise.
Pe langa aerul bun, un mijloc de intarire sunt i baile reci cari se pot
face in apa curata $i limpede a Turcului ; baik de soare si plimbarile.
Inainte de razboi localitatea era vizitata in mod statornic de cateva
familii, cari se refugiau de caldurile insuportabile ale Bucure$tilor.
DupA razboi insa, numarul vilegiaturistilor a crescut din an in an 0
deosebita importanta a capatat Branul ca localitate cliinatica, de dud
M. S Regina Maria a ales Castelul Bran ca resedinta temporala. Mai
este preferat, fiindca este o statiune mai linistita, in care se poale pe-
trece mai mult in cercul restrans al cuno$tintelor familiare.
Traiul fiind mult mai ieftin ca in alte localitah, contribue asemenea
la cresterea numarului vilegiaturi$tilor. Pe langa cele doua otele cu res-
taurant, camere se pot inchiria la toti locuitorii din centrul Branului
in conditii favorabile, atfit in ce priveste pretul, cat $i confortul si
curatenia. Valoarea terenurilor de cladit si a vilelor de pe raza propriu
zisa a statiunei care este centrul Branului, a crescut considerabil in
ultimul timp. Proprietarii de astfel de terenuri au inceput sa-si cladeasca
pe ele vile, fiind mult mai rentabil. Stilul elvetian al vilelor noua, in-
cadrat in pitorescul regiunei, da localitatii un aspect minunat. 0 sta-
tistica exacta a vilegiaturi$tilor statornici, este foarte greu de facut,
deoarece nu toll se anunta la autoritati. Numarul lor variaza dela an
la an, dupa cum este si clima. Cand sunt calduri mari se observa o
crestere ca in vara anului 1927, care a fost mai uscata si mai caldu-
roasa. Dupa statisticele primariilor au fost in vara anului 1927 apro-
ximativ 400 vilegiaturi$ti. La acestia se mai adauga si colonia de vara
a Asociatiei femeilor crestine care se adaposteste in casele M. S. Regina
Maria. Dela 15 lunie 15 Septemvrie se perinda trei serii de fete
membre ale acestei asociatii, fiecare serie constatatoare aproape din GO
de fete alese dintre cele cii mijloace materiale mai reduse, cari altfel nu
ar fi in stare sa beneficieze de aerul de munte. Pe langa organizarea
jocurilor distractive in aer liber, a plimbarilor si excursiilor in grup,
profesoarele supraveghetoare dau o deosebita atentie educatiel religioase
$i morale. Serbarile organizate de colonie cu cantece i jocuri nationale
sunt pentru participanti prilejuri de inaltare sufleteasca. Daca mai
luam in considerare $i numarul mare al excursioni$tilor $i al vizitato-
rilor Castelului Regal in zile de sarbatoare sau Dumineci, putem afir-
ma, fara exagerare, ca Branul a devenit o localitate de vara foarte
frecventata.

:: 93 ::

www.dacoromanica.ro
 Pentru thsvoltarea Branului, cd centru turistic si climatic, in ziva de
14 tunic 1926 aluat fiinta Sectia Bran si alpina a Pietrei-
Craiului a Touring-Clubului Romaniei care numara a-
proape 50 membri si de care am vorbit la pag. 78. Asociatia poseda in
comuna Poarta numai la 803 m dist anta de Castelul Bran, un splen-
did teren de circa 1500 in p. intindere, pe care intentioneaza a cladi
un mare camin turistic, de pe terasa caruia se va putea privi la O m u I".
In intentiile asociatiei mai intra si amenajarea turistica a masivului
Pietrei Craiului (53).
LegAtura cu centrele Invacinate. La Brasov circula de trei ori
pe zi autobuie atat la ducere, cat si la intoarcere. Se mai poate merge
si cu trenul dela gara Tohan sau Zarnesti, la distanta de 8 km de
Bran. Legatura cu Rucdrul-Dragoslavele si Campulungul se face tot
cu autobuzele, cari au cur,se regulate de trei ori pe saptamana; Martia,
Joia si Sambata, dus si in ors.

Foto V. Gregorsch
Otelul Bran

0 t e I LI r I. In centrul Branului se afla doua oteluri, cu un numar

foarte mic de camere. Ot el Central si Otel Bran cu ate doua
camere. Pretul lunar al unei cainere, cu 2 paturi si asternut, variaza
intre 3000-4000 lei. In schimb la particulari se gasesc camere bune cu
2000-5000 lei lunar, in sate mai departe de centru pretul e mult mai
redus.
Restaurante ;I cofetarfl. Cei cari nu vor sa aiba grija gospo-
dariei pot lua masa la restaurante cu pretul de 110 lei pe zi, fixat de
primarie in 1927.

:: 94 ::

www.dacoromanica.ro
 Re st aura n tu I otelului Bra n asezat la poalele castelului
Regal, este deschis intreg anul.
Restaurantul otelului Central, situat in partea de sus a
Branului in nemijlocita apropiere a pietei, deasemenea este deschis
in tot timpul anului.
Resta u r a n t u I Bu c egi, deschis numai in timpul sezonului
de vara.
Cof et a r ie este nuinai in thnpul sezonului.
Magazine de alimente. In centrul Branului sunt doua brutarii si
franzelarii, trei macelarii, sapte bacanii. In piata, afara de Miercurea,
zi de tãrg, când se poate face aprovizionarea cu toate cele necesare,
se gasesc aproape in fiecare zi fructe si zarzavaturi proaspete aduse
cu carutele de negustori ambulanti. Afara de acestea zilnic se pot
cumpara : pui, oua, lapte unt si alte produse, astfel ca cei cari au fa-
milie pot gati acasa.
Oficiui poftaI functioneaza in localul propriu, legatura postala cu
Brasovul prin gara Tohanaul vechiu se face in fiecare zi. Factori postali
localnici distribuesc regulat scrisorile la vile.
Ziare. Aproape toate ziarele, cari apar in ( 'apitala se %rand la cele
doua depozite din centrul Branului, sosind zilnic la 10 a. m. Librarii
nu se afla.
Ingrijirea sanatatii. In centrul Branului e resedinta medicului de
plasa Doctor A. Stoian, care conduce si spitalul de plasa Principesa
Elisabeta", Dispensarul de copii Regina Maria" adapostit in casele Ma-
jestatii Sale.
F a r rn a c i a. Foarte bine aprovizionata e situata langa soseaua nati-
onala. Sanatoriul societatii Profilaxia tuberculozei" din Bucuresti, in-
fiintat in anul 1923, functioneaza numai vara in fostul local de vama
dela Cruce, pentru bolnavii cu inceput de tuberculoza. In celelalte sate
nu se afla nici o alta institutie sanitara.

3. CASTELUL REGAL BRAN. Legenda atribue ridicarea acestui caste!

unei Craiese, care ar fi domnit cândva peste tinutul Branului. Asediata
fiind de Turci in castel a, poruncit sa sape un tunel pe sub Turcu $i
Magura, prin care a scapat din cetate. Despre existenta unui astfel de
tunel se vorbete i azi in popor. Destinul a hotarat sa ajunga iara;
in stapinirea unei Craiese. La 1 Decemvrie 1920 orasul Bra.;ov doneaza
castelul din Bran, cu toate proprietatile ce se tin de el, M. S. Reginei
Maria : Cadelul care ocupa 495 st. 0,14 ha. dealul Castelului cu padure
52 jug. (29,92 ha,) ; casele vamei 1 jug. 1037 stO, (0,88 ha.) locul de
peste Turcu, numit livada gastelor 1 jug. 273 stO (0,65 ha.) si gradina

:: 95 ::

www.dacoromanica.ro
 Foto V. Grefforsch
Caste lul en adaptärile externe.
Castelului 3 jug 606 st , (1,91 ha). Repre/entanta comunelor branene

a mai donat M. S. Reginei Maria casele comunale cu 1217 stO. (0,16 ha)
$i o gradina de 425 st.0 0,12 ha) ca semn omagial pentru contributia
generoasa data de Majestatea Sa la desrobirea lor, prin infaptuirea
visului secular. Ajungand in stapinirea M. Sale interiorul castelului a
fost supus unor ralicale transformari $* adaptäri. Exteriorul insa, cu
Infatisarea lui de caste] medieval, care ne suprinde prin inaltimea hii
svelta, acatat fiind pe st5nca, s-a pastrat in intregime. Gratiile de fier
dela ferestre, cheile, clantele dela usi, portile, precum si crenelele din
zid asemenea tradeaza caracterul medieval al castelului. Lucrarile de adap-
tare si mobilare executatc de Carol Liman sef arhitect "dupa indi-
catiile M. S. Regina, fiind inca in curs, interiorul nu are forma bine de-
finita. Ma voi margini deci a da numai o de ;criere sumara a lui.
Intrarea se face prin poarta cu clanta $i incuietoar2 medievala, la
care duce o scarà de pieatra, ale carei balustrade sastin vasele cu flori.
Trecand printeun a n t r e u, care iti da impresia unei tinde taranesti
prin cuptorul de care e fixata cujba care sustine caldarea. ajungi in
curtea interioara, unde este o terasa cu flori dec )rata cu vase, bu sturi
si statuete de pieatra. Tot aci se afla i fantana cea adinca de 58 m.
pana la nivelul Turcului, sapata mai tot in stInca. Legenda spune c a
C-tin Brâncoveanu, urmarit fiind de Turci pentru bogatiile sale, a aruncat
in rantana aceasta 5 care cu bani i obiecte scumpe si peste ele a turnat
var nestins. De jur imprejurul curtii de forma eli?tica Se afla in subsol
Sala de ma n care cu mobilierul din lemn incrustat $1 cu peretii
decorati cu diferite vase 1i farfurii, iar in apropiere dependintele.

