A.D. Xenopol-Studii-Economice PDF

w� �
I Il
I fi
II STUDII ECONOMICE I
l'
DE
I
I
II
Il
I ALEXANDRU D. XENOPOL
,1
Doctor in dl'epl şi in filosolie:
I
I
1
'i
eRA T O V A,
L J n RAR 1 A 8, S A ;Il 1 T CA.

I 1 8 8 2.
1".� Pretul Le. 2.50.
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOVIICE
DE
ALEXANDRU D. XENOPOL
Doctor In drept si In filosolie.
<A4I-0-4.4.
CRAIOVA.
LIBRARIA S. SAMITCA.
1 8 8 2.
www.dacoromanica.ro
r
e,g,f1;-cef
a6e)0 .mreeee',,Z.-
CRATOVA.
TIPO-LITOGRAFIA NATIONALE RALIAN SAMITCA.
Posesord arfit-
ab
www.dacoromanica.ro
Intrunesc sub un singur voluirr deosebitele mele scrieri
economice i le dau publicitAtii. Cea d'intai scriere eStudfile
economice au apArut pentru prima oarl in Convorbirile li-
terare a D-lui I. Negruzzi in anul 1877 sub titlul (Starea
noastra. economicA ; apoi au fost publicatA in o forml schim-
bat& in foaea partidului liberal moderat din Iasi, .Steaua
RomAniei in decursul anului 1878. DupAl acea au fost culese
in o brosurl care au esit din tipografia aceluiasi ziar in 1879
0 in sfirsit le public acuma din nou cu oare care modificAri
necesitate prin schimbarea stArei noastre. Cele-lalte douè
lucrAri (Partida liberalA si politica economic& si gComerciul
esterior al RomAniei in 1880 au fost publicate in RomAnul
din 1882.
www.dacoromanica.ro
V,E43
Pe7-6-*-6
STUDII ECONOMICE.
/BCC
I. Bogatie, cultura.
Starea materiall a unui popor stb. in cea mai
strânsl legtura cu desvoltarea sa intelectuala., 0
dacl aceasta a fost ma in toale timpurile, apoi de
sigur cä in timpurile noastre adeverul acestei idei
este mai presus de ori-ce indoiall.
Viata noastrl in vremile de fatA. cere, pentru in-
lesnirea jocului ei, o multime de elemente ce au
nevoe de multä mune/ atit fisicg cat 0 intelectualä
pentru a fi produse : pavele, rsele, telegrafuri, po-
duri 0 drumuri de fer, in ordine mai mult materiala;
scoli, aSzeminte de inv6.0.turA., precum muzee, gra-
dini, intretinerea unei armate puternice in ordinea
morall 0 intelectuald.--Aceste toate pentru a fi re-
alizate trebue ca Statul 0 cornunele s5. dispuna de
rnijloace insemnate materiale, fra rg. de care asemine
necesitkti ne-putend fi indeplinite, poporul rämäne
indArät pe calea culturei, adec 6. in stare de barbarie
fata. cu popoarele cele mai inaintate.
1
www.dacoromanica.ro
2 STUDII ECONOMICE.
De acea, daca privim in omenire, vedem un fapt

constant, anume ca popoarele cele mai bogate sunt
0 cele mai inaintate in civilizatje. Ast-fel Anglia,
Fran0a, Statele-Unite, Belgia, in timpurile mai din
urma Germania 0 Italia, cari stralucesc prin pro-
ducerile lor tiinifice, literare i artistice sau prin
maretja descoperirilor thr practice, sunt tot o-data
ierile acele in care oamenii i impreuna cu ei statul
e mai bogat.
Din potriva Spania, Portugalia, Turcia, i ara noa-
stra sunt cele mai inapoiete atit in privirea inte-
lectuald cat §i in cea materiala.
Si este de observat ca in tot-dea-una stralucirea
intelectuala a unui popor a fost ca o inflorire a bu-
nei sale stari materiale. Ast-feliu, desvoltarea cea
mareala artistica a Italiei in privinta picturei, in se-
colu XV 0 XVI, a fost urmarea necesara a bogatiei
celei extraordinare a republicelor italiene ; 0 Portu-
galia a produs pe un Camoens indata dupa desco-
peririle cele mari geografice cari arunca bogaijile In-
diilor in manile sale.
Daca cautam sä lamurim in mod §tiintific aceasta
strinsa legatura. intre starea materiala i acea inte-
lectuala a unui popor, vom gäsi ca. materialul e mj-
local i conditia neapeiratel a desvoltarei intelec-
tualului. Unde materialul 1ipse0e acolo nu se pot
infiina acele a0izeminte fara de care intelectualul
nu se poate desvolta ; de aceea el va sta pe loc
sau va da chiar inapoi.
De aici resultä numai de cit, ori-ce popor care
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMICE. 3
tinde la proAire trebue mai 'int& seefi asigure o

basci materialei pe care sci "inctice propafirea sa. FA-
curam noi aceasta sau tindem sä o facem ? EWA.
intrebarea la care studiile viitoare vor data sh dee
un respuns.
II. Tara noastra agricola.

Ch Romania este o tarä curat agricolit, nu cre-
dem eh este lipsh a o mai demonstra. Totu0 dach
atingem acest punt este numai cat pentru a-I pune
rnai bine in luminh, pentru a arata panh in ce grad
exorbitant atirnh viala noasträ de popoarele streine.
Ce produce tara noastra ? Lucruri brute, obiecte
nelucrate, la producerea chrora ie parte mai mult
natura, ear omul ajuth numai 0 in1esne0e produce-
rile acesteia. Chci ce rol are omul la inmultirea
animalelor? Numai acela de a le da oare-care in-
grijiri. Ce rol are el chiar in producerea agricolh ?
Acela de a pune shminta in stare de a incolti ;
cre0erea frisk 0 stringerea ei rAmfin en totra in
voea intimplärei, 0 agricultorul, duph ce Imre din-
tazh averea sa phmintului, indreapth chtra ceriu un
ochiu plin de ingrijire i a0eapIA de la ploi 0 vin-
turi soarta avutiei sale.
Lucrurile brute ale terei noastre rnerg in terile
streine de unde prefacute in obiecte luerate se in-
tore in taxa noasträ. Ast-fel lina oilor noastre merge
in Transilvania 0 de acolo se intoarce sub forma
de sumane pentru a imbrhca trupurile locuitorilor ;
www.dacoromanica.ro
4 STUDII ECONOMICE.
peile boilor, si ale cailor no§tri se duc in Germa-

nia, in Frantia pentru a se intoarce dubite sau pre-
fäcute chiar in ciubote spre a it-rata picioarele noa-
stre ; ciolanele vitelor noastre se intorc sub forma
de chibrituri, canepa sub acea de fringhii cu care
legam coarnele boilor i asa cu toate cele-l'alte ne-
numerate articule lucrate ce se introduc in tara.;
asa c. noi sintem imbracati din cap pana in picioa-
re in obiecte streine, mancarn din blide streine, ne
preumblam in trasuri streine, mobilam casele noa-
stre cu mobile streine, acoperim stresinele noastre
cu tiniche streina, privim prin geamuri streine, cu un
cuvint sintem incunjurati din toale partile de ele-
mente streine, in cit nu stim zeu ce mai ramane
romanesc din intreaga noastra viata, mai ales daca
lutim in consideratie §i instreinarea limbei, a cre§-
terei §i a obiceinrilor.
Suntem deci o lath .agricola, si nu producem de
cat obiecte brute si introducern de la streini acele
fabricate. Multi cred ca. aceasta e foarte bine si cá
noi trebue sa ramanem asa. Noi credem cä vom de-
monstra cu usurinta c aice stà vit,iul intregei noas-
tre desvolthri, pericolul care ameninta chiar viata si
existenta noastra.
III. IntEul pericol al terilor curat

agricole.
0 comunitate de oameni ce se ocuptt numai cu
agricultura §i'§i aduce tdte cele-l'alte obiecte trebu-
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMICE. 5
incioase din teri straine va fi pusa, in o atirnare

foarte da.undtóre de pietile acestora. Acea lara va
produce grid, orz, sacarà cu imbelpgare ; deci va
canta sa Andel prisosul peste trebuintele sale in
strainalate, pentru cä cu mijloacele (bani) dobin-
dite sa. intimpine cele-ralte nevoi (imbracaminte,
lux, altitorii, petreceri).
Dar pentru ca productele sale sti ajunga. la locul
unde pot fi vindute, va trebui o cheltueald de tran-
sport care va fi cu atita mai mare cu cat piata pe
care se vor vinde productele agricole va fi mai inde-
partata. Fiind insa. cä pret,ul griului nu poate trece
peste un maximum, care este determinat, parte prin
concurenta celor-l'alte teri agricole, parte prin pro-
ductiuna inski a terei ce cumpall, va urma nu-
mai de cat c5, agricultorul exportant sa sufere un
scazrunint in pretul granelor sale, echivalent cu cos-
tul transportului ; cu alte cuvinte tot-d'a-una cind
se cumpAra. grane din o Wit indepartatti costul
transportului va miqura in tot-dea-una valoarea
productelor, ast-fel ca in unele caztui s'o redua
chiar la 0, precum s'ar intimpla daca am cumpara
grail din China sau Iapon.
Obiectele industriale ce se aduc insä in tara a-
grieola din terile ce au cumparat productele sale,
vor trebui de aseminea transportate. Dar pretul tran-
sportului, in loc de a scldea aici din valórea mArfei,
se va aduogi catra. ea §i. o va spori in cit marfa
va fi cu atita mai scumpä cu cit va ii adusä mai
departe. Cauza acestei deosebiri este c5. gritne se
www.dacoromanica.ro
6 STUDII ECONOMICE.
produc mai mult sau mai putin pretutindene, pe child

obiectele fabricate sunt particulare fie-cArei teri ai
trebue sa le aduci de acolo daca vrei sa le posezi,
(d. e. postavuri franceze sau ornice de Geneva).
Din aceasta resulta insà cA pe cand pretul grfine-
lor exporlate din larh va fi in tot-dea-una marginit
prin costul transportului, pret,ul productelor indus-
triale importate in laTA nu va suferi nici o-datä o
scadere din cauza acestuia, ci din contra il va spori
cu atita mai tare. De aici urmeaza. ea primul pe-
ricol, la care va fi expusii (am curat agricola, este
acela eh ea va vinde eftin va cumpeira seump ob-
iectele trebuitoare trainlni.
IV. Al doile pericol al -erei agricole.

0 societate prope§te cu atata mai rapede cu cat
sunt mai variate indeletnieirile locuitorilor ei, ur-
mand aici o lege generala a naturei cä progresul
constA in deosebirea, divirsificarea elementelor §i in
combinarea lor mutualfi.
Tara aceea va fi i mai fericita in care indivizii
vor fi mai bine hraniti, imbrAcat,i, mai cult,i §i mai
morali, in care petrecerile vor ft mai intelectuale, in-
depArtand pe om de gadilirile simiurilor cari-1 apro-
pie de animal.
Pentru aceasta se cere insä numai de cat ca in-
deletnicirile la care pot sa se dedee oamenii s5,
fie cat se poate de variate, pentru ca sa poath pe
de o parte fie-care intrebuint,a talentele cu cari a
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMICE. 7
fost inzestrMi de naturh, pe de alta ca avènd nevoe

unul de altul sa. caute unul slujbele celuialalt, sa
introduca legaturi intre toti oamenii din care re-
sulth schimbul de interese, mai apoi i acel de i-
dei, fill% de care o cultura i o civilisatie este cu
neputinta.
In o tura agricola care va fi indeletnicirea de ch.-
petenie a locuitorilor ? De sigur agricultura i pe finga
ace§tia vor mai fi cMi-va me§teri neaparMi pen-
tru indeplinirea trebuintelor de toate zilele. Ce ne-
voe de schimb de slujbe vor fi intre ace§tia ? Nici
una. Inteadevër ce poate oferi un agricultor unui
alt agricultor ? Nimica de cat doara ajutor la munca
pe care o indepline§te i el.
De aici va rezulta ea in tara curat agricola va
lipsi acea solidaritate de interese care singura e in
stare a aduna pe indivizii unei natiuni in un popor,
in o unitate comuna.
Cand alaturea cu agricultorul sta o fabrica de
postav, acela vinde fabricantului lana sa, plant ele din
care acesta scoate boelile sale; cand are o duMlarie
(tabachrie) Ii vinde peIle vitelor sale; cand are o
fabrica de chibrituri Ii vinde ciolanele §i brazil din
padurile sale. Apoi fabricantul de chibrituri are ne-
voe de carton pentru cutiile sale, §i deci da natere
unei fabrici de asemine carton care pentru a fi pro-
dus, culege, peticele cele mai proaste de prin pre-
jur §i ast-fel intrehnint,az i acest material brut care
remane de alt-fel firä nici-o utilitate. Tot acel fab-
ricant are nevoe de etichete tiparite pentru cutiile
www.dacoromanica.ro
8 STUDII ECONOMICE.
sale, deci are nevoe de impremerie altaturea cu fa-

brim sa, 0 aceasta are nevoe de cerneall, de litere ;
fabricarea acestora are 0 ea nevoe de metal din
care sä fie turnate, 0 deci de aici se nkte necesita-
tea deschiderei de mine care pentru a putea fi ex-
ploatate au nevoe de mkini, pentru fabricarea ca.-
rora trebue iarki o multime de produceri none
care toate dau nktere la o nenumèrat a. catime de
indeletniciri deosebite.
Ne-avênd poporul in o tarä agricola. nici o pu-
tinta. de a se deda la indeletniciri deosebite, ce va
face el ? Acei ce nu se vor deda la agricultura.,
ne-avênd nici-un alt mijloc de existenta., se vor in-
drepta cairà consumatorul cel mai mare, cAtra. Slat,
si'i vor oferi lui pentru plata talentele 0 puterile
lor.
Se va nkte deci in societatea curat agricolä boa-
la cea rea 0 perzetoare a fungionarismului, 0 fie-
care om ce 0ie sa. manueasca. pana va cere de la
Stat o bucatá de pane pentru 0linta sa. In loc de
a se nkte in tara. o clasä de oameni inteadever
productiva prin munca ei, se va ivi o clasä de pa-
rasiti care vor cere de la Stat sa.-o intretinä pe so-
coteala bietilor plugari, o clasä care in curand im-
partindu-se in partizi, §i sustinAnd pe acei ce le vor
promite, cand vor fi la put ere, o particicA din bud-.
getul, Statului vor arunca pe acesta in lupta cran-
cella 0 uricioasA a partizilor personale.
Lipsind in o asernine tar% tocmai clasa cea nea-
tirnatti pe care singur a. se poate baza o constitutie
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMICE. 9
democraticd (cdci agricultorii atirnd in tot-dea-una

de guvern, prin executarea muncilor agricole), re-
zultatul va fi cd demoerMia in acea lard va fi o
mare minciund. Fereascd Dumnezeu de o lard in
care voturile sunt impdrlite intre larani ce nu §tiu
pentru eine le dau, intre boeri ce le dau dupd inte-
resele lor agricole §i funclionari sau aspiranli la func-
liuni ce le dau dupd interesele lor personale !
In zadar deci se strigd dupd libertate in o lard
curat agricold, cdci ea nu este cu putintA de cat
acolo unde sunt oameni liberi, ear oameni liberi nu
se afld de cat in o lard unde industria joacd un rol
insemnat.
Pentru a rezuma deci cele spuse mai sus, vom
spune cd al doile pericol, la care este expusd o lard
curat agricold este funcfionarismul, lupta inverfu-
nate(' intre partizi fi falsificarea democratiei.
V. Al treile pericol al terei agricole.

Dacd pericolele stucliete Wind acum lovesc nu-
mai cat indirect in viala poporului curat agricol,
acela ce-I vom avea acum in vedere sapd existenla
sa in mod direct, ii taie raddcina sa chiar 0-1 con-
duce la peire prin imputinarea populatiei.
Intr'o lard curat agricold oamenii vor trdi foarte
rdu §i. reproducliunea lor va fi impedecatA in ma-
sura in care ei vor fi 1ipsi0 de cele necesarii. Douè
cause mai ales vor contribui la scAderea populMiei :
reaua viatd a populatiei agricole §i. burldck.
www.dacoromanica.ro
10 STUDII ECONOMICE.
Poporul de la lara., tèranii, cari sunt temelia ori-

carui Stat agricol, cki e singura clasA in adevèr
produaloare, vor trAi foarte strimtorati. Banul thud
foarte scump, munca cea atat de grea a campului va
fi foarte 'Au platitti. i ei vor avea de abia indestui
bath pentru a intimpina nevoile existentei zilnice,
si anume nu pentru a duce un traiu bun, ci pentru
a nu muri de foame.
Inteadevèr sä vedem ce poate ca.§tiga un tèran
la noi pe an : cel mult 1000 de lei vechi, daca are
doi boi, 0 600 dac5, e numai cu palmele. Din a-
cest chtig arat de minim trebue s. mhnance, sg. se
imbrace i sä petreacti, cAci petrecerea este tot arat
de necesarl omului ca i mancarea i imbrAcArnin-
tea. Va manca deci forte prost i anume came pu-
tinit, i pentru a introduce chldura necesarA in cor-
pul seu va intrebuinta Nuturi spirtoase 0 se va
deda patimei betiei.
pranii find saraci, comunele vor fi särace 0 nu
vor putea ingriji de nici-o nevoe a ob0lei: drumuri,
poduri, scoli, medici, veterinari. Locuintele teranilor
vor fi cele mai proaste, nu vor putea fi inchlzite
iarna i teranul va trebui s. inlocuiascä prin spirt
chldura ce va fi substrasä din corpul sin.
Jute() ast-fel de stare de lucruri, care va fi soarta
copiilor ? De sigur din cele mai rele. Mama fiiind
nevoitA sg. munceasa, aläturea cu Mrbatul ei, pen-
tru a ca§tiga zilnica hrana., va alitipta inferbintata
pe pruncul ce plange aruncat pe un colt de ogor
va da ast-fel s6. saga moartea in loc de viatti
§i-i
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMICE. 11
din sinul ei. Ingrijirea cea de tot rea a copiilor va

produce o mortalitate din cele mai mari i in loc
ca populalia s. sporeasca va sta pe loc sau chiar
va descrWe.
In ora§e §i in clasa culla o altà piedeca se va
opune cre§terei populatiunei, anume burlacia. Cari-
erele ne find sigure, ci atarnand in cea mai mare
parte nu de la propria destoinicie, ci de la voea gu-
vernantilor, tinerii nu se vor insura, ne voind a se
expune cu o familie nesigurantei positiunei lor. De
aceea ei vor a§tepta Ora vor avea oare-care avere
inainte de a se insura, i dupa ce i§i vor fi stri-
cat corpul prin o viata neregulata, vor aduce in
viata conjugalä ni§te puteri istovite cari nu vor mai
putea fi producaoare de copii. De aceea i vedem
in orapl nostru o multime de fete ce a§teapta a
se marita §i o multime de tineri ce nu voesc sa le
iee; famiiile nate sunt au copii foarte putini i a-
ce§tia cei mai multi sunt bolraviciosi, &and nastere
unor generatii din ce in ce mai slabe i mai prä-
padite. Ca exemplu viu de ce poate un neam de
oameni, ce se ocupa cu industria i comelul, avem
Evreii la noi in WA. Ace§tia §tiind ca-§i creaza ei
singuri pozitia lor i c ori cat de proasta ar fi
aceasta, este sigura, caci nu atirna de cat de pro-
pria activitate, i nu de la capriciul altora, se insoara
de tineri, au copii multi din cari tot-dea-una remane
un prisos peste generatia ce se duce. De aceea se ob-
servä fenomenul acela, foarte intristAtor, ca Evreii
sporesc in num6r, cAci na§terile la ei covir§esc mor-
www.dacoromanica.ro
talitatea, pe cand populatia romand scade, cAci nu-

mëral mortilor intrece pe acel al näscutilor.
Resumand deci pericolele la cari se expune o co-
munitate de oameni ce vroe§te sA trleasca numai
din munca pAmentului, gasim : 1) cá acea tarA va
fi silitA a cumpitra scump §i a vinde eftin obiectele
necesare traiului, va pierde deci cu timpul banii din
tara., importul intrecênd suma exportului: 2) ocupa-
tiunile nefiind variate nu va fi o solidaritate de in-
terese intre membrii acelui popor §i. negAsind ce face
se va indrepta toga clasa acea ce nu se ocupA cu
agricultura Ja budgetul Statului and na§tere plagei
periculoase a functionarismului; 3) in fine va pune
cutitul chiar la existenta poporului prin imputinarea
populatiei, provenith din shrAcia poporului.
Din aceste toate se poate vedea dacä este bine
ca un popor sl rAmanA numai cat in stare de a-
gricol.
VI. Tara agricola i -ara industriala.

S. punem acuma in asemanare starea a dou6 teri
din care una se ocupA numai cu agricultura, eee-
lalta se indeletnieqte §i cu industria.
Ce vor c'atiga ambele teri ?
SA lithm pentru exemplu o catime de Una pro-
dusa. de taxa agricolA §i lucrath. de sara industrialA.
Cine va caSiga in tam agricolA din producerea a-
celei lani? Proprietarul oilor, ciobanul ce le plze§te
§i care le tunde §i acel ce va transporta lana panil
www.dacoromanica.ro
in tara industrialh, luAnduse aminte insA observarea

Mena de noi in un § precedent el transportorul
va c4tiga pe socoteala proprietarulni oilor, scAclênd
cu atata pre-tul lãnii cu cat tara in care aceasta
trebue transportatA va fi mai indepärtatA.
Dacl punem aceea0 intrebare pentru tam Indus-
triath,, rèspunsul este cu totul altul. Vor c4tiga din
lucrarea acestei lani toti acei ce vor pune mana la
transformarea ei in tesëturi, acei ce o spall, o peap-
Mai o tore, o tesA, o boesc ; apoi vor mai ca§tiga
acei ce produc boelile, precum i acei ce le procurA
stofele necesare pentru fabricarea acestora. Tesatu-
rile trebuesc puse in kartii i impachetate, pache-
tele legate cu ni§te cordelute §i puse pe dinsele ni§te
etichete. Vor c4tiga deci fabricantii de hartie, de
cordele, de etichete. Pentru fabricarea hartiei trebue
iar4i o multime de operatiuni, i toti cei insArcinati
cu aceasta vor ca*.tiga pentru fabricarea corde-
lelor i etichetelor de asPrninea. In fine va mai ca§-
tiga transportorul ce va aduce inapoi marfa lucratA
in taxa agricolà, insA aice in loc de a se face acest
ca§tig pe socoteala fabricantului, se va face pe acea
a curnpArAtorilor prin urmare tot a terei agricole.
In un cuvênt pe cand in tara agricolA c-atiga
unul, in tam industrialA c4tigl o mie.
S. vedem acuma ce ca§tigA diver§ii indivizi in-
trebuintati la productiune in ambele aceste teri ? Un
cioban catigä la noi doi lei vechi pe zi cu mAncare
cu tot. Proprietarul unor oi dacl luiim in soco-
tealA intretinerea acestora, boalele la care sunt ex-
www.dacoromanica.ro
puse i cari pun in pericol capitalul insu§i sau o

mare parte din el, vom vedea thiar dacä el are o
mie de oi, abia ca§tiga an bun cu Mu la un loc,
cu ce sk-si intrOna familia sa. In lam industriala,
din potriva, cei mai pro0 lucratori sunt platiti cu
un franc, de asemene copii; cei mai de frunte au
4, 5, 6 §i Ora la 20 franci pe zi. Mai§trii de atelii,
comtabilii i directorii de fabrici au ades ni§te lefi
de care nu se bucura nici funciionarii superiori in
t,ara noastra.
Prin urmare a doua deosebire intre aceste done
feluri de traiu este ca pe cand in Ora industriala
toatd lumea cVigei mull, in lara agricola toatd in-
mea putin. Pentru ce aceasta ? Pentru o causa
foarte fireasca. Munca agricultorului, care produce
numai lucruri brute este brutd, de rind, poate fi fii-
cuta de ori cine cu put,ina rutina §i ILA nici un
soiu de invgiatura. Munca industriala, find inteli-
genta, trebue studiu pentru a se putea deprinde cu
ea ; este mai grea, mai fina i prin urmare mai
bine platita.
De aci insa va resulta alt nefolos al erilor agri-
cole fa cu cele industriale. Ele vor da cantitaii e-
norme de munca bruta pentru o câtime foarte mica
de munca inteligenta. Gate chile de grau nu sunt
oare caprinse in un ornic de Geneva? Sute de 16-
rani au asudat sub ar§it,a soarelui, luni de zile pen-
tru a produce, cea ce ornicarul din Geneva au pro-
dus in puOne zile cu o osteneala mai mult intelec-
tuala de cat fisica. De aici urmeaza ca Ora agri-
www.dacoromanica.ro
STUDIT ECONOMICE. 15
cola 41 dei toad' munca locuitorilor ei in schimb i en-

tru o mica portiune din munca terilor industriale.
Acesta insa este un rèu foarte mare, caci un popor
nu poate propäsi de cat in proporiiune cu cea ce
produce; daca productjunea sa va fi asa de proastä
in cat sa trebuiasca intrebuintatA toata pentru a plati
o portiune minima din munca altor tëri, atunci ea
nu va putet aplica puterile sale in alte direciiuni si.
anume in acele ce dau nastere progresului, si deci
va remanea indarapt. In cat vedem ca chestiunea
industriei in o lara nu este numai cat o chestiune
de caftig ci si o chestiune de civilisatie.
VII. Tara agricolä i -ara industrialä.

S. urmam mai departe asemanarea intre aceste
douè soiuri de lèri :
Tara agricola va cauta sa vênda productele sale
in strainätate, pentru a dobandi banii necesari spre
cumpararea obiectelor fabricate. Aceasta vênzare nu
se va putea face direct de la cumparatorii de grane
in t,ara agricola la consumatorii acestora in lerile in-
dustriale, ci vor trebui niste intermediari can l. sä
mijloceasca vênzarea si cumpararea granelor ; a-
cesti intermediari vor fi comerciantii. De asemenea
fabricantii de obiecte lucrate din strainatate, nu vor
putea vinde marfurile lor de a dreptul la consuma-
torii erei agricole, si, deci si aici comercianOi vor
trebui sa intervina ca niste canaluri prin mijlocirea
www.dacoromanica.ro
16 STUDII ECONOmiCE.
chrora sh se scurgh inhrfurile thrilor industriale in

cea agricolh.
Maxima comerciantilor este insh cumpdret eftin, gi
vinde scump, pentru a putea ast-fel realisa cktigul
cel mai mare posibil. De aice va resulta c. ei vor
chuta sh cumpere grhnele terilor agricole cat se poate
de eftin, i sh'i vêndä productele industriale cat se
poate de scump, i prin urmare ei vor lua asupra
tArei agricole un bir foarte mare. Comercianti sunt
insa pretutindenea, §i in tulle industriale, chci i co-
merciul este o ramurä necesara. §i deci indreptAtita
in viata economich a popoarelor. Deosebirea insh
intre Ora industrialh i cea agricolh. va fi urml-
toarea: Pe cAnd in tara industriall fabricele sunt
apropiete de consumatori §i comerciantii nu fac de
cat ufureazii desfacerea märfurilor ; in tara agricoll
ei, aducand märfurile tocmai din thri strh'ine, mij-
locesc chiar aceastä desfacere, care farh ei n'ar fi
posibilä, de unde resulta ch cktigul find in pro-
portiune cu slujba Pa'cuta, ei vor avea un cktig
mult mai mare de la tiara agricoll de cat de la cea
industrialh. Dacit observain acuma ca darea platith
comerciantilor este tot-dea-una in defavoarea -Wei a-
gricole, chci duph cum am vèzut in §§ anterioare,
la vênzarea productelor agricole cktigul comercian-
tului ca qi a transportului se scade din pretul yen-
zarei, prin urmare in dauna agricultorului ; la cum-
pararea productelor industriale, acest cktig al co-
merciantului se adaogh dire pretul curnphaturei,
prin urmare tot in dauna loeuitorului threi agricole.
www.dacoromanica.ro
MOH ECONOMICE. 17
Ast-fel flind, comercianOi ca§tigl in mod indoit in

taxa agricold, mai intdi din cumpdrarea granelor,
apoi din vênzarea mdrfbrilor ; procentul pe care ei
ii ieu pentru mijlocirea cumpdrAturei fiind cu atat
mai mare cu cat pietele sunt mai indepartate unele
de altele, resultA pentru taxa agricold pe fie-care
an o pierdere foarte mare care se adtmd sub formä
de c4tig in pungile comerciantilor.
Comereiantul este insd propriu zis o clasd nepro-
ductivd : cdei el in realitate nu produce nirnica, nici
product brut, nici product luerat ; el este in casul
cel mai favorabil un agent inlesnitor al desfacerei pro-
ductelor, prin urmare numai cat un element secundar
in mecanismul economiei. Tara agricold dd insä toc-
mai acestui element rolul precumpanitor ; el ca§tigd
mai mult de cat toti ; el se impartd§e§te cu portiunea
cea mai mare din produetul muneei locuiurilor ei.
Teranul asudei pe brazde ; comerciantul se imboyei-
fqte la tarabei. De aceea tèrile agricole vor numëra
proportional cei mai multi comercianti ; pentru cà
nicairea nevoea lor nu este a§a simtiid, nicdirea ei
nu pot gdsi o recompensd a§a de imbelvgatd a
slujbei lor celei atdt de put,in folositoare. Din aceastA
causa economicd se explicrt, nAvrtlirea streinilor la
noi in tard §i mai cu searnd a Evreilor. Pentru ro-
1111 de negutitor, streinul va fi tot-dea-una mai po-
trivit de cat naionaInI, intru cat negotul se face
tot-dea-una cu streindtatea §i prin urmare streinul
care are legdturi i cuno0inti in streinatate va putea
www.dacoromanica.ro
18 STIMMI t CONOM1Ct.
tot-dea-una mijloci mull mai urr relat,iunile terei in

strainatate de cum ar face-o nat,ionalul.
Pentru ce au facut sträinii in genere §i. Evreii in
specie averi atat de insemnate in lerile noastre ?
Pentru ca partea cea mai mare din munca noas-
trä a incaput in mainile lor prin mecanismul sus
arat at.
Gel mai bun mijloc pentru a scapa de ei care
ar fi ?
Ridicarea industriei in Romania, care ar imput,ina
nevoia de comerciant,i, prin urmare ar inchide ca-
riera celor mai multi din venetici ce cauta astazi
ca§tig urr pe spetele poporului roman. Intru cat stra-
inii sunt pentru o t,ará un pericol pentru nationalita-
tea ei, videm ca industria intr'o t,ara este nu numai
o chestiune de Nyiy ci §i una de wgionalitate.
VIII. Tara agricola 9i tara industriala.

S. urmilm mai departe paralela intre t,ara agri-
cola §i cea industriala §i anume sa cautam a ne da
samtt despre starea insa0 a agriculturei in aceste
douë teri :
Tara agricola va fi impedecata in inski esplo-
atarea pamentului prin lipsa industriei. Mai intai acesta
impedecare va fi simtita. din lipsa de varietate a
plantelor cultivate.
Tara curat agricola se va margini in cultura ei
la cereale : grau, orz, ov6z, popuriu, secara. Multe
culturi insa nu vor fi esploatate din causa ca pro-
www.dacoromanica.ro
STUDII tcomna. 19
ductul acestora neputand suporta exporttr §i trans-

portarea in locuri indepartate, §i. ele ne puland fi
intrebuintate in tara agricola la lucrari industriale vor
remanea cu totul parasite. A§a d. e. sfecla care este
o planta a cariea cultura (la un profit mult mai
mare de cat cerealele, dar care nu poate fi intrebu-
intatii de cat atunci cand are in apropierea ei o
fabrica de zahar. Apoi este de observat ca. sfecla
prin natura ei este cea mai potrivita pentru alterna-
rea culturei cu acea a altor plante, precum a gra-
ului, caci graul i§i ia hraria lui din partile supe-
rioare ale pämantului, pe cand sfecla cu radacinile
ei cele adanci ki scoate sucurile necesare crWerei
ei tocmai din päturile cele mai indepartate, ast-fel
ea alternandu-se cultura sfeclei cu a graului la.i sa
se odihneasca cafe o paturit de parnênt, ceea ce face
ca aeesta sa produca mai mult i mai imbelpgat.
Unde nu este insa fabriea de zahar sfecla nu póte fi
cultivatd. De asemine cu canepa. Aceasl a planta este
calata mai ales acolo unde se fac din fibrele ei
tesitturi grosolane precum panza pentru saci sau
franghii §i. sfoara. Unde aceasta nu se cauta se va
cultiva putina, prin lanurile de popuviu, cate-va
fire pentru semanta ei din care se scoate oloiul.
Numai putin insemnatA ar fi cultura plantelor ce
contin stofe colorate precum §ofranul §i allele, care
in terile agricole sunt cu totul parasite.
Agricultura insa intr'o tara agricola va suferf un
alt neajuns capital : greutatea ingra§arei pamentu-
lui. 0 tiara agricola este fatalmente impinsa a in-
www.dacoromanica.ro
20 SVIDII EcoNoma.
tinde necontenit cultura cerealelor si a imputina ast-

fel pkunele si prin urmare numerul vitelor ce poate
hrtini. Apoi cea mai mare parte din vitele ce se afla
in ea vor fi exportate pentru a fi vèndute in sträi-
niltate. Prin urmare numerul lor va fi in tot-dea-
una mic in asemAnare cu intinderea pamêntului. Asa
in Planta este un bou la 5 hectare, in. Anglia unul
la 3 hectare, in Belgia unul la 2 si jum. si in Ro-
mania unul la 8 si. un sfert hectare') ! Imputinarea
vitelor in Sara noasträ este foarte simtitá de cat-va
timp. Asa asemanand anii 1860 cu 1873 gäsim ur-
mätoarea osebire :
I 1860 1873
Cai 506,104 426,857
MAgari s't Carari . . . . 6,657 6,134
Boi, Vaci, Bivoi . . . 2,751,161 1,886,550
Oi 4,819,900 4,786,317
Porci 1,088,737 836,944
Capre 423,177 194,188**
Imputinarea vitelor aduce dupä sine neputinta gu-

noirei pämentului, c6.ei excrementele vitelor se due
impreun 5. cu aceste de ingrasa holdele tarilor in-
dustriale ; apoi singele de bou, cel mai puternic
mijloc de ingrkare se aduna in salhanalele sträine
dupà ce si-au luat sucurile din care s'au format in
sara agrieolLi. In fine mai este de observat c5. toate
*). Revue de deux mondes, 1 Mart 1862.

**). Ohédenare, La Roumanie économique.
www.dacoromanica.ro
resturile animale i vegetale cari rAman spre exem-

plu de la dubitul peilor, de la fabricile de zahar,
postavuri, chibrituri, hartii etc. ; toate aceste sunt
foarte bune pentru ingrkarea ptimêntului ; dar lip-
sesc cu totul din o tarA curat agricolâ. Un alt ne-
ajuns al terilor agricole este deci neputinta gunoirei
pamentului. Noi credern 'Anti acuma ct nu este
nevoe a gunoi pamêntul, intru cat el produce foarte
bine §i ftrLt aceasta ; dar uiLam un lucru : anume
ch la noi pamentul find foarte intins i populatia
foarte rara., noi ducem agricultura cu sistemul alter-
narii culturii i cu lAsarea parnantului exploatat, doi
ani in §ir, ca pirloaga sau batAturA in anul al treile.
Aceasta insá o pot face numai proprietarii mari
cari dispun de intinderi insemnate de phmOnt. Dar
pentru Oran care de la legea rurall au dobandit
4 fAlci de pAment, pe care necontenit le exploa-
teazA in fie-care an, acest sistem este cu neputintA
de aplicat §i. cultivarea aceluia0 pAmant in fie-care
an trebue sa. conduca. numai de cat la istovirea
puterilor acestuia, la secarea productivitatii sale
T6ra1ii dar vor fi nevoiti sá recurga. la ingrkat dacä
nu voesc sa, vada. pamentul refusandule produc-
tiunea, precum se vede aceasta in judetul Putnei,
unde tAranii au inceput a gunoia pamanturile; dar
aicea se lovesc de altä greutate, lipsa gunoiului.
Prin urmare tara curat agricolA va exploata rAu
chiar agricultura, caci mai intAiu nu va putea varia
cultura sa. apoi nu va putea inapoi puterile Oman-
tului i va sili pe acesta a refuza ori-ce productiuni
www.dacoromanica.ro
22 STUDII ECONOMICE
incat vedem cá industria este necesarci chiar pentru

prosperarea agriculturei.
Ix. Cum se lucreaza la noi paniêntul.