:: 96 ::

www.dacoromanica.ro
 Pe scara principala din dreapta, urcam in etajul intai al aripei de
rasarit in care re atla apartamentul M. Sale Regina ; el cuprinde 5 camere

-
0 seism
: 1*.; =

*at

:.."0,--, -

--

Foto Emil Fischer Sibiu

Caste lul Bran. Interiorul curfei dinspre Sud.

si o anticamera. Strabatindu-le treci prin Camera de primir e,

prin Salo n asul gal b e n, in care culoarea dominantá a mobilierului
St a stofelor moderne cari le imbraca, este cea galbena, prin Sal on ul

:: 97 :: 7

www.dacoromanica.ro
negru cu mobilierul de culoare neagra. Din aceasta camera duce o
scara secretA prin p5retele de 71d, !Ana in etajul al treilea. Din Salonul

Form-Emil Fischer Sibiu

C.:Nu:1W Bran. lweriorul co r(ei din,pre Nord.

begru ajungem in Camera de cul care si de toalet a. Cami-

nuri decoreaza peretii, alaturi de vase vechi de lemn, tip rusesc, frumos,

::

www.dacoromanica.ro
 Foto Emil Fischer Sibiu
Castelul Bran. Salosul din apartarnentul M. S. Regina

incrustate sau de lut ars, can atarna de cuiere sau pe polite ; ici-colo
firide in zid continand carti ; icoane vechi in stil bizantin, potire de
aur ;i argint, candele, candelabre ;i sfe.snice cu lumanäri de ceara, ico
nostase i statuete scluptate in lemn, ca calugarul rugator din Camera
de culcare. In general ai impresia ca te afli in adevarate sali de muzeu-
atat in ce prive;te bogatia i valoarea obiectelor artistice, cat ;i varie-
tatea, aranjarea i inparacherea lor dupa stil i culoare. Pe jos aläturi
de covoarele frumoase romane;ti, mai ales basarabene, intfilnim in
Camera de culcare un somptuos covor chinezesc.
Urcand scara priacipala cu balustradele decorate cu vase mari de
arama sau de pamant, iar peretii coridorului ici ;i colo cu icoane
vechi ajungem in etajul al doilea, in care se afla apartamentul M. S.
Regelui Ferdinand I, compus tot din 5 camere ci o anticamera. Dea-
lungul acestei scari la dreapta se afla o mica grota scobita in stanca
care pe vremuri era infioratoarea temnita ingusta i intunecata a cas-
telului, in care multe jertfe ;i-au aflat tragicul sfir.;it. Multi prizoneri
.si cu deosebire indivizi din Tarile Romfine, prin;i i tratati ca spioni,
au fost executati in furci de puternicii castelani de odinioara. Furcile
le a;ezau sub ca,tel i executia o faceau Tiganii, cari locuiau acolo.
In fantezia poporului si azi mai tedieste Fantoma Castelului" in de-

:: 99 ::

www.dacoromanica.ro
 Foto Emil Fischer Sibiu
Caste WI Bran. Camera de culcare a M. S. Regina

osebite infati$eri misterioase, care va rasbuna soarta celor condamnati.

In miez de noapte, impreunA cu sotia sa buha" din stinca invecinata
a MAgurei, se aratA in diferite figuri fantastice bocind i jelind neno-
rocitele jertfe ale trecutului. (44) Din an ti c a m era aranjatA c mo-
bilA in stil german, pe pereti cuiere mari de lemn, de care atfirna o co-
lectie frumoasA de vase, voind sa vizitAm intreg apartamentul trecem prin
Camera de primire, prin Camera de culcare, in care
privirile ne sunt atrase de patul cu baldachin, de lavitele, scaunele,
dulapioarele i pupitrele, toate cu incrustatii in stil florentin $i peretii
decorati cu picturi florentine. Prin Sala de lucr u, (Salon $i Biurou),
in ca re e de remarcat ca mobilier deosebit un dulap tip boem, cu multe
sertare I cu mozaic in lemn, care deschizandu-se poate servi i ca
masA de scris, strabatand un mic antreu, ajungem int'o altA Camera
de culcar e, in care intre alte mobile e de remarcat un pat tot cu
baldachin, tip german, cu o invelitoare somptuoasa lucratA in fir,
precum i un frumos dulapior florentin cu mozaicuri in os, cari re-
prezinta diferite scene mitologice. De aci ne putem intoarce in anti-
camerA prin Camera tir olez a, cu peretii cAptu.$iti cu lemn, deco-
rati cu tablouri din viata triolezA, ca depunerea jurAmintului de Ferd
Hodler $i cu mobilierul vechi i interesant. Din camera aceasta poi
trece in balconul din spre curte.

:: 100 ::

www.dacoromanica.ro
 Sa revenim iaras la scara principala, pe care urcand-o ajungem in
etajul al treilea. Aid cea mai insemnata este Sala de muzica cu
biblioteca mare, spatioasa si foarte valoroasa prin bogatia i aran-
jamentul ei artistic. Pe doi pereti are dulapuri pline cu carti, frumos
legate din toate domeniile, iar deasupra lor sunt asezate numeroase vase.
Ici un fotoliu, colo o masa pe care zac carli, albume i opere d'ale
M. Sale Regina Maria, precum i diferite caiete de muzica. Ca mobi-
her ; camin cu lavite imprejurul vetrei, prin colturi divane acoperite cu
invelitori moderne si pianul ca instrument muzical. Plafonul de lemn
e sustinut de doi stalpi de lemn, in forma de coloana, incrustati la
capitele, iar pe jos covoare i piei de ursi.
Din Sala de biblioteca i muzica se poate trece in bal-
conul aranjat ca Suf r age rie de var a, cu mobilier si vase de
arta veche. Mai uri and cateva scan ajungem intr'o Camera pen tr u
co asp et I, cu priveliste frumoasa spre parcul si terasele dela poalele
castetuli:i.
Intorcandu-ne iaras la scara principala i urcandu-o ajungem in eta-
jul al patrulea din aripa de rasarit in mare parte mansardat, in care
se afla doua camete pentru oaspeli i apartamentul rezervat. A. S Printulu
Nicolae. El se compune din o Camera de culcare si din o
Camera de I ucr u, peretii acestei camere sunt imbracati in lemn
de brad lucrat cu mult gust si cu mobilier in genul celorlalte camere.
Din aceastä camera se poate ie$i pe terasa, de unde se deschide o
largä perspectiva spre Branul de sus. Dealungul scarei, care duce in
turnul cel mai inalt din mijloc, din a carui galerie interioara de sub
acoperis se vede intreg sesul Barsei, se mai afla inca doua camere
pentru personal.
Coborand pe aceias scara !Ana in etajul al doilea i lufind la dreapta
prin foi$orul care incinge interiorul castelului, ajungem la turnul din
spre Magura, in care se afla ultimul apartament, al A. S. Princesei Ileana. El
are salonas, iatac cu toaleta si camera de culcare
cu balcon, toate mobilate confortabil si dragalas. Dela acest apartament
coborand pe scarile turnului, ajungem la Cap el a or todo x a din
curte. Capela meritä toata atentia prin frumoasele picturi bizantine si
prin portretele M. S. Reginei, A. S. Printului Nicolae si A. S. Printese
Ileana care ii infatisaza ca ctitori, executate de pictorul Artur Verona
in 1926-27. Incalzitul castelului se face cu lemne, iar sobele sunt in
forma de caminuri. Luminatul se facea cu lumánari de ceara, anul
acesta s'a introdus electricitatea. Cand este intreg luminat iti face
impresia unui castel din povesti.
Cu acestea am incheiat descrierea interiorului. Oricat de maiestru
as fi in alegerea cuvintelor, nu sunt in stare sa redau prin scurta des-
criere de mai sus adevarata imagine a acestui caste!, la care frumu-
setile naturale se imbinl cu iscusinta oamenilor. lar M. Sa Regina a
reu$ it, prin simtul sau artistic, sa prefaca interiorul rece $i neprimitor

:: 101 ::

www.dacoromanica.ro
in salide muteu, cu un bogat tezaur artistic, foarte atragatoare, nu
numai pentru cei cari sunt in trecere si vor salt desfatete ochiul, dar
$i pentru cei cu preocupatii statornice de studiu in domeniul artelor.
Nu s'au neglijat nici imprejurimile castelului ; gradina dela poalele lui
e in curs de transformare in pare cu alee umbrite, cu terase largi in
formA de amfiteatru, cu band de piatra, cu arcade inecate de ver-
deata, cu helesteie, cu f5ntâni, cu colibi si pavilioane decorate cu vase
$i statuete, toate acestea risipite in ca'mpiile inflorite de crini, dalii
altele. Astfel se prezinta cadrul minunat, in mijlocul caruia sta falnicul
Castel, coroana maestritä a acestor frumuseti.

Hi.ericd din Simon

:: 102 ::

www.dacoromanica.ro
onzitiusL MAN CU iMPURS13.11411A.

Q .....

.... 0
1.
SHIP/ 0.00
.. <,.. 'Z% ........ ...... '''' 4° 0 .0
40
.....e:'. 0 .0
Ci ki 0 0 0
0

c; 0 s. .0 0
0
0 .. 0 0
t,..
00 .
6 fe .
0
.
e_n e

CASTELUL
...

. 0
o
0
-,,.

C,
a) 0

6o 0 '0
00 0

Prof. V. Maximilian
:: 103 ::

www.dacoromanica.ro
 BRAN :PARVEKUL ergjUi. I.

Parierue

ccitt 1-1 3

10

Efajue I

11

1. anireu 11 anticaniera
="°-:11 2 sae., de miricare 17. saPonuP ne9r u .
3,115 dependinte 13 Safonala f3aefieri .

6 capeea if camerz c pri-

3. farti.loa -mire. .

8 curled 15 camera de
g. terasa c u ?care .

.... SCar.i 16 Camera de

toaPet.g.

4.
Prof. V. Maximilian.
104 ::

www.dacoromanica.ro
 cAsmout,ruf Enn: tram Jj

Parka vc.dicc;' Porka e.571/

::1111T.:

POZ:111.1:

atwic.7,-)7er.,
2 comer& de /v/vimiv
5 camera de ca/c5rx-
4 .scdc? de e711CrLi
5 camera itiro/ez.
6 cwiiirezz,
2- camera' ale Cei/cc9re.
tie cwrnePe 1.7 /or.c/ecA
c91-.9thrrie.ile regale : J-1/o17.75
l'afac .17 c.smera de ca/eare..

Prof. V. Maximilian
:: 105 ::

www.dacoromanica.ro
 CASTUADIN-ISERLZP3151,111si

Ejut III. e+ajui TV

,... ... tt.7

,r 7
-;

2
L
10

11 12

ii 13

ar4reu
2 Safi de tnuzioi si bibrioi¢c24.
3 baPcon pen4ru svfralerie de
vara.
4 catrieni penfru ()aspen. 11,12 Jnireie.
5, G coricior, 13 feraSa..
3 g camere penfru oaspeli.
9 camera' de cu6re,
10 camera de Pucru.

Prof. V. Maximilian
:: 106 ::

www.dacoromanica.ro
4. PLIMBARI BI EXCURSIUNI" : a) PlimbAri". Nu este punct mai
potrivit pentru plimbari si excursiuni mai lungi, ca Branul. Asezat la
o altitudine de peste 1000 m da putinta vilegiaturistilor de a ajunge
in creerii muntilor, iar celor cari nu se incumet a urca crestele !Italie,.
le oferA cel putin farmecul peisajului de munte. 0 mica sfortare nuinai
pe un deal din apropiere este cu prisosinta rAsplAtitg, prin intremarea
care o dA aierul limpede $i parfumat de mirosul bradului, sau contem-
plarea zarilor departate in forme si colori felurite.
Plimbari de 1 ora :
1. Pe P r o in enad a" dela poalele padurii ce coboara de pe Magura
dealungul apei Turcului. Loc rAcoros i cu aier ozonat de brad. 0
carare laturalnicA duce la un loc foarte potrivit pentru a face baie in
Turcu. Intoarcerea se poate face, pe altA cale, pe la podul Predealului.
2. Pe Valea Gr a jd ului in sus cu pAdure de brad pe dealul
din dreapta $i cu o minunatA pajiste pe cel din stanga, unde se poate
ceti in liniste.
3. Pe Valea Rece inconjurata cu padure frumoasA de mesteceni
si cu poieni.
3. Pe pajiqtea de sub Magura, lâng5 Turcul cel cu apA limpede care
cant) neobosit in $uvoaie. linunat loc de bai reci $i de soare ; de odihnA
$i refacere.
4. In Moechd-de-jos, pe $oseaua nationalä, ping la Serpentine.
5. Pe muscelele Predealului, cari ofera o prespectiva larga spre sesul
Barsei, str5juit de Magura Codlei, urmând $oseaua BranZarnesti.
6. Spre 7ohanul-Nou, pe cararea de sub dealurile Sohodolului, para-
lela cu soseaua nationalA, dar ferit5 de praful rascolit de circulatia in-
tensA.
7. In Sohodol, pe sosea pAnA la podul Portii, de acolo drumul Soho-
dolului pe langa Aluni$, !Ana in Muchea Baltatului, unde se ramificA
drumul sore cele doua biserici, loc care ne ofera o admirabill priveliste.
8. Pe Va lea Por 1 i i, duce drumul ce se desprinde din $oseaua
nationala din apropierea Otelului Bran, pAnA la poalele masivului Bu-
cegi.

:: 107 ::

www.dacoromanica.ro
 9. In Sim o n, pe valea cea larga cu acela$ nu me, deasemenea se
pot face plimbari foarte placute si ware.
Dad umbra aleielor $i a cararilor lini$teste ; orizontul cel larg, vazut
de pe dealurile strabatute in toate par(ile de caräri, purifica $i desfateaza
sufletul. Potecile taiate prin paduri de mesteacan impestritat cu fag $i
brad, par niste lungi tuneluri de verdeata. Din loc in loc sparturi nea-
steptate asupra orizontului larg lumineaza par'd mintea de intunerecul
frunzi$ului $i apoi iar te afunzi sub bolta umbroma ; gandurile ce-si
luasera zborul spre nemarginire se aduna iarasi in suflet.

b) Excursii mid". 1. Pe dealul Castelului (879 m), sau al

%/Ail G r a j du I u I. Ori in ce parte ti-ai roti privirile dai de prive-
li$tea pajistelor smaltate de flori ginga$e, de paduri de fag impestri-
tate de mesteacanul cu coaje alba, de codrii de brazi cari incing mij-
locul muntilor, iar mai sus de piramide si stalpi de stand, pe cari
jnepenii incearca in zadar sA se urce.
2) Pe MAgu r a, urcarea se face pe serpentinele din spre Predeal
Warta la Festung" $i de acolo pe creasta pe partea iinpadurita, iar co-
borirea se poate face pe partea cu pajiste cu stand albe calcaroase $i
sghiaburi de puhoaie. Din varful Magurei (1376 m), deasupra Padinei
Lupului ca dint'un observator natural, prin rotirea privirilor spre cele
patru puncte ale orizontului, putem prinde toate formele de relief.
Campia neteda ca'n palma tivitA de dealuri cu pa$uni sau mohorite de
imbrAcamintea padurilor de fagi, iar in zarea mai indepartata sclipesc,
in bataia soarelui, varfurile netezite ale Bucegilor de multeori pudrati
vara cu zapada sau turlele Petrii Craiului. In fata acestor frumuseti
nebanuite sufletul e cuprins de inviorare 1371.
3. D el a B ran o $osea $erpuitoare te duce la locul numit Cr u c ea
(1260 m) in pasul Branului, unde a fost hotarul Transilvaniei cu al Mun-
teniei. Cum esi din Moeciul-de-jos, $oseaua lungA pe o cale de 14 km
urcA muntele de care s'au isbit nAruiturile Petrii Craiului l Bucegilor,
prin nenumarate serpentine. Cu cat te sui cu atat valea din stanga, pre-
sarata in tot lungul ei cu case rAslete, se adance$te tot mai mult. Par
atat de frumoase aceste case risipite pe verdele vesel al ierbii si pe
cel mai inchis al padurilor de brazi din care ele se desfac! Din colo
de vale se inaltA dealuri tot mai puternice, cari se razimA de uria$ele
coaste ale Bucegilor. Privindu-le par'd te cuprinde un dor nebAnuit
de a te indrepta spre ele, pentru a te liniti In tacerea lor tainica. In partea
dreapta a $oselei pang la un loc privirile se lovesc de un perete de
deal ; dela o vreme, ajuns pe culmea dealului se deschide valea adand, a
Sbarcioarei, cu maluri stancoase $i rapoase. Astfel ca pana la Cruce se
merge pe crestetul a douA vAi repezi, marginite in depArtare de Bucegi
si Piatra Craiului, cari i$i ridicA cu semetie cre$tetele goale spre a privi