Cand dupa ce ai visitat t6ri1e stable, Prusia,
Francia, Anglia, Italia, chiar 0 Austria, te intorci
la noi in t,ara, farä se vrai it,i vine sa fad o ase-
manare intre modul de cultura ce il vez in Romania
0 acela din t,6rile straine. Ce te 1ove0e mai intai
este catimea cea insemnata de &want plina la noi
nurnai cu spini 0 burueni 0 necultivata. In strainä-
tate nu gase0i nici un colt, de pament necultivat;
cat mergi cu drumul de fer nu vezi rapi 0 po-
noare nici neregularilat,i de pament ca la noi in
t,arä cari impedica. plugul de a trece peste clan-
sele 0 reman sustrase culturei. Pretutindenea pa.-
mantul a fost nivelat de munca omului ; unde a
fost nisipos s'a ingra§at, unde a fost TnNtinos a lost
drenat, in cat mai ca. nu intalne0e locuri sterpe 0
necultivate. Din cOntra la noi in t,ara te apuch o
adev6rata jale cand vezi ce paraduiala se face cu
painêntul, caste part,i reman nelucrate, cafe bucali
care ar putea contribui la inbogat,irea lerei reran
de hrana. numai spinilor 0 scailor. Dar aceasta hpsa
de cultura. 10 are causa sa indreptkitä in put,ina-
tatea populatiei 0 prin urmare daca vorbim de ea,
esle numai cat spre a o arata ca un simtom dupa
www.dacoromanica.ro
care sh nu ne mirdm dach 0 in calitatea acestei

culturi vom gdsi ace1ea0 neajunsuri.
Granele pentru a da roade imbelvgate au nevoe
mai ales de douè lucruri : un pámAnt bogat i ploaie
la timp. S. vedem cum sd indeplinesc aceste doud
cerinte la noi in tard.
In privinta bogätii ptim'Ontului ea este ldsatii in
totul la aceea ce a fäcut'o natura care a fost cu
esceptiune darnicd la noi in tard. Se pare cd. am
fost stricati prin insu0 aceasta bogätie naturald,
chci n'am fost nevoiti ca Prusianul sä prefacem pus-
tiuri de näsip in pdmênt agricol.
Ingrkarile sunt la noi cu totul nepracticate, afard.
de ail in unile putine localitAti precum in judetul
Putna. Cu toate aceste cum am observat in studiul
precedent, taranii cari cultivd. in intregimea ei a-
ceemi bucatica de pdmênt in fie-care an 0 nu pot
ldsa ca pdmentul sa's1 reintregeascd. puterile cu pir-
loagd sau cu bátdturd, vor fi nevoiti in curAnd sh
recurga la ingraarea pämentului.
Agricultorii no§tri cred, eä daca vor ara sute si
mii de falci de gràu sau de popuvi se "WM imbo-
gAti. Dacri in loc de a face a.p., ar ara pe jumdtate
§i pe un siert, insä ar lucra pdmêntul mai bine §i
cu mai cu multh bägare de samd, ar dobindi c4tig
inzecit. Dar dac d. nu se ingraS pämêntul cel putin
sd se are cum se cade. Nici aceasta nu se face :
-ardturile la noi sunt cu totul primitive 0 adesa vezi
päruêntul numai rupt, infato0nd ni0e bulgdri com-
pacti de o märime insemnath, prin care mai cd. nu
www.dacoromanica.ro
poate strebate co1u sämInei. Aceasta tot din cauzA

el ceea ce se cauta la noi este mult dar nu bine.
Puterile lucatoare care sunt a..a de pOne se
risipesc in loc de a se concentra, §i. ast-fel nu se
produce nici-o datA ceva temeinic.
SA. vedem acum a doua conditie : ploaia. Aceasta
ni s'ar putea obiecta ch. athrnA de la natua i cum
putem noi face responsabili pe oameni de lipsa, sau
de prea marea ei chtime ? EatA cum : Este cunoscut
rolul ce'l au pAdurile in regulamentarea stArei at-
mosferice, anume cand atmosfera este prea incar-
cath cu aburi de apA, pAdurile sorb ace§ti aburi
rniqureazA ast-fel cAtimea de ploae ce cade pe
un loc dat. CAnd ar§it,a se prekinge§te ea scoate
din phduri umezeala ii revarsA sub formA de ploaie
bine fAcAtoare asupra irnprejurimilor. La noi nu se
ia nici o ingrijire pentru rmInt,inerea pAdurilor. VA-
qind proprietarii cA. din pAduri pot trage un profit
foarte mare, le tae cu de intregul ne rnai pA.strand
nici sAminceri nici parchete pentru reinoirea pAdurei,
nimicind ast-fel intr'un an munca secularA a naturei.
ExistA la noi o lege forestierA, dar numai pentru
phdurile Statului, pe ca.nd acele private sunt lAsate
cu totul bunului plac al proprietarului. TAindu-se mai
toate pAdurile, s'a stricat ecbilibrul firesc intre plo-
aie i sacetA §i. acum avem cand ani prea ploiosi,
child prea shceto§i ; ast-fel i§i resbunh natura de ne-
supunerea sau despretuirea vecinicilor sale legi.
Dar dacA am fAcut aceasta, cel putin s'o indreptArn
prin o udare artificialA care sA inlocueascA ploaia
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOM10E. 25
in timpuri de sa.ceta. Multi din proprietarii no§tri

au visitat Lombardia ; dar cMi oare vazënd admira-
bilul sistem de irigatiune ce exista. in acea Ora s'au
intors inapoi cu gandul de a imita cele ce vazuse ?
Cu parere de Au trebue sä zicem cä nici unul!
cu toate aceste rluri sunt destule in tara la noi §i.
morile ce macina Mina ar putea fi intocmite ast-fel
in cat la vreme de nevoe s. mi§te ni§te pompe care
s. scoata apa din riu i sa o reverse ca o undä re-
coritoare peste lanurile insetate.
Apoi and ploua. prea mult este iar4i un mijloc
recunoscut in terile streine de a inlatura pericolul
cel putin in parte a unei gramädiri prea mari de
ap'ä la thlacina plantelor, anume drenajul. Dar a-
ceasta este tot atat de putin aplicat ca i irigatiunile
ca i ingrekatul, i apoi ne mirm ca cele multe
culturi dau gre§ cand lasam totul in grija naturei
§i. nu vroim s. aplicAm inteligenta noastra. spre a
indeplini neajunsurile ei.
Cu un ast-fel de sistem nu sa poate. ajunge insa.
de cat la ruing., aka care §i tindem cu pa§i urie§i.
X. Resultatele agriculturei noastre.

0 tara aa de rëu cultivatá nu poate da de cat
resultate foarte slabe, in raport cu greutatea muncei
intrebuintate.
Mai intai recolta va fi in tot-dea-una nesigura.,
www.dacoromanica.ro
caci ea atarnh numai cat de la natura, de la ploi

venturi. Inteadevër, munca omului thud margi-
nita numai cat la incredintarea shmintei pamentului,
fail a se ocupa de loc cu conditiile cre§terei a-
ce§tia, va resulta numai de cat ch. accidentele at-
mosferice sa fie agentii ce vor determina recolta
campului 0 nu munca omului. De aici va urma
necesar cä anii rei sa precumphneasch pe cei buni,
intru cat se cer de la atmosfer a. foarte multe COil-
diiuni pentru ca o recolta sa nu dee gre§. In thrile
unde munca omului determin i conditiile de cre-
0ere a plantelor prin ingr4are, irigat,iune i drenaj,
acolo atmosfera cu togä importanta ce pastreaza,
ca element datator de viatA, totu0 nu mai este sin-
gurul agent ce determina productiunea. La noi agri-
cultorul duph ce au incredintat saint* campului
ki indreapth cat% ceriu privirile sale 0 mteapta
de la acesta ca umple ogoarele sale cu o pane
imbekugata. In alte ieri el pastreazä privirile sale
atintite tot catrh. lament, face sä lucreze pompele
cand ploaia lipsqte prea mult, sau deschide cana-
lurile drenajului cand este prea imbekugata, §i sile§te
ast-fel pe naturh nolens-volens s produca ceva. Cu
cat mai demn este rolul acesta din urm a. de cat cel
d'inthi! In unul omul este sclavul naturei, in celalalt
el se arath stapanul ei.
Dar nu numai ca recoltele sunt nesigure ; un ne-
ajuns mai mare love§te pe cultivatorii no0ri din ca-
uza relei calitati a granelor. Granele noastre i cu
deosebire gran de cati-va ani pierde in grbutate,
www.dacoromanica.ro
adeca o catime de grau românesc cantare0e mai

putin de cat ateeki catime de grau rusesc, ungu-
resc sau american, i prin urmare supusa proce-
sului macinarei da mai putind Mina. Aceasta este
o lipsa capitala a agriculturei noastre, caci este de
observat ca daca este s5. concuram cu natiunele ce-
lelalte agricole (America, Rusia, Ungaria), aceasta o
putem face numai cat prin calitatea §i nu prin can-
titatea sau eftinatatea granelor noastre.
Rusia, Ungaria 0 America produc atatea grane
Meat ar putea alimenta cu dênsele jumatate din po-
pulMiunea globului i catimea ce o varsam noi pe
pietele straine este minima in comparatie cu catimele
produse de aceste teri.
In privinta eftinatatei este de observat ca. Ungaria
este mai apropiata de terile apusului de cat noi :
Rusia are avantagiul eel imens al porturilor de Mare*),
0 America a gäsit un mijloc foarte ingenios de a
cktiga costul transportiilui grauld, care este mult
mai mare, anume acela de a intrebuinta puterea
motrice a mkinei ce mi§ca vapoarele incarcate cu
grane, spre a reduce pe aceste in Mina, ast-fel ca
din America pleaca incarcate cu grail i ajung in
Europa pline cu Mina.
Prin urmare vedem ca, in privinta cantitatei ei
ieftinatMei, nu putem concura cu nici o tara agri-
cola. Remane darä numai calitatea. Aceasta inca
*) Acest avantaj l'arn doldndit i noi prin anexarea Do-

brogei. Rendne s vedem CUM De vorn folosi de dinsui,
www.dacoromanica.ro
la granele noastre este foarte proastä. De pe pietele

Olandei granele noastre au fost cu totul excluse, §i
aceea0 mgsur a. vom vedea-o aplicandu-se O. de alte
teri.
Cauza u§uratatiii granelor noastre insa nu este de
eautat aiurea de cat in lipsa de ingrkare a ph-
mêntului.
Prin urmare vedem daca .agricultura noastrh mai
poate urma sistemul de pan g. acuma, filth a se es-
pune ea productele ei sh nu mai fie eurnphrate ni-
cairi, .i. atunci ce am face cu ele ?
-
XI. Creeterea vitelor.
Elementul principal care inlesne§te lucrarea pa-
rnêntului sunt vitele. De acest adevgr pare insh a
nu se fi convins inca de loc agricultorii no§tri ; cul-
tura cea mai inapoiata din toate in Ora noastra,
este acea a animalelor.
Anirnalele joach in viata economica a unui po-
por un rol intreit : 1) ca producgtoare de gunoiu ; 2)
ea producgtoare de valori (laptarii, par, lang, cio-
lane, piei, etc.), §i. 3) ca instrumente pentru munea
eampului.
l). Ca produatoare de gunoiu, animalele la noi
in Orä nu sunt de Me pretuite. Gunoierea Omen-
tului find inca necunoseuta, se intelege de la sine
ea producerea acestuia nu poate avea nici-o insem-
natate. Ba lucru neauzit, gunoiul la noi in Mc de a
www.dacoromanica.ro
MDR Ea:Mica. 29
fi intins pe lanuri se arde spre a fi prefacut in ce-

nu§a! Am aratat insii aiurea insemnatatea gunoiului
§i, din lipsa Intrebuintärei acestuia. am dedus u§ura-
tatea gränelor noastre §i scaderea amenintatoare a
preWlui lor. Prin urmare nu ne vom mai ocupa aici.
II). Valorile produse de vite la noi in Ora sunt
toate mai intai foarte proaste, apoi in catime cu
totul restrinsa. Reutatea calitaiei provine din primi-
tivitatea raselor ce le ere§tem §i neingrijirea corn-
plecta de starea animalelor. Pretutindene cultura
vitelor au interesat in gradul cel mai Malt pe oa-
meni ; la noi insa credem ca este de prisos a ne
ocupa de bou, de cal sau de oae ; de aceea rasele
la noi nu s'au imbunatatit nici-odata. nici prin eau-
tare mai ingrijita, nici prin cruciare.
Inteadev6r, sa cautam putin cum sunt ingrijite
vitele la noi ? Nutretul cel mai prost, adesea earba
arsa pana la radacina de razele soarelui ; la cai
foarte rar orz sau ova; ci numai fan care le in-
groa.0, pantecile §i'i face greoi, luandu-le puterea.
Oile sunt iinute earna afara §i din aceasta cauza
lana de pe ele este cu totul groasa, caci daca nu
ingrijim noi de caldura necesarit animalelor trebue
sa ingrijasca natura, inviilindu-le cu un cojoc cat
se poate mai gros ; oile cele cu lana mai fina sunt
merino0i din Spania unde timpul este tot-dea-una
cald. Un mijloc de a subtia lana oilor noastre este
de a le adaposti earna contra gerurilor. Boii §i caii
nqtri sunt cei mai pro§ti din lume, noi care cand-
va aveam ni§te cai ce aveau renume pana la Con-
www.dacoromanica.ro
30 S1uDIl ECONOMICE.
stantinopol, taxa cailor arabi. (Se §tie cA in tributul

vechiu al Moldovei &WA PoartA figurau i 40 cai buni
moldovene§ti). La expositia din Paris din 1878 s'a
vëndut un taur englez din rasa Durham cu 30,000
franci ! pret fenomenal i care ne vine greu de cre-
zut. Dar dacA asemAnilm taurii no§tri cu un ase-
mene animal, ai no§tri ne par ca's ni§te motani.
Patella numttra proprietarii aceia ce s'au ingrijit a
aduce boi §i vaci din streinAtate pentru a corci ra-
sele noastre i a le imbunAtAti. CAte herghelii sunt
la noi in WA ? Tamaslicurile de boi sunt crescute
numai cat pentru a fi ingra§ati la velnit,i i apoi
exportati ; dar sl se vadA vre-o cireadh de vite mo-
del inzestratA en tauri englize§ti sau francezi cari
sA imbunhtalasea rasa noastrA cea alfit de decOutA,
aceasta nu exista nicAiri. Aa nu se cresc vitele.
SA ne permitA agricultorii no§tri sA le dAm acest
sfat din cabinetul nostru, unde avem inaintea noa-
strA numai cäli i ,hartii, d-lor care se indeletni-
cesc numai cat cu asemine culturA din copilArie si
cA le spunem cä pricep de kc treaba; cA a
lasa numai vacile, oile i epele sh fete, {lira a se
ingriji alt-fel de praOla lor, nu vra sA zicA a cre-
§te vite, cA aceasta o pot face animale i in starea
selbaticA unde macar lipsa muncei le despagube§te
de neingrijirea omului. CrWerea vitelor noastre se
face ca in stare de salbeitacie, intreintintarea kr ca
in starea civilisatd. Cine nu vede ea exista o con-
trazicere din cele mai mad in o asemine stare de
lucruri ?
www.dacoromanica.ro
STUDIt Ea:MAME. 31
III). Intrebuintarea cea mai ordinara a vitelor la

noi in tara este acea pentru munca campului. In
alte teri vitele se subtrag pe cat se poate de la
mune/ pentru a se folosi din productele lor, dici
este un principiu mai presus de ori-ce indoeall :
precum aceeasi putere nu poate fi intrebuintata de
o-data in doue directiuni, de asemine nu pot vitele
sit fie intrebuintate si ca producatóre de valori si
pentru munca campului. Asa taurii, vacile boii nu
se ingrasä nici-o-data cat timp li vom intrebuinta la
tras. Pentru a prinde came pe ei trebue sa'i lasam
in liniste. Caii de cursa trebue ingrijiti alt-fel de cat
acei de birjrt si asa mai departe. Ffind cä munca
mecanica a boului poate fi inlocuith. prin acea a ma-
sinei nu intelegem pentru ce nu s'ar aduce pluguri
cu vapor si s'ar lasa boii mai ales pentru a II in-
grasati castiganduse indoit din venzarea lor. Dar a-
ceasta este greu de fácut cat timp niste asemine
pluguri trebue aduse din stráinatate ; daca am avea
fabrici in tar5. atunci s'ar schimba lucrurile. Incat
videm cum toate indeletnicirile sunt solidare, mai
ales videm cum ins5.0 buna stare a agriculturei
si a cresterei vitelor atarnä de la industrie.
Prin urmare pentru a ne resuma, cresterea vi-
telor in taxa noastra este din cele mai defectuoase.
Ea cere de la vite mult in privinta muncei, putin
in privinta productiunei, si ele sunt reu ingrijite pen-
tru a putea corespunde atat unei cerinti cat si ce-
leilalte.
www.dacoromanica.ro
XII. Celelalte culturi.

Despre culturile celelalte afara. de cereale §i de
vile vom putea fi seuri caci, ele nu sunt prea di-
verse in cat sä ne obosasca in enumerarea lor.
D. In randul intai vin paclurile, despre care am
aratat cele ce trebuia in un § anterior. Atata mai
vroim sä observam. De la introducerea drumului de
fer la noi in tara, eel mai mare pericol s'au apro-
piat de padurile noastre, anume acela de a fl cu
totul starpite i a sdruncina astfel cu totul echilibrul
atmosferic. Drumul de fer consuma la noi pe an mai
multe sute de mii de stanjeni de lemne.
Aceasta consumMie s'ar putea foarte u§or im-
pedeca prin exploatarea minelor de lignit ; dar des-
pre aceasta vom vorbi mai la vale la exploatarea
minelor.
ID. In al doile rend vin vide. Cum sunt exploa-
tate aceste la noi in tara ? In modul cel mai bar-
bar. Cate sunt vfile ce au o livadä in el §i anume
cate cu pomi hultuii, cari sa produca fructe al
ese, ce se vend iarna cu mai multi franci oca, si
cari singure ar fl de ajuns pentru a procura exis-
tenta unei familii ? Cate sunt viile unde se fac cla-
därii de p'oama coarna tot pentru iarna ? i dac .
n'ar fi cati-va Evrei cari sa se ocupe cu aceasta me-
serie, eine din noi ar mai gusta o bobitä de poamä
dupa luna lui Octomvre ? Apoi nu este ceva revol-
tator de a vedea asemene paraduiala a puterilor
naturei ?
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMIC& 3a
Vinul ee se scoate din vita este vendut in anul

chiar d'intaiu caste 2 lei vechi vadra ; ba unii chiar
vend apa de pe butuc cate un leu vechiu vadra,
in loc de a face totul prin putintA §i a zidi la vie
o pivnita in care se string recolta vinului din un
an i s'o venal. duph 2 sau mai multi ani cu un
pret tot mai insemnat. Si este observat ch cele mai
multe din vfile noastre apartin la oameni ce nu
trhesc numai din venitul lor, ast-fel ca sh-§i gh-
seasch o scuzä in nevoia traiului pentru vinderea
pripitä a vinului ; ci ele sunt a unor oameni ce
trhesc din alte ocupatiuni i cari deci prea u§or ar
put ea exploata \rifle intr'un mod mai rational.
Dar ori care ar fi starea viilor noastre, cum sunt
ele incurajate de guvern sau comunh?
Prin taxele cele mai exorbitante cari le ruineazä
cu deshvirOre. Ast-fel ruina din partea Statului, ruina
din partea proprietarilor i vroim ea vii-cultura sh
prospereze, sä fie o sorginte de avutie ! !
III). Tutunul. Cultura aceasta ineepuse a prospera

deslul de bine la noi in tartt, care prin elirna ei e
menila a produce un tutun bun, cand legea monopo-
lului veni i o sdruncinh din ternelie. Nu e vorbh,
Statul ca§tigh foarte mult in present, dar ruineazh
pentru viitor o sorginte de avutie pentru o multime
de particulari i Statul nu trebue st uite eh bo-
gatia publich nu este de cat suma bogatiilor private.
De când monopolul a ineeput a fi exploatat in regie,
aceasth culture, s'a mai irnbunathtit.
3
www.dacoromanica.ro
XIII. Laissez faire, laissez passer.

In econornia unui Slat pot fi aplicate doue sis-
teme la producerea bogiltiilor. Ace la in care Statul
se amested. cat se poale de put,m i, pentru a zice
ast-fel, stl in afará de jocul pulerilor economice,
acela in care Statul ie asupra':§i conducerea suprem6.
a intereselor economice a poporului, nu ca produca.-
tor, ci ca indreptrttor §i privighetor.
Principiul d'intaiu este pus in aphcare de State le
cele rnai civilisate, acele a crtror agriculturh, indus-
trie i comer t. sunt in cea mai mare inflorire. Acolo
Statul, dupa ce a intervenit la timpul necesar pentru
a aduce pe acele popoare pe calea propekirei materi-
ale, poale acuma, cand le-a dat lor in mana. do-
minarea materialrt a lumei, sti stee la o parte sim-
plu spectator a triumfului dobandit de dinsele. Dar
ele nu se multamesc cu atata.
Stiind bine d. predominarea lor economid. va
linea at ata timp cat celelalte popoare vor Ii ina-
poiete in producerea bogrqiilor, cat limp acestea vor
fi barbare in privirea ingrijirei de interesele lor ma-
teriale, ele cauth. a respandi ni§te principii foarte
profitabile starei lor actuale, dar ucigrtloare pentru
ori-ce popor ce nu este in stare sá concureze cu
dOnsele. Aceste principii sunt neamestecarea Statu-
lui in jocul puterilor produchtoare, principiul cu-
noscut : «Laissez faire, laissez passer.* Marea ma-
jonitate a scrierilor economice a timpului nostru sunt
din scoala aa numità a liberului schimb, §i cand
www.dacoromanica.ro
MOIL ECONOMICg. :35
se iveste cate o lucrare care cauta sa combata a-

semine teorii, in totul funeste popoarelor incepatoare,
atunci ele sunt atacate cu o asa inversunare in cat
se vede bine cit nu interesul stiint,ific le combale, ci
acel economic.
Economia polilich a Fran(iei si a Angliei nu me-
ria numele de sliintil; ea este o teoriel pusd iii ser-
yield unei practici i fund ca practica este profitabilA
(erilor acelora, teoria trehue sa vinit, s'a sustink pe
basa imor asa numite principii, interesul curat ma-
terial al acelor Stale, spre a-i da ast-fel o aparen(a
mai putin uricioash. Mind ca Franiiei i Angliei le
convine de minune a exploata lumea, de acea seri-
itorii ei consliut san neconsliut sus(in cit sta-
tele cele mai inapoiate trelme sit urmeze sistemul lor,
acela al liberului schimb. Sialul sa nu intervina ni-
cairea penlru a sprijini interesele economice care
ar putea prospera numai atunci cand nu resimt in-
gerenta guvernameniala. Pentru ce aceasta ? Pentru
cti Anglia i Fran(ia, find foarle inainlale in indus-
hie, coiner( si agrictilinra, popoarele cele mai ina-
poiale, lasate numai cat in propriele lor puteri, nu
vor putea nici o data sa concureze cu dansele i deci,
ne putand produce lucruri tot asa de btme si de
ieftine ca dinsele, vor remane pentru tot-deanna in
o atarnare fa(a cu ele.
Dna ne uitam insti nu la teoriile dupit care ar
trebui sit proceadit ler& spre a ajunge cultivate,
bogate i fericite ci la practica prim care unele in-
fradear am ajuns a fi atunci lucru curios
www.dacoromanica.ro
vom gdsi a nici una dar nici una nu au

ajuns la o stare infloritoare prin aplicarea teoriilor
liber-schimbiste. Aceste teorii sunt inteadevër cu to-
tul noue ; multi le dateazd de la Adam Smith din
secolul trecut ; dar in practica ele n'au pätruns de
cat de la 1825 incoace i anume in Anglia intai, mai
apoi pAnä la un punct oare-care in Frantia.
Viata industriald a .terilor civihsate europene da-
teazd inst din timpuri mult mai vechi ; ea s'au des-
voltat i intarit timp de sute de ani, pe cand libe-
rul schimb nici nu vgguse lumina zilei i pe cand
cu totul alte principii i alte idei predomniau in lume,
in mare parle falv ce e drept, dar cari contineau
un simbure de adevèr necontestabil ; cad alt-fel nu
intelegem cum cu ajntorul unor principii cu totul
fal§e s'ar fi putut desvolta starea materiald a po-
poarelor. Ar fi trebuit ca land la 1825 sä se vadd
in intreaga lume o stagnatiune omoratoare 0 nu-
mai cat de la aplicarea miraculoaselor principii a
liberului schimb sa. se schimbe de odatä ca in lo-
vitura cu o varglitd magicä starea popoarelor, §i
tocmai acele popoare ar fi trebuit sd fie mai prospere
cari ar fi inceput viata lor economica de la clonmirea
teoriei celei adevgrate fi nu ar fi fost intdrziete in
desvoltarea lor prin secoli intregi de o practicd ab-
surdit. Dacd, ne uitdm insa in lume vedem ceva
tocmai din potrivd. Popoarele cele mai bogate sunt
acele ce s'au desvoltat pe cand predomnia ingerinta
guvernamentala, ear popoarele acele inapoiate ce
cautd sä prop4ascd, acuma aplicand teoriele libe-
www.dacoromanica.ro
rului schimb raman cu totul indarat i ca exemplu

cel mai viu i cunoscut este insasi tara noastra,
Romania.
Ffind insa cä am sustinut cà tnrile ce astazi stau
in fruntea civilisatiei materiale s'au desvoltat prin
un sistem de ingerenta guvernamentala, adica pro-
tectionista, apoi fie ne permis a aduce oare-cari fapte
in sustinerea acestui adevèr.
XIV. Cum s'au desvoltat industria

engleza, franceza, germana.
Cand lumea intreaga era inca barbara, industria
s'a desvoltat in unele teri intr'un mod spontaneu,
Mra sa fie nevoe a fi sprijinita de cineva, intru cat
ea nu avea de sustinut o concurentil Asa s'a in-
tamplat, pentru Europa, cu Venetia si Tnrile-de-jos.
De indata insa ce industria s'a desvoltat in o
altá Ora vecina n'au mai fost in stare sa
tarrt,
dee nastere unei industrii pe o cale fireasca, ci a tre-
buit sh urmeze una mäestrita. Pentru ce aceasta?
Peniru ca industria'cere niste cunostinti speciale, cari
nu pot fi la indamana tuturor, i pentru ca a te
pune sa le descoperi de la inceput pe cand altii
le praefica acurn de sute de ani, ar fi o ostenealn
zadarnica. Dar mai este inea eeva. Industria cere
pentru a prospera jertfa a o multime de capitaluri
la inceput, care nu aduc nici un venit, in cat chiar
din aceasta cauza o fabric& noun. va concura tot-
www.dacoromanica.ro
dea-una cu greutate cu una veche. Cea veche care

lucreazd de 50 de ani i a scos acum capitalul pus,
prin caVigul ei ; cea noud care abia incepe a func-
iiona trebue al scoatd de-acum inainte i apoi
s. realizeze caOgurile. De unde resultd cd fahrica
veche va pulea in tot-dea-una sd produch lucrurile
mai eftin de cat cea noud. Ceea ce se'niampld en
o fabricd se intampI i cu industria generald a unei
ièri.
Tara industriald veche va produce deci mai binv,
find eh e mai deprinsd cu procesurile industriA ; ci
mai eftin, find cd a scos prmd, acum capitalul pus.
Pentru ca o lard agricold deci sa poatA introduce
la dansa nite industrii pe caH le vede in t,6rile
vecine, va irebui numai de cat sd alerge la protec-
Ounea guvernului. Cu alte cuvinte nu puterile cele
slabe ale privatilor vor putea sd inving concurent,a
induslriei slabilite, ci Statul, adecd colectivitatea in-
divizilor va Irebui sh lupte pentru a putea repurta
acéstd mare victorie, care este adesea mult mai greu
de dobandit de cat acele de pe campul de resboiu.
Cum au introdus Englezii industria in tara lor ?
Pe limpid lui Eduard III (1327-1377), Anglia era
o (ard exclusiv agricold. Ea iwoducea land brutd
in calime insemnald, exportand'o in Flandra, de
unde o introducea indardt sub forma de lesdturi, cum
fhcem noi astd-zi cu sumanele din Brarv fabricate
din lana oilor noastre. Acest rege insemnat, vdzind
ce eftin se vinde o catime de land englezd, care pre-
faculd in leseturi se revindea in Anglia foarte scump,
www.dacoromanica.ro
in cat o aline foarte mare de munch engleza era

data in schimb pentru o catime foarte mica de munca
flainanda, se hothri a introduce si in tara sa in-
dustria ieshturilor. Publica deci un edict prin care
chema in tara sa lucratori-tesatori flamanzi, oferin-
dule primênt gratis, imprumuturi iarMi gratis din
casa Statului pentru intemeerea industriilor lor, scu-
tire de dari si in sfarsit, ca un mijloc mai puterMc
de atragere, férneele cele mai frumoase si mai bo-
gate din popor ca sotii pentru cei ce vor vroi sh se
insoare. Ast-fel reusi acest rege a stabili in curind
fabrici in Anglia si respingend apoi marfurile strene
prin taxe protectionisle, el puse baza desvoltärei in-
dustriei engleze.
Mai thrdiu eine puse baza mhrimei comertului
englez ? Cromwel pnin actele de navigatiune, pnin
care lovi in comertul olandez, a chrui concurenta
impedeca cu totul desvoltarea celui national. Prin
urmare, MIA a ne opri mai mult la aceasta taxa,
constatam eh impulsul cel mare dat industriei gi
comertului englez este datorit unei ingerinti gayer-
namentale, protectioniste.
ln Franta avintul cel insemnat dat industriei fran-
ceze este datorit IM Colbert, si acesta a fost de si-
gur cel mai declarat partisan al ingerintei guverna-
mentale, asa ca astilzi in econoinia politica colber-
tism i protectionism au mai acelasi inteles. Colbert
cautã intai sh atragh in Franta lucrrttori si mesleri
aducOndu'i acolo prin felurite rnijloace, din
care eel mai original este furarea lor ; asa a facut
www.dacoromanica.ro
mai ales cu mesteri uglindari din Venetia, ce nu

putea sa-i capete cu nici un pret. Apoi facea im-
prumuturi gratis industriasilor, le dedea premiuri
pentru fabricatele cele mai bune, pedepsia cu mare
asprime fratula in industrii §i ingrijea ca fabrica-
tele franceze mai ales acele ce se exportau in Orient,
sä fie de calitatea cea mai bunk, prin care atrase
mai tot comertul Orientului in manile Frantiei. In
sfirsit pentru a protegui desvoltarea industriei el puse
un tarif foarte ridicat asupra mkrfurilor streine, §i
ast-fel dadu nastere industriei franceze. Prin urmare
§i propasirea materiall a Frantiei este datorith tot
sisteinului protectionist.
In Germania incepu o iniscare industrialá mai
pronuntata de la revocarea edictului de la Nantes
prin Ludovic XIV, care aduse in Germania o mul-
time de negocianti i industriasi francezi. Acestia
funk foarLe proteguiti de guvernul german si cu deo-
sebire de acel prusian, i pusera basa desvoltarei in-
dustriei in aceastä tara. Veni apoi Frideric cel Mare,
care, prin m'esurile acele aplicate de Colbert in Frantia,
reusi a aduce §i statul sen la o stare rnateriala foarte
prospera.
In sfirsit America si Husia datoresc propasirea
lor economica tot sistemului de ingerint g guverna-
mentala, i oarnenii marl ai tuturor timpurilor au
gasit in acest sistem mijlocul de a ridica pulerile
productive ale natiunilor. Astazi chiar Anglia ye-
zênd concurenta cea teribilk ce i-o face America,
ncepe a da in urnalele ei (Times) o luare aminte
www.dacoromanica.ro
mai serioasa. sistemului protectionist si a nu'l mai

dispretui cum Meuse pad. acuma. Timpul nu este
indepärtat cand Ora liberului schimb va adopta in
practica ei sistemul contrar, pastrand teoriile sale
pentru acei ce sunt indestul de simpli a le lua drept
norma adevèratä.
-
XV. Industria si ara noastra.
Acest titlu poate pärea la multi ca o luare in ris.
intr'adev6r c. asa este ; citci ce insemnare póte
avea a se vorbi de industrie in tar6. la noi ? Dacä
totusi facem aceasta, nu este pentru a se trata des-
pre un lucru care nu are fiintà, ci pentru a se arAta
cum a fost o-datá si a compara starea in care ne
aflam asti cu acea in care eram dnd-va.
Tara noastrti n'a fost nici-o-dath o tara industrialà,
adid nici-o-datA productiunea principalä a terei n'au
fost obiectele lucrate si nu s'a exportat din tarä,
ca obiect de comert, aseminea lucruri. Dar, dad
tara nóstrA n'a avut nici-o-datA industria mare, a
fost un timp in care industria mica multämia in to-
tul trebuintele locuitorilor.
Asa e un fapt cunoscut fie-druia, cli pad mai
daunazi toate obiectele lucrate, trebuitoare thranilor,
se filceau in tarit : p'anza de casa pentru crunesi,
stofa cea groasa din care se fAceau sumanele, frin-
ghia, sfara, fierale de plug, topoarele i alte unelte;
apoi unele lucruri chiar mai fine, precum : sterga-
www.dacoromanica.ro
rele, came§ile cu altit,e, scoartele, burangicul, toale a-

ceste obiecte se lucrau in tali)," de catre femeile ad-
tanilor, cari se indeletniceau cu aseminea trebi, pe
cand barbatii lor lucrau la munea carnpului.
Dar nu numai trebuintele taranului erau multa-
mite in tat* ci panh la un punct chiar acele ale
orhvnilor. Asa de exemplu erau mai multe indus-
trii destul de infloritoare, precum acele ale dubh-
larilor, blanarilor, abagerilor i alte aseminea. As-
tazi toate aces! e industrii mici s'au stins i Popo-
rul intreg cumpara din teri streine toate obiectele
neeesare traiului sea. Panza de cash a fost inlocuitä
cu america, malt mai proasta dar malt mai china ;
sumanele in loc de a mai fi lucrate in pivele noas-
tre se importeaza din Brasov ; franghiile si sferile
tot de acolo; fierale de plug, topoarele §i in genere
toate uneltele din Austria ; piele dubite din Austria §i
Frantia; blniIe lucrate din Rusia i a§a mai departe.
Nimicirea industriei mici a Rornanilor s'au fault
in doua directiuni : inteu prin concurenta produc-
telor straine, al doile prin concurenta insu0 in tara
a fabricantilor straini, mai ales Evreii in Moldova,
Grecii i Bulgarii in Muntenia.
Concurenta tèrilor strèine au ruinat industria cea
mica din Romania, din causa ca industria casnica
nici-o-data nu poate concura cu industria mare. A-
ceasta din urma intrebuinteaza mmini care uvreaza
productiunea i munca inteun mod insemnat i ef-
lineaza deci in propollie valoarea productelor.
Aceste find aline vor fi cumparate cu preferinth
www.dacoromanica.ro
de chLre oamenii ce nu dispun de mijloace, precum

sunt thranii. i ei vor gäsi mai folositor a intrebu-
inta pe femeile §i fetele lor la munca chmpului,
din care pot ch§tiga bani, cu care sh cumpere cele
necesare, de cat sh le lase sh '0 piardä vremea in-
grijinduse de tors 0 tAsut. Aceastä schimbare a ro-
lului femeilor a adus insh in viata thranului turbu-
rarea cea mai gravh.
Femeea i fa ta taranului nu mai sunt gospodine
ci unelte pentru munch, asemine dobitdcelor ; puse
ele la o indeletnicire care covirseste puterile lor
fisice, ele sunt ruinate in corpul lor i aduc ca mame
ni0e puteri istovite la procrearea copfilor. Lipsind
ele toath ziva de a cash impreunh cu baxbatii, eine
cauth de gospoderie ? Nimene.
De aceea nu trebue s. ne miram dach trecand
prin satele noastre vedem ne§te case ata.t de nein-
grijite, nevhruite de ani intregi, MA, garduri, fárh
§uri, far% ocoale, ce samhnh mai mult cu niste
bordee a unor nornazi de cat cu locuintele unor oa-
meni a§ezati.
Unde se mai v&I acele brae pe care gospodina
le trAgea cu luare aminle in jurul casei trurnos
varuith 0 care dovedea pànä la un punt un gust
chiar esteLic, un gust de ornarnentare ? De livezi in
jurul caselor nici se mai pomene0e i numai cat
unde §i unde vezi cate un porn Mtran, care a rh-
mas ca martur a timpurilor vechi spre ironia 0 bh-
taia de joc a celor de asthzi.
Ghina, rata, gasca mai ch au dispärut d'impreju-
www.dacoromanica.ro
rul caselor sätenilor : untul ce '1 manchm se aduce

din Bucovina, si lucru extra-ordinar chiar cartofele
au inceput a se introduce la noi in tarti, care pare
ch vroeste agi mhrgini silintele numai la produce-
rea gräului si a popusoiului.
Ffind ch aceste gräne sunt singurile ce pot fi
exportate, impreunä cu puin orz sau ovès, apoi a-
gricultorii nostril siii sh'si incoarde toate put erile
lor pentru a putea scoate atata cat trebuintele unei
taxi civiisate in privinta cheltuelelor, dal% barbarh
in privinta producerei o cer numai de cat, sh de-
dau numai cat la producerea acestor cereale, la-
sand cu totul in parasire ori-ce alth cultura, in cat
in curand vom fi nevoiti a importa din alte tèri
phna i producte agricole, altele de cat grhnele.
Cu industriile mici cate au mai Minas, se inde-
letnicesc, mai ales in Moldova, streinii f cu deo-
sebire Evreii. Pentru ce au inlocuit oare acest neam
de oameni pe Romani in ocupat,iile industriale ? Co-
mertul are in genere un principiu care 'i slujeste
de bazh : ,cumphrh eftin si vinde scump care pen-
tru a pulea fi pus in aplicatie cere o multirne de
minciuni, precum laudarea exagerath a propriei marfl,
injosirea marfei ce vroesti sa cumperi i altele de
aceste. Industria s'a molipsit si ea de aceste proce-
dari necinsfite si crtutand a da productelor ei nu-
mai cat aparenta buna i solida, ascunde o multime
de smicherii menite a imboghti pe producator in
dauna consumatorului. Dar in aceste operatiuni pie-
zise sunt grade de neonestitate care se schimbh duph
www.dacoromanica.ro
caracterul individual si mai ales dupa acel national.

Credem eh nu gresim sustinand ca cel mai mare
grad de neonestitate in privinta productiunei l'au
ajuns Evreii ; de aceea e cu neputinta ori carui alt
om a concura cu dOnsii, mai ales cand e vorba de
a produce lucruri eftine, caci nimeni nu stie asa de
bine sh ascunda minciuna sub fata adev6rului. Prin-
cipiul evreesc este paralel cu acel al coinerciantilor :
,prodif cat de Mu si vinde cat de eftin. Fata cu o
asemine concurenta neleala si mai ales din causa
ca. Evreul se multumeste cu foarte putin pentru exis-
tenta sa zilnica, in cat el poate trai cu un castig
-mult mai mic de cum ar fi necesar Francezului,
Germanului sau Romanului , intelegem prea usor
cum de industria mica representata de Romani au
trebuit sa piara. De aceea vedem Evreii intreprin-
zOnd niste meserii pe care mai nainte numai Ro-
manii si Tiganii le esercitau precum sunt cele de
mindirigii, spoitori, ferari si pana si respectabila pro-
fesiune a barbierilor au ajuns pe mainile Evreilor.
Daca aceste imprejurari nu ar esplica inert pentru
ce Romanul pare chiar a fugi de ori-ce munca in-
dustriala, complectarea esplicarilor se va face mai
jos sub critica sistemului de invetament.
0 altà causa care esplica minarea industriei casnice
la Romani isi are originea ei in regimul economic
caruia au fost supuse terile noastre.
www.dacoromanica.ro
46 STUDII tCONOMICE.
XVI. Istoria regimului economic.