:: 108 ::

www.dacoromanica.ro
pe calatorul care se incearca a le desvalui tainele. Farmecul excursiei
il formeaza varietatea formelor pricinuita de schimbarea perspectivei
din care sunt priviti. Acest drum poate fi strabAtut cu cärutele si au-
tomobilul, care face legatura intre Bran si Campulung, precum si cu
piciorul pe potecile directe cari taie serpentinele. Urcarea reclamA cam
3 ore. Intoarcerea se poate face prin comuna Fundata, pe Padina $oi-
mului in Moeciul-de-sus si apoi pe valea Moeciului pana se ajunge in
soseaua nationala, in timp de 4 5 ore.
4. In c o m un a Ma gur a, la coltul cu Afinele, Prislop sau Galma,
de unde este o priveliste frumoasä se merge pe soseaua nationala pand
la confluenta Sbarcioarei cu Moeciul, apoi pe Sbarcioara, se urea pe
Plaiul Godeanu, pela Gfilma Godeanului, de acolo drumul merge pe
culmea dealurilor. Coborirea se poate face pe Valea Magurei sau Val ea
cu Cale a. Excursia dureazä o umatate de zi, ea se poate face nu
mai cu piciorul sau calare.
5. La Pester a, se merge tot pe soseaua nationala prin Moeciu-
de-jos panã incepe a urca in serpentine, de acolo la dreapta in Valea
Sbfircioarei si pe PI a i ul I ui Cor bos la deal, pang sub D eal u I
B is e ricei (1103 m) aici din plai se desface o poteca la dreapta spre
pestera de sub acel deal, la distanta de 200 m. Urcand dealul se ajunge
la bise rick apoi la vfirful lui St r a v A si P oi an a St fine i, cele mai
inalte puncte din Pestera, de unde se deschide privirilor o perspectiva
la rgä.
Pestera largä, scobitä in dealul Bisericei, lipsità de apa si plini de
Hulled se zice cà trece cu lungimea ei pana la Piatra-Craiului. Excursia
se poate face in o jumatate de zi cu piciorul sau calare.
6. La $irn ea se merge pe soseaua nationall pang la crucea lui Coles
km 83, de unde se ramifica la dreapta drumul $irnei, care coboara
in V alea Ulm ulu i, de acolo pe plaiul care duce la bisericl pe
de alul Voinestilor si Varful Micului 11185 m]. Acest drum
e numai pentru picior sau calare. Acum s'a facut legaturä cu soseaua
nationala dela km. 85 de langa gospodaria lui losif Nan, prin un drum
si pentru carute. Excursia dureazI aproape o zi.
7. La c h ei el e Moeciului se poate merge pe jos sau cu caruta
pe drumul ce duce paralel cu garla Moeciului. Dela o vreme valea
incepe a se ingusta. Stanca goala strabate verdele pajistelor si al pa-
durei si tasneste impunkoare la mare inaltime. Ridici capul in sus si
de abia ii vezi crestetul impodobit ici colo cu ate un brad. Impresia
e cu atat mai puternica, cu cat este singura ce rasare din valea aceasta
cu chip dulce si atragator. Still:Mind Cheia, valea se lärgeste din nou
'Ana la Moeciul-de-sus. La dreapta se desparte drumul spre Fundata
pe p 1 aiul 1 ui Bu cur peste mnntele Gràdistea. Drumul panä la
Cheie se poate face in 2-3 ore, iar in Moeciul-de-sus sau Fundata, 3 4
ore cu piciorul.
8. La Chei le $i monului pe valea larga, a $imonului, prin sat,

:: 109 ::

www.dacoromanica.ro
 Polo Col. R. Tupa
Vedere de pe MAgura

apoi prin padurea frumoasa de brad si fag dela poalele muntilor Pleasa
si Predusul. Ceace ne pune in mirare es te rand vedem stancile rasarite
in cale. can ii arata' coltii din mantaua inverzità a padurei sau cite
un brad esit din crestetul unei stanci. Linistea tainica a muntilor e tul-
burata de 7gomotul apei, care se zbate printre stanci. Drumul se poate
face cu piciorul SU cu ca ruta cam in acelas timp, in 3 ore.
9. P r a pastiil e. Int re muntele Magura si Masivul Petrii Craiului
inaintand pe Raul Zarnestilor, a carui apa iese in mare cantitate din
locul numit Fantanile Domnilor" la poalele Petrii Craiului, in sus catrá
muntele Vladusca se ajunge la o stramtoare de stand foarte salbatica
care despica trupul muntelui.
Din Bran se poate merge peste Magura si Catunul Toanches, pe
drumul descris sau peste Predeal, prin Zarnesti. Mai recomandabil e
drumul peste Predeal la Zarnesti, unde se wate vizita si fabrica de
celuloza si hartie. Dela ZArnesti duce un drum pe Rau la Prapastii. Des-
picatura aceasta in inima muntelui lunga de vre'o 3 km si lata de
vre'o 10 m e strajuità de stand uriase, cari pe alocurea se apleaca
atfit de tare, incat parca ar vrea sa opreasca cu totul lumina zilei.
Soarele nu se vede decal numai cateva ore pe zi, de aceia si racoarea
e ca inteo pivnita. Lipsa unui park' curgator prin aceasta despicatura,
o deosebeste de altele, croirea ei se pare a fi fost facuta de
110 ::

www.dacoromanica.ro
o mi$care tectonica in urma careia s'a prabusit bolta pesterei, and
nastere unei vgi cu peretii drepti.
Lipsei de apg $i deci a vietuitoarelor se datoreste i linistea mor-
manta ce domne$te in aceastg despicatura. Excursia peste arne$ti se
poate face cu caruta sau cu piciorul inteo jumatate de zi. Cu piciorul
peste Predeal si intoarcerea prin Mägura, care este $i drumul cel mai
frumos, dureaza cu popasuri mai lungi.

c). ,Excursii anari". 1. La Z a no ag a pe valea Portii, ping la Po-

dul Zanoagei, de sub care i$i adung apele unul din izvoarele Poartei
sau la Urlgtoarea Mic a, formata de al doilea izvor al Poartei
in hotarul rano agei $i al Ciobotei; ori pe vale in sus la UrlA to a-
r ea Mare de sub piscul lui Bar ba Alb a, dela hotarul dintre
muntii Pintece si Ciobotea. Excursie de o jumatate de zi.
2. La Pa ni c er prin Sohodol pe la Bradul lnalt sau pe Portita
tot pela Bradul lnalt $i de acolo drum larg, pe care poate merge
chiar $i cgruta ping la sting.
Excursie de o jumatate de zi. Pe marginea drumului din loc in loc
tufisuri de aluni cu poamele inchegate $i cargri alaturate, cari te poartg
prin iarba moale si curata a poenilor. Perdele lungi de brazi tineri
crescuti pe lânga ele arunca umbra pe verdele intim. Din toate partile
ochiul e atras de o frumusete nespusä.
3. La Moara Dracului sau Urlatoarea de sub Catunas sau
Catunul mic (1(1) se poate merge pe valea Simonului ping la Vladoiu,
de aid pe plai la stina din Vladoiu, apoi pe poteca deacurmezisul
padurei la Stina din Gaura si la Urlätoare, unde apa esind din matcg
se revarsä, peste stinca goala, cu mare zgomot, aruncind in juru-i
stropi sclipitori. Un alt drum cu mai multa perspectiva este tot pe
Valea $imonului Om la confluenta Vaii Tisei, apoi pe Valea aceasta
in sus, pe la Pripor pe hatasul Predusului, prin golul Predu$ului se
tine poteca, care duce, paralel cu creasta, la stfina din Vladoiu ; mai
departe la Stina din Gaura i Moara Dracului. Ca sa nu se mearga
pe vale, se poate lua drumul de la Bran pe Dealul Vail Reci ping la
Balaban sub muntele Noaghea, de acolo la Pripor in drumul de pe
valea Tisei. Excursia se poate face inteo zi fuarte comod, de$i se
poate numara printre excursiile mari.
Din Bran se mai poate merge pe valea Portii, prin Noaghea peste
curmatura numitä Gogu, la l'redusul, Vladoiul, Gaura $i Urlatoarea,
tot in atita timp.
4 La Gutan u, (1475 m) fost punct vamal, al cgrui edificiu s'a ru-
inat, se merge pe drumul imonuIui Oita la plaiul Lui Lom", apoi
pe acest plai, care e un drum larg prin padure pe spinarea muntelui
Plea$a, pang in golul mare al Ple$ei, unde poposind avem o priveliOe

:: II I ::

www.dacoromanica.ro
minunatA spre caldArile CAtunului mare si mic din stAnga de sub Val--
ful Omul, iar in dreapta satele de pe tepsanurile Petrii Craiului. De
aici drumul duce tot prin padure Oita la luminisul dela FAntina
lancului cu apa bung de beut, in hotarul Plesei cu Gutanul. Nita in
golul Gutanului mai mergem putin prin padure.
Ajuns in golul Outanului, pe stAnga zarea se opreste la lantul de culmi
stincoase care se prelungeste Orli la Strunga, de cele mai multeori
mbrobodit cu nori. In partea opusA, orizontul e mai larg; vAi a-
dAnci si goluri de munti ies la iveala din verdele padurii. Privirile
atrase de efectul schimbator al luminei si al umbrei, luneca pAna'n
zarea unde cerul pare cA se confundA cu pamAntul. Langl noi prA-
pistil cari ne infioarA, in departari zari senine cari ne imbie. Intoarce-
rea se poate face prin coborirea in Val ea 0 uta nut ui, Ora la
intAlnirea ei cu Val ea $im on ulu i. Excursia dureazA o zi.
5. La Zan o a g a, de pe tepsanul Petrii Craiului celei mici, se merge
prin Magura in Prapastii si deacolo la dreapta plaiul Padinei 1 u i
Daniso r, drept la StAna din Zanoaga. lar din fundul Prapastiilor se
poate lua plaiul, care duce la stAna din muntele VlAdusca.
6. La VI Aldus ca se poate merge si prin comuna Pestera pe dru-
mul Ong la culmea lui St r a v A, de aici poteca care duce prin cur-
mAtura dintre Petri si Coja, la Padina Baiului si la VIAdusca. Ambele
sunt excursii de o zi intreaga.
7. Excursii la P est er a D A m b ovi ci oar ci, cu piciorul pe soseaua
nationala pAnA unde se ramificA drumul $irnei, apoi acest drum peste
Ciocanul pAnA la pestera DAmbovicioarei. (16 si 16 bis). Aceasta excursie
se poate face si cu caruta sau automobilul pe $oseaua nationala Bran-
CAmpulung pe la Podul Dambovicioarei. Pestera merita sa fie vizitatii
atAt pentru formatiunea ei, cat si pentru frumoasele stalactite (16 bis).
Maretia Bucegilor si Pietrii Craiului, care impresioneaza si farmeca
zi de zi privirile vilegiaturistilor va trezi in cei mai multi dorul de
a-i cunoaste mai deaproape. Cei cari vor fi fAcut unele din excursiile
aratate mai sus se pot incumeta sa se apropie de crestele lor.
Bucegii impresioneaza, sAltAnd dinteodata superbi si goi 'Ana la
1500 m dea supra padurilor. Desenfind pe cer linii domoale, cad in
realitate ce se vede nu e muche ascutita, ci marginea unui podis, cu
forme de flanc variind dela creasta dintata care se precipita in prapastii.
despartind gAtlejuri umezite de o sudoare rece, 'Ana la largile circuri
suspendate, cuiburi parasite ale unor ghetari disparuti, in care si a-
cum intalnesti la umbrA limbi de zapada ocolite de palcuri de ane-
mone, acesti munti, ori unde te-ai afla pe vale, iti atrag necontenit
privirea si necontenit iti desteapta in suflet o surprindere si un sen-
timent a proape religios. Au o majestate senina i grava, forme rigi-
de si pretioase ca ale unor odajclii. Cu fruntea drept spre RAsarit in
zori. cAnd valea doarme acoperita de un borangic de roug, ei incep
sa surada si sa se aprinda de o Haat% de culoarea mArgeanului 'Ana_

:: 112 ::

www.dacoromanica.ro
ce soarele ii atinge pe frunte cu mirul luminii sale. La aceasta oil a
diminetei ei par de chihlimbar. In miezul zilei, proiectati pe cerul lim-
pede, ei se arata de culoarea nedefinita a floarei reginei", un cenu-
siu palit cu irizari fine de aur si de ametist. Cand soarele a scapatat
dupa piscuri, ei par o imensa umbra de opal, care se intuneca
pe incetul in albastrul adanc si racoros al orelor de seara. Tar
noaptea, cand orasele dorm sub paza nenumaratelor lampi electrice,
cand toate apele isi limpezesc glasurile si cand din padurile de brad
se ridica sonoritati prelungi de orga, in lumina lunii ei se inalta muti
si grandiosi, cu licariri de sidef si in prelungiri fosforescente, asa ca
nu iti mai par de piatra, ci zämisliti dinteo substanta aproape trans-
parenta si de origine divina". (47).
Mandrul sir al Bucegilor se ispraveste la Miaza-Noapte, cu Omul
cel nevazut decat de pe anumite puncte de pe poduri, nevazut
pentruca varful lui este centrul unei stele, alcatuita din vase munti
convergenti. Mi-e drag drumul si-mi sunt dragi, razele sale, dintatul
si incruntatul Morar, uriasul de plata rasunatoare B U csoiu I, creasta
find a Padinei Crucei, puternicul Tiganesti, care la randul ski se d es-
parte in dota picioare de plai falnice, Ciobotea si Clincea si munti
ierbosi ai Obarsiei. Intre acesti munti se adancesc sapte vai, unele mai
grave, altele mai vesele, dar toate inflorite (Ana sus, ceeace le deo-
sebeste de väile ca si de culmile aspre ale muntilor Flgarasului si
ale Ratezatului.
De as incepe sa insir zilele fericite petrecute pe aceste coame si in
aceste vai si sa le cercetez duhul individual ; mi-e teama el nu m'as
opri nici odata". (15).
La piscul Omu/ inalt de 2508 m si Ii o dziArtare de 25 k n se
poate ajunge de la Bran pe mai multe plaiuri.
Turistilor mai incercati le ajunge o singura zi pentru du3 si intors
pentru incepatori insa e obositor ; ei pot odihni o noapte la Ca s a
Omul Mihai Haret" sau la Casa Pestera" din valea la-
lomitei ambele ale T.-C. R. (63) Potecile sunt urmatoarele :
1. Dela Bran p e P oarta la Z an oag a, pe culmea Zinoagei 1a
(lincea, pe la Scarisoara prin Tiginesti (2091 m)si la Casa
Omul. Urcarea se poate face in 4 ore. Poteca e marcata pe alocurea
cu negru vertical.
2. DelaBr an pe valea Portii in sus, apoi Plaiul Oilor
din stanga, care duce la stana din Ciobotea, peste piscul Tar ca la P o-
d ul Sp int eca tur ci, unde se intalneste cu drumul dela Clince a
apoi la Casa Omul. Timpul necesar pentru urcat 5-5 ore.
3. Tot prin Poarta peste muntele Pant ec e, pe P olite si Glib i-
nari deasupra muntelui Gaura, peste Catunul de mijloc, Varful BI-
triad (2234 m) i -drum& Granicerilor la Varful Doamnelor (2403 rn)
si Omul. Drumul e mai lung dar urcusul mai usor, timpul necesar
6-7 ore.
8
113 ::

www.dacoromanica.ro
 4. Urcusul cel mai greu este prin muntele Gaur a pe la M o a ra
r a cul u i la Catunul Mic $i de acolo prin CAtunul de Mijloc pe
Sc a r a la Catunul Mare, sub varful Omul.
Din Gaura se mai poate merge pe poteca din staliga peste G a lb i n a r I.
Ce se infäti$eaza aici ochilor e impunator, trecem din amfiteatru im-
bracat cu brad in amfiteatru cu jneapani si in srar$it ajungem la stan-
Ca impodobita cu muschiul verde si cu cununi de Floarea Reginei.
La drumul acesta se poate ajunge $i prin Poarta peste Noaghea, Pre-
dusul i Vladoiul la Gaura. Drumul acesta lung de 8 ore e recoman-
dabil pentru turiVii mai antrenati.
5. De la Bran pe Valea Sim onulu i, pe plaiul lui Loin (la
Om) Warta la Gutanu unde a fost vama, de acolo urcusul la stanga
prin Poiana Tapului, la Varful Tapului, apoi pe creasta
Doamnelor dam de di umul Gra niceri o r marcat cu albastru
$i galben orizontal pant( la Ornul. Timpul necesar e de 5-6 ore.
Din varful Tapului se poate cobori la Casa Pestera prin V al ea H o-
r oa bei $i Valea Su ch el n itei (17) drum marcat cu aceleasi culori.
6. Drumul cel mai wor, dar $i cel mai lung care se poate face $i
calare, este de la Bran prin Si mo n, plaiul lui L o m prin Gut a n u,
peste Gr eo t i$ ul cu multe izvoare la S t r tin g a (20 km) unde a
fost sucursala vamala a Giuvalei, aici se deschid trei drumuri, unul
spre valea la lom itei la Schitul lalomilei si Casa P e$ t era 4 km
marcat de T.-C. R. cu rosu orizontal ; al doilea pe culmea din stan-
ga numit drumul Granicerilor, care pe langa colorile albastru $i gal-
ben asezate orizcntal, este marcat $i prin movilele fostei granite, care
duce Oita la Omul $i al treilea tot dealungul fostei granite duce dela
Strunga peste D u d el e Mari $i M i ci, peste Pietrele-Albe, S e c a-
rile si Si ntilie la Giuvala, cu ramificatie peste Pietrele-Albe la
masivul Leaota. Oricare din aceste drumuri nu se pot face intr'o zi
dus $i intors. (16)
Fruntea Pietri Craiului aspra $i incruntata e cu mult mai greu de
ajuns. (16 bis)
Urcu$urile sunt mai grele, izvoarele mai rani $i lipsesc casele de a-
dapost aproape cu desavar*e,
1. Ur ca rea p e Pi at r a Mica (1923 m) se poate face pe ver-
santul de Sud-Est sau pe versantul abrupt dinspre Nord. Drumul
mai usor este din Bran peste Magura-Prapastia, plaiul numit P adi n a
I ui Dan iso r pfina la stana din Zanoaga, de acolo la 1 zv or pe
plaiul din dreapta rank' in creasta Pietrii Mici, la crucea de lemn. Un
drum mai greu este plaiul drept in sus dela stana din Zanoaga. Co-
borirea se poate face pe acelas drum. Timpul necesar excursiei este
de 8 ore, in care se cuprinde $i timpul de odihnä. Casa de adapost
de pe Piatra Mica a ars.
Coborirea se poate face $i in Zarne$ti. Dela cruce se poate merge
pe creasta pang la Cr apat ur a, vale adânca si prapastioasa care
:: 114 ::