Dupe ce Moldova §i cu Muntenia intrarh sub su-
zeranitatea turceasch, Turcia le impuse §i tracta-
tele ce le Meuse cu Francia, Anglia, mai apoi §i cu
alte teri, prin care taxa importului era redush la 3
la suth. ast-fel eh acele tractate de §i nu incheete
de noi, ne legau totu0 in mod abusiv, a respecta
alchtuirile contractate de poporul suzeran. Cel inthiu
tractat de pace §i amicitie, care contine deja unele
dispositii relative la negot, a fost incheet intre Poarth
si Frantia in 1535 ; acesta a fost urmat de alte
tractate in 1569, 1581, 1604, 1614, 1673, 1740,
§i mai la urmh in 1802 §i 1838 *). La inceput taxa
de import pentru productele industriei franceze pre-
cum §i acea de export pentru productele turce§ti era
de 5 la suth, dar printr'un tractat de comerciu mai
nou ea fu redush la 3 la sutA, dupe cum se poate
vede aceasta din articolul inserat in tractatul cu
Rusia din 1783 §i reprodus aici din capitulatiele frau-
ceze **). »De §i negustorii francezi au OMR mai ina-
inte 5 la suth. vamh pentru mhrfurile ce ei adu-
ceau in statele noastre i pe care le duceau de aice,
dar find ch s'au rugat de a reduce acest drept la 3
la suth in considerarea prietiniei celei vechi, ce au
cu sublima noastrh Poarth i a rughmintei lor de a
insera aceasth schimbare in nouele capiIulaii, noi
*) .Martens et Cussy(, Recueils des traités, IL p. 278.
**). .Martens L. c. I. p. 287.
www.dacoromanica.ro
STUDII tCONOMICE. 47
am primit cererea lor i ordondm ca in conformitate

cu ea sa nu se mai poalä cere de la ei mai mult
de 3 la sutd. etc.« In 1838 insa 0z:end Frantia ca
Turcii tot urmeaza a lua pentru export 0 import
oare-care alte dari neprevèzute de tractate, conveni
cu Turcia, ca pentru marfurile exportate din Turcia
sá plateasch 1.2 la sula, ear pentru cele importate 5
la surd, ceea ce se regula prin conventia Mcheeta in
1838 intre Frantia §i Poarta Otomand, art. IV 0 V *).
Ceva mai tarziu de cat Frantia, sub domnirea
lui Jacob I, intra 0 Anglia in leghtura cu Poarla
prin traclatul din 1606 chruia urmeaza tractatele
din 1641, 1675 0 1809 "). Dreptul de vamrt care
de sigur la inceput era 5 la suta ca i pentru mar-
furile franceze se reduce mai apoi la 3 la suta, päna
cand din 1838 urmeaza aceia0 modificare in tariful
vamal ca si pentru Frantia***).
Dupa aceea incheiara Teri le de jos, Spania, Italia,
Austria. Rusia conventii comerciale cu Turcia, toate-
find primite pe picior egal cu natiunile cele mai fa-
vorizate, Francezii i Englezii, i indatorite a Oda
3 la suth din valoarea marfei importate i expor-
tate ****). Dupd drept, Moldova 0 tara Rornaneasca
*). .Martensc IV p. 543-5i8.
**). 'Martensc II p. 174 si 333.
***). "Martenst IV p. 533.
4**,0). Pentru cele doue siciii tractatul din 1740 si 1799,
'Martens L. c. II p. 154. Pentru Austria din 1640,
1699, 1718 (Carlovitz) 1739 (Belgrad), 1747 0 1784.
'Martens I p. 319. Pentru Spania 1782. 'Martens
I p. 235. Pentru Prusia 1761. 'Martens I p. 11. Pen-
tru Rusia in 1711, 1739, 1774 (Cuciuk Cainardji),
1783. Martensc I p. 111, 162, 278.
www.dacoromanica.ro
ea teri tributare nu erau de loe legate prin conven-

tiile comerciale incheiate de curtea suzeranh *),
dar in fapt lucrurile se petrecurtt alt-fel. 'rerile ce
impingeau pe Turci la tractate aveau tot interesul
de a ne considera i pe noi ca legati prin aceste
conventii, i pe de altä parte puterea Turciei i sl5.-
biciunea noastra explich indestul cum acest principiu
de drept international nu fu respectat i noi azu-
rgm victima puternicilor no§tri cornpetitori. Moldova
§i Tara Romkneasc . furg, de considerate ca legate
prin tractatele incheiate de Turci, i aceasta nu numai
indirect dar se exprima chiar categoric in unele
Iractate de cornerciu, a.a d. e. in tractatul eu A-
ustria din 1784, in care in art. H se spune ca :
.De §i dispositiile relative la vamä sunt clar §i
precis ltimurite in tractatul de comerciu de la Pas-
sarovitz ;find insä ca internunciul a declarat cä
prin trecerea timpului s'au strecurat in privirea a-
eelei avzäri mai multe abuzuri contrare regulei sta-
bilite in provinchle otomane §i mai ales in Moldova
pt Valaeltia, Sublima Poarlii. le confirrnh aid-- din
non pentru a ft de acum observale in intrey impe-
niul otoman **). De asemine in tractalul eel mai non
incheiat cu Frantia i Englitera in 1861 se prevede
in art. XX c5.: .Tractatul se va pune in lucrare din
*). Starea de popor tributar nu implicl de cat acele in-
datoriri ce i le-au luat expres tam asupra-§i. In toate
celelalte priviri este stat suveran.
**). zMartens4 I p. 319.
www.dacoromanica.ro
ziva incheerei sale §i va rtimane valabil pe 28 de

ani. Supunerea acestuia la vre-o revisie, sau decla-
ratja de a voi sa se prelungeasca validitatea lui
inca pe 21 ani inainte, trebue sil se faca duprt de-
curgerea de 14 ani. Va avea tdrie peste tot te-
ritoriul turcesc inclusiv Egipetul, dependintele africane,
Moldova, Muntenia. Ina lta Poarta se declara gata a
conferi §i alLor natjuni favorile garantate prin a-
cest tractak *). De aeeea i vedem cum Poarta ne
impune direct prin firmanuri respectarea acelor trac-
tate. Ast-fel prinlr'un firman din 1843 Oclomvrie,
Poarta ,conform regulamentelor de vami, a door
observatjuni sunt obligatoare pentru tot,i supusii im-
periului nostru conform tractatului de cornerciu cu
puterile amice, care fixaza la 5 la suta dreptul de
perceput prin vamile imperiului nostril pe toate
marfurile hnportate din str6inatate, värnile valache
vor percepe, fie pe apa, fie pe uscat, dreptul de 5
la suta pe toate marfurilei mporiale in principal a **).
Printeo scrisoal e viziriala din acela an, Dechem-
vrie, adresala Donmului Valaehiei, se preserie ca de
la milrfurile austriace alat exporlate cat i importate
sa se iee numai 3 la sutil ***).
In 1859, Guvernul turcese vkind cà prin taxa
de 12 la sula asupra exportului cauza un mare rim
*. .Analele econornice 1862 p. 159.
** . Martensc V p. 367.
*4'4 ,Receolta dei trattati de suditi austriaci negli stati della
Porta ottomana., 1823 p. 206.
4
www.dacoromanica.ro
50 STIJJMI ECONOMICE.
agriculturei imperiului seu, numai o comisiune inser-

cinata cu schimbarea tarifului vamal, ast-fel ca taxa
de export sa fie redush la 8 la suta si de acolo in
fie-care an sa se reduca cate 1 la sutA incat duprt
8 ani exportul sit fie cu totul liber, iar lipsa resul-
tata in casa statului din aceasta reducere sa se im-
plineasca dintr'un adaos de 3 la suta la taxa de
import, care fu prin urmare ridicatrt la 8 la sutA.
Prin tractatul din 1861 incheiat pe 25 ani intre
Fran Va., Anglia si Poarta otomana, se introduce
acea taxa de 8 la suta asupra obiecLelor de import,
care fusese fixata prin reforma vamala a imperiului
otoman. Flind ca prin acest tratat despre care s'aA
aratat mai sus se coprinde in mod expres si pro-
vinciile Romane ca parte integrantrt a imperiului
otoman, terile noastre pentru a face un act de au-
tonomie redusera cu jum. la suta acea taxa de 8 la
suta penlru a protesta ast-fel in contra acelui abus
ce'l filcea Poarta arogandu-si asupra noastra drepturi
ce nu le avea. Ast-fel ajunsertim noi a impune nu-
mai 7 si jum. la sutä pe marfurile strrtine, care
taxa poate fi consideral a mai mull ca o taxa fiscala
de cat ca una protect,ionista.
De cand Romania a ineeput a Irai en o viait
proprie, mai multe tèri Ii propusera a inchie niste con-
vent,iuni cornerciale care n'avura altrt Villa de cat
de a lega direct pe Romania la acele obIigaiuni
ce i erau impuse cand era iara vasalrt. Ast-fel Austria
incheie intftiu in 1876 convent,iunea ei comerciala cu
t,ara noastra, in care mai toate taxele a fost reduse
www.dacoromanica.ro
STIIDI1 ECONOMICE. 51.
la nor putin de cum era sub regimul turcesc §i a-

semeni conventiuni a fost inchiete apoi in toate
cele-lalte stale europene.
XVII. Reul sistem de instructiune,

Sá trecem acuma la altA cauzA, care a impie-
decat desvoltarea industriei noastre i anume a in-
dustriei mici, pe cOnd liberul schimb a fost dhu-
nator mai cu seamA industriei man. Aceasta este
instretiunea cea nepotrivitA, ce se da poporului. Cel
putin aici nu se vor pute apAra oamenii no§trii
de stat cu greutrItile politice exterioare, precum pu-
teau sit o facA panit la un punct la liberal schimb.
Instructiunea publicO este o chestiune de adminis-
tratie internIt si ea stA cu totul in voea guvernan-
tilor no§tri. SO vedem ce am facut din ea i ce bine
s'a adus poporului cu co1i1e ce le avem.
Sisternul nostru scolar e in genere ay. intocmit
Mart sit dea terei biurocrati i functionari. De la
scoala stiteasch Willa la Universitate se invatit in
scoalele noastre intr'un grad mai mare sau mai
mic §tiinta mult pretioasa de a mAnui pana pentru
a intra in vre-o cancelarie. Din satenii cei cu carte
se naste clasa cea scArboasA, demoralisatA i corupta
a notarilor, care sunt o ciuma pentru taxa noastrA.
Din orasenii cei mai mici esa grefierii i sub-gre-
nerd i legiunea cea neslar§ita de copisti i scrii-
tori. Din UniversitOti esA mai inainte de toate advo-
www.dacoromanica.ro
catii sau juristii cari infra, in magistratura, apoi me-

dicii cari, a§teapta tot salarii de la stat, §i, de cand
avem drumuri de fer mai esa 0 ingineri dar tot cu
speranta. de a intra fn budgetul statului. Prin urmare
ce produce scoalele noastre ? aspiranti la posturi §i
nimic mai mult. .Si pericoltd cel mare este crt prin-
teo asemine cre§tere §i instructie se detrage chiar
clasa de jos a poporului de la ocupatii productive
0 se invatrt a trai ca parasiti pe socoteala statului.
Baetul lui Badea Stan dupe ce a invètat 0 el a
incurca doue buchii, nu mai vroe0e in ruptul capului
sa mai iee de coarnele plugului, ci se face §i el boe-
rina§, imbraca surtuc 0 pantaloni, pune pana dupa
ureche 0 se face notar in satul seu. Baetul olarn-
lui sau a barbierului (singurele industrii ce au mai
remas in mhinile nationalilor) dupe ce esa din scoala
primara intrit in gimnasiu, invata grece0e , lati-
ne0e, frantuze0e,risum teneatis 0. apoi inira §i el
copist 0. din 90 lei pe lima gase0e mijlocul de a
pune palrtrie naltrt 0 de a se plimba Dumineca pi-
cior peste picior in birja la Copou sau la osea.
In loc ca baetul olarului sa invete me0e0igul ta-
tului seu sau un alt analog, el i0 esa din sfera sa
0 devine un consumator parasit care nu produce
alt ceva de cat fe§1ele0e pe an cate-v a topuri de
bartie. Aici e r'eul cel mare al instructiunei noastre.
cei scoate din sfera lor oantenii de jos pentru a-i a-
runca infro posifiune mciestritei pe care apoi nu o
mai pot sustine de cat prin §arlatanii 0 cotcarii,
corupand ast-fel oamenii pana in moralul lor. Dar ni
www.dacoromanica.ro
se va spune el acesta este pretiosul sistem al ega-

litätii, cä pentru ce s. n'ajung 5. i opinca dacg, are
talent, aláturea cu ciubota. Dar ! dacd are talent.
Acesta insb. va e0 la lumina. numai de cat, ca.ci
talentele nu reman sub oboroc, f ele in tot-dea-una
ii fac drum 0 ese ls vëzul tuturor. Dar oare se va
pretinde cà tati scriitormii noWi sunt talente, care
pleat de Dumnezeu de s'ac fi perdut. Oare clacl in-
vètau mai bine de cat a scrie jalbe i adrese, a
croi ni0e pantaloni sau a face o pareche de cisme,
societatea ar fi perdut printr'aceasta? Noi credem c.
ar fi c4tigat, 0 nu numai ea, dar §i indivizii acei
nenorociti, care daca sunt dati afara din slujbe nu le
remane alt ceva de fäcut de cat a-si lua viMa sau
a deveni hot de codru. Ar fi caqtigat i ei, caci ar
fi devenit pgrinti de familie one§ti si muncitori, a-
gonisinduli panea cu sudoarea fruntii lor, 0 pro-
ducand prin munc6, bunuri reale in societate. Dar
unde s5. se invete aceste lucruri dacd na sant roli
pentru aceasta. Unde este cate o scoath. pe meserii
0 cum este ea intretinua ? In loc ca statul A. in-
frinteze de aceste §coli in toate orafele, pentru me-
seriile cele mai diverse 0 nu numai cat pentru doug
sau trei ce velem ? in fie-care oraq cate un gim-
nasiu sau liceu, in care Meta nWri invata latine§te
pentru a dovedi mai bine c5, sunt de origin/ romana,
ba chiar i grece§te pentru a traduce in mod mise-
rabil pe nenorocitul Homer, sau pe Aristofan. In
centrele mai mari apoi vedem Universithti penfru
crearea tot de oameni ce nu produc nirnic 0 nu
www.dacoromanica.ro
aflam nici o propunerc pentru infiintarea unui Po li-

technieum spre invetarea tiintelor reale. Intr'o tarà
agricola ca a noasträ, cafe scoli de agriculture. sunt?
Una §i aceea ca vai de ea ; cate ferme-modal ? nici
una. i apoi sa mire lumea eh toti industria0 (mai
ales din Moldova) sunt Evreii sau Nemtii sau alth
nationalitate. Dar ce vor fi dace. nu ace§tia ? Ro-
manii nu vrau se fie, caci ei ca popor dominant
vreau sa imiteze pe Romani : ei administeaze. ; §i.
administeazh foarte bine numai cand li s'a rupt
cismele chiamil pe Evreu, cand li s'a stricat geamul
chiame ear ye Evren, cand au nevoe de un surtuc
chiamh tot pe Evreu. i apoi strigam eh ne-au co-
copleit Evreii ; dar golurile indnstriale trebue sh le
umple cine-va ; la noi le-au umplut Evreii, §i cat
timp ii vom Jesa in toate. libertatea sh ne cople-
§easch, ne vor cople§i, sä ne omoare ne vor o-
mori ; cáci in lupta cea cumplita pentru viath, fie-
care se gandete intei la sine §i. apof la aproapele
seu.
Lipsa prin urmare cea mai simtith la noi in tare.
este acea de scpli potrivite cu nevoile terii, de scoli
cari se faca plugar din baetul plugarului, dar plu-
gari inteligenti ; sä face. ciobotari, §i. croitori, ste-
clari §i tinichigii, alamari §i ferari din Meth de pi-
tari, barbieri §i lächtu§i ear sh nu-i creasch pe a-
ce§tia toti inpreunä eu acei de oarneni avuti eu gre-
ceasce 0 latineasch, cu filosofie. retorich §i istorie,
§tiind bine eh talentul extraordinar va e§i in tot-
dea-una la lumina.
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMICE 55
In aceasta parere ca instructiunea la noi in tara

e vicioasa din fundament, simtim o deosebita mul-
tamire de a avea in partea noastra, pe singurul a-
devërat economitst ce l'au avut vre-odata Romania,
pe Martian, omul acela, care inca de mult timp ye-
zOnd rëul ce ne amenin ta. a strigat sa ne pazim,
dar ca toate glasurile cele intr'adevër bine-voitoare in
aceasta nenorocita. -tar* au remas fag resunet. Eata
ce spune el in una din scrierile sale economice :
»N'am invetat si nu inv6tam de cat a trai (consuma)
in eleganta : nu ne ocupam de cat cu politica de
particle i toata sisterna noastra de instructiune nu
a produs ceva mai folositor de cat o legiune de ad-
vocati. Dar find c scoalele noastre nu produc de-
cat poeti f advocati, cand ne trebue cisme, haine,
scule, instrumente, cand ni se frange o roata, cand
ni se strica ferul plugului, cand hi s'au oprit ma-
sina, ce am cumparat-o cu douè luni de zile mai
inainte cu mii de galbeni, trebue sa alergam la sta.-
ini Si inca ne tinem fericiti and ii avem intre noi
ca sa ne inch cele trebuincioase i ca sa nu trebü-
iascä se. trimitem comisiuni in strainatate. Ne trebue
inainte de toate scoli profesionale organizate i res-
pandite prin judete dupa trebuintele industriale lo-
cale si in capitala Romaniei inainte de o Universi-
tate de tiini ne trebueste un Polytechnicum adica
o universil ate a industriilor *). »Nu esle nimic mai
*). Analele economice 1862 p. 1 i 3. Ace1ea0 ideii vezi
in }loan Ghicag. Convorbiri econornice,Bucureti 1879,
I p 16.
www.dacoromanica.ro
absurd de cat fata cu nenurnèratele trebuinte ale so-

cietatii a impune intregei generatii viitoare o sin-
gull. programa, acea care s'ar cuveni nurnai mino-
ritAii san unei grupe destinate a intretine marile
traditiuni literare. Gimnasiile noastre nu fac deose-
bire intre viitorul om de stat i intre viitorul literal,
intre viitorul tamplar i intre viitorul bucatar. A ge-
neraliza ast-fel educatia, este a nu tinea socoteala.
de trebuintele vief,ii. Caci daea se cnvine unei na-
tiuni ca studiile liberale sa le aibe in onoara, cu
atM mai mult este de lipsa. a inmulti studiile prac-
tice si a da tuturor puterilor producatoare scumpele
parghii ale stiintei si ale artelor, care-i imultesc pu-
terile intr'un mod neme'surat. *).
XVIII. Industria matasei.

liana acuma am aratat ca guvernul nostru de mai
nainte nu a luat nici o masuth pentru a inlesni des-
voltarea economica, pentru a da nastere unei miscari
industriale. Aici vroim s. dovedim ca neingrijirea
sa a mers atM de departe incat a ucis chiar mai
multe ramuri de cultura ce se desvolta in tara in
mod spontaneu, care deci nu trebutau creal e ci nu-
*). ilinalele economicet 1882 p. 28. Lasam acest § cum
a fost scris, de i s'a Mut un inceput de indreptare
care primete ins& mai mult de la comune de cat de
la stat.
www.dacoromanica.ro
mai cat proteguite i aparate pentru a putea prospera.

Cea d'ant6iu cultura pe care vom avea-o in veclere
va fi acea a matasii.
Aceasta. cultura este veche in taxa hoastrit, dar
pahrt in timpurile din urma ea sh mhrginea la cre--
terea vermilor indigeui a chror malash indestul de
proasta, slujea terancelor noastre pentru preghtirea
burangicului. In 1852 introduse guvernul de atunci
shmanth milanezh care este cu mult superioarh i se
aclirnata la noi cu cea mai mare u§urinta.; ast-fel
cä in putini ani dete resultate destul de favoreEle.
In 1857 d. George Coernzopulo duse la fabricile de
inátash din Frantia probe din borangicul nostru §i
caphtti incurajhrile cele mari. La 1859 acest domn
comerciant in unire cu .domnii G. Cantacuzin, V.
Nicolici, V. Obedeanu 0. N. Andronescu formard o
societate pentru cultura malitsei (compania sericolä),
aduse din Frantia o mminh de tors i patru luerh-
toare pentru ea sh invete pe femeile romance cum
se toarch matasa i infiinth o fabrich pe mo§ia Dh-
maroaea, in care erau ocupate la 60 de femei cu
torsul gogoilor de matash*). Dar aceste inceputuri
5). Bat a. ce supune societatea in introducere la statutele
sale : Aduc'and o masinä de vapor cu 160 de roate,
dupä metoda perfectionata din Lyon in Francia, 4 fe-
mei torcètoare, modele i un masinist, am operat in
vara trecutl cu mu1t5. inlesnire manipulatia a 1.0' mii
ocale de gogosi cumpárate numai in piata Bucuresti
si am estras 409 ocale mAtasit de cea mai fin5. cali-
tate aprobatti de fabricantii din Lyon uncle s'a trimes
spre vênzare., formand. cu mu1t5 inlesnire ca la 40
fete române a toarce dup a. metoda perfeetionatk
Analele economice 1860 trim II. p. 49.
www.dacoromanica.ro
furA nimicite prin faptul eä ivindu-se o boalà in

vermii de matasä a Frantiei, negutitorii de ma.lasá
de acolo venirä la noi pentru a ca.uta s'arnantA 0
provocarä ast-fel o sporire prea mare in produce-
rea semintei, care esclude pe aceea a mittElsei si
ast-fel, lipsindu-i gogoasele pentru tors, fabrica tre-
bui inchisl Totusi industria indigena. 1u6. eel pu-
tin in producerea de samantA un avênt foarte pu-
ternic prin concurenta industriasilor francezi si a
acelor italieni. Exportul gogosilor si a semintei de la
anul 1858-1863 sporeste intr'un mod minunat. Asa
in anii 1858 se exporteath pentru suma de 2592 1. v.
1859 34526 * *
si shmanta in valoare de . . . 300300 * *
1860 100443 * *
si samantä 904243 .* *
In 1861 epoca cand venise pe la noi negustorii

francezi exportul se urea la cifra de 202,482 1. v.
pentru gogosi si pentru srunântà la 3,482,781 * *
In 1882 exportul total se urea la cifra
de 4,285,528 1. v.
Sl
, 1863 la maximul seu . . . . 11,300,178 * c
*). Vermele de matas a. esg. din gogoasa sa sub form f. de

fluture spargand-o pe aceasta prin mijlocirea unei a-
crirni ce M. din el. Acesti fluturi produc ouele de sn.-
rnantl, iar gogosile sparte find firele rupte nu mai
sunt bune de tors. De aceea spre a dobandi gogoase
pentru ingtasà, trelme ucisi vermii inainte de esirea
lor din gogoasa ceea ce se face indlzindu-se gogoasele
la 60 grade aldurA, and atunci gogoasele renlan in-
tregi. De aceea este cu neputintl de a dobandi si
samânta multa. i matas5. multl.
www.dacoromanica.ro
STUDU ECONOMICE. 69
De la 1863 incoace vedem o repede decg.dere in

vênzarea gogoOlor §i a semintei provenith. mai ales
din douä cause : mai intAin din faptul c. dispArand
boala din Frantia, aceasta nu mai avea nevoe de
gmènta, apoi din cauza descuraArii productorilor
no§tri prin insäläciunile la care furä expu§i din par-
tea Evreilor, cari indatä ce simtirä CA pretul semin-
lei se va urea cutreerarà toate satele i in§elarä
pe productorii pentru preturi de nimicä impediand
cu totul atingerea lor cu comerciantii strèini, care
oferau preturi atilt de avantagioase i de care se
folosirti numar Evreii. Guvernul ca tot-dea-una re-
mase nepAsátor la cele ce se petreceau. In kc de a
opri exportarea sentintei fi, de a incuraja produ-
cerea gogofilor, care ar fi alimentat fabrica de care
s'a vorbit, indeplinind tot-deo-datd i nevoea de indtasd
a streinattitii 8i, deschizind poporului nostru un boyat
rank de inavutire, guvernul nostru condus de ma-
xima cea minunatä ,laissez faire, laissez passer«
puse mainile in buzunar i remase ca simplu spec-
tator la ruina unei ramuri insemnate de avu-
tie national5. *). Ay. in 1866 ggsim ä surna
*). Aceasti oprire a exportului s6mintei s'a cerut de corn-
pania sericoll 'du i s'a refuzatt de minister, luari-
du-se dispositiuni de a nu se mai importa sernanta.
strëiná pentru a nu se mai amesteca cu cea indigenk
m6surl justificat& prin boala ce domnea in toate terile
sericole ale Europei, ca i cand incuviintarea ar fi
corespuns cererei Analele economice 1866 tr. III §i
IV p. 105.t In genere asupra culturei mätbei vezi
1.0bédénare I, c. p. 167 0 Martian in Analele econo-
mice( 1861 p. 66 §i 1862 p. 136.
www.dacoromanica.ro
exportatd se coboara la 751,449 1. v.

in 1867 , 1,341,855 * *
in 1868 , 388,718 * *
in 1871 * 523,195 * *
in 1872 la suma ridicula. de 68,350 * *
dupti ce ne urcasem la 11,000,000 ! Eata cum se
ruineaza. o Ora. prin indiferentismul sau necapaci-
tatea guvernantilor sai in chestiuni de cea mai mare
insemnatate pentru viitorul ei, daca guvernul de a-
tunci ar fi priceput importanta mi§chrii industriale ce
se facea sub ochii sei i-ar fi putut da un sprijin de
care sa se folosea.scä tara pentru tot-dea-una.
XIX. Industria Cerei ci a Petrolului.

Ceara era unul din obiectele principale ale pro-
ductiei vechi. Intr'un document remas de la Alec-
sandru cel Bun, in a.a numitul avzarnênt doganiar *)
ceara era oprita a se exporta! care oprire dove-
dete cii. productia era indestulatóre pentru Ora §i
ci exista chiar tendinta de a vinde in afara. As-.
tazi ins a. aceastä produetje, care trebue sa fi fost
foarte insemnata. pentru a multami necesitatile unei
tari in un timp atat de evlavios, este in complecta
deca.dere, incat acuma catimile ce se exporta suat
foarte mici in raport cu valoarea celor ce se im-
porta. Dam aci tabloul comparativ al cerei impor-
tate §i exportate de un §ir de ani.
*). Hasdeu. Arhiva Istoriel I p. 130.
www.dacoromanica.ro
STUDI1 ECONalla. 61
Export. Import.
1860. 11,301 1. v. 1,605,931 1. v.
1861. 187,455 * 4,545,611 , 2
1862. necunoscut 2,753,918 2
1863. 213,043 2 2 4,260,944 2
1864. 17,400 , * 3,522,120 *

1865. 11,065 1,559,487 , 2
1866. 23,553 2 2 1,500,274 *
1867. 46.453 3,054.740 *).
Vedem prin urmare Ca acuma mai toala ceara

consumatrt se aduce din afarrt. Eata ce spune Mar-
tjan despre producerea cerei : »Nu tare mult este
de cand ceara produsa in Romania. trecand peste
trebuinie1e consumului, se exporta. In deceniul tre-
cut inc5. product,iunea indigera era indestulrt pen-
tru a acoperi trebuinele. In anul 1860 s'a impor-
tat in ambele f,eri cearil de o valoare de 1,605,531
*). Obédaare I. e. p. 167 i Analele economice pe
anii respectivi. D. I. Ionescri spune in Lectiuni de
agricultur5. Bucuresti 1870 p. 367: Nu §tim cum au
putut s5. lase Romanii din intim Mr cre§terea albine-
lor si s ajungl a cumpAra cearl din strèinalate. De
la ridicarea Turcilor din tar 5. s'au stricat §i mierariile
§i de atunci n'au mai e§it negutitori de miere ca sA
stirnuleze pe cultivatori a o produce §i a cAuta de in-
tretinerea albinelor..
Francezul Peyssonel care au visitat terile noastre pe
la 1780 spune urmatoarele despre productia cerei: La
cire est le plus considerable article du comerce de
sortie de Walaquie, elle est de tres belle qualite el la
quantitC eu est immense. 2Sur le Comerce de la Mer
noir. Paris 1787 voL 11 p. 185.
www.dacoromanica.ro
1.v. In anul 1861 suma importului acestei materii

se urea la 4,545,611. Ar crede cineva eh arta ce-
ramich s'a lat,it in larh si ea importh acea materie
bruth pentru a o exporta prelucratA. Dar exportul
neinsemnatei noastre ceramici, este foarte mic (ceva
peste 3,000 lei vechi), in anvil 1861. Invederat este
dar eh pe cand economia de stupi (stuphritul, pri-
shchria) la noi merge spre a se stinge cu toate
eh clima i vegetatjunea noastrh este una din cele
mai favorabile din Europa, in acel timp consurnul
de cearh creste i ne supune la un tribut mai mare
de cat acel pe care '1 plhtim sublimei noastre Suze-
rane *). Aceasth schdere in productia cerei este da,
torith tot neingrijirii guvernului nostru, chci pe cAnd
celelalte ièri, precum Austria, introdusese in cultura
albinelor, prin ingrijirea guvernului, metoda cea ad-
mirabilh a lui Dzierson, prin care productia cerei
si a mierei este intreitrt, la noi in iarti se Okra
tot sistemul vechiu care constrt in uciderea albine-
lor de a ehror miere §i cearh voesc a se folosi.
Din aceasth caush, strèinrttal ea producand, cu ace-
leasi mijloace, mult mai multrt miere i cearh se in-
Wlege c. putu s. o vêndh mai din, din care caush
aceste articole incepurh a fi importate in t,ara noa-
strh §i prin concurenta ce-o facurrt industriei indi-
gene, ajunserh mai a o ucide.
S. trecem acum la cercetarea industriei esIra-
gerii petroliului. Mai inainte se esploata din mate-
*. ,Analele statistice 1862 p. 26.
www.dacoromanica.ro
STUDII EC0MMIC2. 63
riile bituminoase nurnai pacura, in partile de din-

coace de Milcov, mai ales in judetul Rican. De la
1860 incepura oamenii nostrii a vedea ca. din ex-
ploatarea bogiatiilor minerale pot sa decurga aver
insemnate si incepura a deschide puturi pentru es-
tragerea petroliului. Catimele estrase de la 1852
1873 sunt urmatoarele :
1862 37,270 hectol. 1868 98,016 hectol.

1863 45,170 , 1869 101,775 ,
1864 53,330 , 1870 132,500
1865 62,730 1871 156,575 ,
1866 67,255 . 1872 158,726
1867 88,465 1873 174,400
Prin urmare vedem si aici un spor necontenit si

o crestere a productiunii indigene, care poate da
sperantele cele mai frurnoase. In anul 1867 valoa-
rea petrolului brut exportat se urea la 1,067,810 1.
n. ear a celui curatit la 2,398,128 1. n. Cu toate
aceste si aici suntem amenintali de concurenta straina
si anume de cea americana, care produce petrol ra-
finat de o calitate cu mult superioarh fii en un pret,
mult mai jos de cat al nostru, ast-fel eh in 1868
cade exportul nostru de petrol brut la 690,690 lei
noi i acel rafinat la 1,362,875 1. n. ear in 1871 la
1,197,078 1. n. pentru eel brut si nurnai 669,260
I. n. pentru cel rafinat, o dovada ch i aceasta in-
dustrie incepe a decade dach nu se vor lua m6suri
www.dacoromanica.ro
84 STUDU ECONOMICE.
pentru infiintarea de rafinärii, care se poata concura

in producerea lor cu cele americane*).
XX. Industria Postavului i a Lumi-

nguilor.
SA vedem acuma ce s'a facut cu industria pos-
tavului. Aceasta insemnata industrie a fost de multe
ori incercatá la noi, dar pang in timpurile din urma
MO, nici o umbra de succes. Ast-fel d-uu Baleanu
in Bucuresti si d-nu Cogalniceanu la Neamt au in-
treprins infiintarea de fabrici de postav, dar n'au
avut alta isbanda decat ruinarea intreprinzetorilor si
inchiderea fabricilor dupa ce functionase putin timp.
Aceasta se intampla din causa ca guvernul nu voi
sa sprijine nici intr'un mod aceste fabrici, nici prin
cumparaturi pentru armaia, nici prin scutiri de vama
a obiectelor necesare fabricei, precum masini, tang.
si alte de aceste. Din contra guvernul se aprovisi-
ona din streinatate, platind tot asa de scump store
mutt mai rele, facute cu bumbac, in loc ca sh fie
lana in lana precum era slofele indigene. Ast-fel
pe langa ruinarea fabricilor se exporta pe fie-care
an sume insemnate din t,ara daunanduse pe aceasta
intru'un chip indoit. De cat-va limp d-nu Alcaz a
a luat asupra'sf fabrica d-lui Cogalniceanu si punend
in ea capitaluri insemnate a reinfiintat'o din nou
in cat ea a inceput earasi a functiona.
*). Asupra producerii petrolului vezi Obedenare I p. 202.
www.dacoromanica.ro
STUDII tCONOMICE. 65
Sub conducerea inteligenta i ghibace a d-lui

Alcaz, fabrica d-sale au inceput a merge inainte,
mai ales ca in timpurile din urmä guvernul i-a dat
sprijinul seu prin cumparaturi pentru armata. Este
interesant insa de a videa cum §i. pentru ce i s'a
acordat acest sprijin. Cat timp a fost conservatorii
la putere, silintele d-lui Alcaz pentru a dobandi con-
cesiunea aprovisionärei armatei romane remasera.
Para resultat, pentru cä d-l. Alcaz era de alta co-
loare politica.. A trebuit sä vina liberalii la putere
pentru a i se incuviinta aceasta insemnata protec-
tiune. Apoi o tail care face politica cu postavul nu
poate merge departe !
Daca cu tot sprijinul dat de guvern fabrica d-lui
Alcaz merge totu0 indestul de greu, aceasta pro-
vine mai ales din imprejurare ca lana, cu care lu-
creaza cele mai multe din postavurile d-sale, e ne-
voit s'o aduca din strainatate. Judece acunia, ori-
cine de starea ?mei teri ayricole in care Ulna brutei
este adusei din streineitate ! !
0 altit incercare nenorocita a fost acea a unei
fabrici de lumanari de stearina infiintata nu de mult
timp. D-I. Obedenaru ne da o descriere incanta-
toare a acestei fabrici, spunand ca ea fabrica pe an
600,000 kilogr. lumanari ; cä poate fabrica pana la
2 milioane kilogr. de sopon ; ca numkul luerato-
rilor ei se sue la 60 §i cä capitalul este de un mi-
lion avend a fi urcat in curand la 2 milioane*).
*). Ohédénare p. 194.
5
www.dacoromanica.ro
66 STUDII ECONOMIC&
In loc de a se realiza aceste frumoase preziceri fa-

brica s'a inchis, pentru ce ? pentru cá fabricantii
din Austria, vezend concurenta cea serioasa ce le
fàcea fabrica roma* au lasat cu 10 bani mai jos
kilogramul de lumanari de cum se putea vinde in
genere, adicel a vendut cdt-va timp cu pagubd de 10
bani la kilogram numai ca th ucidei industria ro-
mand. Dupä ce au reuit la aceasta, acum a urcat
eara.0 pretul ca mai inainte. Eata nepriceperea noas-
tra! Ne bucuram la producte streine eftine prtna
and ele ucid un rain de industrie nationala §i a-
poi le cumparam tot a.a de scump ca i mai Ma-
inte. 0 incercare de a infanta o fabrica de lurnanari
de stearine fusese facute. inca de mai inainte, pe
la 1861, de d. Brtleanu. i aceasta incercare a fost
nimicila in acelmi mod ca §i acea din (alati. Eata
ce ne spune Martian asupra acestei imprejurari :
0 intamplare neprecugetata me incredinta ca luma-
narile de stearina austriace se vind in Austria, in
locul confectionarii lor chiar, mai scump de cat in
Romania! Vra se. zicri : Imperiul vecin ii impune
un sacrificiu pentru a pule omori o fabricatiune a
unui particular din Romania ! Asemene asasinate
economice pe care limba diplomatiei le nume§te po-
litica cornercialk a ucis §i vor incerca a mai ucide
multe intreprinderi industriale la noi. Fericiti cei th-
raci ea duhul, care fatei cu asemene atitudine a ye-
cinilor proclamd de pe ineiltime1 tribunei romine «b-
soluta libertate de comerciu*).
*). Anakle economice 1862 p. 12.
www.dacoromanica.ro
STLIDII ECONOMICE. (17
XXI. Neajunsul producV.unei.

Din adevërurile desvoltate pand aici, putem in-
vtita mai multe lucruri folositoare 0 anume : intdi,
a indeletnicirile la cari se dedd poporul nostru nu
sunt de loc indestuldtoare pentru a corespunde ne-
voilor sale ca stat 0 ca societate.
Cu ce se inde1etnice0e poporul nostru ? Dupd o-
cupatiunile la care el se dedd poate fi impdrtit in
3 clase : agricultorii, functionarii 0 profesiunile li-
berale.
Din aceste trei close una singurd este inteadevAr
producdtoare de bogdtii : agricultorii, cáci functio-
narii 0 profesiunile liberale de 0 contribue 0 ele la
mersul statului 0 a societdtii nu pot fi considerati
ca agenti de productiune.
Sd ludm ca exemplu functionarii politiei : ace§tia
contribue de sigur prin activitatea lor la asigurarea
1ini0ei publice 0 deci la posibilitatea productiunei
averilor ; dar ei in0i nu produc nici-o avere prin
ostenelele bor. Ei nu pot fi deci considerati ca a-
genti producelori cu toate cd prin lucrarea thr, ei a-
jutd pand la un punct la. productiune.
Avocatii 0 medicii de asemine : ei restabilesc, u-
nii puterile fisice de care societatea are nevoe pen-
tru a putea produce, ceilalti ajutA la restatornicirea
relatfilor juridice MIA de care o societate earA0
s'ar Elsa de a produce, intru cat averea unuia ar
merge Ma drept sd Mbogateascä punga unui altuia
de cat acelui ce au produs'o. Ambele aceste inde-
www.dacoromanica.ro
68 STUDII ECONOMIC&
letniciri, de 0 foarte folositoare, nu pot fi privite ea ,
agenti producëtori, intru cat nu fac de cat a re-

statornici in starea lor normalA puterile produce-
toare, darA prin ei in0i nu produc nimic.
Am tinut a arata deosebirea intre rolul agricul-
torului §i aeel al functionarului 0 profesionistului li-
beral, pentru a indreptAti conclusiunea ce vroim sA
o tragem din o asemine stare de lucruri : aceea cA
agricultorul este in fara noastrii singura clasei pro-
ducetoare de bogeitie, fi ca celelalte doue numai cat
consumei, earci nu produc.
SA vedem acuma daeA agricultorul este in stare
sa, produch at.ata cat ii trebue, intAl pentru sustine-
rea propriei sale vieti, apoi pentru acea a vietei
elaselor neproducaloare.
Agricultura este o indeletnicire grea, poate cea
care recompenseazA mai putin silintele puse pentru
exploatarea ei. Cat munce0e agricultorul pAnA 10
vede ogorul sen arat, grApat, semAnat, prA0t, sece-
rat §i recolta sa strinsA, treerata, vinturatd!
DacA vre-un om ca0igA panea cu sudoarea frun-
tei sale, apoi de sigur acesta este agricultorul. Si
cu toate aceste ce rar multAme0e natura ostenelele
sale cu dArnicie! Gaud se face grau, nu se face po-
puri, 0 vice-versa. Timpul favorabil unuia stricA
celuia-lalt, 0 ast-fel agricultorul se vede in tot-dea-
una expus la pierderi, pentru cA nu singur el de-
terminA resultatele productiunei, precum o face me-
seria§ul, ci §i cerul intrA in socotealA, 0 cerul a-
www.dacoromanica.ro
STIJDII ECONOMICE. 69
desa e insalator. De aici vom dedu ce. o urmare ne-

aparata Nici un popor nu muncefte afa de greu ca
acel roman 0 nici-unul nu scoate arc de pufin din
ostenelele sale.
Puterea de productiune a unei leri se masoarä de
obiceiu dupa exportul sëu, find c aceasta info-
azä prisosul producliunei peste trebuintele terei.
Fara a indrasni macar sä asemanam Ora noas-
tra cu Belgia sau Sviera, cari de si n'au o popo-
rat,ie mai mare de cat Romania (a Svit,erei este chiar
pe jumatate mai mica), totusi cifra exportului lor se
calculeaza cu miliarde si nu cu milioane ; dar chiar
asemanand'o cu eri1e cele-lalte mici din Europa,
ea nu poate nici intr'un caz sta fat,a. cu dinsele. Asa
Svedia, care numèra o poporat,ie de 4,114,000 oa-
meni, exporteaza pe an de 500,000,000 de fr.; apoi
chiar Norvegia. Danemarka, Wtirtembergul, Badenul
a caror poporat,ie e mai mica de 2,000,000 suflete,
exporteaza pentru o cifra aproape egala cu acea a
t,erei noastre.
Puterea productivä a terei noastre este deci cea
mai mica din toaM Europa, pi cu aceast a. putere pro-
ductiva atat de mica trebue sa intrOna pe fie-care
an o armata tot mai mare de functionari si de pro-.
fesionisti-liberali care sporesc pe fie-care zi, pe cand
puterile productive ale erei raman aceleasi sau chiar
scad NTAzind cu ochii.
Jntêiul resultat ce'l constatam asupra Wei noastre
este deci neajunsul producfiunei.
www.dacoromanica.ro
XXIII. Idpsa spiritului de economie.

Al doile resultat la care ajungem cercetand sta-
rea economich a terei noastre este : Societatea i gu-
vernul, expresia ei, nu se ocupd de loc cu inieresele
economice ale terei. Chei sh nu ne in§elám, sh nu
credem eh numai la noi in taxa ar da de gre§ le-
gea universalh c. guvernul unei teri este represen-
tantul eel mai inalt al societhtii.
Ce face societatea noastra ? Cheltue§te mult si
produce putin §i tot a§a urmeaza i guvernul care
pe fie-care an sporeVe in budget cheltuelele, MIA a
se gandi la mijlocul de a spori veniturile.
Cum s'au ruinat boerimea la noi ? Intocmai in
acela§ mod, crehndu'O nevoi pe care vroia sh le
multumeasch cu ori-ce pret, cu toate ch Ii lipsea
mijloacele pentru aceasta; ducênduse in Paris si
vroind acolo sh sparie pe Franceji eu cheltuelele
Ion, child veniturile le erau de abia indestulatoare
pentru a trai in tara lor. Erau barbari in procluc-
thine gi civilisati in cheltueli ; de aeeea se duserh
cu totii de ripti.
statul nostru astAzi urmeazh intocmai aceea0
cale : cheltue§te ea un stat civilizat, intretin6nd o
multime de lucruri de lux de care s'ar putea lipsi,
gi producerea pe care baseazh cheltuelele sale nu
este en mult superioarii acelei unui popor barbar !
Avem averea Zuluilor i vroim sh trhim ca Engle-
jii, Aceasta nu merge! i de aceea i vedem faptul
cel insemnat ct toate guvernele la noi sunt nevoiie
www.dacoromanica.ro
sh recurgh la aceleasi mijloace pentru a-si procura

bani : fae imprumuturi, sau vend averile statului.
$i nu eh noi acushm pe cine-va pentru aceasta
imprejurare. Numai cei ce nu inteleg lucrurile atri-
bue persoanelor faptele aduse cu necesitate de impre-
rjureiri. Noi cercethm, cauthm sh explichm lucrurile
si nu invinovhtim, dara deplangem o stare de lu-
cruri prin care vedem ca prin o ochianh apropiin-
duse mina noasträ. Mai bine de cat ne-am acuza
unii pe alt,ii, am uni puterile noastre pentru inde-
partarea reului ce devine pe fie-care zi mai ame-
nintat or.
Faptul atins aici este insh prea interesant pentru
ea sh trecem peste dinsul fiira oare-care alte obser-
valinni.
Am spus mai sus ett cheltuim, atat ca stat eat
§i. ca privat,i, mai mult de cat producem. Aceasta
provine din lipsa spiritului de economie. Acest spirit
ar trebui introdus in familiile noastre cu ori ce pret.
Din nenorocire el nu se produce in soeietate in urma
unor predici sau scrieri. Este din acele ce decurg
din moravuri si asupra caruia singur exemplul via
poate avea o inriurire. Familiile, insa, in care el
este realizat, sunt ma de put,in numeroase §i cen-
trele, din care el ar putea sa radieze, sunt asa de
rani, ineat nu trebue sit ne iniram daca '1 vedem
mai en totul lipsind din societatea noastra.
Nu e vorba, multe familii la noi, ba chiar marea
lor majoritate trhese in un mod econom. Dar aceasta
www.dacoromanica.ro
nu din spirit de economie, ci find cä n'au mai mult

de unde cheltui : a trAi in mod econom, cand esti
sarac, nu este insä nici un merit : caci nevoea te
face ast-fel si nu tendint,ele de care esti inzestrat.
Meritut ar fi acolo de a trai cu economie cdnd dis-
pui de mijloace, când ai un prisos peste trebuinta,
pe care in loc de a'l cheltui in multumirea unor
trebuinti de lux, l'ai aduna para catra. para, pang
ai produce din el un nou isvor de imbogatire.
Spiritul de economie in acest inteles, nu ne sfiim
a sustine ca, lipseste cu totul. Noi, and avem in
pung doi franci peste trebuinta de toate zilele, ga-
sim indatä mijlocul de a'i cheltui, ne punem in tra-
surd i mergem la primblare, sau fi asvirlim pentru
lucrurile cele mai netrebuincioase. Evreul, care stä
rang noi i pe care l'am putea imita in deprinde-
rile sale de bine, Ii stringe, cumpla, cate-va oca
de mere mai mult de at ieri, cAstigä cMi-va bani,
pe care adunftndu-i pe fie-ce zi, ajunge in sfirsit
a'si face un capitalas cu care intreprinde o ne-
gutitorie mai luerativä i asa mai departe pänä ce'l
vezi devenit bancher din telal ce era mai inainte,
sau antreprenor din vAnzetor de haine vechi. Noi
din contra din oameni cu moii de veci ajungem sa
cersetorirn la usile aseminilor nostri, sau sä ne in-
dreptAm ctr. izvorul cel nesecat al traiului popo-
rului nostru, budgetul statului.
Cum au flcut Evreii averile for cele insemnate ?
Le-au produs ei prin un comert sau prin o industrie
www.dacoromanica.ro
insemnatd, aduc6ndu-1e in pungile lor din terile stre-

ine ? De loc. Ei le-au mutat din buzunarul nostru
cel spart in al lor eel prea bine cusut, le-au ca§-
tigat prin spiritul de economie de la nWe oameni
räsipitori. Ceea ce ne omoard pe noi este cd, ne
gandim numai la modul de a cheltai 0 nu la acel
de a agonisi, i cat timp va predomni acest spirit
in societatea noastrd, i guvernul va urma calea rá-
tcitá de pand acum, acea de a cheltui tot mai mult
pe fie-care an, OA a se gandi la modul de a face
sa sporeascd veniturile statului din care sd se facd
acele cheltueli.
Ce-i drept, noi ne despdgubim de aceastä lince-
zald economica prin o activitate bolnlvicioasd pe
taramul politic, cdrui corespunde in viata privatd
activitatea neproductivä a jocului. Nici-un popor nu
se joacd, a§a de mult ea al nostru, §i de aceea nici
un popor nu produce mai putin. Ca sd aibd cine-va
o idee despre timpul pretios perdut cu jocul, n'are
de cat sä viziteze provincia la noi pentru a videa
ce timp se pierde eu jocul de dill pe lang d. ruina
p3 care o introduce atit in punga celui ce pierde
cat 0. in acea, a celui ce cdOgd (acest din urmä
prin nepdsarea cu care cheltue,te bani ce nu sunt
càtigai cu sudoarea muncei).
Ast-fel noi jucandu-ne in afacerile publiceclei
politica nu este de cat un joe cel putin in privinta
neproductivitatei salejucandu-ne acasd, cum vroim
sd producem avutii caH nu resar de cat din activi-
www.dacoromanica.ro
tatea cea mai serioash. S'ar putea obiecta eh ce ne

pash clack se ruineaza o clash de oameni. Averea
râmane tot in tag, trece numai cat in alte mani.
A§a ar fi dug averile noastre ar rhmanè tot la o
clash din poporul nostru, am ave de inregistrat nu-
mai cat un fapt social ; dar ele tree in manile strai-
nilor i aceasth stramutare a centrului de- greutate
economic ia proportiunile unui pericol national.
Nu putem caracteriza mai bine activitalea noas-
trh cheltuith in indeletniciri neproductive, asemk-
nath ca acea a Evreilor intrebuintath toath in pro-
duceri de valori, de cat cu urmatorul cuvênt de
spirit al unui Marin bancher Evreu : Noi facem
economie, d-voastrci faceti politicii i mpreunii fa-
cem economie politka." Aceste cuvinte spuse in
glumh contin adevèrul cel mai serios care ar trebui
sh punä pe ganduri pe ori-ce Roman ce'§i iube§te
tara, chci in zadar vom ave noi drepturile politice
in tara noastra, dacii economic vom fi robii slrei-
nului.
XXIII. Dire4iunea generala a spi-

ritului.
Societatile moderne s'au convins pe incetul de un
adevèr foarte insemnat, anume c. pentru a putea fi
civilizat trebue inainte de toale sá fii bogat: chci
civilizatie i shrhcie sunt dou notiuni coritrui-
Otoare,
www.dacoromanica.ro
STEM ECONOMICE. 76
Acest adever au devenit maxima conducRoare a

tuturor statelor ce tind a trai in concertul nMiu-
nilor civilizate, i numai popoarele barbare ale A-
sieii Africei se multumesc a trai de astazi pana
mane fgtra a ingriji de viitorul lor, fara a crtuta sä
deschidit necontenit nouë izvoare de bogatii.
Noi Romanii de i suntem pu§i prin arzarea
noastra geografica in apropierea natiunilor civili-
sate, de §i prin formele adoptate pentru viala noastra
am voit sa imitthn popoarele civilizate, nu ne gandim
de Mc a introduce la noi i conditiunea eivilizatiu-
nei, adeca bogatia. Ramanem in privinta productiu-
nei averilor tot in starea strgimo§ilor, i vroim sgt con-
curam prin formele vieteinoastre cupopoarele apusului.
Am introdus la noi sistemul representativ §i am
dat colegiului al III-le un numër de deputati mult
mai mare de cat colegiul I i al II-le, i cand
cautam uncle esista acest adevèrat colegiu al III-le
nu '1 gasim nicairea. In Belgia el este representat
prin comercianti i industria§i in marea lui majori-
tate ; la noi prin functionari i pensionari! Am
creat universitati, ba inca dou6 in loc de una §i
plittim profesori cu lefi pe cari in alte tari le-au
scriitorii din cancelarii. Pe fie care an ne dam
mare osteneala a infiinta §coli primare i plgilim
profesori cu lefi de argati, afara de localul scoalei
care samana mai mult cu o urit, afarrt de lipsa
totala de instrumente necesare invëitminhi1ui. Ce-
rem de la magistrMi sa fie inlegri §i. invètati sin
www.dacoromanica.ro
plätim ca pe functionarii cei mai de rind. Ne

varsam singele pentru a dobindi independenta, dar
cu ce sä sustinem nevoile cele nouè nascute din
trebuinta unei armate mai numeroase, unei repre-
sentMiuni in strèinatate 0 in lard, a§a ca sä co-
respundà cu noua noastrd positiune ?
Vedem deci di din toate partile se cer bani
0 ear bani i n'avem de unde a-i lua ; pentru
clt agricultura noastrd cea atit de proastá 0 de
primitivl, este cu neputiMä de a produce ea sin-
gurd atita cat e de nevoe statului i societatei ca
sä traim inteun mod civilizat ; pentru cd nu ne
ingrijim a deschide tarei nou6 izvoare de inavu-
tire ; pentru cä patrondm tot ocupatiunile nepro-
ductive ; pentru cd sistemul nostru de invëtdmênt nu
tinde de cat a inzestra -taxa cu agenti consurnatori,
in loc de unelte de productiuni; pentru cd, intr'un
cuvènt, indreptarea generald. a spiritului nostru nu
este catrd productie ci cdtra ocupatiunile ce nu aduc
nici-un spor in aviitia terei.
.A§a nu ne vom sfii a spune de o mie de ori, nu
merge o tard. ii a§a nu se conduce un popor. Cdci
lupta cea mai cumplitd astazi nu se petrece pe tdrimu
militar ci pe acel economic, 0 acel mai puternic pe
acest tdrim va fi intdiul in lume, pe cand cel slab va
rdmane in tot-deauna coada, risul i batjocura tuturor.
Care ar fi mijlocul de indreptare ? Nu poate fi altul
de cat prelucrarea opiniei publice prin scris 0
ziare ast-fel ca ea sa se pdtrundrt de acest adev 6r,
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONUMICg. 77
0 din fericire se poate vedea in timpurile din urma

un inceput de indreptare.
XXIV. Mijlocul de indreptare in

agricultura..
Agricultura va remanea in ori-ce caz indeletni-
cirea cea mai productiva a poporului nostru : de a-
cea ingrijirea cea d'intaiu trebue sl fie pentru in-
dreptarea sa.
Cea intai necesitate este variarea culturei 0 in-
multirea ocupatiilor agricole, ast-fel ca dad una
ar da gre, agricultorul sa se poata despagubi din
ceealalta ; cithi am vëzut ca cultivatorii no§tri se in-
deletnicesc mai exclusiv cu exploatarea graului 0
a popuriului; a.sa cartofele sunt mai cu totul pa-
rasite 0 suntem nevoiti a importa cartofe din Bu-
covina. Canepa este de asemine cu totul neingri-
jita, ce e drept din pricipina ca fringhiile, nefácen-
du-se la noi in tara, nici n'are pentru ce S. fie cul-
tivata. Tutunul 0 \rifle am aratat el au fost ruinate
prin nechibzuinta taxelor impuse asupra acestor dou6
ramuri de cultura. Apoi ocupatiunile laturalnice
ale agriculturei, precum cultura albinelor, a vermi-
lor de matasit, sunt mai cu desavar0re parasite.
Dacä culturele ar fi mai variate, s'ar imparti van-
sele de c/stig asupra unui numër mai mare de pro-
ducte 0 dad unul sau dou6 ar da gre§, s'ar despa-
gubi, asupra celorlalte. Baca nu star face gräu sau
www.dacoromanica.ro
popuvi, s'ar face canipa, titan, yin, cartofe, 0 a-

gricultorul, daca n'ar ca0iga, cel putin nu s'ar ruina.
Apoi dacä lingd fie-ce casa ar fi cati-va porni ro-
ditori 8i anume de cei hultuiti cari sa produca
fructe alese vara, ar pierde taranul ceva prin a-
ceasta ? i cu toate aceste ce putina munch' cere un
porn: plantatul, hultuitul i pul,in ingrijire ca sa nu'l
inece buruiana cat e mic, i sä nu'l roada vitele,
eeea ce se poate foarte urr pazi incunjurandu'l cu
ni0e spini *). Variarea culturei are apoi inca 0.
alte foloase. Nu suge pamentul in ace1ea0 paturi
in tot anul.
Variarea culturei cuprinde inst in sine §i crq-
terea vitelof. In ce stare se afla cre0erea acestora
am aratat'o mai sus. Sa ni se ardte o singura in-
cercare de a imbunatati rasele. S'ar putea foarte
u§or aclimata la noi rasele de oi engleze i frau-
ceze de nord, daca nu merino0i de Spania cari cer
o china mai calda.
Unde sunt astazi caii buni Mo1dovine0i cari e-
rau cautati altä data pana in Constantinopole pa-
*). Cati-va duzi (aguzi) apoi ar inlesni cre§terea vermilor
de matasa, care nu cer eara0 decat o ingrijire foarte
putin perzatoare de timp. In loc de aceasta , ce
vedem in jurul locuintei sateanului? pustiu j iar
yustiu. Nici o ingrijire macar de a avea un gard,
un ocol, un cotet, iar casa lui miserabill st a. intr'o
incunjurime 0 mai miserabilä care te face sa plangi
soarta unei teri atat de bogate prin natur i atat de
Aracä prin locuitorii ei, (Ion Ionesat).
www.dacoromanica.ro
tria cailor arabi ? Pretutindene cea mai deplinä ne-

ingrijire de vite §i. silintele toate indreptate asupra
producerei grhului §i a popuviului ca singurele
isvoare de inavutire. Uptiiriile la noi sunt cu to-
tal dechzute §i. ca dovadh cea mai bunh este ch. din-
coace de Milcov untul eel ales se aduce din Buco-
vina. Productele vitelor altele de cat carnea sunt
din cele mai proaste. Lana e de o calitate a§a de
grosolanh in cat nu se poate face din ea nici o le-
shturä ceva mal finh; laptele e in catirne de tot
mich ; untul, branza §i smantana proaste, prin faptul
eh contin putinh grásime ; toate aceste numai §i nu-
mai din cauza. ca. imbunattitirea raselor e cu totul
neingrijith.
Nu mai putin de folos ar fi pentru agricultorii
no§tri restrangerea culturei. In loc de a se cultiva
mii de falci in un mod cu totul prost, s'ar cultiva
numai sute, dar ast-fel in cat producerea lor sh fie
mai imbekugath de cat acea a miilor. N'are de
cat sit observe cine-va cum se ail la noi pentru a
videa ce putina ingrijire se da unei culturi ratio-
nale. Pámantul este in cele mai multe locuri nu-
mai rupt, nu e arat; de ingrh§at nici vorbh nu e,
§i cultivatorii dorind sh scoath pe fie-care an cat
se poate mai multe producte din phmantul lor, nu-1
lash mai de loc sh se odihneasch pentru ca sh prin-
dh putere mdcar lhsat find ca parloagh saa ca ba-
taturh. Aceasth intindere exagerath a culturei a-
duce insh duph sine mai multe rele: intai sacrifich
www.dacoromanica.ro
80 81131)11 tCONOMICE.
calitatea cantitAii, se cultive malt dar prost in loc

a se cultiva putin 0 bine : cultura multe 0 bane,
nu se poate face de cat in o -tare unde populatia
este numeroase 0 nu la noi unde populatia e a-
tat de rare,. Apoi productele scoase din o culture,
proasth. nu pot fi de cat proaste, ad precum cauza
a.§a 0 efectul. GrAnele noastre sunt cele mai ware
din lame, din cauze a sunt scoase din un pamant
istovit de puteri. De pe pieta Amsterdamului ele
au fost cu total excluse din aceasta. princine. 0 in cu-
rend ne vom videa exclu0 01 de pe alte piete ale
Europei 0 atunci nu §tim zeu ce vom mai face, and
singura productiune a, Orei nu va mai gasi nici o
venzare. Al treile cultura prea intinsä a cerealelor
pe de-o parte a ruinat pAdurile, pe de alta au restrins
cu total pevnele.
PAdurile au fost Mete fiind a mai intai produceau
de-o-date. un venit insemnat bun de cheltuit cu luxul,
celile 0 calAtoriile, apoi spre a intinde necontenit
locurile pentru arAture. Pevnile au fost micv-
rate din acea0 cauze. 0 au pricinuit o imputinare
insemnatA in numeral vitelor. Este inse de obser-
vat a o tare. agricoth. nu poate prospera de cat atunci
and poseda, numeral cel mai mare de vite posibil, din
cauze ce. vitele sunt cele ce lucreaze. 0 ingra§e campul.
In sfir0t ca al treile mijloc pentru Imbunetati-
rea agriculturii noastre am propane perfectionarea
metoadelor de culture.
Agricultura au ajuns in zilele noastre 0 0.1intA
www.dacoromanica.ro
.,i. inea una din cele mai grele. Numai noi singuri
mai credem crt este o afacere de simplit rutina.
Rind insä ert imbunailtirea metoadelor trebue sa
porneaseti de la cei mai inteligenti §i find el pen-
tru ru§inea noastril, trebue sä marturisirn cil agri-
cultori inteligenti mai el nu intalnim in taxa noas-
tra, apoi trebue ea statul A, luereze prin scoli la
crearea unei asemine clasä de oameni instituind nu-
meroase scoli de agrieultura. prin districte §i pentru
formarea profesorilor la acele scoli, M. se creeze o
§coa15. centrall de agricultura cu profesori adu§i
din strëiratate care sä incerce a aplica Wei noa-
stre acele metoade perfectionate ce s'ar putea potrivi
cu starea ei economic5., financiara §i cu calitatile
§i. disposiliile locuitorilor ei.
Prin urmare in privinta agriculturei avem de ob-
servat trei regale absolute dael voim s'o videm
scoasä din deeäderea in care se MIA: variarea cul-
turei, restringerea sa fi inzbundtalirea metoadelat
intrebuintate.
XXV. Desvoltarea ind.ustrialà. Mine le.

Industria in adev6ratul inteles al cuvêntului, a-
deca producerea de obiecte fabricate peste trebu-
intele Muntrice §i care sä poatä fi, exportate, nu e-
sista de loc la noi in tarl. Nu numai atAta, dar cele
mai multe din obiectele fabricate se introduc din
6
www.dacoromanica.ro
strenAtate i anume nu numai obiecte de lux ci si

de intaia necesitate, precum sumane, franghii, obiecte
de inctiltaminte, unelte i altele.
Apoi, chiar industriile acele mici, FAA de care nu
poate trAl nici un popor, fie chiar i cel mai necult,
nu sunt representate in taxa noastrA de cat de strAini,
pe and nationalii se indreaptA mai cu toti, fie ca.-
trA agriculturd, fie earl budgetul Statului.
Desvoltarea industriei noastre trebue sA se facti
deci in douA directiuni : mai intAi in privirea pro-
ductelor importate, in sensul acela ca ele sA fie pe
cat se poate produse in t,ardindustria mare, apoi
ca Romanii sA se dedee i ei la indeletniciri indus-
trialeindustria midi.
In privirea industriei mari, in intAiul loc avem
de propus ca mijloc de desvoltare : exploatarea mt.=
nelor.
Dm/ tara noastrA e menitti, prin faptul eh au M-
inas a§a de inapoiatA, a produce numai obiecte brute,
Meal sA le producl pia toate acele cu cari natima au
inzestrat pAmêntul seu, i A, nu se mtirgineascl nu-
mai la stoarcerea fertilittilii sale.
Minele se deschid de obiceiu in locurile cele mai
muntoase, cele mai putin potrivite pentru culturA,
ast-fel el, in loc de a estrage viala noastrA numai
din pAmentul roditor, am pune la contributii räpile
si muntii cei mai neumblati spre intretinerea ei.
Productele minelor sunt apoi tot a.a de necesare
lumei ca i cerealele, i, precum nMiunile industriale
www.dacoromanica.ro
ale apusului sunt nevoite sa cumpere de la noi gran

§i pop upiu, ast-fel vor fi siite a se aprovisiona cu
productele minelor noastre, de indata ce vor fi de
o calitate buna §i produse in conditiuni ast-fel ca
sa poata ft vêndute cu pretiuri eftine. Tarifurile cq
s'ar putea impune asupra cearealelor de catra te-
rile apusului ar putea cel mull sa. fie menite a pro-
tegui intru cat-va agricultura acelor state, precum
vedem d. e. ca este vorba acum a se face in Frantia;
dar nici-o-data nu se va putea ca ele sa iee carac-
terul unei opriri de a importa asemine materii, pre-
cum se face une-ori cu productele industriale, (in Ru-
sia spre exemplu), pentru ca cerealele sunt necesare
pentru viata locuitorilor, i a se opri importul lor
ar insemna a se jertfl o parte din populatia acelei
tan unei peiri sigure.
Mai in aceea§i conditiune sunt §i productele mi-
niere, cad dad. ele nu sustin viata oamenilor, ele
sprijin pe acea a industriei, din care traesc eei mai
multi locuitori.
Prin urmare am avea §i pentru productele mine-
lor noastre un deschis tot a§a de sigur ea §1 pen-
tru acele a le ogoarelor noastre.
Dupa prea putinele cercetari geologice ce s'a facut
in tara noastra se vede ca. muntii no§tri sunt bogati
in mine. A§a la Bro§teni pe Bistrita sunt puternice
straturi de fer. Rama§itile bailor vechi ne aratit, o-
data cu locurile in cari am putea gasi §i astazi me-
tale, §i minerale, cä strabunii no§trii §tieau mai bine
www.dacoromanica.ro
de cat noi (cei civilizat,i ?) a se folosi din parnên-

tul lor. Dar spre a se atla unde s'ar putea deschide
mine, ar trebui studii cu mult mai serioase facute
de ingineri platici de Stat, caci privalii nu dispun
de atatea mijloace pentru a cheltui adese ori in za-
dar sume insemnate, cu atata mai mult ca. nu le
putem cere ca ei sà faca cercethri aiure de cat pe
mosiile lor, fie care ; disci nimtnea nu'si cheltueste
banii sei in folosul altora. Statul insä este dator sa
o faca., pentru ca. chestiunea minelor este de interes
public.
Deci, intèia condiOune de Implinit ar fi cercetdrile
geologice.
0 data aceste intreprinse ramane sa vidern cum
am putea determina capitalistii streini WO intre-
buint,eze averile thr la deschiderea de mine in Ro-
mania. Caci capitalistii indigeni sunt putini la nu-
mer si pe acestia nu i-am putea hothri sa. se apuce
de un soiu de speculatie pentru care le lipsesc si
cunostinlele si curajul. Apoi la exploatarea rationala
a unei mine se cer capitaluri insemnate. Pentru a-
ceasta ar trebui de sigur sa le procuram oare-cari
foloase ; precum niste concesiuni cu cari exploatarea
minelor sa stee in legatura. S'a InfMosat in 1873
dupa cat ne amintim o companie Belgiana care ceruse
concesiunea construirei unei flotile pe Dunarea si
Marea Neagra- in condiOunile cele mai avantajoase,
cerand asigurarea unui venit numai de 600,000 fr.
pe an (noi care platim 50 milioane fr. aproape pen--
www.dacoromanica.ro
tru datoria publica), 0 cu conditia expresä de a des-

chide mine in t,are. la noi; nu i s'a dat insa nici
o ascultare.
Unor asernine ocasiuni, in care streinii singuri yin
0 ne roaga. sá ne imbogateasca, noi le dam eu pi-
ciorul 0 apoi ne laudam ea avem camera 0 senat,
ea avem presä libel* ea avem drepturi de intruniri
§i de discutiuni !
Da! ioate aceste hunuri nepretuile le avem ; ce
facern insa cu dinsele ? dacä nu le intrebuintem pen-
tru a gesi mijloaceIe cele mai potrivite spre imbo-
gatirea ter& Dacä toata aceasta libertate este in-
trebuintate. numai pentru a ne insulta 0 batjocori
unii pe altii in loc de a trage din ea luminele ne-
cesare pentru prope0rea noastra. Dace, vom urma
tot ap., me tern se nu vinà zioa in care vom bias-
tama cu amaraciune o libertate atat de stearpa in
resultatele sale.
Ar trebui apoi sa, se faca o lege a minelor din
cele mai avantagioase pentru intreprinzetori. SI li
se conceada, de exemplu, exploatarea in folosul lor
exclusiv pe 10 sau 20 ani 0 aceasta, impunenduse
proprietarilor aceasta indatorire, printr'un soiu de
dispositie de expropriare §tiind bine ca-, dupa ce se
Vor intemeia rninele, pe urrna li se vor putea im-
pune atat de proprietari cat 0 de guvern conditii
de arenda 0 de taxa de cari dacä nu se va folosi o
generatie, se vor imbogati toate celelalLe. De ase-
mene pentru ace14 timp intreprinzetorii ar trebui
www.dacoromanica.ro
scutiti la ori ce dan si taxe fie a statului fie coma-

nale, pentru a face ast-fel ea, intreprinderea exploa-
I arei minelor in tara noastra fiind ceva foarte lu-
crativ, sa se &ease& cat mai multi arnatori de a
pune capitalurile lor in deschiderea de mine.
Pe langa aceste insa mai sunt de nevoe §i alte
rasuri: facerea de drurnuri i rsele brine pe langa
locurile acele in cari cercetarile geologice vor des-
coperi urme de metale sau minerale, pentru a se
putea pune in comunicatie urara cu restul terei,
ceea ce este necesar atat pentru transportul mate-
rialului minei cat §i pentru aprovisionarea lucrato-
rilor de la mini cu cele necesare traiului.
Crearea unei scoli de mine din care sa easa con-
ducatori i contra-mctistri pentru lucrarile minei.
Cat despre tearna ca minele sa nu detraga locui-
torii de la munca campului, lucru de care mai ales
se tern proprietarii, pentru aceasta se va putea im-
pedica prin colonizarea terei cu populMii de ginta
laiina, ceea ce este cu atat mai necesar cu cat lu-
cratorii cei d'intai pentru mine, mai nu-i putem g5si
in tag la noi.
XXVI. Colonisarea Romaniei.

Economistul englez Malthus a cautat sa dovedeasca
ca sporirea populatiei mergand mult mai repede cat
acea a mijloacelor de nutrire, ar fi in interesul fie-
www.dacoromanica.ro
carui stat de a restringe pe cat se poate inmultirea

locuitorilor pentru ca ei sä nu se gramadeasca mai
multi de cat pot incapea la ,banchetul natureic.
Tot4 experienta de fie-care cji dovede0e cä atat
urmarea practieä cat i principiul lui Malthus, din
care e scoadt, sunt neexacte, ca tocmai acele state
sunt mai civiisate, acele se bucura de o bung stare
mai deosebita in care populatia e mai deasä. Se'n-
t,elege ca este o masura in toate i ca prin urmare
Ii populatia prea numeroasa ar putea deveni un
pericol pentru un stat, i anume atunci cand mul-
timea acesteia ar covar0 mijloacele intretinerei. De
o cam data insa constatilm ca o sporire a popula-
tiei in erile unde aceasta este rara, departe de a fi
un pericol pentru acea OA, dupe cum ar resulta
din teoria lui Malthus, este unul din foloasele cele
mai mari. Dach privim la Ora noastra., gasim ca
populatia ei este din cele mai rani a§a in Belgia
populatia mijlocia pe mila patrata este 9,500 de su-
flete ; in Olanda 5,800 ; in Baden 5,200 ; in Wfir-
temberg 5,130 ; in Bavaria 3,500 ; in Portugalia
2,400 ; i in Romania abia 2,000 *).
Singurele state ce sunt proportional mai putin
populate de cat Romania sunt Suedo-Norvegia
Rusia din cauza regiunilor intinse nelocuite, pentru
frigul ce domne0e in ele.
*). Calculat inaintea anexarei Dobrogei. De atunci incoace
mijlocia e §i mai mica, find ca populatia Dobrogei e
cu mull mai rara.
www.dacoromanica.ro
Romania este deci unul din statele cele mai pu-

tin populate, 0 aceasta o simt agricultorii no§tri
cand in mod instinctiv sunt pornit,i in contra indus-
triei 0 a fabricilor, temênduse ca prin aceste ocu-
patiuni sgi nu fie detrase mai multe brate de la
munca camputui. Aceasta teama este pana la un
punt indreptatita, caci intru cat populatia t,erei este
in destul de Tura, se'ntelege de la sine ca sporirea
feliului ocupatiunilor va scaclea in mod proportional
numërul acelora ce se dedau cu dinsele.
Dar acesta nu este singurul pericol ce rezulta din
rarimea populatiunii. Tot din aceasta cauza provine
in mare parte 0 reaua exploatare a agriculturei noa-
stre. Braille fiind rad, pamêntul este reu cultivat,
caci puterile de care dispune tam abia ajung pen-
tru a da pamentului o pospaialä de cultura, dar
sunt cu totul neindestulatoare pentru a cauta 0 in-
griji de dênsul in modul cum ar trebui. Tot de a-
ici provine si ingrgunadirea ocupatiunilor celor mai
deosebite pe acela§ individ. A§a videm la noi in t,arä
avocati ce sunt in acela§ timp arenda0 de mo§ii,
profesori ce sunt i judecatori, si adese ori una
aceea§i persoana intr'une§te trei sau patru ocupa-
tiuni deosebite. Lipsa de brate face ca populatia
noastra nu se deda la indeletniciri felurite, ci se o-
curd mai toti cu aceea§i treaba: agricultori, profe-
sioni§ti liberali, functionari i comercianti, (ace§ti din
urma streini).
De aici apoi earki rezulta lipsa vietei celei ac-
www.dacoromanica.ro
tive ce rezultit din lucrari deosebite, a caldurei ce

se desvolta din frecarea elementelor si care lipseste
din corpul societatei noastre. Daca populatia ar II
mai numeroasa, ar trebui numai de cat sä se in-
drepte spre alte indeletniciri pentru a gitsi ast-fel o
muncä resplatita si un traiu mai usor, in cat ches-
tiunea inmultirei populat,iei interesaza in gradul eel
mai mare chiar desvoltarea industriala.
E vorba acum de unde putem noi astepla o spo-
rire a populMii ? De la immultirea ei prin Dasteri.
Aceasta nu o putem face. Statistica terei noastre
dovedeste ca populatia scade mai curind de cat creste,
afara de acea jidoveasca care se immulteste intr'un
mod fabulos ; in casurile cele mai favorabile ea stà
pe loc. Aceasta provine din mai multe cause, din-
tre care cea de capitenie este reaua stare a po-
pulMiei agricole. Prin urmare ca in intreaga noastra
viatit, asa trebue si. aice O. ne gandim la un mod
mäestrit de a inlocui procedarea fireasca si regulata.
a naturei. Aceasta este colonisarea.
Reposatul Martian, singurul spirit adevërat econo-
mic ce l'a avut tara noastra de la inceputul vietei
sale ca stat autonom, a combatut din toate puterile
sale colonizarea terei, dar argumentele sale erau in-
dreptate in potriva colonisarei terei cu Gennani §i.
de sigur cu tot cuvêntul. El arata ca Germanii fi-
ind mai culti de cat Romanii, de o rasa deosebita,
de religiune asemine deosebita, sustinuti prin niste
State ce s'au pus de maxima politica germanisarea
www.dacoromanica.ro
Orientului, ei ar deveni un element foarte periculos

pentru terile romane, introducand in sinul lor un
factor disolvant al nationalitAtii noastre, formand in
statul nostru un adevërat nou stat §i inlesnind ne-
contenit poporului german, amestecul lui in intersele
noastre sub pretextul de a apára pe acel al conna-
tionalilor lor.
Din fericire pentru noi Romanii, Germanii nu sunt
singurul popor apusan colonizator. Pe langä ei mai
sunt Italienii care de cat-va timp dau contigente
foarte put ernice la ernigratiunile extra-europene. Dacii
s'ar intoarce oare spre Romania un curent al a-
cestei emigratiuni, oare am suferi noi in ceva ? Noi
credem din contra a am trage foloasele cele mai
mari.
Constitutia noasträ primeste colonizarea cu po-
poarele de aceeasi ninta cu noi ; prin urmare nu se
opune la o colonisare a terei cu Italieni. Ea opreste
numai cat colonisarea cu natiuni de ginta str6ina,
nu cu natiuni str6ine in genere. Apoi Italienii de si
sunt o natiune str6ind nu este mai putin adevèrat
cg. sunt de aceeasi ginta cu noi, prin urmafe colo-
nizarea terei noastre cu Italieni nu este opritä prin
constitutia noastrl
Italienii (inelegem pe acei din Lombardia) *)
*). Incercarea Mcutg, de d-nu Dim. Anghel din Iasi, care
au adus vr'o 100 familii de_ Italieni i i-au asezat pe
mosia sa Comestii, au esit reu, pentru ca, d-sa adresan-
duse cltre un intreprinzëtor de colonizAri, acesta i-au
procurat familii de lazzaroni.
www.dacoromanica.ro
stint insA sub multe raporturi un popor superior. Ei

sunt foarte activi i intreprinzetori in cat in aceastA
privire ar putea foarte bine sa fie opu§i Evreilor
ca un element de combatere a acestora. Ei stint
apoi foarte eeonorni, nu stint de loc dedati pad-
mfi betiei, in cat in aceastA privire ar putea sluji
de model pentru indigenii nostri. Pe Mg aceste
insuOri ale caracterului ei mai au §i altele ale spi-
ritului i deprinderilor nu mai putin pretioase. Ei
sunt foarte inTteIigeni i se pricep minunat la toate
me§te§ugurile. Ei au un simt artistic §i estetic foarte
desvAlit in cat ori ce lucrare esl din manile lor
are un gust deosebit, i astfel ar da lucrAtori e-
minenti d. e. la o fabricA de sticlarii. Agrieultorii
lor n'au pAreehe in toatA lumea i ace§tia prin o
cultivare rationall a pAmentului, fAcuta alAturea cu
teranul nostru, ar insufla i acestuia gustul de a
cultiva pAmAntul lui alt-fel de cum a facile() pan/
acuma.
Rasa Ita liana este apoi foarte apropriatl de cea
romanh i cu toata deosebirea de religiune credem
a s'ar contopi cu timpul interm singur popor ; eel
putin atita e sigur ch Italieni ar uita in curênd
limba lor pentru a adopta pe a noastrA care nu li se
va pArea a.a de str6ina cand va resuna de pe bu-
leze lor.
Italia apoi este o tarA ce are cu totul alte tendinte
de,cat acele de a italianiza Orientul. Ea n'ar avea
deci interesul de a sprijini nationalitatea colonitior
www.dacoromanica.ro
ei, ast-tel ca ace§tia sä nu se piarda i a.ia am pu-