www.dacoromanica.ro
desparte spre Nord Piatra mica cu directia West-Est de Masivul l'etrii
mari, cu directia Nord-Sud formfind un unghiu drept, de aici cobo-
rand pe Cra pa tura' ajungem la Pr i p oar e pe Barsä, drumul e
marcat cu coloarea rosie si albastra.
De o foarte mare insemnatate istorica este locul de trecere pe la
T u r n" din despicatura Petrii Craiului, numita Cr e pa tu r a. Prin
despicatura aceasta, renumitul Toköly Imre capetenia voinicilor Curuti
a trecut in 1690 cu Curutii sai si cu multime de osti turce$ti $i tata-
resti, cu scopul de a alunga pe Mihail Apaffy si a se face Principe.
In acela$ timp Constantin Brancoveanu trecea frontiera Branului, ca
sa lupte contra generalului austriac Heissler. Imperialii si-au concentrat
toate fortele la pasul Bran, nebanuind cä vor putea fi atacati $i din
alta parte. Atacati pe la spate de Tök6ly, imperialii sunt zdrobiti. Tot
atunci Tatarii dau foc Zfirnestilor $i Tohanului.
Poalele Petrei Craiului, dela Rau pana dincolo de Crepatura sunt
considerate de popor ca locul comorilor, deoarece aici ar fi fost in-
gropate multe arme si scumpeturi in timpul navalirei Tätarilor si Tur-
cilor. (44) Cat timp vama era la Bran si granita pe inaltimile Magurei,
curmatura Crepatura era foarte cercetata, peste ea treceau caii cu povara
de sare $i tutun, de contrabanda Azi se poate strabate numai cu piciorul,
drumul fiind parasit dela mutarea granitei in 1.-40.
Pe varful Pietrii Craiului celei mici, numita i Ba r c, cu pietate
crestineasca se pastreaza o cruce de lemn, la care in timp de seceta
sau de ploi indelungate iese poporul din Zdrnesti $i din comunele in-
vecinate, cu preotii lor, de fac sfintirea apei si din acest loc nepri-
hanit, cu pietate inal(a rugaciuni la cer pentru incetarea secetei sau a
ploilor stricacioase" (44)
Din Zarnesti urcarea pe Piatra Craiului mica sau Bare se poate face
pe mai multe drumuri :
1. Pe Rau, prin Prapastie parai la Padina lui Dänisor, pia-
WI din dreapta, care duce la Stan a din Zanoag a, de acolo la
creasta sau cruce, pe plaiul din dreapta dela Iz v or sau pe plaiul
direct la P a vilio n, numit asa fiindca acolo a fost un adapost. care
s'a distrus. Coborirea pe a celas drum sau prin Cr ep etur A. Durata
excursiei tot cam 8 ore.
2. Din Z r ne ti la Pr ip oa r e pe Barsá, apoi prin Cr e p e-
tura ping la Pa vilio n, in creasta. Coborirea la stana din ZA n o-
g a pe plaiurile indicate sau pe acelas drum. Timpul necesar tot 8 ore.
3. Un drum mai scurt dar mai greu, tot pe versantul de Nord este :
Din Zarnesti la Gruiul cu Mesteceni si Colnicul Stefului;
de acolo prin padina din padure numita P o i en e l e C o p Al i i di-
rect la Piatra mica. Acest drum are doug variante :
a) Dela Coln i c u 1 St ef u I u I, poteca deacurmezisul la dreapta
paralel Cu rreasta piind la rrepdtura $i de a colo pe drumul marcat la
creasta.

:: 115 ::

www.dacoromanica.ro
 b Alta variantA a drumului, dela Grunt cu Mesteceni pfina la liziera
pAdurei direct, de acolo poteca la stfinga prin padure deacurmezisul
pfina in Zanoaga la Podul cu flo ri I e. Drum greu, dar scurt.
1. Urcarea Pietrei Mari se poate face din Bran maiusor
prin Magura, fundul Prapastiei plaiul la nvintele VI Adusc a, dela
stfinA peste saritoarea de stand dela Addpostut Mieilor spre creasta la
Pi r a m i d A (2240 , pe fosta frontierA. Coborirea se poate face prin
muntele CurmAtura sau Martoiul. AO pe drum se afla la Garb ov a,
pe CurmAtura, la MArtoiu si Vladusca. Drumul fine o zi
IntreagA.
2. Alt drum:B r a n- M A gu r a.Z A n oaga, de acolo pe sub cul-
mea Pietrei mici la Currnatura si prin Podul Gain e i la creastA.
Excursia fine tot o zi de vara.
Un drum usor, dar lung este dela Sirnea pe Plaiul Oaiei", peste
munfii Grindu, VlAdusca, MArtoiu si Curmatura, tot pe
creastA. Mai multe drumuri pe Piatra Mare duc dela ZA rn est I.
I. Din sat pe la liziera padurei la Cr epatura trecfind pAraul
CrepAturei, la colful Chiliilor,de acolo Plaiul Vfinatori-
lor, insemnat cu culoarea rosu si albastru, prin Padina Popii pfina la
Casa V 'Ana t o rilo r, de aici urcarea pela Nord prin Padina I n-
ch is A, drept la creastA. Sub creasta la Gavan se afla izvor cu apa.
Urcarea se face in 5-6 ore. Coborir ea se poate face] pe partea de
Sud, la stfin a di n Cur matur a, de acolo drumul la lzv or in
Zanoaga $i prin PrApastie inapoi, tot in 5-6 ore.
2. D r u rn ul Turi $tilor: Pe Barsd in sus pfina la gura B filr-
sei lui Bucu r, de acolo plaiul la stfinga prin Padina Po pi i, $i
Cioringa drept la creasta; drumul acesta e marcat cu culoarea ro-
sie si albastra. Coborirea pe muntele M A r toiu si de acolo la stana
din V l A d us ca si prin PrApastie la Zarnesti pe Rfiu sau la Bran peste
Magura. Durata excursiei o zi buna de vara.
3. Drumul cel mai lung si cel mai greu de coborit, aproape impo-
sibil si foarte periculos, este pela Vest.
Dela Zarnesti la Plaiul Foii pe Bfirsa Grosetului, unde se aflA o
casa a padurarilor, de acolo la Vale a Sp erl e i, Colt ul Sperle i,
drumul turistilor apoi la L a n f, pia in creastA. Coborirea 1 a
s tan a din VI Adus ca $i la Prapastie. Excursia aceasta nu se poate
face intr'o zi, e necesara o zi si jumatate.
Pe unul lin aceste drurnuri se ajunge sus pe creasta. Orice oste-
nealA e rasplatita. Nu e privelistea orfcarui vfirf de rnunte. Nu ai in-
ainte numai valurile cam aceleasi cat vezi cu ochii, asa cum fi se aratA
de pe Retezatul ori Parfingul. Ceia ce da farmec privelistei este varie-
tatea decorului. Spre Apus incepind cu piramidele trunchiate ale PA-
pusei $i lezerului, se fin lanf munfii FagArasului, culminfind in Mol-
dovanul si Negoiul apropiat. De ei il desparte una din cele mai prA-
pAstioase vai din fara : Valea lui Ivan. Ca sa te uifi in fundul ei trebue

:: 116 ::

www.dacoromanica.ro
sa te pui pe burta. Oricat de stapin pe nervi ai fi, ameteala nu o poti
evita. Dar e i una din vaile, cele mai frumoase. De o parte zidul
marit al Pietrei Craiului, din care atmosfera mereu macina Mina in
Moara Dracului ; de alta costisele impadurite ori cu poeni inflorite
din ultimele ramuri ale Paptwi. Pe fund Dambovita, tiara, abea ieitA
din isvoarele sale, ii mana apele sglobii in valuri incretite, jucandu-se
cu campanulele ce-i tin de urfit, stropindu-le $agalnic. In racoreala vail
una din stinele cele mai bine intemeiate iti serveste drept OplOf
Apusul e o lature numai a privelistei. Te intorci spre Rasarit, alt
decor. Numai Leaota iti aduce aminte de muntii ce i-ai contemplat.
In colo cetatea Bucegilor are alt aspect. Planurile retede de pe vfirf,
linie dreapta pe albastrul cerului, margineste laietura masivului de
marmora ce I vezi dintr'o coasta. Intre el i Piatra Craiului sunt nä-
ruiturile pe unde duce drumul lesnicios dintre Brasov si Câmpulung.
Nici un semn cà acest colos de piatra e despicat de taietura lalomitei
cu farmec tainic. Apare ca un bloc masiv, cu tancuri pe de margeni,
cu päjisti unite pe vfirf. Peste el abea se desh4esc in departare va
lurile inpadurite ale unui nou peisaj, inecat in ceata. Te uiti in spre
lliaza-Noapte, caleidoscop de forme. inteo parte e tara Birsei, ses
ca in palma, furnicar omenesc, mozaic de ogoare. Peste el valurile
scunde ale Muntilor Persani taiate de Olt si mai spre Rasarit susinita
neteda a Tarii Fagaraplui, iar4 sirag de sate vestite prin legätura
lor cu soarta Principatelor vechi.
A mai lianas partea din spre Miaza-zi. Nimic nu se desluseste. Un
labirint de forme, perdute in dealurile, ce se lash spre sesul dedus
dupi dunga de ceata ce cuprinde orizontul.
Nu bagi in seamS, ca vremea trece.
Atka maretie e in jurul tau, atata tainica tacere, in cat uitandu-te
la dunga de argint a Dambovitei ti-se pare ca-i auzi susurul cristalin.
Oamenii cu galcevile lor i-ai lasat departe; sub tine a rimas viata
sbuciumata a vietuitoarelor rare din padurea de munte. Cel mult un
vultur ples se roteste deasupra vail, ori vre'o capra neagra sta pititi
printre sand. Rar de tot, cite un Wait ascutit de musca iti tulburi
linistea. Sus pe cerul albastru putini nourasi ca niste scama ; doar re-
pede se topesc in infinitul ce te acopere.
Totu-i plin de Duhul dant
Liniste'n vazduh si pace
Pe pamant". (37).