tea alit a ne expune la disgratia acestui stat a im-
pune copiilor coloniOilor invètarea limbei romane§ti
prin care s'ar grabi desnationalizarea lor i contopi-
rea lor cu populMia romana.
Deschiderea de mine, lucrarea mai rationall a pg-
mantului i intreprinderea de fabrici va necesita nu-
mai de ca o sporire a populatiei, o introducere in
larä de lucratori i me§teri care sä se priceapa in
unele trebi speciale. Ace§ti lucratori sl'i aducem
pe toti din Italia.
Mijlocul practic este chiar gasit i ne-a venit
iar4i f.râ stAruintele noastre. Dl. Enrico Croce a
propus de mai mult timp colonisarea de-o cam data
a Dobrogiei cu ltalieni, i anume in ni§te condi-
tiuni de tot bune. S'a oferit aeuma sä aduca un
numer de Italieni cu tot personajul necesar unei co-
lonii precum ingineri , arhitecti , medici etc. A-
ceasta propunere a fost insa. ca i ca respinsa, din
teama de a nu displacea Rusiei, care nu putea vi-
dea cu nepgsare intArirea unui element neslavon in
Dobrogia.
Ori-care ministru, sleputat, om public sail privat,
intr'adevër patriot nu va inceta insa de a reclama
colonisarea Romhniei cu Italieni ca unul din mij-
loacele cele mai potrivite pentru a e.i din starea
desperata in care ne aflam.
liknane acuma de cercetat, care ar fi modul eel
mai favorabil pentru colonizare ? i anume mai intai
www.dacoromanica.ro
ne intrebAm, dad. privatii sau statul ar trebui sä

iee initiativa acestei mAsuri insemnate. Noi credem
cA Statul, qi eat/ pentru ce. Mai intli este cunos-
cut el la noi in Ora Statul este eel mai mare pro-
prietar, prin urmare el are interesul eel mai puter-
nic la inmuliirea populaliei. Apoi colonizarea cere
o multime de cheltueli, care numai cett cu greu pot
fi intreprinse de privati; cheltueli de drum §i de
avzare a familiilor colonizate. In fine Statul in
omnipotenia sa legiuitoare asupra averei sale poate
A. dispunl de &Ansa cum ii va pArea mai bine, pe
dud asupra privatilor n'are un clrept de expropriare
de cat in virtutea unei despAgubiri adese oH foarte
urcata. Dacrt este deci ca colonizarea t6rei cu Ita-
lieni sä nu ramana ca o incercape zAdarnicA fAcutA
de cati-va proprietari, ci sl devinA un sistem gene-
ral aplicat Orii intregi spre eel mai mare folos al
ei, trebue ca Statul sa, iee iniiiativa acestei intre-
prinderi, find siguri el privalii, indatA ce vor videa
resultatele bine-fAcAtoare ale acestei m6suri, se vor
grAbi a o imita.
Este acuma o altA intrebare : Cum sl se aseze a-
cele colonii? SA se infiinteze sate nuue italiene ea
comune a parte, precum sunt satele ungurWi din
linutul Baclului? SA se fad. cu alte cuvinte ale-
dri compacte de colonii cari s6. fie deosebite de re-
ma§itele populMii?
Noi credem el aceasta ar fi o eroare. Din contra
suntem de pArere a respandi acest element dAtAtor
www.dacoromanica.ro
de vial/ in toate comunele, in toate catunele, pen-

tru ca ast-fel Ora intreaga sa se foloseasca de pute-
rile ,0 av6ntul cel nou adus de el. Mijlocul practic
pentru a face aceasta ar fi urmatorul. Anume s.
se arze Italieni pe locurile acele ce au ramas prin
comune pustii prin parasirea lor de proprietarii lor
sau moartea lor PAM mo0enitori. i sa nu se creada
ct aceste locuri sunt putine. Nici n'avem idee cMi
oameni la noi ii parasesc caminul lor, i amid lu-
mea in cap ducêndu-se din ar i emigrand pe aiu-
rea pentru a scapa de greutatile cu care sunt im-
povorati la noi.
Nici nu avem idee de numèrul de oameni morti
filrä mo0enitori find ca. toi copii le-au murit in-
nainte. Daca s'ar face o statistica a acestor douë
clase de oameni am ramanea inmarmuriti dinaintea
cifrelor ce ni le-ar arata. Ca exemplu putem aduce
comuna Flamanzii in care sunt peste 600 locuri ra-
mase goale de la moll. i disparuti !! Se'ntelege de
la sine ca comunele cele prea mici ar trebui excluse
intru cat nu am putea a.§eza in ele doue sau trei fa-
milli de Italieni i aceasta din motiv mai ales reli-
gios. Cad aceste putine familii n'ar putea sa intre-
tina o biserica. de ritul lor, ceea ce este absolut ne-
cesara pentru viola lor moral/. In comunele insa
mari acest mijloc '1 credem tot atat de practic pe cat
0 de u§or de realizat. Apoi mai este de observat
c/ dam noilor veniti pament indestul (partea unui
www.dacoromanica.ro
STUDIT ECONOMICE. 95
Wean), cu care ei s'ar gasi foarte multamiti, caci in

tara lor au mult mai putin.
XXVII. Desvoltarea industriei mici.

Industria mica cata eNista in Ora noastra este
mai toata in manile streinilor. Pentru a deschide
Romanilor i alte ramuri de ocupatie de cat acele
ale agriculturei , functiflor i profesiflor liberale,
trebue indreptata activitatea lor .0 asupra indeletni-
cirilor industriale.
Pentru a putea descoperi metodul de intrebuin-
tat spre a isbuti in aceasta intreprindere, trebue sä
ne dam sama mai inl6i de cauzele ce au adus ruina
industriei mici in taxa noastra care, nu mai mult de
cat cu 50 ani mai inainte, era o stare daca nu in-
floritoare, cel putin indestulatoare.
Parasirea indeletnicirilor industriale de poporul
roman dateaza de la regulamentul organic incoace.
Boerii fiind prin acel regulament singurii oameni
protegiati in terile romane, i pe de alta parte tradi-
tiunile vechi dand nurnai lor onoarea i consideratia,
ise nascu un curent care sporia pe fie-ce zi numèrul
boerflor, desbinand necontenit elemente din clasele
nferioare ale societätei pentru a-i inalta la treapta
inviduita a priviligiatilor. Fiul negutitorului, a me-
seriaplui f§i dedea toate ostenelele lumei pentru a
dobandi un titlu de boerie §i se mandrea cu §atra-
www.dacoromanica.ro
96 STUDD ECONOMICE.
ria sau cu slugeria, mai mult de cat un postelnic cu

boeria lui de sute de ani. Boerii insa, se intelege
de la sine, cä nu se mai puteau indeletnici Para a
deroga cu treaba parintior lor, ci'i cauta, panea
intrand in vre-o cancelarie, Wand la talpi averea
adunata de stremo0 prin o munch. onestä 0 pro-
ductiva, 0 ast-,fel ajungeau ni§te adevhrate lipitori
sugend necontenit din budgetul statului cu toate cit
sangele acestuia devenea tot mai sarac, mai palid
0 mai lipsit de elemente nutritoare. Veni mai tarziu
reforma intregei noastre vieti sociale, resturnarea
boerilor, a privilegiilor 0 egalilatea civila 0 politica
proclamata ca temelia mezámintelor noastre. Sub
aceasta suflare a unei vieti noue ce adiea peste Ro-
mania, 0 dinaintea caria se risipirl ca negurile la
lumina soarelui toate creatiunile trecutului, trebuia
insä ca aceasta tendinta sa imbrace o forma demo-
cratica accesibila tuturor si aceasta fu ftiinta de
carte. Ceea ce inainte erau boerii devenira acuma
carturarii, cei ce 0ieau sä incalceasca doul buchi pe
hartie, sa intocmeasca o jalba, un referat, 0 mai
incoace un proces-verbal sau un raport.
Am dori insa sh. nu fim rhu inte1e0 ; sa nu se
creada. ch. aceasta pretuire a cartei are de motiv con-
tinutul ideal al ei : cä qtiinta de carte dand de a-
cuma inainte onorurile 0 chiar averea in statul Ro-
man, se va pretui partea curat intelectuala a §tiin-
tei 0 literaturei. Cartea in intelesul intrebuintat
de noi este partea bruta a acestei ocupatii, arta cu
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONQMICE. 97
totul mecanich a scrisului 0. a cetitului §i. partea

cea cu totul minima de lucrare intelectualh wee-
sara pentru a putea da na§tere unei conceptiuni de
cancelarie.
Cine au dat na§tere acestei indreptari a spiritu-
lui public aka ocupatii neproductive ? Respunsul
este Statul : acesta impartia boeriile §i ademenea pe
tate, lumea a umbla duph densele; acesta impel.-
We astazi functiile, §i. creeaze. mijloacele de a se
preghti pentru dinsele, scoalele, patroneaza tot ce se
refere. numai la producerea de functionari aa in at
el singur pare a spune tuturor locuitorilor : 'lima-
nul, saparea §i viata voastra. este numai la mine.
Alergati toti la ugerile mele manoase, cä veti gasi
bogath §i nesecatä hranä, pe and apuchndu-ve de
indeletniciri neathrnate veti fi cu totii expu§i. peirei.
De aceea eu ca un bun parinte, nici nu vrau sä ve
inlesnesc invetarea de lucruri ce ar fi streine tre-
buintilor mele, ci tate. cre§terea §i invetätura voa-
stra va fi numai §i numai pentru a me servi pe
mine., Ast-fel grae§te Statul §i glasul seu find
ascultat, parte de voe parte de nevoe, triumfa in
toate partite §i impiedech cu totul indreptarea spi-
ritelor catra indeletnicirile productive.
Este intrebarea acuma, de unde poate veni schim-
barea acestei indrepthri, a areia fal§itate §i pericul
rezulth speram indestul din studiile de prma acurna?
De la privMi ?
E0,e o scoalä curioasa in econornia politica care
7
www.dacoromanica.ro
98 STUDI1 ECONOMICg.
sustine neamestecul statului in trebile societat,ei, ci

läsarea acesteia la propriele ei puteri. Este scoala
cu principiul cLaissez faire, laissez passer', aplicat
la interior. Dar eel putin atata sä nu pretinda a-
ceasta Koala : ea privatii sa indrepte gre§elele co-
mise de Stat i o suma de pigmei cum sunt priva-
Oi sa inlature stanca resturnata in calea societatei
de urieul acela ce se nume§te Stat.
Prin urmare intru cat directiunea cea fal§ti intro-
dusa in societatea noastra este pornita de la Stat,
tot aceasta trebue sit o s,i indrepte §i sa readuca
in mintea ei mersul eel gnatos aratat chiar de na-
tura spre lecuirea ei.
Mijloacele pe eari Statul nostrn le ar putea in-
trebuinta pentru a aduce eara§i in societatea noa-
stra o mi§care industriala ar fi urmatoarele:
1). Reformarea sistemului de inv6tamant in sen-
sul aratat de noi rnai sus, anume ea sa se imputi-
neze scolile care dau na§tere numai la functionari
O. sa se inmultasca scolile acele eari ar da natere
la ocupatii productive.
2). Incurajarea din partea Statului a tuturor o-
cupatfilor industriale, precum: prin burse acordate
acelor tineri cari ar don sit invete in streinatate
vre-o meserie. Ajutarea cu un mie imprumut a ce-
lor ce ar vroi sa deschida un stabiliment industrial,
indata ceau e§it din scoall. Concursuri industriali
pentru meseria§ii romani i premii pentru acei ce
ar esceta prin producerile lor.
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMICE, 99
3). Inlocuirea legei mezaturilor pentru darea in

antreprisa. a diverselor trebuint,i industriale ale Sta-
tului i a Comunilor cu darea prin invoealit, asa
ca sá poath. preferi induatria§ii romani, luandu-se
masurile necesare pentru indepartarea abuzurilor ce
s'ar putea comite, §i. aceasta chiar cu pericolul de a
se da ceva mai scump de cum s'ar da prin mezat.
La aceasta de-o cam data s'ar putea mArgini ac-
liunea statului, ramanand a se lua la vreme de ne-
voe i alte nthsuri potrivite cu imprejurArile pentru
ineurajarea industriei romane.
Dar daca statul ar trebui sa dee impulsul, nu ra-
mane mai putin de lucru societat,ii pentru a grabi
rena.,terea industriala. Societatea prin ce alta ar
putea incuraja mi§carea industrialA de cat prin spri-
jinirea rneserimilor români? S'ar putea forma ni§te
asociatiuni care sä se lege a cump6ra lucrurile tre-
buitoare cu preferinth, de la industrimi rornani; dar
pentru ca aceasta sa. fie cu putinth, trebue sa vinE
ntOiu Statul sa ne dee prin scolile sale, industrimii
necesari, caci astAzi d. e. ar hotari in zadar damele
romane a-si face rochiile lor la croitori sau croito-
rose romane, dacA nu exista nici macar una din a
iceste in tot cuprinsul t,erei.
In asociatjunile aceste pe care le propimem pen-
tru sprijinirea industriei, ar avea un rol cu deose-
bire frumos clasa bogath §i. mai ales acea aristocra-
tica a societatei noastre. Din aristocratia noastrA
a rams numai numele §i oare-cari traditiuni de fa-
www.dacoromanica.ro
milie. Totugi urmagii boerilor vechi, cari gtiiau la

vreme de nevoe sa punä peptul pentru apararea mo-
giei parintegti, precum au facut'o la rapirea Bucovi-
nei gi a Basarabiei, ar putea, amintindu-gi traditiile
familiilor lor, sa puna peptu i acuma cand este in
joc nu pierderea unei provincii ci a intregei noastre
existenti economice de care estre strins legata exis-
tenia politica; ar putea, ea unii ce dau tonul in
modahaine, incqaminte, mobile, etc.sa se im-
brace cu materii provenite din lara, mai proaste
dar nat,ionale, sk'si tae hainele lor la croitori ro-
mani, sa'si fad, ciubote la ciubotari romani silind
ast-fel i pe societatea ceealalta stei imiteze ; dar
pentru aceasta cum am mai spus'o, ne trebue mai
intaiu industria§i romani.
XXVIII. Industrie, 9tiir4k arta i li-

teratuth.
Desvoltarea indugtriei in lam noastra, ar da un
avant i altor ramuri de ocupMie care zac in cea
mai mare lincezal a. gi care sunt earägi eseMiale ci-
vilizat,iei: gtiint,a, arta i literatura. CM de putin
sunt pretuite aceste ramuri de cultura nu avem ne-
voe a demonstra; atat vroim sa arätäm ca simptom
al reului ea intr'o capitala mare ca Bucuregtii nu se
aIlä atäta timp nici o foae literal* in toga Roma-
www.dacoromanica.ro
nia este o singura foae de asemene natura : 4 Con-

vorbirile) §i. una singura §tiintifica (Revista de a-
gricultura., care se sustin mai mult prin subscrieri
de cat prin abonamente.
Cat despre arta n'avena nevoe sa mai vorbim.
Ea este cu totul parasitä §i cei cati-va pictori pe
cari ti avem traesc in conditiile cele mai grele, daca
n'au vr'o functiune.
Poate se va 'Area cam curios ca aceasta lipsa de
viata intelectuala sa fie atribuita de noi tot lancezelei
economice, dar noi credem a avea puternice teme-
iuri pentru a pretinde aceasta.
Cancelaristul care toata zioa cetWe §i. scrie, nu
e vorba lucruri Para nici o valoare ideala, dar in
ori ce caz lucruri scrise sau tiparite, se saturn. la
extrem de acest soiu de indeletnicire §i. cand ga-
seVe un moment liber de sigur nu-I va intrebuinta
in acelmi mod ea ocupatiunile sale obicinuite, ci va
cauta sa varieze jocul emotiunilor sale prin alt-fel
de escitatiuni. Cancelaristul deci va avea un fel de
groaza instinctiva in contra ori-carui product a cer-
nelei §i in loc ea in momentele lui de distragere sa
se indeletniceasca cu poesia sau cu §tiinta el se va
apnea de jocul de carti sau de alt soiu de petre-
ceri mai mult fisice. De asemene va face avocatul,
profesorul, inginerul §i, in genere profesionktii libe-
ral Va trebui o dosa foarte puternica de idealism
pentru ca un om ce se slujefte de carte ca mijloc
de existenttt sa o mai prefuiascd fi ca mijloc de dis-
www.dacoromanica.ro
tractie, pentru motivul foarte simplu ea viata pen-

tru a nu deveni prea monotonA trebue variata. §i ca
prin urmare ocupatia serioasä fl distraccia nu pot fi
cautate in una fi aceeafi ramurd de activitate.
Dacá am avea in tail mai multi meseriki, ace§-
tia s'ar ocupa cu o muncA fisiea §i deci ar gAsi
in mod firesc variarea ocupatiunilor lor in lucrAri
intelectuale, de indatA ce ar fi inzestrMi cu o ma-
sura cat de mica de culturA intelectuall, chiar cu
acea ce o (IA scoala primard. Ei ar incuraja mi§-
carea §tiintifica, literarA .vi artistica, §i omul cu ta-
lent in aceste priviri ar putea trai din munca sa
intelectuala §i indeletnicirile ideale n'ar mai fi numai
cat ni§te indeletniciri de lux.
C. agricultorii la noi nu sust,in -mkcarea literara
este earki foarte natural intru cat agricultura este
o indeletnicire prea mecanica §i obose§te ka de
tare pe om in cat nu'i mai lasA alta dorinta de cat
odihna fisicit, somnul, §i nu odihna intelectualA.
Clasele agricole sunt apoi lipsite la noi de ori-ce
pregAtiri pentru o distractiune intelectuala chiar in
elementele lor cele superioare: arendkii *i. propri-
etarii.
0 a doua causa a slabiciunei mi§carei intelectu-
ale este skracia poporului. La noi daca se tipare§te
o carte ce nu are un interes imediat (politica sau
scoala), atunci acea carte nu este cumparata, §i. pen-
tru a trece, suntem nevoiti de a recurge la diverse
manoperi, din care subscriptiunile prin amici este
www.dacoromanica.ro
cea mai intrebuintata. Pentru ce aceasta? pentru

ck fie-care om are nutnai cat strictul necesar §i a
cheltui, fie chiar ori cat de putin, pentru un lucru
a cdrui necesitate o simte a§a de slab, pare o chel-
tuiall cu totul zadarnick. Se gande§te comisarul sau
copistul din cancelark- ca mai bine de cat a chel-
tui 20 franci, fie §i pe an, pentru a se abona la
ziarul literar sau §tiintific , mai bine din cei 80 sau
100 franci pe lunk el ki cumpárá o pareche de
ciubote, mai ales ck ce are sä vada in ziarul men-
lionat? Tot negru pe alb de care ii acru sufletul
cat manje§te pe zi.
Si sa. nu se obiecteze ck la gazeta politick lumea
s'aboneaza. ert dack cele literare i tiintifice sunt
lksate in pkrasire, aceasta ar proveni din cauzA ca
aceste din urmri sunt a.a de proaste in cat nu pot
multami inallul gust estetic al epistatilor i comisa-
rilor din cancelarii. Mai intai este de observat ca in
o societate toate lucrurile se asamana : cit literatura
nu va fi la o nivelk ma de inalta cand toate cele-
lalte ramuri sunt abia la inceputul vieei bor. Apoi
aceasta, literatura trebue sit multameasck pe popo-
rul ce i-a dat nmtere, caci sk se observe bine : spu-
induse, de instki poporul ce'i da na§tere, ca litera-
tura sa este proasta, ii da chiar lui insui un bre-
vet de incapacitate i nu indivizilor ce se ocupa
cu literatura, intru cat autorii acei represinta litera-
tura poporului i altii nu mai sunt.
Noi ne pretindem insk foarte civi1isai i au fost
www.dacoromanica.ro
chiar oameni la noi care au pretins ca. am ajuns

culmea civilisatiei 0 ca noi am dat exemplul alt or
popoare in mkcarile lor care progres : ast-fel revo-
lutia franceza 0 unirea ltaliei n'ar fi de cat niste
imitatiuni a unor fapte ronane§ti. Ne pare Au ca
nu putem impartasi aceste pared atat de sanguinice
asupra starei noastre celei inaintate, si el suntem
de o parere tocmai profivnica, anume ca dintre toate
popoarele Europei, esceptand poate pe Turci, noi
suntem cei mai inapoiati in civilizat,ie. Caci la noi
civilizatia se crede identic cu politica 0 find ca.
nici un popor in lume nu face multä politica ca noi,
ca una ce este singura noastra ocupatie, apoi cre-
dem ca. suntem civilisati lucru mare. Nu este in-
destul a fi introdus la noi principiile liberale si civi-
lizatorie dobandite cu singele lor de alte popoare.
Pentru räsMit a in grädina noastra 0 radacina li-
bertatilor, planta ce le poarta ca floarea sa mirosi-
toare, civilisatia ce consta din jocul multiplu si com-
plicat al itilor deosebite din care se compune : sf-.
int,a, arta, literatura, industria 0 comerciul.
--
XXIX. Comer ciul.
Comerciul este in viat,a unui stat o indeletnicire
mai putin insemnata, de cat industria 0 agricultura.
Intr'adevar pe cand aceste doua indeletniciri pro-
duc valori reale, comerciul nu da nmtere la aeme-
www.dacoromanica.ro
nea, ci numai cat aproprie pe consumatori de pro-

duchtori inlesnind desfacerea productelor pentru a-
ce§ti din urma sti intrebuintarea lor pentru cei din-
tai. D'intre ocupatiunile economice prin urmare cea
mai putin productivh este comerciul si de aceea, in
toate statele, comerciul cata a ft restrins pe cat se
poate in ceea ce prive§te interiorul terei, §i margi-
nit numai la exterior in relatiile economice cu alte
state, chci comerciul este un mijloc de exploatare.
Pentru a intelege aceasta trebue srt intram in
oare cari amammtimi : comerciantii cumprta mar-
furile la obar§ia lor §i le vend la locul consumatiu-
nei lor, realisand un ca.,tig pentru aceasta. munch a
lor, care consth in a apropria produchtorul de con-
sumator. Se intelege ct pe cat produchtorul va fi
mai departe de consumator pe atata treaba comer-
ciantului va fi mai grea §i prin urmare mai bine
platita. Intr'o tarä industriall, care poseda fabrici,
se intelege de la sine ca. productele acestora pentru
usul interiorului terei nu vor trebui transportate asa
de departe, §i prin urmare procentul ce'l va lua
comerciantul, pentru munca sa, va fi comparativ
mic. Din contra in o t,oara curat agricolh toate o-
biectele lucrate trebue aduse din strainatate, si aceste
vfind adese ori de foarte departe, procentul ce co-
merciantul II va trage din lucrarea sa va fi mult
mai mare. Tara agricolh este deci expush a plaii
un tribut foarte urcat unei clase de oameni ce nu
produc in societate nici o valoare reall, ce nu 0
www.dacoromanica.ro
106 STUD1I ECONOMICE.
imboghtesc intru nimic prin munca sa. De aici vine

tendinta de a infiinta fabrici pentru a apropia con-
sumatorul de produchtor 0 a schde in proportiune
birul plait comerciantilor.
Tocmai in o asemene stare se afla tara noastrh.
Ea neputand trece toate productele plmOntului seu
in läuntru, ci trebuind sd le vinda in afarh, are ne-
voe de comercianti care sh. inlesneasch asemine tran-
sactiuni. De asemine ea ne produchnd nici un o-
biect fabricat ci trebuind sá le aduch toate din strhi-
nätate trebue sä fie ajutath in aceasta operatitme
tot de comercianti. De aceea tara in care sh, fie
mai numero0 comercianti tie cht in Romania nu
este pe lume, 0 mai ales nu este tar h. in care pro-
centul plait comerciantului sh fie a§a de urcat. .A0t,
de exemplu chila de gräu se vinde in strhithitate cu
6 galbeni, comerciantul da numai 4 ; mai pläte0e
transportul 1 galben de chilä phnä la locul desfa-
cerei i c4tigh un galben la child. Ast-fel in cat
la 1,000,000 de chile vhndute esh din punga pro-
prietarilor 0 a arend*or 1,000,000 galbeni care
inträ in punga comerciantilor, De asemine o pare-
che de manu0 costa in Paris 2 franci 50 bath qi la
noi 6, diferinta socotind i cheltuelele transportului
0 al vämei 1 fr. sau 1 fr. 50 b., da chVig corner-
ciantului 2 fr. la phrechea de manu0, ceea ce este
enorm. Dach am avea fabrici in -lard i o populatie
mai deashi aceasta ar consuma gräul §i popthriul
si s'ar trimite din tarä valori sub o forma mull mai
www.dacoromanica.ro
upara, §i mai condensata care ar aduce c4tiguri

mult mai mari de cal materiile brute ce le expor-
tam. Dar asupra acestei imprejurari ne am pronuntat
intr'un alt Mc.
Ceea ce este insa. §i mai trist la noi in lath, este
ca. comerciantii mai toti sunt streni, ast-fel a strai-
natatea ne suge nu numai cat prin tributul cel mare
plait pentru productele industriale, dar inca. §i prin
imprejurarea ca aceste obiecte nu sunt vêndute in
tara. de cat. de str6ini, chip/ principiul comert,ului
,cumpara. eftin §i. vinde scumpc pe care '1 aplica.
cu togä asprimea cel putin in partea lui de a doua
acea privitoare la vanzare, care se efectue§te in tara
noastra..
Pentru ce str6inii ce vin in taxa !Astra. se in-
deletnicesc mai cu preferinta, cu comerciul ? Pentru
ca nici o ocupatie nu e mai urara. §i mai produc-
tiva.. §ede jos §i face bani care'i vin de-a gata in
pung. Pentru aceasta trebue numai un capital in-
locuit adesa prin credit, §i. ceva spirit de afaceri.
Care au fost mai ales cauza copleirei terei de
straini?
Numai §i. numai lipsa industriei §i necesitatea de
a aduce toate lucruriie din t6rile straine. Ace§ti str6-
ini viind mai ales din Austria §i avand relatiunile
Mr de credit in acea tara s'au wzat la noi O. s'au
apucat de comerciu.
paca Evreii au nävalit §i. navalesc inca in Ora
noastra., aceasta provine pentru cä trebue sä se a-
www.dacoromanica.ro
copere un gol economic produs prin lipsa ocupatiilor

industriale, §i. mijlocul eel mai sigur pentru a scapa
intr'un mod efectiv de Evrei va fi introducerea de
fabrici. Se spune ca. Evreul are multe calitati bune
si, intre altele se numara activitatea lui. Daca. vom
privi bine vom vedea ca. activitatea Evrului la drept
vorbind este foarte putin obositoare. El are talentul
de a face bani punênd in mirare numai gandul
nu §i murhii sei, §i sä nu ni se aräte miserii E-
vrei care lucreaza zf §i. noapte pentru a ca§tiga o
bucalica de pane. Numarul comerciantilor a devenit
a§a de peste masura in cat cati-va din ei sunt ne-
voiti a se apnea de meserii, §i ace§tia in lupta pen-
tru viata spre a invinge prin concurenta sunt ne-
voiti sa munceasca mai mult de at acei pe care
vroesc OA invinga. In genere vorbind insa Evreul
nu muncWe, el sta., gandele §i. ca§tiga. ; munca sa
este intelectuala §i nu fisica.
Tara noastra sufere deci un rau indoit care-i pro-
vine de la comerciu. Mai intaiu din pricina prea ma-
relui nurar de comercianti care sorb un mare pro-
fit din venitul tarei pentru ocupatiuni neproductive.
Apoi din pricina ca. mai toti comerciantii find stra-
ini, tot acest c4tig esä din punga tarei pentru a
trece in pungele lor.
De raul intaiu nu putem scapa cat limp vom re-
mai-lea tara. curat agricola. De al doile insa, adeca
acela ca numai strainii sunt in afacerile de cornert,
ale t'erei, am putea scapa Onà la un punct macar,
www.dacoromanica.ro
STUDI1 ECONOMICE. 109
§i mijloacele, prin care noi credem el am putea a-

junge la acest resultat, le expunem mai jos.
---
XXX. Comerctul 'laic.
DacA Romanul fuge aa de tare de industrie, a-

poi nu rAmane indoialA ca. de comerciu se va feri
§i. mai mult ; chci se pare di chiar de la naturA
existA o ierarhie intre cele trei ocupatiuni ale vietei
materiale : agricultura, industria, comerciul, ierarhie
care ar determina rangul lor de nobleth. Romanul
aristocrat pAnA in suflet in ce prive§te ocupatiunile
productive se dedA ramului din-till, se indeparteazA
de al doile *i. se fere§te de al treile ca de o inde-
letnicire compromitAtoare demnitatei sale. C. a-
ceasta e numai un prejudet, 11 intelege ori-cine, dar
este puternic inrAdAcinat §i mai tare de cat multe
credinti ale poporului nostru. Este insl de obser-
vat un lucru: comerciul este cu atit mai despretuit
la noi cu cat el este mai mult exercitat de streini.
Ay de exemplu in Oltenia comerciul este ind. in
mare parte in manile Romanilor, §i nu putem zice
eh acest fel de ocupatiune sl fie aa de feu privite
de Romanii din acea parte de tiara. In Muntenia
unde comerciul este mai mult a strenilor incepe
acea indepArtare de aceastä indeletnicire, care ajunge
la culmea ei in Moldova §i mai ales in acea superi-
oarA care este mai in tolul copleOtA de Evrei. Cu
www.dacoromanica.ro
110 STUDI1 ECONOMICg.
alte cuvinte : cu cat strëinii ne-au rilpit din mani

ocupatiunea comerciului, Cu atata ne-am indepartat
de dênsa ca de o indeletnicire ce ne ar compromite
in demnitatea noastr a. si ar trebui lasatä altor nea-
mini precum la.sau si Romanii ocupatiile productive
pe mana sclavilor.
Prin aceast a. stare de lucruri ne este datIt i ca-
lea pe care trebue s'o urmarn in reaproprierea Ro-
manilor dé indeletnicirea cornerciului. Trebue A. fa-
cern ca partea acea de tar a. in care cornerciul este
inca pretuit si practicat sä influenteze asupra celei
in care el este lasat in parasire. Trebue ca Olte-
nia sa regenereze pe Romani in aceasta. privire.
Olteanul este un orn ce pare raseut pentru toate
manoperile pe care comerciul le intrebuintazä spre a
putea prospera, el este foarte econom. mai econom
de cat Evreul, este muncitor In gradul extern si are
un spirit practic de o mlhdiere deosebita. Aceste
insusiri ale caracterului seu au indepartat pant a-
cuma pe Evrei de partile de dincolo de Olt si pro-
babil ii vor inititura tot-dea-una.
Pentru a invie cornerciul mic mai ales in partile
de dincoace de Milcov unde este cu desavarsire
mort pentru Romani, trebue adusi Olteni *) pe care
sä-i opunem Evreilor si care sprijiniti find si de
*). Aceastl idee care au primit realizarea. ei practid. In
anul 1882 prin silintek d4ui P. Verussi a fost expri-
math pentru prima orä de noi in anul 1879 in Stu-
diele economice.
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMICE. iii
societate vor ajunge in curênd sh iee in manile lor
comerciul, aducend iarh§i in onoare aceasth ramurh
de ocupatiune i redeschizind-o 'Romanilor ca un
bogat mijloc de inavutire. Se'nt,elege de la sine ch
trebue inceput de la mic i mers treptat phnä la
mare.
Trebue inceput cu fructe, cu precupetia, cu chi-
brituri i ingruntu§uri i numai cat atunci cand Ro-
manul va vedea ca-pi poate c4tiga zilnica hrana.
vênzind mere i pere, iar nu numai cat manjind
Mrtie prin cancelarii, atunci se va putea apuca §i
de un comerciu mai insemnat urcanduse incetul cu in-
cetul in scara aces tuia. CA& intelegem prea bine :
de un bancher evreu sau de o magazie mare str6-
ing este cu neputinth de a schpa de-o cam data ;
de neniimeratii pitici Msä care sug mai Mu poporul
de cum l'ar suge lipitorile putem scapa mai u§or
inlocuindu'i cu Romani.
Am spus mai sus eh societatea ar trebui sh ajute
pe micii comercianti romani. Mai intai prin infiintarea
de Mnci in fie-care district la care comerciantul de
bunä reputatie sh gasasch bani cu un procent mic
pentru a putea preintimpina cele d'inthi cheltueli
ale negotului seu. Apoi prin leghtura macar intre
membrii ei cei mai culti, de a nu cumphra lucru-
rile ce s'ar putea grid la comerciantii romani de cat
de la aceVia.
In sfir§it chiar guvernul ar putea sh vinh in a-
jutorul comerciului mic. prin inlroducerea in scoli
www.dacoromanica.ro
112 STUDII ECONOMICg.
ca obligatorii a unor notjuni incephtoare de comp-

tabilitate in locul muliimei de lucruri far% nici-un
foMs ce se invata astazi, precum buna-oarti dreptul
administrativ, pentru a cunoa§te constitutia terei,
cand elevul nu §tie a linea o mica socotealä de ve-
niturile i cheltuelile lui.
Consequenia necesara este ea dach nu vom lua
de timp masurile neaparate qi proprietatea imobi-
liar. va lila aceea0 cale pe care au luat'o banul ;
caci chiar dad. vom opri pe straini de a cumphra
imobile totu0 intru cat ei au nurnerarul, vor avea
toate imobilele ipotecate Mr, 0 ipoteca este uneori
mai grea chiar de cat instreinarea prin atarnare in
care pune pe proprietar de creditor. De asemene gu-
vernul ar putea face legi prin care sit opreasca vin-
derea bëuturilor spirtoase in comune, arendarea ac-
cisurilor 0 a altor venituri comunde de cat numai
alegatorilor din o comuna, ceea ce este de sigur
permis, cu alte cuvinte a se considera i aceste
drepturi ca ni§te drepturi politice. Prin aceasta
s'ar sill pe Romani sa se apuce de negoti i greu
este numai inceputul. Indata ce Romanii vor videa
ca s'au imbogatit caii-va din comerciu, vor incepe ca
oile a trece toi pe aceimi partie.
www.dacoromanica.ro
STIMII ECONOMICE. ii3
XXXI. Comercial mare.
--
Comerciul mare al terei noastre se face in doue
directiuni : una a exportului, prin care productele
lerei noastre sunt duse in A.eri streine i vendute a
colo pentru a dobindi banii necesari la susiinerea
vieei noastre; alta a importului prin care se aduc
in Ora noastrd toate obiectele lucrate, de care avem
nevoe. Comerciul in ambele aceste directiuni este in
manile mai esclusive ale streinilor.
Relele ce provin din o aqa stare de lucruri le am
studiat aiure. Aici avem de ardtat cum am putea
aduce comerciul mare in mftnile RomAnilor.
Mai Intdi observdm un lucru, cd basa esentiald
a comerciului este creditul. DacA ar trebui ca un
comerciant sd plAteased la moment toga marfa catA
o cum** pentru a o vinde cu deamdruntul, co-
merciul n'ar putea exista nici-o clip& Creditul insd
trebue aibd comerciantul in Ora din care cum-
pArd, de unde el se aprovizioneazd. De aici ar urma
natural ca streinii sd fie cei mai potriviti a face co-
merciul in o lard care importd toate de la streini'
in cat in aceastd privintd nu am putea gäsi de o
cam-datd nic un leac in privirea stArei Rornaniei.
In adever streinul cAnd vine in lard are relatiile
sale chiar stabilite in tam din care vine, creditul
deschis, i este mult mai usor in stare de cat un
national de a deschide o pravalie. De aceea in toate
t,erile, la: inceput, comerciankii de lucrari importate
8
www.dacoromanica.ro
au fost strëinii i numai cat cu timpul s'au ridicat

langa ei i nationalii.
Dar dacä aceasta este a§a pentru import, apoi
pentru export lucrurile ar trebui sä stee in starea
normala, tocmai dinpotriva. Aici eine are creditul
cuno0intele necesare? De sigur c nationalul.
Dacä vine un strèin s ne cumpere graul noi 11
vindem numai cand vedem bani pe qin; .caci ce in-
credere poate avea la noi un om din lume pe care
nici nu'l cunoVem nici nu l'am mai v6zut vre-o
data. Din contra un proprietar sau un capitalist din
tara pe care'l cunoa§tem, cu care avem legaturi,
poate s iee de la un cunoseut al seu sute i mii
de chile pe simplul cuvint sag pe inscris, i sa'i
pläteasca tocmai dupa ce le va vinde 0 el. Prin
urmare este evident ca in privinta comerciului de
export nationalul va bate tot-dea-una pe strein.
Ei bine, cu toate aceste la noi este tocmai dinpo-
triva i chiar in aceste ramuri a comerciului, pe care
-ratiunea ne spune ca ar trebui sa fie in manile na-
tionalilor, le vedem exploatate tot de streini care
c4tiga sumele cele mai insemnate din exploatarea bor.
Pentru ce aceasta?
Alt respuns nu putem avea din nenorocire de
cat : din nepriceperea, lenea i neingrijirea de inte-
resele noastre cele mai de cdpetenie, care au ajuns
la un grad fenomenal.
Inteadevër s. ne inchipuim o organisare a pro-
prietarilor no0ri cam in felul urmator, i sit vedem
www.dacoromanica.ro
MEWL ECONOMICE. 115
daca n'ar astiga cu totii sume foarte simtitoare in

loc de ruina ce'i asteapt a. cat timp vor fi vênduti
streinilor si. in Moldova mai ales Evreilor.
SA ne inchipuim ca. vre-o 50 de proprietari mari
s'ar uni intr'o societate si ar infiinta intr'un ora.s un
biurou central pentru vênzarea de producte in strai-
n/tate, leganduse a nu vinde productele lor prin
alta. cale decat prin acest organ. Biuroul sa. trimitä
cati-va agenti pe la pietile cele mai insemnate de
vindare din strèinataie, precum la Stetin, Londra,
Marsilia, Odesa. Agentii, stiind a se pot rezama in
tot-dea-una pe o catime chile de grail sad alte ce-
reale ar contracta cu cumparittorii si. ar trimite ar-
vonele la biuroul central care le-ar inmina proprie-
tarilor. Graul s'ar expedui la destinatie si banii ar
sosi imediat.
Cat ar caSiga proprietarii este incalculabil. Acu-
ma and vrea A. vinza grail, mai ales dincoace de
Milcov, se adresazk proprietarul la d. Moisi cai e'i
da. 2 napolioni pe chila.; se indreapta. atunci &Era
d. Burn care ii da. tot 2 napolioni pe chila. In
sfirsit se adresaza, dill. d. Naftule care nu sporeste
nici-un ban peste pretul convenit intre clinsii, si. asa
proprietarul sau arendasul, avênd numai de cat ne-
voe de bani, vinde gra.ul cu acest pret injosit, pe
cand pe pietele straine el sta. peste 80 franci chila;
incat profitul in loc de a intra in punga proprieta-
rului infra' in acea a comerciantului.
Cu' organisarea acea de mai sus s'ar pierde cel
www.dacoromanica.ro
1.16 STIIDII ECONOMICE.
mult 4 la suta din pretul ce l'ar oferi streinii, anu-

me 2 la mita pentru biuroul central si 2 la suta
pentru agenti; pe cand asa se pierde 25 si adesa
chiar 50 la mita.
Cum au ajuns Evreii a avea in manile lor mai
tot numerarul terei ? Mai ales prin comerciul cu ce-
reale. Sa'l luam odata din manile lor 0 i-am repune
pentru tot-dea-una. Si sä se observe pentru aceasta
n'avem nevoe nici de capital, nici de cunostinti, nici
de nimic. Patina buna-vointa si intelegere a inte-
resului nostru si totul e castigat.
Se intelege de la sine ca. injgheband prin Ro-
mani legaturi eu streinatatea, acestia i r capata cre-
dit si ar putea mijloci ea comisionari cumpararea
de märfuri, incat prin acest mijloc, am putea aduce
cu incetul si comerciul de import macar in parte in
manile Romanilor.
----eTheeeln!!er.---
www.dacoromanica.ro
PART= LIBERALS
MISCAREA ECONOMICA.
I.
In secolul nostru, unde elementele ideale sunt res-

pinse tot mai mult i inlocuite cu un materialism
din ce in ce mai rafinat, se intelege c. i idea drep-
tului trebuia së sufere ua transformare i se' devina
in ultima analisa urmarea neaparata a puterei. Nu
e vorba cam a.ta a fost in toate timpurile i istoria
omenirii s'ar putea caracterisa prin impilarea celui
slab de catre eel tare ; dar in timpurile mai vechi,
unde aceastrt teorie Inca nu era sistematisatA, tot
se vedea din nand in cand esceptiuni de la regula
generalit. Ele au devenit Visa din ce in ce mai rani
cu cat a inaintat civilisMia, in cat asta-zi predom-
nesce fträ indoiala principiul eel atat de anti-filosofic
forta primeaza dreptul.
Aceasta poate s ne para. curios in un secol in
-care dreptul privat a propkit intr'un grad atat de
insemnat, in care fara indoeala justilia este impar-
lite intre oameni dupa ua cumpana mult mai dreaptA.
Este insä de observat ca justitia thiar cea privata
are nevoe de ua putere spre a fi introdusa in viata
www.dacoromanica.ro
reala. Inauntrul unui stat puterea acea care face

sg se respecte dreptatea, este acea a statului in-
suO, care stä d'asupra puterilor individuale. Intre
state insà unde sä gasim acea putere superioara care
sg impung vointa sea peste cele singuratice ? Ea ne-
esistind, urmeaza ca sä fià inlocuita de puterea fia-
carui stat, i fiind-ca puterea joacä in lume rolul
precumpanitor, urmeaza numai de cat ca principiul
barbar, amintit de noi mai sus, sg conduca i asta-zi
destinele lumei civilisate.
De aici uá maxima in care se resuma int,elepciunea
supremä a popoarelor:
Fii tare daA vrei A triiiesci.
In statele vechi, puterea atarna de la cu totul
alte elemente de cat in cele de asta-zi. Lupta fa-
candu-se corp la corp, voinicia individuala §i age-
rimea mirarilor otara isbanzile. Legaturile intre po-
poare find incg. foarte restranse, fie-care traia cum
se zice din propriul lui sgu, i bogatia sau saracia
unui popor era ua afacere curat launtrica. Spar&
atii pusesera ca maxima de stat sgracia poporului
lor i cu toate aceste a fost unul din popoarele cele
mai tari ale vechimei. Bogalia la popoarele vechi
era IA nenorocire ; ea disolva societatea, ce nu era
inchegatg prin nenumgratele legaturi ale timpurilor
moderne .0 era deci ua causä de decadere §i. nu
de progres. Romanii, Grecii, Cartaginesii au petit
cand au devenit bogati.
Socieiilei popoarele moderne i§i inlemeeaza via-
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMICE, 119
ta pe cu totul alte principii. Tinta vietei moderne

este dominarea omului asupra naturei 0. gradul a-
cestei predomniri m6soara gradul civilisatiei sale.
Viata antica, 4i avea principiul esistentei sale in
stapanirea omului asupra semenului sëu, sclavia ; ea
cauta së robeasca pe un individ celui l'alt. Noi dam
libertate tuturor oamenilor §i unim impreuna pute-
rile noastre spre dominarea naturei. Acel popor va
fi asta-zi mai tare, care va sci mai bine sè esploa-
teze acea intinsa imparatie, care prin sciinta sea va
pätrunde mai multe din tainele fini, care prin munca
§i activitatea sea va sci s6 traga din ele mai multe
foloase. Poporul ce va avea mai multa sciinta, ac-
tivitate, va predomni de la sine asupra calor mai
putin inzestrale, va arunca asupra lor munca cea
bruta 0. putin platitA, p.strand pentru sine cea mai
fina §i. mai producètoare. Ast-fel poporul incult va
cadea in robia celui mai cult ; dar aceasta. robie
nu mai are caracterul barbar .i crud al robirii an-
lice, basata pe putere ; ea este dreapta §i indrepta-
lila, caci este predomnirea meritului asupra nesciin-
lei, a luminei asupra intunerecului.
Puterea nariunilor nu mai stet deci astii-di in vat--
tutea fried ci in sciintcl fi in bogeitie.
Era deci firesc lucru ca poporul roman, ua data
cu desvoltarea sea politica, care'l duce tot mai a-
proape de tinta sea fireasca, neatArnarea sea nati-
onall, s6 '§i indrepte luarea aminte §i asupra des-
chiderei unor isvoare tot mai manoase de bogätii,
www.dacoromanica.ro
care sa intampine nevoile tot crescênde ale vietei

seale.
cu toate aceste pêna in timpurile din urma po-
litica urmata de guvernele noastre nu urmaria nici
uá tinta economica. Desvoltarea avutiilor noastre se
facu farä concursul lor, pe cal& fatala a necesitatei.
Deschiderea comertului Maril Negre corabiilor straine
in urma tratatului de Andrianopole, dadu avênt a-
griculturei noastre. Pacea de Paris §i deschiderea na-
vigatiei Dunarei, spori comertul tèrilor române intr'un
grad nea§teptat.
Ideile insa inainte de a se realisa in practica tre-
bue s '§i faca calea lor prin mintea teoretica. A§a
§i idea mama a mantuirei noastre nationale, unirea,
a trebuit s cloceasca mult timp in gandurile as-
cunse ale Romanilor, pana cand pornindu-se ca un
curent resturnator a tuturor pedicelor, putii sa in-
runte vointa Europei i sa se realiseze in potriva ei.
Necesitatea unei desvoltari a mijloacelor noastre
de inavutire avti i ea apostolii ei teoretici.
In primul loc. trebue sa punem pe raposatul P.
Martian, cap al oficiului statistic de la intemeerea
lui pêna la 1864, cand moartea ii rapi cu mull prea
timpuriu, spre marea daunä a poporului nostru.
Inzestrat. cu ua minte patrunzatoare, el scia sa deo-
sibeasca in sciinta economica adevarurile aplicabile
la st area Ora noastre, nu lua toate teoriile inven-
tate ad-hoc de economi§tii Europei pentru a sluji
interesele comerciale ale terilor lor drept adevaruri
www.dacoromanica.ro
neindoelnice, i sprijinia in analele statistice i eco-

nomice ideile cele mai priincioase poporului roman.
Mintile nefiind inca eoapte pentru asemenea gandiri,
ele resunau in desert si trebuiau sa fie trezite
improspatate de tinipurile mai noui pentru a incolti
si a contribui la fericirea poporului roman.
Martian sustinea intre altele ca libertatea comer-
ciului ucide industriile noastre cate au mai remas
si impedica nascerea unor ramuri noui; ca inv6ta-
manful ce se da in scoalele noastre nu este potrivit
cu interesele i nevoile tërei i recomanda din toate
puterile sale instruetiunea profesionala ; cerea ca a-
gricultura noastra s perfectioneze sistemele seale
de productiune, imbunatatirea mijloacelor noastre de
comunieatiune, infiintarea de institute de credit, etc.,
etc. Inteun cuvênt, el pune un intreg program de
regenerare economica, pe care nu i-a fost dat 6nsë
se-1 vada indeplinit i nici macar inceput. Alti scrii-
tori care lucrara in directiunea arëtata de Martian,
fura d-nii Ion Ghica 0 P. S. Aurelian, cel intOiu
prin ,Convorbirile economice«, al douilea prin mai
mulle scrieri economice si mai ales prin ,Revista
sciintifica« care in timpurile din urma akin nascere
unei reviste mai speciale de agricultura. 1)
1). Amintim i uá lucrare a noastrá publicatá intku in
)Convorbirile literare g sup t titlul )Starea noasträ econo-
miag 1873 i reprodus a. in form& schimbatl in O.
bro§ur5, separall din 1879, supt titlul de ,Studii eco..
nomice,g i acuma retiparitl la inceputul acestei carti.
www.dacoromanica.ro
122 STUDII ECONOMICE,
Prin aceste lucrAri fundamentale, care provocara

tra miscare in ziare, publicul incepu a se deprinde
la noi cu intrebArile economice. El se pAtrunse in
curênd de adevèrul cel mare cä cea d'inteiu ingri-
jire a unei tèri trebuie s lie aceea de air deschide
isvoare de imbogAtire, in cat cu in3etul pAtura ide-
ilor economice ingrosindu-se necontenit, ajunse un
timp in care ele ii facurA loc care lumea esteri-
oara, i patrunOnd in reahtatea lucrurilor, transfor-
mar% pe acestea, spre marea fericire a poporului
roman, in sorginte de inavutire.
Onoarea inceputului in aceastA privire apartine
partitei liberale si in rindurile ce urmeazA ne vom
incerca a ar6ta important,a creatjunilor economice
sealisate pea acum pentru tam noastra prin silin-
tele partitei liberale, precum i ce mai remane de
facut in aceasta privintl.
Caci abia inceputul s'a facut; dar aceasta era mai
greu. De indata ce se ve'clurA resultatele priincioase
v cator-va aseclAminte economiee, interesul pentru
asemene lucruri nu poate de cat s6 sporeascA pe
fie-ce qi, Era economica a trecut la noi in dome-
niul practic si de acurn inainte va tine locul ce i
se cuvine in preocuparile poporului nostru. POnë a-
cum am fost nisce ideologi; credeam ca din creati-
uni teoretice pot s6 decurgA buna stare si bogatia.
Ne ocupam numai cu legi care schimbau forma din
al'ara a aseclainintelor noastre (amintim numai cat
schimbarile repetate a legei comunale, de percept,ii
www.dacoromanica.ro
STIJI ECONOMICE. 123
0 de urmariri), fara a cauta s transformam prin

asemene oranduiri ensu0 esinta traiului nostru. In
sfir0t ne-am trezit ; cu urt puternica lovitura de canna
am schimbat directia mersului nostru, 0 am apucat
pe calea roditoare i manoasa a imbunatatirilor eco-
nomice. Ne remane de arMat pentru ce aceasta schim-
bare a trebuit s6 se faca de partita liberala.
Propkirea in toate ri1e lumei este datoritä ace-

lei clase a societatii care este nemultumitä cu sta-
rea de lucruri esistinta. Ea pornesce de obiceiu de
la clasele apasate i desmoscenite de bunurile acestei
lumi. Clasele domnitoare, care se bucura de toate
foloasele, care sunt imparth0te cu toate avantagele,
se opun curintelui ce voesce së distruga positiunea
lor privilegiath. i s6 puna p'ua treapta d'ul potriva
impilati i impilatori. Aceste douë elemente ale ori-
carei societati dau nascere la dou6 directiuni opuse
in conducerea popoarelor, care, cand viata acestora
este libel* se grupeaza in dou6 partite : cea liberala
sau progresist i cea conservatoare.
Se 'ntelege de la sine ca partita conservatoare
voind së pastreze ceea ce are, positiunea ei va i1
cu atat mai buna cu cat se va sui mai inapoi in
timp. Ast-fel positiunea nobililor era mai bun a. in
timpurile trecute de cat in vremile noastre ; boierii
in epoca fanariotilor sati supt regimul regulamentu-
lui dau in u6, stare mai profitabile intereselor Ion .
www.dacoromanica.ro
de cat acum. Cu cat trece timpul, eu atat el ra-

pesce cafe u. prerogativa de la clasele privilegiate
ai o trece supt forma de drepturi in tabara opusa.
Mirarea socialista din vremile noastre, cu toate a-
baterile ei, cu that& ura i invervnarea ce provoaca
in contra ei, nu e mai pulin adevnrat ca represinta
IA noun. fasa a vecinicei lupte incinsa intre esploa-
-tatori i esploatati.
Este mai presus de oH-ce indoeala ca mersul is-
toriei nu poate de cat sn aduca daune partitei con-
servatoare, caci cea liberale flu poate castiga abso-
lut nimic care sn nu fi fost pe nedrept retinut de
adversarul ei. Pe cand deci partita liberale va a-
0epta de la viitor, realisarea sperantelor sale, cea
conservatoare va cata cu durere la trecutul, cu care
impreuna sboara tot mai departe fericirea d'altA
data.
Din aceastä analisa resulta cu necesitate câ par-
ilia conservatoare sn ia cat s poate de Min ini-
tiativa unor modificaH a starei actuale, sn se sileasca
pe cat se poate a mantine formele esistinte, daca nu
indrasnesce a se reintoarce la forme mai vechi, supt
presiunea 'nainte mergntoare a partitei progresiste.
Camatarii, d. e., represinta in privinta capitaluri-
lor elementul conservator. Este mai presus de ori-ce
indoealä ca clasa lor va vedea cu nepläcere ua lege
care sn stabileasca un macsimum al procentului sau
nisce institute de credit care sn rnic§oreze dobênda:
si fartt indoeala cit dad, ar atarna numai de la ei
www.dacoromanica.ro
STU1MI ECONOMIC& 125
infiintarea unor asemene asezeminte, ele nici lie-

data n'ar vedea lumina clilei. Cum putem noi pre-
tinde, alai% de rare esceptiuni, ca fabricantul se im-
parte lie parte din cest.igul seu cu lucratorul, cat
timp poate inlatura de la densul la atara necesi-
tate? Cea mai elementare cunoscinta a naturei o-
menesci ne va arela neputinta, ba putem clice ne-
bunia unei asemene pretentii. Se ne inchipuim cei
1ipsi0 de asta-cli in locul celor avuti si pe acesti-
l-alti in nevoe. Oare credem ca s'ar schimba Impre-
line cu persoanele si relatiunile necesare ce derive,
din natura lucrurilor? Nu face pe om liberal sau
conservator nascerea sea, sau carecterul seu, afore
de foarte rani esceptiuni, ci interesele in care el este
coprins.
In lupta pentru interese, nescute. din antagonis-
mul acestor doue particle, se arunce, adese-ori pe
socoteala intentiunei nisce procederi care 'si au re-
decina lor in cause neconsciute. Intru cat aceleasi
bunuri sunt de impertit: puterea politica, favorurile,
bogatia, se 'ntelege de la sine ce cei ce'si dispute
asemenea lucruri nu pot s'o face c'ue. recealit filo -
sofice. Liberalii \red in conservatori nisce usurpatori;
acestia in liberali nisce revolutionari.
Asa stau lucrurile din puntul de vedere individual.
Se'l cercetem inse din unul ce sta mai presus de
pasiunile egoiste.
Este evident ce fie-ce om are dreptul dace. nu
a ue Soartrt egala pe acest p6m6nt, cel pu tin la
www.dacoromanica.ro
una proportional/ cu instkirile cu care natura l'a

inzestrat; caci daca natura este nedreaptá in impar-
Orea favorurilor seale, nu intelegem pentru ce so-
cietatea ar fi mai dreaptä de cat dansa. Positiunile
moscenite sau usurpate devin, din acest punt de
vedere, ul nedreptate §i. tendinta partitei liberale d'a
le r6sturna e indeplinirea unei cerinti a ratiunei.
Aici sta' avantagiul partitei liberale asupra celei con-
servatoare ; de acea vedem destul de des oameni
care prin interesele Mr ar trebui së fa conservatori
devenind liberali prin ideile Mr, pe ca.nd nici nä dal/
contrariul nu are Mc. Liberali din principiu pot se fid;
conservatori sunt numai cei ce au interes se fiei, sau
creaturele lor. Intru cat partita liberale este acea ce
represinth. mkcarea rational/ in omenire, pe and
cea conservatoare infatkeaza numai p'acea egoisticá,
rolurile pe care aceste douè partite ar trebui sg. le
indeplineasa in stat ne sunt date de la sine:
.Rolul partitei liberale este de a conduce destinele
fgrilor, acela al celei conservatoare de a fi in opositie.
sè se observe a aceste dou6 partite sunt chiar
de aceea nisce elemente necesare in viata natiunilor,
find cl ele esist6. in tot-d'a-una. In tot-d'a-una uti.
clasá ki apropria.za u/ positie mai bun/ ; in tot-d'a-
una ua. alta va esista sè bat/ cetatea in care cautä
së se inchida cea d'ante. i partita conservatoare
are un rol minunat in viata politic/ a unui popor,
acela de a tine cumpina mkcArei, ca s6 nu se a-
runce mersul poporului in o cale prea präpastuitä.
www.dacoromanica.ro
Numai cat acesta e rolul natural al partitelor, claca

une ori chiar e bine ea conservatorii së ajunga la
putere, aceasta tot numai spre a ascuti mintea
intelepciunea partitei liberale, ca atunci cand se Oa
la carma terei, sè nu se abata, de la calea adeva-
rului, a binelui 0 a dreptatei.
Mergem care viitor i viitorul e al progresului,
al libertatei i egalitätii, al principiilor pentru care
lupta partita liberale. Trecutul, uriciosul trecut cu
privilegiile sale, cu apasarea unei clase asupra ce-
lei-l-alte, eaca, patrimoniul conservator. i Europa
merge asthzi cu pasi tot mai grabiti c/tre domnia
partitelor liberale.
AceastA analisä ne va lamuri pentru ce partita
conservatoare n'a luat in mana sea conducerea mis-
carii economice, sau chiar a sacrificat interesele tërii
intarirei positiunei sale politice (conventia comerciala
cu Austria). Imbogatirea generala a unei tgri aduce
foloase mai ales claselor de jos ale societat.ei. Asa
progresele industriei moderne in apusul Europei au
ridicat uä elasá, ce inainte zacea in pulbere, in frun-
tea miscarii politice. Cand s'a putut intampla revo-
lutia cea mare francesa? Numai atunci cand starea
a treia a ajuns prin positia ei economica s6 pre-
domneasca in Francia. Partita conservatoare trage
0 ea foloase din bogatirea unei -t6ri; dar acele fo-
loase economice sunt departe de a plati pierderile
politice, in cat pentru conservatori siirdeia unei teri
va fi net positiune in tot-d'a-una favorabilti. De aceea
www.dacoromanica.ro
128 MDR ECONOMICE.
cu toatA linistea comparativh ce a predomnit de la

1871 pana. la 1876, nu vedem a partita pe atunci
la putere se fi indrumat veriä reformä insemnatA
economic* Partita liberale, aup5, ce a asicurat lerei
positiunea politicA ce decurgea cu necesitate din e-
venimentele petrecute intre State le cele mari care
ne incungiur* puse maim in slarsit si la regenera-
rea econornica a terei, care este neapärath. pentru
a da träinicie posiiiunei politice, dob-anditA cu ata-
tea jertfe. Dar s. fim drepti. Se putea oare cere
de la partita ainservatoare emanciparea economica
a teranului? IJA lege ca aceea a creditelor agricole
s'a modificArii toemelilor era cu putinth s iasä din
-rindurile partitei conservatoare? i cu toate aceste
dreptatea cea mai elemental* interesul cel mai ye-
dit a/ Ord cerea asemenea legi. Ce dovedesce a-
ceasta? Nurnai atAt ca. nu conservatorilor poate fi
increditAata. conducerea Ierei noastre, afar5. poate de
voim se fim in tot-d'a-una robul streinului.
Idealul partitei conservatoare este pästrarea stArei

date a unei t,ri. Sciind cä ori-ce inoire, ori-ce a-
-vent al poporului poate se sdruncine positiunea o-
cupatA de densa, ea se feresce de ori ce schimbare
in direcliunea apucat* se silesce a mentine aseza.-
mintele esistinte, fie ele cat de rele a pAstra in re-
1Mismile politice tot-d'a-una aceeasi norma de pur-
tare, se teme de ori-ce intreprinderi noire pe care
www.dacoromanica.ro
le nurnesce aventuroase, i toate sforpile seale nu

find la alt-ceva de c&t a 'Astra u& positie dobAn-
dill. Dm& u& asernene purtare poate fi foarte po-
trivith pentru scopurile sale private, Mr& indoeal& c&
interesele bine intelese ale uneitèri cer une-ori mai
mull& inclräsnealä, u& politic& mai ot6ratl, infrun-
tarea pericolelor cand nevoia o impinge la aceasta.
Ce ar fi ajuns oare taxa noastr& dacl cu oca-
sia rèsboiukti din 1877 ar ft urmat politica, demn&
de epuri, consiliatA de partita conservatoare ; sA ne
retragem la munti i s& a0eptam cu bratele incru-
ci§ate resultatul rësboiului? Cum am spus'o i aiu-
rea, cea d'antOi urmare a pretinsei noastre neutra-
litAti ar fi fost deAarmarea ostirei noastre i luarea
ocarmuiret tèrii din manile guvernului roman 0, u&-
data ocarrnuirea incdput& pe manile Rusiei, afar&
din degradarea in care ne ar fi adus. eine scip (lac&
ei ar mai fi pArAsit-o 1).
Rolul energic i otArat luat de guvernul liberal
fat& cu conflictul ruso-turc, a procure Wei mai
multe foloase, pe care se'ntelege c'a trebuit së le
pläteascl in destul de scump, avênd a-face cu nisce
puteri ce doreau cu ori-ce pret incheiarea pticii, si
care deci nu erau s& se uite la strigAtile dup& drep-
tate a unui mic Stat, cand aceste ar fi pus in joc
linitea Europei. Independinta Romaniei si consoli-
darea Statului prin punerea Coroanei regale pe ca-
pul unui membru al familiei Hohenzollern nu poate
1.) R6shoae1e dintre Ru§i i Turci II, p. 340.

9
www.dacoromanica.ro
fi privita de nici un om serios ca un caVig in§ela-

tor, atunci cand creatiunea Bulgariei ne punea de
facto in stare de independintä fat& cu Turcia, §1 e-
ram deci espu0 acum fara, nici un sprijin furtunilor
europeane. Acest avantagiu imens unit cu dobên-
direa Dobrogei, indulcesce fara indoeala perderea
Basarabiei i rèscumpära imparriêntenirea cator-va
israeliti.
Daeä am amintit aceste fapte ale politicei esteri-
oare, am facut-o numai pentru a ar6ta ca era lu-
au firese ca in timpul sbuciurnarilor provocate prin
implinirea lor, partita liberate, ce trebuia s6'§i incor-
deze toate puterile pentru asicurarea esistintei noas-
tre, nu se putea ocupa cu imbunatMirile. economice.
Totu§i din acest timp chiar dateaza prima mèsurà
econornica-financiara care a impins Romania in sta-
diul cel nou al desvoltarei sale, anume emiterea ce-
lor 30,000,000 bilete ipotecare.
Partita conservatoare, credincioasa macsimei sale:
,feresce-te de lucruri nou6., privi en groaza. ideia
crearei unei a§a nurnite monete de hartiä. i cu
toate aceste isvoarele Statului erau cu totul .sleite;
deficitele rèmase ca mo§tenire de la guvernul con-
servator apësau creditul Statului, r6sboiul aprins la
granitele noastre i amenirrtarea unei conflagratiuni
generale facea cu neputinta negociarea unui impru-
mut, cand fericita idea a biletelor ipotecare veni s6
ne scoata din incurcatura in care paream infundati.
Cate nu s'au spus in Camerile noastre asupra a-
www.dacoromanica.ro
ceslei inoiri radicale; ate prevestiri de peire a Sla-

tului nostril nu s'au rezemat pe dOnsa! Comparati-
unea cu hartiile rusesci, cu asignalele franceze, ha
chiar cu banea lui Law n'au lipsit economistilor no-
stri din Camera. Si cu toate aceste masurile de si-
curantä a acestor bilele eraa a.a de bine combi-
nate, in cat nici mdcar saderea la care se astepta
chiar autorul propunerii, nu s'a. realisat. Biletele 0-au
mäntinut cursul lor al pari, pêna and nä noud corn-
binatie tot a§a de nemerith indepärta. chiar 0 vin-
derea proprietatilor ipotecate pentru stingerea aces-
tor bilete. Banca de scompt, infiintatä curind dupà
incheiarea pácii, retrase din circulatiune aceste bi-
lete, in cat ast-fel Statul nostru scapa. din ua posi-
tiune cu totul critica, Fara sa plateascit un ban pro-
cent pentru un imprumut de 30,000,000 de lei. So-
cotind scumpetea cu care ar fi putut realisa acel
imprumut in conditiunile anormale in care tara se afla
p'atunci, s'a fácut ua, economie de 18--20,000,000
de lei 1). Dup a. legea sea, banea e datoare sa re-
tragd. din circulatie biletele ipolecare preschimban-
du-le la casele Statului, Med a beneficia de prima
de 100/0 ce Statul acorda acelor ce ar fi cumparat
cu bilete ipotecare proprietati d'ale Statului.
Ce lucru impingea pe opositie 2) a combate cu
atala inver§unare emiterea biletelor ipotecare? De si-
I). Ministrul de finance in sedinta din 27 Februariu 1880.

2): D-nii Carp, Drosu, ect.
www.dacoromanica.ro
gur cä mai mult teama d'un lucru nou ; cdci argu-

mentele indreptate contra biletelor ipotecare cu har-
tie monetd nu puteau fi serioase. Biletele ipotecare
erau nisce bilete de bailed sui generis, a cAror ga-
rantie in loc d'a fi in un fond metalic, erau in pd.-
mênt ; hartia monetd este ênsd aceea care are un
curs fortat, fdra a fi garantata prin nic7 utt valoare
reale.
Aar chiar dupd ce biletele ipotecare se dovedird
a fi u iscodire din cele mai nemerite, tot nu scd-
pard de loviturile partitei conservatoare, care nu pu-
tea erta celei liberale d'a fi isbutit in prevederile
Sale i d'a fi dat de gre prezicerile pesimiste ale
adversarilor sdi. D. Lahovari chutA s arunce discre-
ditul asupra acelei operatiuni, ar6tAnd cä emiterea
biletelor ipotecare ar fi scumpit agiul aurului, i ar
fi urcat pretul tuturor obiectelor, cand este cunos-
cut eä biletele erau mai cdu tate de cat argintul, hi
cd acesta plAtea agiu pentru ele.
Incercarea isbutith chiar peste asteptare cu bile-
tele ipotecare, a fAcut un bine nemdsurat rei noa-
stre, a deprins-o cu cireulatia fiduciard, au invdtat-o
a ei din starea de sèlbAtAcid economicA in care se
c10 credintA numai metalului sundtor, 0 a introdus-a
in viata economicd mai cult d. a popoarelor civilisate.
Acest precedent fericit asicurd succesul bAncei de
scompt i circulatiune si realisl in sinul poporului
nostru un progres economic insemnat, prin deprin-
derea poporului cu circulatiunea fiduciard.
www.dacoromanica.ro
Banat de scompt, a fost propusä de ministerul li-

beral GolescuBratianu la 1861. Acel minister re-
trägandu-se dup g. ut lung. de clile cgzu cu dênsul
0 lucrarea.
Propunerea a fost reinoitg. la 1873 de ministrul
de atunci de finante a partitei conservatoare, astAdi
ministrti plenipotentiar al guvernului liberal la Roma
d. P. Mavrogheni. Putinul interes pe care ensë a-
ceasta. partita l'a argtat in tot-d'a-una in cestiuni e-
conomice, a facut ca acest proiect s6 cadd in pg.-
räsire.
Conditiunile in care a fost creat acest avddmOnt,
find din cele mai solide, actiunile sale se urcará
in curami la jig. valoare inpätrità a sumei emisiunei
lor, in cat ast-fel multe persoane care puturd cum-
Ora mai multe actiuni de aceste, realisard in putine
dile cdstiguri insemnate. Efectele acestui avdämênt
asupra creditului public a fost cu totul estraordinare.
Dobanzile cdzurd ca prin minune la 7, 6 la sutd
san 0 mai jos; battik, Statului se suird, proprieta-
tile *Ward ug. valoare indoitg. in cat uä intreagh
transformare econornicgt se opera. ca prin minune in
toatä societatea noastrá. Mai toti actionarii bäncei
nationale find din Romania, ud multime de bani,
care mai inainte mergeau in strèingtate, intrd acum
in punga locuitorilor 16rei noastre. Statul face ma-
rile sale operatiuni financiare prin intermediarul a-
cestui arda.mênt, 0 aqiunea sea asupra operatiiu-
nilor cu productele va lua ud desvoltare imensä
www.dacoromanica.ro
cand se vor sconta warrantele docurilor ce sunt a se

infiinta.
Si acest avzament a fost combatut de partita
conservatoare, aratandu-se indoeli asupra solidithii
sistemei adoptate in inflintarea sea, apoi argumen-
tandu-se ct emiterea de bilete de band. peste suma
celor ipotecare, ce se aflau in circulatie la infiinta-
rea bancei, ar arunca pe piata ui suma mult mai
mare de hartii de credit, de cat ar fi ceruta. de ne-
voile noastre, i alte argumente de aceste, care au
fost spulberate, nu de contra-argumente, ci de logiea
neimpacath a faptelor, care au arAtat 0116 la evi-
dentA nesoliditatea bor. Intelegem ca u. partita o-
pusä celei de la guvern sè fie protivnica acesteia.
Ceea ce nu intelegem 'Mg, este ca ea s6 combata.
chiar interesele tèrei, numai cat pentru motivul eh
sunt ingrijite de altii de cat de dênsa.
Un alt interes tot alai de vital al Orei noastre s'a
pus intr'ua legatura cu retragerea biletelor ipotecare
de &Aire banca de scompt: anume iinproprietdrirea
insureiteilor. Eaca relatitmea in care stau aceste im-
pregiurari. l3anca retragend biletele ipotecare din cir-
culatie, le a inlocuit cu bilete de ale ei, i pAstreazA
conform. articolului ultim al legei sale constitutive,
biletele ipotecare in lazile sale ca garantie (fond me-
talic) a biletelor ipolecare de banca emise pentru
relragerea bor. Ea le preschimbl treptat in moneta
sunktoare la casele Statului ,proportional cu verlifa-
rea proprietatilor domeniale, care formeacIA garantia
www.dacoromanica.ro
lor, (art. 30). Statul deci avênd a retrage biletele

ipotecare de la bancl §i nu din manile_ publicului,
iar banca avênd emise pentru valo area lor bilete de
ale sale, nu este neaphrat de nevoie s6 se vena.
mo§ii de ale Statului pentru anularea acelor bilete.
El poate vinde proprietkile sale cu incetul §i anula
ast-fel biletele ipotecare, fard a deprecia prin IA
venclare pripitg. valoarea domeniilor sale. Aceastl yen-
(fare poate deci sè o fac5. in loturi mici §i anurne la
insurAtei, achitand ast-fel treptat §i cu incetul bile-
tele ipotecare ce se ell in lgzile lAncei. Ast-fel per-
derea ce Statul va suferi din vinzarea proprietkilor
sale va fi mai mult de cat compensatä prin cktigul
general al t6rii rezultat din trecerea proprietatii Sta-
tului in manile micilor cultivatori. Mai inainte, banii
incasati din anuitatile insurtiteilor erau afectati la
plata dificitului casei obligatiimilor rurale, in cat n'ar
fi putut servi la achitarea biletelor ipotecare. Legea
din 19 Apilie 1880 acoperind insti acest deficit prin-
tr'un imprumut, acele anuitAti devin libere §i pot
deci fi intrebuintate la noua lor destinatiune.
Alte mezaminte econornice de interes general sunt
docurile care vor da putinVi agricultorului a gAsi un
credit mai eftin prin scontarea recipiselor ce vor
constata ca.timea de grane depuse in intreposite (war-
rantii), &incite 0 comitii4 agricole, menite a da un
avênt imburfatritirilor de introdus in agricultura noas-
Ira.. Mai aminh im bursele de comerciu, exposiciunile agri-
cote, invetitmentul agricol, incurajarea industriei etc.
www.dacoromanica.ro
IV.
Trecend acurn la mesurile speciale economice

luate de guvernul liberale pentru apararea unor in-
terese ale terei i poporului nostru, vom intalni mai
multe serii de mesuri care trebue fia-care cercetatA
in deosebi.
In 5.nteiul loc se punem luarea pe sama Statului
a mai multor intreprinderi, Irene acum cautate de
streini sau prin antreprisa:
Impositul asapra beuturilor spirtoase, care One la
Iuliu 1879 era dat in antreprisa, i d'atunci s'a luat
a se caula in regie, sporindu-se venitul provenit din
el intim grad insemnat i clandu-se stringerea a-
cestui venit pe manile nationalilor in loc de streini,
pe care arendmii evrei de mai 'nainta ii intrebuin-
t,au in administrarea lui.
Monopolul tutunurilor, luat de asemene din an-
treprisa i cautat in regie, producend in loc de un
venit de 8,000,000 unul aproape indoit, i procu-
rand, pe tang foloasele aretate la impositul asupra
beuturilor,gal favorare a culturei tutunului indigen,
care mai se stinsese supt regimul antreprisei.
Rescumpgrarea ilor ferate Roman-Verciorova, care
cn toate greutatile juridice ce intamping aceasta a-
facere 0 care Ana nu sunt terminate, totu0 in pri-
virea economica au facut törei un bine netagaduit,
punend in manile noastre principala artera de co-
municatie a Orli, reducend inteun mod insemnat a-
nuitatile de platit pentru capitalul intrebuintat la con-
www.dacoromanica.ro
struirea liniei, imbunatatind serviciul, reducend in-

tr'un chip insemnat tariful i aducend administratia
liniei in manile nationalilor.
U. altg. serie de mesuri economice se refera la
infrenarea unei speculatiuni neomenoase ce se facea
de are ug clas g. intins i lacomg de camatari.
Done legi, propuse din initiativg parlamentarg, au
venit s ajute pe cei ce erau prin0 ast-fel in mre-
jile cametei in cat se nu se mai poatg descurca nici
ug-data. Una privea anularea elausei penale i redu-
cerea procentelor conventionale stipulate la mesura
legalg, prin care se impedica, esploatarea neomenoasg.
a debitorilor sgraci de are urIcioasa clasa a camg-
tarilor parasiti. A doua aparg urmgrirea lefilor fi a
pensiunilor cu esceptiunea cator-va casuridecla-
randu-le ast-fel necesibile i neurmaribile. Ambele
aceste legi, votate cu putere retroactiva, Marg. One
in came vie cangrena ce rodea mai toata clasa
sermang a orkenilor nostri, §i-i scapa ast-fel din
ghiarele omoritoare a unei speculatiuni nerRinate. In-
telegem libertatea transactiunilor, dar nu pang acolo
ca omul serman s deving prada unei nesgtioase la-
comii i cand vedem ct positiunea economica a unei
dime intregi de oameni este espusg ruinei i dere-
pangrei, este de datoria guvernului de a intinde mana
sea proteguitoare asupra celor nenorociti. Indiferen-
tismul fat cu suferintele unui individ se numesce
impietrire §i are urt valoare nurnai moralg. Acela
cgire relele ce bantue ug clasg intreagg de oameni
www.dacoromanica.ro
nu mai poate fi lasat milostivirii private, ci trebuie

ca ocarmuirea s cerceteze causele Mului i s ia
m6suri de indreptare. Caei ingrijirea de interese ge-
nerale este tot-d'a-una de datoria Statului. Conser-
vatorii, care erau asa de sgarciii unde era Vorba
de libertatea politica, se aratau din potriva foarte
liberali in cestiuni economice, adoptand maxima fa-
writ& a telor ce nu vreau stsi bata. capul en ni-
mic: »laissez fake7 laissez passer.'
Ua a treia mèsura iari aparatoare a clasei ser-
mane este legea pentru loterii, care find mai ales
strèine, sustrag pe fie-ce an un imposit foarte in-
semnat de la cei ce sunt tocmai mai putin in stare
a-I plati. Din causa 6ns6 a unui conflict intre Ca-
mera si Senat aceastä lege n'a putut Inca primi
sancOunea cuvenil
In sfirsit, guvernul liberal s'a mai ocupat si de
incuragiarea rniscarei industriale ce a inceput pe ici
pe colea a se incerca in Ora noastra. Sust,ine fa-
brica de postav a dornnului Alcaz, dandu-i furnitura
armatei.
Nepulênd sprijini in acela.s mod fabrica de zahar
de la Chiti la, ii d. utt suventjune de 1,200,000 lei
noui; ia m6suri pentru inflintarea in Ora a unei
fabrici de hartie i a uneia de pulbere. Cu ocasiu-
nea acestor proiecte de legi s'a desbatut earasi in
parlarnentul nostru cestiunea cea vilala pentru noi
a propa'sirei industriale. DUI nenorocire tot se mai
aud resun'and de pe tribuna voci care proclama II-
www.dacoromanica.ro
bertatea comerchilui ca §uprema intelepciune in po-

litica economick. Reposatul Martian trata pe asemene
visatori de *skraci cu duhul i avea mare dre-
ptate... Totu§i numeral lor scade pe ji ce merge 0
rnaioritátile parlamentare sunt plecate in t,ara noasträ
catre sistemul protectionist. Cum se se aplice Anse
acesta? Eack greutatea cea mare de care se lovesc
apärktorii unei necesitäti a desvoltkrii industriale.
Mijlocul cel mai energic, tariful vamal, nu ne esle
permis de positiunea noastra politick. Apoi chiar
unde a fost aplicat, a fost zadArnicit prin faptul cl
Austria supt forml de prima pentru esport, dk Ma-
poi fabricantului taxa pe care acesta o platesce la
granita romana. S'apoi pot se fie deputati protivnici
unei incuragikri a industziei nationale prin recom-
pense banesci? Singurele mijloace prin care se poate
protegui industria rornana sunt din partea Statului
cumperhturile pentru trebuintele sale 0 scutirea de
tacse interne, sau pentru a nu avea aerul de a fa-
Torisa industria indigenk, inapoierea tacselor primite
supt forma de recompensä. Sistemul eel d'intaiu §i-a
gäsit espresiunea chiar prin ul lege propush de d.
P. S. Aurelian : legea pentru incuragiarea industriei
nafionale, prin care Statul i stabilimentele publice
atarnate de Stat sunt obligate a-0 procura obiectele
ce se pot fabrica §i'n tara de la locuitorii sgteni ce
produc asemene lucrurL ne vom lua dupg. teo-
ria care este pusk, in practicä de privati, d'a se a-
provisiona unde ggsesc mai eftin, atunci de sicur
www.dacoromanica.ro
co. legea d-lui Aurelian este ua. eresi a. economich,

cáci, fhrh indoialh, 16ranu1 nu va putea concura in
eftinátate cu lucrarea aburului. Sunt insh interese
mai presus de realisarea unor economii momentane,
interese ce au in vedere lungul viitor si cari nu pot
fi neingrijite supt preocupatiunile momentului. Acest
interes capital pentru Ora noastrà este rafinarea mun-
cei sale, rafinare ce economisesce truda 0 sporesce
folosul prin desvoltarea industriei.
S'a combhtut de esemplu intinderea indatorirei d'a
se aprovisiona cu hartie de la fabrica ce este a se
infiinta, la comune, la judge si case publice, altele
de cht Statul, pe motiv ch nu poti irnpune acestor
autorithti s6-0 procure poate un lucru mai scump
0 mai r6u, cand pot ghsi aiurea mai eftin 0 mai
bun.
Tocmai aceasta este uh eresih foarte periculoasd.
Statul are fhrh indoealh IA autoritate asupra aces-
tor case inferioare, caci alt-fel autonomia acordath
lor ar finde la federalism. Apoi cum Ill mësura. fo-
lositoare t6rei intregi nu s'ar impune cu dreptul au-
toritAtior inferioare, pentru ch le ar sili s6 cheltu-
easel poate ceva mai mult pentru un lucru poate
ceva mai prost? SA luain esemplu de la alte t&i
cum au introdus industria la ele 0 si nu mai pu-
nem ca idealul desvolthrei economice principiul ,bun
0 eftin.,
Para lel cu aceste m6suri luate de guvern trebue
sh amintinr initiativa luath dintr'un loc mai inalt
www.dacoromanica.ro
pentru desvoltarea miscarei industriale. Maiestatea