117 ::

www.dacoromanica.ro
 Apendice

Nota. Actul care urmeazA l'am aflat abia dupa tiparirea acestei
lucrAri (Autorul).
DupA inAbusirea revolutiei uuguresti de catrA Imparatul Austriei, cu
ajulorul rusesc, flit]] vorba de o notia organizare Romfinii din Tara
BArsei au inaintat ImpAratului un protest in 4/16 Octomvrie 1849.
Originalul acestui act l-a aflat D-I Prof. univ. G. Bogdan-Duica in
manuscriptul No. 1059 al Academiei Rom Ane si l'a publicat in revista
«Tara DArseio No. 3
Protestul descopere ideile politice ale RomAnilor din Tara BArsei.
Intemeiati pe principiul EgalitAtii Natiunifor, protestând in contra
formArei unei Tan sAsesti in fundul regiu, in care Românii erau cei
mai vechi si numero*i locuitori. Protestau contra formArei de districte
maghiare in pArtile, unde Romanii erau in majoritate si contra supu-
nerei la jurisdictia saseasca a comunitatilor romAnesti. Cereau ca si
natiunea romAnA sA-si aibA reprezentantul säu pe Ifingl guvernatorul
Tarii si comisarul imparatesc din Sibiu care sa cunoasca nevoile si sa
apere interesele nationare. SA li se numeascA comisari si dirigatori nu-
mai dintre Români i sä se aplice functionari romfini la toate Minis-
teriile. Cu prezentarea acestui act la impAratul au fost insArcinati ; Ion
Maiorescu, Ion Bran $i Ion Gheoghe loan.
Intre multele iscAlituri din toatA Tara BArsei, cari arata pe stegarii
ideii de egalitate pe un pamfint pe care erau cei mai vechi locuitori,
aflAm si urmAtorii reprezentanti ai obstei din Bran ; Ion Personi paroh
Moeciu-de-jos, Bucur Momiu paroh la Fundata, Bucur Cojan paroh
in Pestera, Nicolae lenescu gojman, Aron Mosoiu batrAn, Ion SArb
Bucsa bAtran, Ion Vartolomei dascal normal in Simon, Nicolae Varto-
lomei paroh in $imon, Nicolae Jaja paroh Cheia, Stan &Utah' paroh
al obstei Tohanul-nou, Ion RAclutoiu judile locului $i Miron Mol-
dovenescu.

0 119 0

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
(BRANUL)

PA RTEA I.

Considera(iuni istorice, geografice ci etnogratice".

Pag.

Prefata . . . . 5
Introducere ........... . . . . . 7
Cap. 1. Din trecutul Branului si al Castelului" 9
2. Fapte istorice in legAtud cu Branul" 22
, 3. Miscarea populatiei" 29
4. Caracterizare etnograficA" 33
If 5. ImbrAcAmintea"
(. Alimentatia"
..... . . . . ..... 39
41
PI
7. ..Ocupatia" 44
a) PAstoritul BrAnenilor" 44
b) Viata pästoreasca" 47
Cap. 8. Starea economicA" 57
a) Agricultura" 57
b) C r e§t erea vitelor" 68
c) AlbinAritul i pescuitul" 59
Cap. 9. Industria casnicA" 60
10. Comertul" 61
11. aile de comunicatie" 63
12. Aspectul sufletesc"
13. Arta populaa"
14. Viata religioasA si culturalA" Biserica
...... 66
68
69
15. $coala" 75
16. Starea sanitara" 78

:: 121 ::

www.dacoromanica.ro
 PARTEA II-a. Pag.
Branul ca statiune climaticA si turisticA" 79
Cap. 1. Descrierea fizicA a regiunei Bran" 79
a) Mezarea" . 79
b) Infalisarca" 81
c) ,,Teinelia petrografica" 85
d) Clima" 87
e) ,.Hidrografie" 89
..
P Flora"
g) Fauna" . .
. .

Cap. 2. Informatii practice"

. ........... . .
90
92
93
a) Introducere" 93
b) LegItura u centrele invecinate" 94
c) Oteluri" 94
d) Restaurante si CofetArii"
e) \lagazine de alimente" .
P Oficiul postal"
. . ........ 94
95
95
g) Ziare" 95
h) Ingrijirea sAnAtAtii" . 95
Cap. 3. Castelul Regal Bran" . . 95
Cap. 4. PlimbAri si excursiuni" 107
a) PlimbAri" . . . . 107
b) Excursii mici" 108
c) Excursii mari"
Apendice . .....
.

Tabla de materii
..... 111
119
121
Bibliografie 123

:: 122 :

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE

Notd. Pentru eAstig de spatiu, in loc sA repetAm mereu, acolcr

unde am recurs la izvoare, titlul sau autorul luerArei consultate, indicAm
aceasta numai prin numgrul de ordine pe care fiecare lucrare ii
poartA in prezenta bibliograf:e.
1. ,4ckner; Die römischen Alterthamer in Siebenburgen Wien 1857.
2. Arhiv des Vereins für siebenburgische Landeskunde, II Band I.
Heft. 1818.
3. Approbatae Constitutiones t. 82. a. 1.
4 Arhiva din Brasov. documente n.rii 220, 199, 251, 261, 267, 263,
264, 281, 300, 319, 656 si apendice.
5. Acta et decreta centum virorum coronensium ab anno MDCI
pAnA la mijlocul sec. XVIII-lea (Rothen Buchel) Arhiva din Brasov.
6. Aricescu D.; Istoria Cimpulungului.
7. Bdlcescu N.; Istoria lui Mihai Viteazul.
8. Bogdan I.; Documente si registre privitoare la relatiile TArii Ro-
mfinesti cu Brasovul si Ungaria, Bucuresti 19116.
9. Benka: Milcovia II.
10. Babes G. I ; Din plaiul Pelesului. schite geografice, istorice si
economice. Bueuresti 1893.
11. Bielz E.; Reisehandbuch.
12. Ciobanu V. Dr.; Statistica Romani lor din Ardeal, copiatA din
arhiva austriacA de rAzboi din Viena, Cluj (Anuarul de istorie 1924 25),
13. Buletinul barourilor advoeatiale din Bu lapesta, Oradea-M are si
Cluj, 1871.
14. Clinciu I.; Din treculul Branului, Revista Transilvania 1910.
15. Dumbravd Bucura ; Cartea Muntilor, Bucuresti 1924.
15 bis. fejér; Codex diplomaticus X, II, I, IX.
16. Haret Mika; In muntii Sinaiei, RucArului si Branului ; cAlduz5
practicA si descriptivA a muntilor si localitAtilor cuprinse intre ei. Un
vol. in 8° mic de XXXIV 261 pag. Bueuresti 1910. (epuizat)