Sea Regina, in bine-voitoarea Ei ingrijire pentru cla-
sele grace, a introdus, d'ul-cam-data in capitald,
moda costumurilor nationale confectionate in tar% si
r6spandirea acestui sistem bine-fac6tor a procurat esis-
tenta la ua suma de femei, ce se ocupa acurn cu lucra-
rea unor asemene costumuri. Prin scrisoarea adresata
d-lui ministru de interne, Maiestatea Sea Regina mer-
ge inca mai departe cu interesul gu pentru des-
voltarea industriei indigene, cerênd ca spitalele i ar-
mata g-si procure din tall obiectele ce se pot lucra
la noi.
Amintim i cercetarea i esploatarea minelor de
carbuni, facut a. dupa initiativa guvernului, dupa care
acum in mai multe punte ale cliei ferate se intre-
buinteaza carbunele in loc de lernn. Nu ne indoim
ca ua lege asupra minelor va complecta nevoile es-
ploatatiunei miniere.
Ast-fel, in timpul guvernului liberale incepe a se
indeplini visul lui Martian, crearea unei industrii na-
tionale In Romania. Remane inca mutt de facut in
aceasta privinta; dar cum am spus'o si mai sus :
inceputul e mai greu de cat urmarea pe ua cale
batuta.
Mësurilc enumerate Oa acum sunt Para indoiala
inceputul unei regenerari economice, care poate sa
aduca cele mai priincioase resultate. Ele sunt me-
nite a spori avutia patriei noastre, si am aratat mai
sus cum avutia i sciinta sunt astazi singurele ele-
www.dacoromanica.ro
mente pe care se baseazg esistenta popoarelor. A-

vutia este insg tot-u-dat i mijlocul eel mai ener-
gic de propMire. Este evidinte ea dacg am pulea
plati mai bine magistratii, justitia ar eMtiga ; dar de
unde se lugm banii pentru a face aceasta? Se ne
gandim ea basa societatii §i a statului nostru este
inca gat de inapoiatA mama brut& a agriculturei
pe eand cladirea rAdicata asupra ei este asemg-
natoare celei a statelor celor mai eivilisate. Cine nu
vede in ug asemenea stare de lucruri ug disproportie
intre mijloace i trebuinti. E de nevoe deei a des-
chide numai cleat poporului nostru §i alte sorginti
de inavutire, precum pe de aka parte trebue date
toate ingrijirile pentru ea aceea ee pena acum a ali-
mentat focal vietei noastre, munca agricold, se fig.
pusa, in conditiile cele mai bime de propA§ire. Caci
se nu ne imelam. Lung timp incg, poate pentru tot-
d'a-una, agrieultura va fi isvoral eel mai manos al
vietei noastre.
Elemental principal care conluereaza la produe-
tiunea agrieola a terei sale este tgranul. Partita li-
berale, ea tot-d'a-una aa i de astA data, aratAnd
ingrijirea sea pentru soarta teranului, a bine meritat
de la patrie. Ne reman acum de espus mesurile luate
de guvernul liberal pentru radicarea conditiunei ela-
sOlor agricole.
V.
Inainte de a trece la legea principala care se o-
eupa cu soarta muncitorului de pament, se espunem
www.dacoromanica.ro
STUDII Emma. 143
cate-va me'suri luate de guvernul liberale pentru im-

bundtatirea stArei sale.
Am amintit mai sus improprietdrirea insurdleilor,
care ascepta de 14 ani i a fost pusA in aplicare
prin regulamentul din 20 Iuniu 1878. Importanta
unei asemene rasuri, prin care s'au adaos tërei vetiA
50,000 de proprietari, nu mai trebuie arätatä. 115.-
mane insä de esplicat cum guvernul conservator, care
a stat 5 ani de zile in §ir la carma t6rei, nu a pus
in aplicare dispositiunile legei din 1864. Stint numai
douë esplicatiuni cu putintg., i nu e vina noasta
dacl ori-care din ele am primi-o drept adev6rata
causä a acestei imprejurAri, aratA intful tristä lu-
minl intentiunile acelui guvern. Sau s temea de
uä reducere, fie cat de neinsemnata in veniturile sta-
tului, teamä indrepatith, din puntul de vedere al a-
celui guvern al deficitelor, sau voia së r6sbune im-
punerea improprietatirei prin lovitura de stat de la
2 Maiu, ne mai aplicand legea nici cand era vorba
de a se da pAmênt din proprietatile statului, i nu
din acele ale proprietarilor.
IA a doua m6surä prin eare guvernul liberal se
ingriji de interesele tëranului, a fost anularea instr6-
intirilor fAcute pe sub mana in contra articolului 7
al legei din 1864, anulare oranduitä prin legea de
13 Februariu 1879. Ardcolul 7 al legei improprie-
thrirei prevedea numai cat oprirea pentru sätian de
a-si instrtiina sau ipoteca , fie prin testament, fie
prin dispositiuni intre vii, pamOntul sèu, afarä de
www.dacoromanica.ro
cat cdtre un alt Wean. AceastA oprire insd neflind

privigheatA a cazut in desobicinuintd, in at foarte
multi din fo0ii chIcasi improprietAriti prin legea din
1864, perduserd de fapt proprietatea lor, prin felu-
rite acte simulate. Despre intinderea acestui rëu ne
poate convinge multimea imensd de procese ce se
ivird in urma trAmiterei tablourilor statistice de cd-
tre consiliele judetene la tribunalele respective. Sunt
tribunale care judecard luni de zile ate 50-80
procese pe zi, restituind ast-fel averile escamotate
de nisce §arlatani, represintati in partea foastei Mol-
dova mai ales de cdtre lepra evreiascd de prin sate.
Fie-care sdtian, care '0 recdpata ast-fel mo0oara
lui, pArdsia sala tribunalului cu Ufl Bogdaproste e-
§it din inimd, 0 este de netAgAnuit cd dacA t6ranu1
in simplitatea lui, ar sci ce este guvern conservator
0 guvern liberal, ar clod acestui din urind .ani multi
0 fericiti. Aceastd lege bine-fdcAtoare in gradul su-
prem, care merge paralel cu acea asupra pensiunilor
0 a lefilor, puse in grea cumpAnd pe cotcarii i ar-
latani care se deprinsese a lalldui in deplind liber-
tate prin pungile i averile oamenilor, in vremile de
fericitA memorie pentru den0i, a guvernului con-
servator. Mai multi din ei vëzandu'0 nimicitA prin
ud trasAturd de condeiu averea ca0igatd prin at&tea
opintefi, se augrumard, se impurard, se inecard,
resplAtind insd intr'un mod cu totul neindestuldtor
prin moartea ator-va mi§ei suferintele unui popor
intreg.
www.dacoromanica.ro
MIMI ECONOMICE. 145
Spitalurile Sdtesci sunt eara-si ua crealiune din

cele mai fericite (legea din 26 Iuniu 1881). Starea
sanitara a unui popor care traiesce din munca cea
mai incordatA, este de sigur un element economic
d'ut importan0 insemnatA. I3oala pentru satean es-
te echivalinte cu miseria. Organisarea serviciului sa-
nitar prin sate este inca cu totul neindestulatoare.
Medicii de plasa, chiar acei foarte rani cari isi fac
datoria, nu pot cauta de cat un num& foarte res-
trans de bolnavi. Apoi farmaciile neesistand de cat
prin orase, este, in cele mai multe casuri, foarte greu
dad, nu cu neputinta, a avea ajutoarele la timp.
In sfirsit ajutorul medical si doctoriile nu sunt d'a-
juns pentru restabilirea sanatalii sdruncinale. Mai a-
les boalele de care sufer obsteste laranii, frigurile,
.1,
sifilisul si pelagra, cer, pentru a fi curarisite, diet&

si ul mancare mai hranitoare de cat aceea de care
dispun de obiceiu muncitorii agricoli. Toate aceste
cerinii nu pot fi indeplinite de cat in spitalele A-
tesci, create prin legea actuala ; caci spitalele cen-
trale de prin orasele mai mari sunt departe de lo-
cuitor §i. in deob§te ajung d'abia pentru cautarea
bolnavilor de prin orase.
Modificarea legii drumurilor (4 Iu liu 1881) earasi
a usurat intr'un chip minunat positia aranului. Se
scie ca. dupa legea vechia (30 Martie 1868) satea-
nul era obligat a munci in natura 3 zile pe an la
drumurile judet,ene §i alte 3 zile pentru drumurile vi-
cinale si comunale.
10
www.dacoromanica.ro
i4 sTuflil EC0NOMIC8,
Ffind-ca drurnurile judetene au insemnätatea cea

mai mare 0 multi prefeeti cred a-si face un titlu
in ochii guvernului prin constructiunea de asemene
drumuri, apoi, mai ales in timpurile guvernului con-
servator, aceste trei zile de prestatiune in natura a-
junsese uä adevëratá nenorocire pe capetile locui-
torilor. Uä zi de lucru se calcula nu de la ritsäritul
0 Onä la apusul soarelui, ci se socotia cat lucru
ar trebui s faca. un om voinic in un asemene rës-
timp i lucrul acela, evaluat tot-d'a-una pe puteri
de uria0, era considerat ca zi de lucru, in cat a-
dese-ori t6ranul muncia 9, 12, ba une oH 30 de
zile chiar pentru acele 3 zile pe caH legea ii obliga,
sè le lucreze. Aa s'a intêmplat mai cu deosebire
in districtul Neamtului, unde, ce e drept, prefectul
d'atunci a isbutit cu acest sistem barbar së traga
prin tot judetul §osele pietruite. Legea vechia dedea,
nu e vorba, säteanului putinta d'a se elibera de la
zilele de lucru, r6spunzend pretul lor in bani, dar
starea de avere a säteanului dedea prea rar pu-
tinta d'a face aceasta, pe cand legea actuala mb-
cuind prestatiunea in natura cu adaogirea a dou6
zecimi, a impus sateanului plata in bani 0 a in-
departat pentru tot-d'a-una putinta abusului. Cele
trei zile pentru §osele vicinale i comunale, neinfa-
li§and acela-0 pericol, apoi find in interesul mai
nemijlocit al sateanului a putut fi pastrata prestarea
or in natura fara nici ua teama.
Despre creditul agricole, care dupa noi este ces-
www.dacoromanica.ro
STUDU ECONOMICE. 147
tiunea principal:1 cand este vorba de imbuntitAtirea

soartei t6ranului, ne vom ocupa la sfar§itul acestui
studiu, dupä ce vorn fi esaminat modificarea legei
tocmelilor agricole, precum §i m6surile complimen-
tare de trebuintA pentru i scoate pe Oran din ro-
bia in care se all.
VI.
ImbunAtatirea soartei Oranilor in Romania este o-

pera partitei liberale, de la primele ei inceputuri,
deci era firesc lucru ea tot din rindurile sale s6
piece incoronarea edificiului ale drill base le pusese.
Revolutia din 1848 lAsA pentru inOia oar% sé cadA
in lume o vorba §i in favoarea tèranului roman.
Constitutia proclamatA in urma rèsturnArii lui Bi-
bescu de catre membrii guvernului provisoriu, con-
tinea intre alte cereri §i aceea a desflintArii clAcii
§i a improprietAririi locuitorilor sAteni pe mo§iele
proprietarilor, pentru uA despAgubire. In naivitatea
sea guvernul provisoriu convocA chiar uä adunare
de 18 boieri §i 18 tèrani, cari s6 punit basa nouei
stAri de lucruri. AceastA comisiune nu ajunse la nici
un resultat, §i chiar revolutiunea find curênd dupA
aceea inabu§itA de catre armatele turcesci i apoi
rusesci, soarta t6rani1or recAzu earali in starea de
mai nainte, cu boierescul i munca obligati ea cum-
përare a dreptului d'a trAi pe pAmênt.
Gongresul de Paris, tramitênd in Bucuresci co-
misiunea insarcinata cu culegerea dorintei principa-
www.dacoromanica.ro
telor in privirea viitoarei lor organislri, consultA §i

dorinta poporMiunii rurale, care tindea, in modestia
ei, numai la suprimarea clAcei. Tinend seaml d'a-
ceastA dorintä, Conventiunea de Paris dispuse, prin
art. 46, ca sl se ,proceadA fàrä intArziere la re-
visuirea legii care reguleazA raporturile proprietarilor
p&mentului cu muncitorii, in scopul d'a imbunAtäli
soarta t,ëranilor.c
Principe le Alesandru Cuza voi së punA indatA in
aplicare aceastA disposiie, dar se lovi de opositia Ca-
merei care, dupA legea electoral& d'atunci, era mai
toatA alcAtuitA din proprietari §i in marea ei maio-
ritate du§manA reformei.
Partita liberath1 care sprijinea dorint,ele principa-
lui, starui doui ani pe langA cea conservatoare ea
sè dea uA soluliune cestiunei agrare. In 1863 ea is-
buti chiar a alcAtui urt programl comunA in care,
pentru a infrange resistinla partitei conservatoare,
cea liberal& jertfi mult din ceea ce voia sè dea tè-
ranului. EacA articolul privitor la deslegarea acestei
cestiuni, care fusese convenit intre ambele partite :
gBasele reformei rurale adoptate de noi sunt ale
urmetoare : a). Incetarea ori-cArei reglementAri §i i-
micstiuni administrative in relaliunile dintre propri-
etari i cultivatori ; b). Transformarea satelor in co-
mune libere prin rëscump6rarea locurilor de cas1 §i
grAdinA ce au locuitorii in vatra satului ; c). LAsa-
rea in posesia locuitorilor a pogoanelor legiuite de
arAturA, de feneie §i de pA§une, cu dreptul d'a pu-
www.dacoromanica.ro
tea dispune de dOnsele prin testament sau prin con-

tracte de ori-ce natura, in folosul rudelor lor 0 a
altor sateni cultivatori, cu aceleali indatoriri si con-
ditiuni cu care le tin 0 dOn0i de la proprietari ;
d). Desfiintarea clacei 0 a altor indatoriri silite 0
transformarea lor in dare de bani dupa preturi de
conversiuni stabilite de arbitri 0 legiuite de Camera
ua data pentru tot-d'a-una, cu facultatea ins& pen-
tru ambele phrti d'a putea preface aceste dari, prin
contracte individuale, pe termen de ate 5 ani, in
producte sau chiar 0 in lucru de bunh, voia; e). Fa-
cultatea acordata guvernului d'a vinde statornic 0
cu titlu de proprietate tutor satenilor plugari ce vor
voi sa cumpere locuri de hranh pe mo0ile, Statului,
ale avzhmintelor publice 0 monaslirilor.c 1)
Cand fu ensh sh supt-semneze acest program se
gasira numai trei conservatori care sh punh in jo-
sul lui iscaliturile lor, anume Grigorie Mihai Sturdza,
Gheorghe Stirbei 0 Constantin Brailoiu ; tati cei-l-alti
refusal* in cat dovedira prin aceasta cä nu voiau
sh conceada nici minimul de cerinti puse de partita
liberalh.
Totu-0, pentru a preintêmpina cerintele principe-
1). Acest program dup a. cat scim, n'a fost nici ua. data
publicat. Membrii liberali ce se OA supt-semnati in
el sunt: A. Panu, C. A. Rosetti, St. Golescu, I. Can-
tacuzino, C. G. Golescu, I. C. Bratianu, I. Ghica, N.
Gali§, G. Adrian, G. Arghiropulo, A. S. Petrescu, A.
C. Golescu, A. I. AnICIA, C. T. Grigorescu.
www.dacoromanica.ro
150 STUDI1 ECONOMICE.
lui, Camera vota in 1862 ua lege. prin care se in-

proprietarea t6ranu1 numai asupra vetrei satului si
aceasta Inca pentru ua despagubire. Domnitorul, ne-
multumit cu ut asemene lege, inainteaza in 14 Marte
1864 un nou proiect de lege rurala. Camera r6s-
punde la acest mesagiu printr'un vot de blam dat
ministerului, in (fiva de 25 Aprilie. Domnitorul nu
primesce demisiunea ministerului, ci inainteaza Ca-
merei un nou mesagiu, prin care cere reformarea
legii electorale pe ult basa mai democratica 0 pro-
roga Adunarea peril la 2 Maiu, pentru ca punên-
du-se deputatii in atingere cu poporul, sd se inspire
mai bine de vointa lui. Adunarea, reintrunindu-se
in diva de 2 Maiu, numai atunci v6du pericolul si
se ar6ta dispusa sè prirneasca reforma, dar era prea
tarziu. Lovitura de Stat se facu.
Nu este scopul nostru de a justifica sau d'a acusa
aceasta mesura. Ceea ce ne intereseaza este d'a sci
ca ea a fost luata d'un guvern liberale care voia
prop4irea mezëmintelor Orli, contra unei partite
reactionare, care gasea de minune starea de lucruri
esistinte, 0 nu voia s'o schimbe cu nici un pret.
Spusese doarä capul acestei partite, Barbu Catargiu,
ca *Oranul este capitalul lor.
Improprietarindu-se t6ranii qi desflintandu-se claca,
munca devenise libera. Se simti in curênd nevoia
d'a se regulamenta aceasta munca, ceea ce dadu
nascere legei din 1866 asupra tocmelelor agricole
cu angajamentele pe 5 ani i esecutarea muncilor
www.dacoromanica.ro
cu dorobanti i calara0. Totu§i conservatorii nu lila

multumiti nici cu aceasta lege, §i in 1872 adauserl
un aliniat monstruos la esecutarea legei, anume prin-
derea cu dorobanti a locuitorului fugar i aducerea
sea la munca campului. D. P. P. Carp, in §edinta
Camerii din 11 Februariu, aproba cuvintele d -1u
Cogalniceanu, care spusese ca legea neomenoasa din
1872 fusese impusa ministerului Lascar Catargi de
catre maioritatea reactionarl a Camerei. Aceasta ne
pare, curat vorbind, absurd. Cum, aderintii unei par-
tite nu sunt responsabili solidar de ceea ce face a-
cea partita ? Ministerul Catargi, daca ar fi fost intea-
devèr de alta parere, putea së tolereze uA asemene
monstruositate i s6 nu tramitA acasa Camera mo
votase, facAnd s6 se aleaga uä alta mai liberale !
E -u§or unor membri ai unei partite së se lepede de
rèspunderea actelor facute de dênsa, spunênd ,eu
personal am fost protivnic acestei mësuric. Minunata
teorie politica, minunat mod d'a intelege rolul par-
titelor inteun Stat ! Dar cu acest sistem se anuleaza
partitele, §i toatA viata politica imbracA uA forma in-
dioiduald, adica anihileaza chiar esinta ei, ratiunea ei
d'a fi. Dad. membrul unei partite nu se impaca cu
faptele comise de totul din care face parte, n'are de
cat se'l pdräseascd; dar sè decline solidaritatea acte-
lor implinite de partita sea, cat timp r6mane in ea,
aceasti teorie, Inca nu se auzise in viata parlamen-
t,ara.
Prin urmare, sè Amana bine constatat ce a facut
www.dacoromanica.ro
partita conservatoare pentru Oranul roman. Duph

ce la 1864 s'a impotrivit Oa in ultimul moment
d'a se face dreptate locuitorilor sateni, la 1872 re-
guleazil prinderea cu arcanul a locuitorilor §i. adu-
cerea lor la munch.
Nu e vorbh, in sesiunea de acum §i cu ocasiu-
nea desbaterii legei modifichtoare a tocmelilor agri-
cole, partita conservatoare s'a arètat eh ar adera
din inimä la reforma propusä de d. C. A. Rosetti,
§i unul din frunta0i partitei conservatoare, ca pen-
tru a sphla pkatele partirei sale, propuse chiar din
initjativh parlamentarh mai multe proiecte de legi
favorabile sätenilor, precum : monopolul comunei a-
supra chrciumelor, legea asupra cametei, dupä cat
ne aducem aminte §i. un proiect de lege pentru in-
troducerea maioratului in moscenirile sätenilor etc.
Tactica partitei e foarte nemerith pentru interesele
sale, dar are neajunsul de a fi cam prevëziä, .i.
sunt lucruri care e cu minte §i. cuviincios a se ii-
nea acoperite. Apoi la 1848 §i la 1864, §i chiar la
1872, partita conservatoare a putut se§i arate WA
teamä §i pe facia intentiunile seale. La 1882 Aug
aceasta nu se mai poate, ad. 16ranul ori cat de
incult ar fi el, tot aude macar cat de slabit resu-
netul celor ce se petrec in inima Orel.. El nu cere
ci rabdä, caci a..a l'au deprins veacuri intregi de
a.suprire qi de robie ; dar cand 1i dai ce-va, ia cu
atat mai mare foc §i atunci pe cat iubesce pe acei
ce 'i dau, pe atat urasce pe acei ce vreau s6'i ia.
www.dacoromanica.ro
Cred ca. m'au irOles acei ce me' citesc §i. 1 ot ua-

data au inteles cA dacä conservatorii dad asta-cli
ce-va, fac aceasta de fried §i nu din iubire calre
popor. i dacA sunt unii conservatori care fac a-
ceasta din inima bung., ei bine, aceia nu sunt con-
servatori ci liberali care stau numai prin§i in mre-
jile partitei conservatoare, stint conservatori prin de-
prinderile lor, dar liberali prin principiile lor, pre-
cum au fost tO adevPratii boeri ai Orei noastre.
De alt-fel ne mirAm de un lucru. Partita conser-
vatoare sta. 5 ani la cArma t6rii §i in acest restimp
nu gasesce timp pentru a propune legea asupra car-
ciumelor, asupra camatei, asupra maioratului, i tre-
buie sd villa guvernul liberal, pentru ca supt aus-
piciile sale së se faca apërAtoarea claselor opritnate ?!
Cine nu vede in aceasta nä tactica, anume : ca. §i
partita conservatoare vrea së se arate ca nu rëmftne
nepasaloare facia cu nevoile sateanului. E cam tar-
ziu din nefericire ; p prea tarziu §i legile partitei
conservatoare avurä soarta ce meritA, aceea d'a fi
citite numai de autorul lor in Camera. §'apoi a fi
puse la dosar.
Ori-ce s'ar zice, r6mAne un fapt constant §i. ne-
indoelnic, anume ct partita liberala., indata ce a pu-
tut s'o faca, §i'a adus aminte de poporul din care
a eqit §i, ca un fiu recunosc'etor dire parintii ce
'i-au dat zilele, a dovedit prin fapte devotamentul
sau. Am arëtat mai sus cele-l-alte m6suri pentru
imbunatalirea soartei 6ranulai.. Acura vom Oil la
www.dacoromanica.ro
arëtarea nouei positiuni ce creaza, modificarea legi-

lor tocmelilor agricole, pentru a putea apoi expune
m6surile ce mai stint de luat spre a se duce la uh
deplinh isbandä greaua problemh a emanciphrii e-
conomice a locuitorului Wean.
VII.
Pentru a ne putea da soma. de imbunätAtirea a-

&ash in soarta tèranului prin reforma legii de toc-
meli agricole, trebue s vedem int& in ce stare se
afla el isupt regimul vechei legi.
Mecanismul incheerii unei tocmeli agricole era in
deob§te urmätorul : se apropria sfertul dhrilor de
pAtit alre Stat, judet §i comunL Perceptorul, pri-
marul sau supt-prefectul sciind ch t6ranii n'au de
unde st-i pläteasch, pentru a-gi economisi munca
alergatului din cash in cash, se intelegea cu pro-
prietarul sau arenda§ul, care avea nevoie de munci
agricole, §i-i vindea satul intreg pe nisce preturi cu
atat mai scazute cu at munca vinduth era pe un an
mai indephrtat. Teranul, deprins s'asculte §i strdm-
torat de nevoih, se supunea acestei vinpri, mai a-
les and r6manea §i ate un prisos, pe care s6-
poata. bea la arciumh. Se'ntelege cä pretul muncei
nu putea fi desbrttut intre partite ce incheiase toc-
meala, ci era impus de una §i primit de cea-l-alth.
De aceea cele mai multe din preturile pentru care
sunt alchtuite muncile sunt ridicule §i nu platesc
nici jum6tate din valoarea adev6ratä a muncei e-
www.dacoromanica.ro
fectuate. Neputend lucra toatá munca pentru care

se tocmise, sau mai luand bani de la proprietar
pentru trebuint,i d'ale sale, säteanul remänea dator
dire proprietar. Procentele pentru aceste datorii lo-
cuitorul le platea in munci, calculate arbitrar, in
cat adese-ori valoarea muncei, facuta pentru pro-
cente, respunde la 50 sau 80 0/s. Legarnentul mun-
citorului d'a lucra cover§ind adese-ori puterile sale,
ogorul seu propriu remanea nelucrat, el nu recolta
nimic §i. era nevoit, pentru a tral, se cumpere pane
de la proprietar, caruia ii vindea tot munca sea, in
cat ast-fel se incurca in datorii din ce in ce mai
impovaratoare. Vezendu-se atat de obijduit, teranul
refusa d'a lucra §i. atunci intervenia esecutia cea
barbara cu calarmi §i dorobanti. Ne aducem aminte
d'un proces judecat la curtea din Iasi, in care s'a
dovedit ca ua femeil fusese legata de coada unui
cal §i Mita. la munca campului. Locuitorii de pe
Roznov au reclamat in contra vechililor arendmilor
d'acolo ca ar fi fost inchi§i noaptea in nisce ham-
bare pentru a nu fugi de la munca. Dar ori ate
vor fi fost nedreptatile
. comise, care n'au e§it la In-
mina zilei, care au fost mistuite de agea(ii ce le co-
miteau adese-ori tocmai acei insarcinali cu urma-
rirea delictelor ! Oamenii sunt de firea lor indica-
tori ai drepturilor semenilor bor. Legea trebue se
infrêneze aceste tendinii usurpatoare. and ea, in
oc d'a le pune IA stavila, le da zor §i le incura-
glaze., atunci abusul poate deveni chiar lege.
www.dacoromanica.ro
D. Grigore Cozadini, in una din §edintele Came-

rei, ia ap6rarea proprietarilor §i arenda§ilor, spunend
ea, dad. se poate intOmpla ca s se fi comis abu-
suri de catre nisce capcauni (sic), de calm nisce
miserabii (sic), de sicur aceasta purtare nu poate
fi pus a. in socoteala proprietarilor cinstiti. D. Coza-
dini are aerul d'a crede c maioritatea arenda§ilor
§i proprietarilor ar fi oameni ce nu iubesc a se im-
boga# pe socoteala altuia. C. sunt oameni cinstiti
in sensul de a nu pune mana pe ascuns in buzu-
nariul altuia, aceasta nu se neaga de nimeni. De a-
colo eng Oa a fi inzestrati cu u dosa de mora-
litate a§a de insemnata, in cat se nu esploateze pe
aproapele lor eand pot se o feted, este ua adevërata
präpastie. Cinstea §i ea este relativa §i un om, care
in§eala la jocul de cAri, s'ar crede desonorat daca
s'ar pune in socoteala lui un furt de vife. Apoi daca
onestitatea cea nepribanitä, onestitatea perfecta, care
culmineaza in masima romana : ,suum cuique tri-
buere, ar umbla ulitele, nu s'ar considera a§a de
sus aceasta virtute. Maioritatea oamenilor are toc-
mai atOta cinste catA e de nevoe pentru a nu intra
in purarip §i prin urmare e mai mult de cat sicur
ca tipurile culese de d. Bibicescu in bro§ura d-sale:
.Cat sufer 16ranii, represinta .en demnitatec clase
intregi de contracte de asemene naturd.
Abusul striga la cer §i totu-§i nu se gasea nimeni
care së radice vocea lui in favoarea sateanului Ni-
meni inteua 1;ara intreaga, inteua tiara care dad,
www.dacoromanica.ro
STIUDII ECONOMIC& 157
esisth, datoresce aceasta numai si numai lui, care

duph ce in vremuri de urgie i-a phstrat nationalita-
tea, asth-zi Ii dl, boggAia in timp de pace §i. gloria
in resboiu! Cand d. Rosetti propuse aceasth lege,
din toate tabërile incepu a se inalta un cor intreg
de lamentatiuni asupra soartei t6ranului roman
voinici in urma resboiului si se recunoscu nevoia
de a se face ceva pentru indulcirea amhritei sale
soarte. Am arëtat mai 5us motivul adevërat care a
determinat schimbarea de front a conservatorilor.
S'a fäcut multh vorbh in sinul Adunarei asupra
doug principii care sthteau fath in fath, si ambele,
in intentiune cel putin, voiau binele shteanului: dre-
ptul comun si uti lege esceptionath.. Pentru a putea
othrf care din aceste cloud sisteme este preferabile,
sh cluthm a ne da seama intêiu de scopul ce-I ur-
mama d. Rosetti cu legea d-sale.
Dintre toti oratorii ce au vorbit in Camera, nouh
ni se pare ch. singur d. Chitu, ministru de justitie,
a caracterisat mai cu precisiune tinta acestei reforme :
,Legea aceasta nu are sh aduch inavutirea shracu-
lui, imbunathtirea lenesului, fericirea in general a
clasei care se numesce muncitoare In principiu,
nu cu legi se aduc asemene imbunätätiri materiale,
nu cu mèsuri disciplinare se pune fericirea pe ca-
pul unei natiuni ..... Adevgratul scop, adev6rata idee
pe care a avut'o legiuitorul, este dorinta de a cur-
ma un reu care consistit in a idea prada kicomiei,
fiaudei, manoperilor celor mai ilicite ud clawl intreag (I..,
www.dacoromanica.ro
158 STUDI ECONOMICE.
Este dar un proect de lege care-§i propune a re-

media, in mod negativ, iar nu a introduce in mod
positiv avuiia §i. fericirea; ill lege care se silesce a
stArpi pe cat se poate relele ce impovarl §i apasa
uA clasa intreagA.( 1)
Fara indoiall cä dreptul comun trebue sA fie i-
dealul calre care trebue sä tindem spre a pune §i
clasa cea mai joasA a societNii noastre. Dar aceasta
nu se poate face intr'un mod pripit. and 1.6ranul
va fi prin positiunea sa materiall §i. intelectuall in
stare de a fi emancipat, atunci '1 vom emancipa de
sub ori ce mèsuri proteguitoare. Rana atunci insA
trebue epitropisit ; cAci de §i. maior prin varsta lui,
el este asemene unui minor prin cele-l-alte condi-
Ouni ale vie0i sale. El se afla pang acum inteuA
posiiiune disperatl, rechzut in ua stare aproape mai
rea de cat iobAgia d'altA data. Trebue sA ne sifim
a-i da neatarnarea economicA §i intelectuall, avu0a
§i instrucliunea. PanA atunci insa trebue inceput a in-
lätura relele care-1. sugrumit. In zadar vom uda ua
floare, ea nu va cresce dacl nu vom plivi buruiana de
prin giurul ei. Legea d-lui Rosetti incepe a tAia burn-
enile; alte legi vor trebui in urmA s'aducA la deplina
inflorire pe i,ranul roman. Aceasta lege are un ea-
I). §edinta din 14 Martie. De sigur el d. Chitu nu im-

pArt4ea optimismul d-lui Cozadini asupra onestitAtii
oamenilor, ci mai de grab& pesimismul nostru; cici
pentru ca sA, esiste ill elm& de esploatati trebue si
fiinteze una de esploatatori.
www.dacoromanica.ro
Moll ECONOMICE. 159
racter transitoriu ; dar ar fi ua suprema nedreptate

ca, dupä ce t6ranul a fost ruinat prin O. lege fa-
cuta in favoarea proprietarului, s6-1 lasam fail scut
cand e vorba de a repara daunele cavnate prin ea.
Am ocrotit pe cel tare, ce nu avea nevoe d'ase-
mene sprijin, i celui slab nu voim se-i intindem
uä I/Ana d'ajutor, ci-1 lasAm sA se razime numai
pe propriele lui puteri istovite !
Dreptul comun este ideia falsa a libertatii, care
profita numai posiVunilor tari. Este aceeali ideia
fatala care apara, in altA sferA a economiei unui po-
por, liberul schimb i respinge protectiunea indus-
triei. Ideia Statului modern este aceea a unui aye-
zArnant care sa inlesneascA desvoltarea tutor ele-
mentelor de viata dintr'un popor, sprijinincl pe cele
slabe i moderand pe cele tari.
Legea d-lui Rosetti scoate pe Oran de sub robia
proprietarului, marginind durata contractelor agricole
la un an, lasa acestuia putinta d'a-si lucra 0 ego-
rul sëu, pastrandu-i douë zile pe septemana pentru
munca sea proprie, ia inësuri pentru ea contractul
incheiat sg. fi A. adeverata espresiune a vointei sate-
nilor, pune un maximum de muna la care se.-
tearml se poate obliga; in sfar0t prevede un mod
de esecutare rational si omenos a-nume : intêiu che-
marea locuitorului de eatre primar a-si indeplini in-
datoririle sale; la cas de refus, tocmirea din partea
proprietarului a altor lueratori dupa preturile eu-
www.dacoromanica.ro
rinte §i implinirea pretului tocmelii din averea de-

bitorului, duprt nisce formalttäti sumare.
Cata aici sa observam uä tactica foarte fina a
partitei conservatoare, represintata prin d. P. P. Carp,
care tindea la m6ntinerea indirecta a esecutiunii per-
sonale. Inca din §edinta de la 14 Marte d. Carp
rostise cuvintele : 4 Eu sunt pentru esecutarea bratului
fi de aceea, d-lor, ve zic : nu a dau esecutarea ave-
rei, ye dau esecutarea bratelor, dear nu v'o dau bar-
bard cum era pen'acum, ci in mod mitigat.. Aceste
cuvinte, primite en mare raceala din partea Came-
rei, lasa ascuns un gand, care e§i la lumina in §e-
dinta de la 17 Martie. D. Carp declara ca. nu pri-
mesce esecutiunea averei sateanului, pentru plata
Iucratorilor tocmiti in socoteala sea, §i. propune un
amendament prin care muncitorul, ce ar fi lipsit nä
data de la angajamentul seu, sa nu mai poatA con-
tracta invoiri agricole. Eaca inteadevër esecutiunea
bratului, esecutiune nu e vorba indirecta, dar mult
mai neomenoasa de cat cea prin dorobanti, caci
este scoaterea omului afar& din lege, este espunerea
lui d'a peri de foame, ca pedeapsd pentru ca n'a
esecutat un angajament civil. Eaca sinceritatea par-
titei conservatoare in aderarea sea la reformarea le-
gii tocmelilor agricole!
Cum am spus'o §i. mai sus, legea d-lui Rosetti
este un inceput pe calea reformelor care trebue sa
schimbe soarta muncitorului. Aceasta lege trebue
completata cu altele, care vor da t6ranu1ui int6iu
www.dacoromanica.ro
ua positiune bine deftnith fatri. cu cei ce an nevoe

de munca lui ; apoi neatarnarea economica, care-1
va pune in putinta d'a trata cu dan§ii ca cu o pu-
tere egal. Numai atunci cand toate m6suri1e se vor
fi Mat, cand Statul va intinde in toate privirile scu-
tul seu de aparare pe cla.qa sätenilor, atunci se va
putea dice di s'a pus coroana edificiului, a carui
hash s'a intemeiat la 1864 prin improprietarirea të-
ra nilor.
VIII.
Emanciparea locuitorului satean trebuia sh treaca