:: 123 ::

www.dacoromanica.ro
 16 bis. Haret Alihai; In Octomvrie la Piatra-Craiului, articol extras
din Anuarul S. T. R. vol. XIII anul 1925, 24 pag. tn. 8°.
17. Hatet Mihai; Pestera Ialomitei si Casa Pestera. In b-teca T.-C.-
R. in 8° mic de 101 pag. Busteni 1924.1
17 bis. Herbick; Geologische Auslffige auf Bucsecs, in den Verhand-
lungen und Mitteilungen des siebenburgischen Vereins für Naturwis-
senschaften, Hermanstadt 1865.
18. Hintz I.; Völkerungsverhaltnisse in KronstAdter District nach der
1839 Zählung. Archiv für Siebenburgische Landeskunde 1848.
19. Hurmuzaki E.; Documente I. X V si XIX.
20. Ririlescu C.; Istoria räzboiului pentru intregirea RomAniei vol.
II. Bucuresii 1926.
21. lorga N.; Carpatii in luptele dintre RomAni i Unguri Buc.1916.
22. lorga N-; Studii si documenle, VII si X. Buc. 1911.
23. Lurtz F.; Die Klimatischen Verhältnisse der Stadt Kronstadt.
24. Magazinul istoric torn. IV. Cronica anonimA atribuità lui Stoica
Ludescu.
25. Meschenarler I.; Der geologische Bau der Stadt Kronstadt und
ihres Gebietes, Festschrift si Die Gebirgsarten in Burzenlande.
26. Mete§ 51.; Pastorii ardeleni in Principatele routine. Cluj 1925.
27. Monitorul oficial din 1925.
28. Orghidan N.; Excursiuni in imprejurimile Brasovului. Anuarul
liceului de fete cliff Brasov din 1923 24.
29. Philipgi Fr.; Anuarul gimnaziului evanghelic din Brasov 1860-61.
:30. Martian I.; Urme din rAzboaiele Romanilor cu Dacii. Cluj 1921
31. Pu§cariu Call. loan; Fragmente istorice despre boierii din tara
FAgArasului.
32. Pop N. Dr.; Din istoria Brasovului. Brasov 1883.
33. Pretinul nostru, revistA CAmpulung 1923.
34. Popescu-Voite§ti I.; Elemente de geologic generalä. Bucuresti 1921.
35. Rddulescn Codin §i Preot Rautescu; Dragoslavele. Monografia
comunei. CAmpulung 1923.
36. Orbdn Baldzs; Székely f6ld leirása vol. VI.
37. Simionescu I; Lecturi geografice. RornAnia. Bucuresti 1923.
37 bis. Simionescu I.; Tratat de geologie Buc. 1928.
38. 7acu I. lordan; Predealul cu imprejurimile Bucuresti, 1927.
39. Teutsch und Firnhaber; Urkundenbuch zur Geschichte Sie-
benbiirgens. Wien 1584.
40. 7eutsch D. G.; Geschichte der siebenburgischen Sachsen.
41. Trausch I.; Chronicon Fuchsio-Lupino Oltardinum vol. I. Co-
ronae 1748.
42. Trauschenfels; Deutsche Fundgraben zur Geschichte Sieben-
bfirgens.
43. Teodorescu D. G.; Poezii populare.

:: 124 2

www.dacoromanica.ro
 44. Turcu I.; Excursii prtn muntii TArii BArsei si HigArasului.
Brasov 1896.
45. Ureche A. V.; Istoria RomAnilor. Bucuresti 1891.
46. Ureche Nestor; Vraja Bucegilor. Bucuresti 1926.
47. WI/sun Gh.; Valea superioarA a Prahovei. Cluj 1924.
48. Werner und Zimmerman; Urkundenbuch zur Geschichte der
Deutschen in Siebenburgen.
49. Zaminer Ed.; Geschichte des Waldwesens der freien Stadt
Kronstadt.
50. Zur Rechtslage des chemaligen Torzburger Dominiums, von
Eugen v. Trauschenfels. Brasov 1871.
51. Quellen zur Geschichte Stadt Kronstadt vol. V si VI.
52. Veres Andrei; PAstoritul Ardelenilor in Tara RomAneascA si
Moldova. Analele Academiei 197.
53. Turing-Clubul Romániei sectia alpind a Bucegilor.
Primul Anuar al Bucegilor de C. I. lonescu (1924 1925).
Al doilea Anuar al Bucegilor id. (1926-1u27),
Al treilea Anuar al Bucegilor id. (1928 1929)
Busteni 1924, Sinaia 1927. 1928, 3 vol.

:: 125 ::

www.dacoromanica.ro
 TURING - CLUBUL ROMANIEI
A8ociaete de lurism l pent's protectia Naturei
Fondat prin I-IANUL DRUMETILOR" la 15 Mart 1921
Recunoscut persoana juridic. prin sentinia No. 8/926 a Onor.
Tlib. llfov S. I. C. C. public.. in Monitorul Oficial
Sediul Social Principal No. 77 din 2 April 1926
BUCURE§TI, 3 Afiliat in lunie 1929 la Alianja lnlernarwn do le Tarim" cu
sediul la Bruxelles.
7, Str. General Oh. Wenn

INSTIINTARE
Publicatiile de specialitate, turistice-geografice-pitoresti,
sunt printre preocuparile de capetenie ale asociatiei Turing-
Clubul Romaniei care urmand $i pilda stralucitä a mai
mari!or sai Turing-Clubul Italiei,Turing-Clubul Frantei, etc.,
se stradueste in contra tuturor greutatilor sa tipareascl
cat mai numeroase si frumoase lucrari. Cu cele publicate
!Ana azi, T.-C. R. se mandreste.
Iata aci mai jos lista lor completa:
1. Castelut Peles, de Mihai Haret, a 80 lei volumul (60 lei
pentru membrii) ;
2. Predealut, de I. Tacu, a 150 lei vol. (10) lei pentru
membrii) ;
3. Branul, de prof. I. Mosoiu, prezenta lucrare ;
4. Cartea Aluntilor, de Rucura Dumbrava, a 30 lei vol.
(25 lei pentru membrii) ;
5. Vraja Bucegilor, de Nestor Urechia, a 00 lei vol.
(50 lei pentru membrii) ;
6. Primal Anuar al Bucegilor, de C. I. lonescu, a 60 lei
volumul (epuizat) ;
7. Al doilea Anuar al Bucegilor, de C. I. lonescu, a 90
lei vol. (70 lei pentru membrii) ;
8 Al tteilea Anuar al Bucegilor, de C. I lonescu, a 130
lei vol. (100 lei pentru membriil ;
9. Al patrulea Anuar al Bucegthr, in preparatie ;
10. Pestera latomitei si Casa Pestera, de Mihai Haret,
a 35 lei vol. (30 lei pentru membrii) ;
11. Turismul i pregatirea turisticel in apararea Na(ionala,
de Mihai Haret, a 25 lei volumul (epuizat);
Toate sunt lucrari interesante, folositoare $i de un format
frumos pentru biblioteca ; de aceea indemnam pe amatori
sa profite de pretul !or scazut sp.e a si procura intreaga
colectie, din care uncle (N-le 6 si 11) sunt epuizate si altele
(N-le 1, 4 si 7) se apropie de epuizare.
Com nzile sunt a se adresa Librariei Tocul de Aur
I. Penchas" a T.-C. R., 112 Calea Victoriei (Palatul Poli-
technica, Bucuresti III, care va satisface toate cornenzile.

www.dacoromanica.ro
 TURING-CLUBUL ROMANIEI
are

PATRU CASE DE ADAPOST

IN PLINA FUNCTIONARE
51 anume :

I. Casa Pestera la 1.610 in alt. in Bucegi.

2. Casa Omul Mihai liaret" la 2.509 m. alt. in
Bucegi.

3. Casa Piscul-CAinelui la 1.010 m. alt. in Gar-

bova deasupra Sinaiei.

4. Casa Raräu Mitropolitul Nectarie" la 1.610

m. alt. in masivul Pietrele-Doamnei pe M-tele Rarau
(Bucovina).

EXCURSIONISTI

vizitati casele asociatiei T. C. R. bine ame-

najate, bine aprovizionate, confortabile si des-
chise intreg anul iarna ca i vara.

PENTRU MEMBRII PRETURI REDUSE

www.dacoromanica.ro
,

TURING-CLUBUL ROMANIEI
Zsociatie de tueisnz si pentru proteeyet Nature
Fondat prin HANUL DRUMETILOR" la 15 Martie 1921

Recunoscut persoan5 Juridic prin sentlnta No. 81926 a Onor. Trib. lifov S. I. C. C.
publicat in Monitorul Oficial No. 77 din 2 Aprilie 1926

Sectia 19
.1 Ruycim, a scrie cite!.

Subsemnatul . ,

. ,
./ , ..
C4
de profesie
E.; domiciliat in .
4 - .

o
de na(ionatitate (indispensabild)
data nasterii (numai pentru minori) .

declardnd c ader in totul si feint rezerve la Aetul Cons-

0
titutiv, Statute 0 Regulamentele Asociatiei, doresc inscrie- t,
14
rea mea ca membru al T.-C. R., Sec(ia
a
191
4.1
sunt prezintat de cdtre Irr"
1

c.)
.
membrii ai acestei Secii, cari binevoiesc a-mi servi de re-
l.:4
ferink i cari semneazd cu mine.
Semndtura:
JP

Semnatura (
Nasilor

C. R. 37.1a8

www.dacoromanica.ro
r`
 TURING-CLUBUL ROMANIEI .
,
Sediul social principal in
BLICURESTI, 7. Str. General Gh. Manu

Secretariatul General in
`I

BLICURESTI, 126. Ca lea Victoriei

(Soc. Româno-American6)

Sectia alpina a Bucegilor in

SINAIA, II Str. Spatarul M. Cantacuzino
(Villa Wendy)

Sectia alpina a Branului i Pietrei-Craiului

\
PREDEALBRAN (iud. Brasov)
.4

Sectia 'Brasovului
BRASOV

Sectia Muntilor Apuseni

I
CLUJ, Str. Mico (Inst. de Speologie, d4 Valeriu Puscariu

www.dacoromanica.ro