prin mai multe stadii, inainte de a deveni un fapt
indeplinit. Mai intaiu in vremuri mai vechi, pe Um-
pul lui Constantin Mavrocordat, 1749, s'a desfiintat
robia, -asemënatoare acelei a tiganilor, in care M.-
teanul trecuse pe nesimtite din starea de vecin. Re-
gulamentul organic desftinta §erbirea, adica alipirea
muncitorului de pamOntul pe care '1 locuia, dar lasä
in ftinta claea san boerescul, pe care '1 suprima le-
gea din 1864, and tot na data tOrarmlui §i pro-
prietatea asupra portiunei de pamênt la care avea
dreptul §i in timpul boeresettlui. Aceasta lege nu eman-
cipa insa i munca tëranului, pe care proprietarii
pusera mama prin legile din 1866 §i 1872. Legea
d-lui Rosetti vine acum sa libereze din robie qi bra-
tele locuitorului, care mai r6masese incatenate and
persoana lui devenise libera.
Remane inca un punt foarte important, de pus
11
www.dacoromanica.ro
la cale, anume emanciparea tëranului de rno0enirea

pe care a lasat-o timpul de mai nainte asupra per-
soanei sale, 0 care apasa ea un munte asupra po,
sitiunei sale materiale: datoriile contractate de supt
regimul legii ce e pe cale a se abroga.
Mai multi deputati, cunoscatori de impregiurari,
au marturisit in Camera Ca cei mai multi locuitori
din fosta Moldova caci de ansa mai ales e vorba
cand se tratena despre muncile agricole sunt
indatoriti cdte pe 5 ani. Legea actuala marginesce
durata angagiamentului la un an ; dar nu anuleaza,
gi nici putea sa o faca, contractele esisiente. Care
este posil,ia te'ranului in W. asemene stare de lu-
cruri? El trebue sa munceasca in mare parte pen-
tru a se pla'ti de datorille anterioare, a caror pro-
cente cresc din an in an, 0 adeseori se atla a§a
pe indatorat, in cat nu se platesce nici de procente
prin munca sea. La ce ne vor folosi toale m'esurile
luate prin legea .votata, daca Oranul tot nu va fi
stapan pe munca sea, nu in puterea unei legi, dar
in put erea unei conventiuni, legea partilor, adese ori
mai neinduplecata ae cat cea generala?
Trebue deci numai de cat Mout ceva in aceasta
privinta, fAra de care tëranul tot rob va ramanéa
silintele partitei liberate merg tocmai Inteacolo de
a '1 scoate din fobie. Daca aceasta partita nu vo-
esce sa r6mana in drum, precum au facut-o cei de
Vom atinge mai la vale cestiunea celor din Muntenia.
www.dacoromanica.ro
la 1864, si sä vada legea sea anulata in efectele ei

cele bune peste un resthnp oare-care, trebue sa puna
inca ua data umarul, sa mai dea ua opinteala si
sa scoata cu totul card din noroiul in care ame-
ninta a rëmanea prins.
Este un lucru de netagMuit : singur t6ranul nu
?si poate ajuta. El si-a vOndut munca d'inainte pe
2, 3, 4, 5 ani. Banii luati, 'i-a .cheltuit, adesea x.in-
tFurt noapte de betie.t Ca sa traiasca de acum ina-
inte, ar trebui sä ia bani pe anii ce ar veni dupa
perioada pentru care e dator. Legea cea noua 1 o-
presce; legea inski il condamna deci a peri de foa-
me, in casul cand recolta hii ar da de gres, si Sta-
tul este in pericol a nu mai putea incasa (Wile.
Fara corectivul neaparat al usurarei datoriilor, le-
gea ce se voteaza este ua calamitate in loc de a fi
un bine. Yotarea legei actuale impune deci prin ea
inski indatorirea mandatarilor t6rei de a complini
dispositiunile ei prin toate corolarele necesare. Este
na logica a faptelor care nu poate fi inlaturata; in-
data ce un rapt e pus, Imbue in chip fatal sä ur-
meze un altul, si legile, care nu sunt de cat schema
teoretica a vietii practice, trebue sa urmeze numai
de cat in prevederile lor logica acestora, supt pe-
deapsa, la cas protivnic, de a deveni nisce isvoare
de nenorociri, in loc de binele caruia trebue sa-i
dea nascere.
Procedura urmata la 1864 catA sa slujeasca de
model pentru m6suri1e ce sunt a se lua spre a man-
www.dacoromanica.ro
161 STUDII ECOXOMICE.
tui pe Oran de datorii. Statul sci ia asupret-i plata

datoriilor pranikr, emirad bonuri purtatoare de pra-
cente la fia-care proprietar sau arenda, potrivit en
sumele constatate prin anyeajomenele formale, in ziuo
de .1 lanuariu 1882. Antru despagubirea Stalului
cu valoarea bonurilor emise, sd se impund nit contri-
butie noud asupra seitenilor supt titlu : cdespagubire
pentru datorii, calculatd in &butt i in numgrul a-
nilor pentru care ar fi set se plateascd, dupel elemen-
tele statistice ce se var procura asupra sumei dato-
rigor.
Fiind-ca bonurile trebue sä continO, u suma ro-
tunda, ceea ce de obiceiu nu se va intalni la da-
toriile de plata cu ele, apoi fie-care proprietar va
fi obligat a inapoia anticipat Statului diferinta in plus
panä la suma rotunda represintata. prin bon, sau a
renunta la diferinta in minus.
Sistemul propus de noi s'ar 'Area foarte simplu
daca nu s'ar lovi de nisce greutati, ce par d'ua cam
data cu neputintä de invins. Intr'adev6r, cAnd era
vorba d'a se rescumpara pamentul dat sateanului,
se opera cu elemente precise. Fia-earui locuitor se
dedea tiä catime ficsa de Mei sau pogoane, pentru-
care era obligat a rèspunde in timp de 15 ani cale
atata pe an. In casul nostru lucrurile se schimba.
Fia-care Wean e dator cu uá suma deos'ebita, unul
cu 200, altul cu 100, un al treilea cu 50; sunt chiar
unii, foarte rani, ce nu datorese cu nimic. Se nasce
deci intrebarea. Cum poti impune ua dare egala la
www.dacoromanica.ro
nisce oameni care n'au egale datorii; ar fi sa pla-

teasel unul datoriile celui-l-alt, ceea ce ar lovi in
principiele de dreptate. Apoi unul, poate cel mai
dator, moare inainte de termenul ficsat pentru res-
cumparare; platesc cei-l-alti in locul lui. Earali nä
lovire in ideia dreptatii. Apoi este de la sine inteles
ea aceasta dare va apasa numai asupra fostei Mol-
dove, cu escluderea chiar a parte din judetul Putna,
unde este introdus meteiajul. Dar acest punt nu este
a.a de greu de resolval ca cel d'antêiu.
Este evidinte ea un imposit individual este cu
neputinta. Nu se poate impune fil-carui individ un
imposit proportional cu cifra datoriei sale. Trebue
deci un imposit general.
Mai intëiu observam ea in genere toate impositele
directe sunt nedrepte, afar/ doara de impositul asu-
pra venitului, care nu este realisabil. Intr'adev6r, se
claseaza negutatorii dup. patente §i se impune la
patenta de clasa I. §i acela ce ca§tiga milioane §i
acele ce ca§tiga numai 100,000. Se impune ua tacsa
metrica de pavagiu : unul care are un loc de 100
stanjini lungime de fatada, cu un venit de 300 fr.,
platesce mai mult de cat unul care posed/ O. pro-
prietate de uà lungime de zece ori mai mica, cu
un venit de zece ori mai mare, i a§a mai departe.
Ce se face alt-ceva aid de cat ca unul platesce pen-
tru cel-alt i nimini nu se Ascoala in contra unei
asemene disproportii. Apoi este de observat ca t6-
ranfi dintr'un sat sau dinteua comuna se considera
www.dacoromanica.ro
ca rude cand e vorba de un interes general al lor,

in cat de sicur ca ei vor primi cu recunoscinta u.
asemene m6sura, care ar scoate imensa lor maio-
ritate din ghiarale datoriilor.
Am spus mai sus ea datoriile nu se pot calcula
in mod individual i deci nici impune dupa acest
sistem noua contributiune. A se impune insa partei
de Aarä intregi, uncle esista datorii, u. asemene con-
tributiune, poate conduce la IA nefireptate mai mare.
Sunt judete mai indatoraie de cat altele i ar 11 a
se impune acelora mai slobode plata datoriilor ju-
detelor mai incurcale. Deci este evidinte a suma
datoriilor trebue calculat . pe judete, i fia-carui ju-
det impus u contributie deosebita dupa num6rul
locuitorilor sei qi marimea datoriei. Aceasta mësura
insa, pentru a se apropia si mai malt de dreptate,
poate fi coborata la pla0 i chiar la comune. Ide-
alul, care insa este nerealisabil, ar fi ca fia-ce in-
divid sa plateasch datoria sea. Fiind-ca aceasta este
peste putinta, apoi sä ne apropiam de el pe cat in-
teresul general o invoesce.
Mai facem uä observatiune. Duph legea de per-.
ceptiune a contributiunilor directe, comunele sunt
respunzètoare pentru calimea contributiei impartitil
asupra lor, in cat fara indoealä ca daca unii locu-
itori nu pot pläti partea ce o datoresc, platesc aIii
pentru dãnii. M6sura propusa de noi nu este deci
ceva estra-ordinar ; este aplicarea unui mod de per-
www.dacoromanica.ro
ceptiune, care se practica la noi de multi ani §i in

potriva caruia nu se obiecteaza nimic.
IX.
Sateanul are nevoia pentru a putea prospera la

noi in tara, d'utt multime de mesuri ocrotitoare, si
deci se vede cat de absurda este parerea celor ce
voesc pentru dOnsul aplicarea dreptului comun. Dar
dac . voesc se fie consecinti aparatorii acestui sistem,
de ce nu reclama oare pentru teran i libertatea
instraina pamentul sett, caci ni se pare ca. daca
este vr'ua mesura care se restringa libertatea lui,
apoi de sicur este aceasta ingradire a dreptului sett
de proprietate. Pentru ce nu cer ca se nu fie scu-
tite de urmarire alte obiecte ale teranului de cat
cele prevezute de procedura civile ? Nici un apera-
tor al dreptului comun n'a sustinut asemene lucruri,
de si era logic se le ceara. Pentru ce ? Pentru ca.
simt en totii nevoia a pune pe teran, care este prea
slab pentru a'si putea apera singur interesele sale,
supt scutul ocrotitor al legei, pentru el numai falsa
idee ce si-o fac despre libertate i egalitate ii im-
pinge a sustine teorii monstruoase.
Care element stabilesce intre oameni adeveratul
principiu al egalitatii? Fara indoeala ca cel econo-
mic, si tot-d'a-una cel bogat va fi, in proportiunea
averei sale, superior celui sarac. Nu se mai bucurä
nimeni in tara noastra de privilegii legale; dar acele
dale de positiunile economice sunt ele anulate prin
www.dacoromanica.ro
168 STUDII ECONOMICg.
egalitatea civile §i politicd ? Este aici ud putere mai

presus de legile fAcute de oameni, aceea ce ascultä
de legile naturei, ce nu pot fi nici modificate, nici
resturnate. FatA cu aceasta necesitate fatald, care
va pune tot-d'a-una pedici la stabilirea unei egali-
tAti depline intre oameni, trebue ca Statul g inter-
vind, g dea ajutorul gu puternic claselor ingenun-
chiate in mod economic, pentru a restabili, macar
cat e cu putintd silintelor omenesci, egalitatea sdrun-
cinatd de naturd.
Dupd ce tAranul a fost improprietArit pe un petic
de pamènt, dupd ce se va fi desrobitl munca sa prin
legea ce trece acum prin desbaterea Corpurilor le-
giuitoare, dupd ce se va fi apërat de datoriile ce
apash 'Inca neatarnarea sa economicd se va fi
indeplinit regenerarea lui materiale ? Tot Arica, nu.
Mai sunt blea cate-va mAsuri de luat, dintre care
unele au .,i fost votate de Corpurile legiuitoare, §i.
a.teapta numai cat trecerea lor in domeniul prac-
ticei.
Cea intkiu este aceea a bdncilor agricole. Legea
din 16 Iuniu anul trecut a introdus aceastd institu-
time, atat de neapAratA tèrei noastre. i sA nu se
creadd cd acest a§ecpm'ent n'a fost cerut, §i. incd
de mult timp, in Ora noastrd. D. loan Ionescu, or-
ganul cel mai sincer §i. mai calduros al A&anului,
cere de ani de zile introducerea unor bAnci agricole,
care g uvreze positiunea tAranului. Dar eine era
g dea ascultare unor asemene cereri ? Partita con=
www.dacoromanica.ro
STUD II E CONOM ICE. 169
servatoare nu voia s'o faca, caci ce insemna eman-

ciparea t6ranului de cat perderea positiunei sale pri-
vilegiate? Câi proprietari n'am auzit noi tanguin-
du-se in contra guvernului liberale ea : iacA, acum
vreau s6 introduc6. §i bancile agricole, s6 ne ruineze!*
Pe timpul guvernului conservator s'a infiintat uä
institutiune economica foarte importantl : Creditul
fonciar; dar eine nu vede cà la inflintarea ei a pre-
domnit un gand egoistic : interesul proprietatii? Si
cu toate aceste toti proprietarii au salutat cu bucu-
rie infiintarea creditului, pentru clii scapa din ghia-
rele cametei, ce p6n6 atunci minase pe aatia din
ei. Ei tine, ceea ce erau mai nainte cdmotarii pentru
yroprietate, sunt proprietarii pi arendayii pentru fe-
rani. Pentru ce oare no. le place s6. se introducl
si in favoarea unei alte clase foloasele de care se
bucurA ei? De sicur pentru acela§i motiv pentru
care Ma indoeal6 cämätarii n'au v6cjut cu multu-
mire infiintarea Creditului fonciar. Interesul general
dispare tot-d'a-una inaintea celui egoistic, i trebue
u6. puternich dosä de idealism pentru ca contrariul
.96 se intample.
Dar oare este intr'adev6r in interesul proprietari-
lor ca t6ranul s6 fie s6rac i s6 aibä in tot-d'a-una
nevoe de punga lor spre a putea esiste ? Noi .cre-
dem cl nu. Prin imbogAtirea unei clase de popor
din u5, Orä nu cktigä numai clasa aceea, ci popo-
rul intreg, i far& indoiala c multimea daraverilor
de astä-zi cu procente mai mid, face pe camAtarit
www.dacoromanica.ro
de alta-data so ctiOge mult mai mult asta-zi, de

cum cktigau inainte din procente. monstruoase.
Atunci cand clasa teranilor va fi radicata din mi-
seria in care se afla, cand proprietarii se vor afla
fata cu elemente independinte economice§te, vor pltiti
poate mai mult falcea de aratura sau de prkila, dar
vor contracta cu oameni care, sciind ca primese
pentru munca lor ua. rOsplata reala, vor munci cu
alt foc de cat acela ce-I pun asta-zi turmele de robi
cumpOrati pe 5 ani inainte. Asta-zi tOranul chiar
dach nu §i-ar indeplini indatorirea, ce are sO-i ia?
Doar pielea de pe densul. Cand va sci tOranul ca
poate sO-i ia eeva, caci are ceva, atunci se va terne
a se espune la rOspunderea legala. Daca tOranul ar
avea mai multe vite, n'ar putea sO le pkuneze nu-
mai pe micul sOu pamOnt i ar cumpOra imk de
la proprietar §i. a§a mai departe. Se 'ntelege ensO
cä atunci eciftigul proprietarului nu vct mai putect
fi calculat numai pe esploatarea ceranului, ci pe ca-
litatea i catimea productelor sale ; ar fi deci silit
sO imbunOtateasca metoadele de cultura, sO cruceasca
rasele vitelor sale ; intr'un cuvenl, cultura pAmentu-
lui ar deveni intensiva din estensiva ce este astti-zi,
spre marele bine al cultivatorilor §'al tOrei. intregi.
Afará d'aceste consideratiuni generale, care irate-
meiaza folosul cel imens ce-I vor aduce bancile a-
gricole, mai sunt §i altele care decurg din ensa-§i
legea modificatoare a tocinelilor agricole. Prin redu-
cerea terrnenului tocmelei la un an, s'a taiat inte-
www.dacoromanica.ro
resul proprietarului d'a mai da bani din nainle t6-

ranului. La deosebitele lui nevoi, unde are së se
indrepte t6ranul spre a gasi bani de trebuinta ? POng
acum proprietarul era bancherul saleanului. Cand
10 marita fata sau ki. insura Miatul, cand II muria
uä rudd sau ii peria ua vita, Wanul se ducea la
proprietor, care sconta, pentru a zice ast-fel, munca
lui in ace1ea.-0 conditiuni in care 0 Evreul sconta
pensiunea sau leafa dar in sfir0t ori-cum s6 fia
lucrul, t6ranul gaga bani. Acum proprietarul, ne
mai avênd interes a mai ajuta pe Oran la nevoile
lui, trebue s6 i se dea uä alta banca in loc d'aceea
a proprietarului, ce a sleit pentru dansul.
S'ar fi putut inchipui 0 un alt sistem pentru a
scapa pe Wan de datorii; anume sa se imprumute
de la banca agricola cu ce s6 se plateasca de röma-
fle; dar atunci suma alocata de lege bancilor agri-
cole, 150,000-300,000 lei, ar if cu mult prea mica
pentru a intêmpina asemene nevoi ale sateanului ;
apoi ar fi trebuit ca legea s6 fi adoptat sistemul
creditului personal, pe cand ea a primit pe acel al
creditului amanetar si averea de sicurantil disponi-
bila, a Wanului este foarte mica.
Esle de cea mai imperioasa necesitale ca banca
agricola së se constitue numai de cat. Observam ca
pentru fosla Muntenie instituirea bancilor agricole
va fi indestulatoare pentru a scapa pe te'rani din
robia proprietarilor ; caci atunci cand Oranul va
gasi de imprumulat bani en 6 la sula pe an, nu
www.dacoromanica.ro
va mai fi nevoit s6 incheie contracte a,a, de neo-

menoase de part*ie cu boerul §i se va scuti de si-
cur de muschiul de porc §i de puii de ging pe care
trebue se-i dea plocon pe d'asupra.
0 altä mèsura neaparata este luarea cfirciumelor
din manile proprietarilor §i instituirea lor in mono-
pol comunal. Prin aceasta ièranii mai ales din Mol-
dova ar scapa de jefuirea cea neomenoas a. la care
sunt expu§i din partea Evreilor, D-1 Rosetti care au
luat cu energie rolul de aparètor al leranului au
propus §i. aceasta lege care a§teapta a fi votata de
corpurile legiuitoare.
Aceste ne par a fi mijloacele din complesul ca-
rora poate resulta pentru t6ran emanciparea econo-
mica. Am dori ca scrierea noastra sè destepte in
oamenii competinV interesul pentru asemene cesti-
uni, caci, de §i. prin initiativa partitei liberale cesti-
unea economica a intrat in ua fasa practica, lumi-
nele teoriei nu trebue se-i lipseasca, daca voim ca
ea së nu rataceasca. Speram ca partita lib erala va
urma inainte pe aceasta cale bine-cuvèntata a re-
formelor economice de care Ora noasträ a fost panä
acum atat de lipsita.
www.dacoromanica.ro
TUDIi ECONOMICE, 173
COMERCIUL ESTERIOR
AL
ROMANIEI.
Tab lou general al cornerciului Romaniei cu State le strl-
Me in cursul anului 1880 (publicat de capul oficiului statistic
al ministerului financelor, A. Drlighicescu). Bucuresci, un vol.
in folio, 1881.
Comerciul esterior al unei A.6ri ne va da oglinda

cea mai sicurã a starii sale economice. Prin espor-
tul s6u va aräta puterea de productiune a poporului ;
prin obiectele importate se va vedea pank 'ntru cat
acest popor este atarnat economice0e de alte po-
poare. Un studiu asupra comerciului interior al Ord
noastre poate sk ne destäinuiasca. pank in amanun-
timile sale starea economick in care ne aflkin i sk
ne arate uncle trebue aruncatk luarea noastra aminte
spre a ei indreptare. Cestiunile economice au_ ince-
put a trezi interesul publicului, care se pätrunde din
zi in zi mai mult de adev6rul ca puterile noastre
trebue indreptate mai ales spre productiunea de a-
vutii, caci in veacul in care trkim bogatja i sark-
cia sunt sinonime, mai ales in priviMa politick, cu
putere i slabiciune.
www.dacoromanica.ro
174 MIMI ECONOMIC&
I.
Comerciul in deobste al Romhniei este in crescere.

De si de la an la an se pot intampla felurite schim-
bari, insA dach lugm mijlocia mai multor ani, con-
statilm fárh indoealh uh sporire totalh a comerciului
terei noastre. Asa, dach asemënam dou6 perioade
de cate 4 si jum. ani inainte i duph conventia co-
merciala cu Austria, ghsim urmätoarele eifre pen-
tru totalul esportului i acela al importului p'aceste
perioade :
Perioada 1872 1 Iuliu 1876:
Import Esport
472.789,000 lei 745,573,000 lei
Perioada I Iuliu 1876-1880
1 ,27 5,923,000 lei 958,491,000 lei
ceea ce da. in mijlociu pe an pentru perioada
de la 1872 1 Juliu 1876
105,064,000 lei 165.683,000 -lei
de la 1 Iuliu 1876-1880
283,538,000 lei 212,887,000 lei
sau in total uh mijlocie a cornerciului general pe an :
de la 1872 1 Iuliu 1876 270,747,000 lei
de la 1 Iuliu 1876-1880 496,425,000 lei
in cat vedem c. comerciul general al t6rii noastre
a sporit aproape la uä cifrä indoith.
Acest resultat, privit in totalitatea lui, n'ar putea
fi de cat imbucurator, de vreme ce v6desce uh spo-
rime a mischrii comerciale intre taxa noastra. i lu-
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOM10E. 1/5
mea ce o incongioara. Ua analisa insa mai ama-

nunt,itä a lui ne va areta i oare-care parti umbroase
si ne va dovedi ea nu total este spre cea mai mare
fericire a t,rii i poporului nostru.
Mai inteiu observam un lucra : sporirea cifrei co-
merciului total este datorita cu deosebire importului,
pe cand esportul este departe d'a fi prop4it in a-
ceeali mesura. A§a vedem ca, pe cand importul
din perioada a doua intrece cu 803,134,000 lei va-
loarea celui din perioada inteiu, esportul de dupa
1876 intrece numai ca 212,918,000 lei cifra celui
dinainte d'acel an, in cat vedem cá cifra importulai
s'a urcat in mod impcitrit de cat a esportului.
Provine aceasta sporire a comerciului nostru din
uä immult,ire a numerulai §i catimilor obiectelor a-
duse in comerciu, sau din ua. urcare a preciului Mr?
Respunsal va fi deosebit la import §i la esport.
Legea generala a prop4irii economice merge spre
eftenirea obiectelor fabricate §i scumpirea acelor tre-
buitoare hránii, pentru motivul ca producerea celor
d'inteiu, stand in puterea omului, metodele perfec-
tionate upreaza din ce in ce mai malt intocmirea
lor §i deci coboara in aceeali m6sura preWl lor de
desfacere. Din potriva, obiectele de hrana, ce nu
pot fi produse de cat cu concursul naturii, sunt li-
mitate in catimea br i trebtie sa se scumpeasca
cu atata cu cat sporesce numeral poporatiunii. D'aici
vom dobandi urmëtorul respuns la intrebarea pusa
mai sus:
www.dacoromanica.ro
Valoarea importului a crescut din causa numerului

mai mare de obiecte importate, ear a esportutui din
causa urcdrii prefului lor.
Pentru import analele noastre statistice nu ne dau
putinta d'a constata in mod direct adevèrul de mai
sus, din pricinl c5. la obiectele importate nu este
arètatl i cAtimea lor, §i deci nu putem afla pretul
unitAtii. La esport instt, unde cittimea este aminiitá,
putem constata spre esemplu urm6toare1e :
Dacä asemanam pretul unei vite cornute la ua
epocä mai indepArtatA, &int el asta-cli el s'a ur-
cat aproape la uä cifrä intreita de ceea ce era cu
14 sau 15 ani in urmá. Asa pretul unei asemene
vite era in:
1864 de 86 lei noui
1866 de 77 lei noui, pe când in
1880 el este de 195 lei noui. asa pen-
tru toate cele-l-alte.
Constatam deci c valoarea esportului tërei noa-
stre nu s'a urcat atat din causa c6timi1or mai mari
esportate, at mai en seam6 din causa sporirii pre-
tului cu care obiectele procluse de tar/ sunt vêndute.
Ba chiar in multe casuri aflAm )2/4 sceidere a di-
tirnii compensatel numai prin urcarea prefului, pre-
1). Analele statistice pe 1865 dau 36,111 boi i vaci pen-

tru pretul de 9,361,430 lei vechi, acele pe 1867 dau
33,329 boi i vaci pentru 7,726,490 lei vechi i tahloul
general al comerciului esterior pe 1880: 17,170 hoi
vaci pentru 3,379.000 lei noui.
www.dacoromanica.ro
STUDH ECONOMICE. 177
cum o putem vedea aceasta la vitele cornute, care

in 1864 si 1866 sit cldtind intre 33-36,000 si in 1880
scad abia la 17,000 si cu toate aceste pretul din
vênzarea acestor 17,00G intrece pe acel al celor de
36,000 din 1864. Grdnele esportate nu pot ft luate
de norma in aceasta privire, caci agricultura noastrit
cu metoadele ei de tot primitive de culturd, atarnd
in fie-ce an de la starea climatericd. ; apoi esportul
granelor find tot-d'a-una conditionat de concurinta
t6rilor celor-l-alte, vom vedea in tot-d'a-una cifra
si pretul granelor deosebindu-se intr'un chip foarte
pronuntat. Totusi este de netagaduit cd pretul mij-
lociu al granelor s'au urcat in timpurile din urma.,
si ca deci czfra mai insemnatd a esportului nostru
este datoritd mai cu seam% urcdrei preturilor fi nu
unei sporiri ci activitdtii noastre productive.
Acest resultat este din cele mai insemnate si tot-
ua-datä din cele mai defavorabile economiei noastre.
Inteadev6r puterea de productiune a tërei noastre
rëmane aceeasi, pe cand consumatiunea ei sporesce
intr'un grad tot mai mare. In ori-ce cas nu se poate
tagitdui cd productiunea tèrei noastre nu tine cum-
pand consumatiunei, de vreme ce importul intrece
intr'un chip asa de neauzit suma esportului.
Aceleasi cifre ne vor destAinui inca ua not& fata
a starii noastre economice. Inainte de 1876 suma
esportului intrecea pe a importului i acest raport
s'a resturnat de la acel an in coace. Asa pentru
perioda 1872-1876 avem
12
www.dacoromanica.ro
i78 STUDII ECONOMICE.
Import Esport
472,789,000 lei 745,573,000 lei
deci ud diferentä de 272,784,000 lei in favoarea es-
portului ; pe cand pentru restimpul de la 1876-1880
gdsim :
import Esport
1,275,923,000 lei 957,491,000 lei
deci uà deosebire de 317,432,000 lei in favoarea
importului, in cat vedem eä de la aplicarea conven-
liunei cu Austria comerciul nostru, care &idea un
saldo in folosul tèrei noastre, se intoarce ca prin
minune pentru a favora str6intitatea.
Lucrul este firese intru cat taesa varnall s'a re-
dus prin conventiune la mai putin de cum era 'na-
inte. Cu toatä tacsa urcatd a soharului 22 Ia sutd,
a lumindrilor de stearin 10 la sutd, a sdpunurilor
ordinare 15 la su1 d. i alte cate-va, marea maiori-
tate a tacselor esle a§a de redusä in cat una cu
alta in mijlociu este mai mica de cat era inainte
supt tariful ad valorem (4,83 0/0 in loc de 71/2)0/0 1).
§i anume mai mica. tocmai la acele obiecte ce se
introduc in catimi mai mari. Pentru a vedea pand
intru cat tariful vamal inriuresce asupra importului
sd ludm dou6 articole : sdpunul ordinar i chibritu-
rile. Cel intbiu infät,isazd in timpul tarifului de 7 %
la sutd ad valorem urm6toare1e cifre la import :
1875 559,856 lei
1876-1 Julie 368,748 ,
'). Tabloul general p. XIII.
www.dacoromanica.ro
Dupd introducerea tarifului protectionist de 15 la

sutd sdpunurile aratd urrnètoarele sume :
1876 hiliuDecembre 94,412 lei.
1877 (intreg) . . . . 313,386 *
1878 . 496,239
1879 361,366 *
1880 281,169 *
Constatam deci nä reducere de aproape jumètate

din suma importului. Din contra la chibrituri :
Inainte de conventiune pe timpul tarifului de 71/2 °A
avern pentru :
1875 658,068 lei
1876-1 Julia 275,360 *
Iar dupd conventiune, când taxa a fost redusd la
2 lei 35 bani 0/0, afläm :
1876 IuliaDecembre 1,027,650
1877 (intreg) 2,577,467
1878 3,880,783
1879 2,589,174
1880 2,939,787
Adia uii. introducere de 4-5 ori mai mare 1).
Nu numai Austria ci toale tèrile Europei s'au fo-
losit de conventiunea incheiatd cu cea d'intrd, cdci
incheinduse mai apoi conventiuni i cu cele-l-alte
tOri, ele au fost toate Iratate dupd natiunea cea mai
favorisattl, Austria, §i nici puteam face alt-fel de oare
ce interese politice importante ne sileau la aceasta!
Tahloul general p. VII.
www.dacoromanica.ro
CI, -CD C.
Z g
5 1-3
pc a
. CD
p.,
CD>
o cn g
zCD a),.: 5
,,
.:- l' C).r Z
r.,
ina ... C"..
Import Esport O b. CP
.4
CD
ic
Pi, .1
CD
0" CD0 0
1872-1876 1876-1880 1872-1876 1876-1880 Gu
Ct 5.
CD
,... cp
II,
Austro-Ungaria 182,668,090 661,834,000 269,860,000 357,835,000 'd
CD cD P
CD
Englitera . . . 112,452,000 214,352,000 73,762,000 175,424,000 0
Francia . . . . 68,577,000 109,711,000 78,962,000 86,330,000 oc
Is' 2 .g.
MILLS *HDIWONODa
Germania . . 27,280,006 114,371,000 4,433,000 4,548,000 ,-, .4 c,., ,..,

CD CT) : 0
Turcia 49,102,000 36.894,000 159,085,000 183,393,000 '''
P
www.dacoromanica.ro
cn cp
CD CD
Alte State . . . 32,707,000 118,754,000 110,366,000 150,748,000 '0Z CI) .r.n
'"" CD .-.
En
, CD 0
0... ..7...
CD
- w .1<3
Z,---
CP-i
O p.. PI
O
r ,-. CD CD
STUDD ECONOMICE. 181
Din acest tablou 0 din cele spuse mai inainte re-

sulta:
1. Ca la toate statele cu care facem comerciu s'a
marit cifra irnportului de la conventiune in coace ;
la Austria insa inteua proportiune cu totul abnorma
de vreme ce importul ei pentru cei 41/2 ultimi ani
intrec p'acel al aceleia0 perioada inainte de con-
ventiune cu 479,166,000 lei, pe cand sporul impor-
tului la toate cele-l-alte state impreund nu calca peste
cifra de mai inainte de cat cu 261,810,000 lei.
2. C. de 0 constatarn 0 la esport un escedent
pentru ultima perioada, acesta este cu mult mai mic
de cat prisosul importului. Care Austria am espor-
tat numai cu 87,975,000 mai 'mult de cat in peri-
oada inainte de conventiune, i care toate statele
cele-l-alte numai cu. 173,638,000 lei.
3. Numai in Turcia, care este in privirea eco-
nornica aproape in aceea0 stare cu noi, sporul co-
merciului a fost normal, crescand in mod propor-
tional la import ca 0 la esport. La toate cele-l-alte
state crescerea importului este cu totul in dispro-
portie faá cu esportul.
4. C6. pe cand sporul importului provine mai a-
les din immultirea marfurilor introduse, a caror pret,
se reduce necontenit, sporuresportului n'are de can-
sa na immultire a obiectelor esportate, deci uà cres-
cere a productiunii tèrei, ci o sporire a pretului lor,
provenita din scumpirea generala a obiectelor de
hrana.
www.dacoromanica.ro
II.
Cum am spus'o §i mai sus, la prima vedere spo-

rirea gat de insemnata a comerciului Wei noastre,
lia chiar §'a celui de importatiune, se pare a fi fo-
lositoare pentru starea bogOei noastre. Intfadev6r,
dacg. eumparam mai mult, este c'avem de unde
eump6ra; s'au Wit in poporul nostrii trebuintele mai
culte §i. deci el cauta ali procura mai multe obiecte
care sg-le multumeasca. Pentru ca poporul nostru
s6 consume mai multa incaltaminte §i. mai multe
tegturi de bumbac sau de lana, trebue ea mai multi
oameni s6 umble incaltati sau sg se 'mbraca cu a-
semene tegturi. Economia politica liber schimbisth
invata ca nu este de importanta numerarul ce Infra
sau ese dinteua tara, ci marfurile care represintä
adevgratul capital in cat, dupa teoriile ei, 11 atiunea
aceea va fi mai bogatit care va importa mai malt,
caci ea introduce valori reale mai insemnate in si-
nul gu.
Dac'ar ar fi a.a. §i. daca importarea sag esporta-
rea metalelor pretioase supt forma banului n'ar juca
nici un rol in economia popoarelor, pentru ce atunci,
in practica Orilor, chiar ,'a celor mai culte, se pune
atat pret pe mantinerea .i sporirea numerarului ?
Ce 'nteles ar avea atunci sfortgrile Austriei pentru
a ne impune conventiunea din 1876 ? Atunci sporul
eel atat de estra-ordinar al strecurarii marfurilor ei
in tara noastra ar fi un rèu pentru dOnsa, caci ar
scoate din trupul ei valori reale §i le-ar inlocui cu
www.dacoromanica.ro
acele fictive ale banului! U. asemene ipotesd este

cu neputint.ä, de vreme ce nu se poate ca fabrican-
tul austriac s6 doreascd a r6mane cu obiectele fa-
bricate in magasiile sale, de vreme ce de sicur fiä-
care din ei i§i gasesce un folos insemnat in vinza-
rea acelor obiecte in Romania. Num6rul fabricelor
de pieldrii i de 'nedltäminie, acela al celor de ie-
s6turi sau obiecte de metal a trebuit s6 sporeascd ;
s'au creat societtiti pentru intreprinderi industriale.
ale caror actiuni dau urt dividendit bunk celor ce
le posed; lucrátorii gdsesc muncd i aceasta e tot
mai bine platitä ; drumurile de fer scot cu prisosinta.
cheltuelile lor, fiind-ca, au ce transporta, i 'n genere
bogätia provinciilor austriace, in care se fabrica o-
biectele ce s'aduc in Romania, au trebuit s6 creascd.
Intr'adev6r, Romania primesce in schimbul nume-
rarului ce-1 tramite pentru obiectele industriale, va-
lorile coprinse in aceste din urma ; dar este ua. deo-
sebire insemnata. intre ceea ce dd i ceea ce pri-
mesce : ea da' nisce valori ce na se consumel, pe cand
acele primite de dansa se consumci prin intrebuintare.
Pärechia de cisme cump6ratä de la fabricantul aus-
triac nu mai valoreazd nirnic peste dou6 sau trei
luni, pe cand banul ce l'am dat pe acea marfd, 1.6--
mane, cel putin .in privirea cdOigalui realisat, un fo-
los nettigaduit i nedestructibil.
De unde provine sporirea de putere curnparatoare
a Wei ? Noi credem ca de la cu totul alte impre-
jurdri de cat de la ua. sporire de bogittie a ei, a-
www.dacoromanica.ro
nume: de la stingerea tot mai deplina a industriei

casnice, rame0ta a timpurilor mai vechi. Cu cat se
eftinesc productele streine cu atat masa poporului
gasesce mai indemanatic a cumpara obiectele de care
are nevoe, de cat a M produce singura. Teranul mai
ales 10 trage mai toate lucrurile de care are nevoe
din Austria, 0 aceasta putend, prin scaderea vamei
0 a pretului transportului, se-i le venda molt mai
eftin, el le cumpara de acolo, lasand in parasire
indeletnicirile industriale care 'i indestula alta date.
aceste nevoi. In Mc de a topi sumane in piuele lor,
teranii le cumpara d'a gata de la Bra§ov; in Mc de
a stoarce uleiul din sementa de canepa, a impleti
franghia i sfoara din vitele ei, atese panze pentru
carna0 in stativele lor, ei le cumpara la balciuri sau
in targurare de la negutatorii ce le aduc din teri
streine. De aceea chiar gasesc ei de prisos a se 'n-
deletnici cu oare-care culturi din care ar trebui se
scoata ei singuri productul industrial, precum canepa
sau albinele, ci prefera a'0 procura productul dorit
de a dreptul din terile streine.
S'ar putea obiecta ca ce rèu ar 4 inteua ase-
mene stare _de lucruri, de vreme ce Romanul cum-
pcird mai eftin de la strein de cam ar putea produce
singur?
Pentru a putea vedea uncle ste, neajunsul unei a-
semene positiuni, trebuesc premise cate-va conside-
ratiuni generale :
Munca terei noastre este ue. mance. primitive., in
www.dacoromanica.ro
STUDll ECONOMICE. 185
care puterile intelectuale joacá un rol foarte märgi-

nit 0 care este produse, aproape numai cat de acele
fisice. Teranul, care duce de coarnele plugului, nu
se deosibesce mult in munca sa de boii ce tarasc
cu pa.0 greoi unealta dupe. den0i : TWA munca a-
gricultorului este mai mult ue. munca. fisica de cat
intelectuala, 0 isbanda siliAelor sale, sau infrange-
rea nenorocita, nu este datorite unei lucreri a inte-
ligintii sale, ci unor imprejurari care sunt mai pre-
sus de puterea omeneasca.
Munca manual e. are inse. fat e. cu cea intelectuala
doue lipsuri capitale. Obosesce mai mult 0 ca res-
platä a oboselei celei mai crunte aduce caVigul eel
mai minim. Dacä asemanem ce *age. un agricul-
tor cu ceea ce c4tige, un industria, un profesio-
nist liberal, un om de sciinta sau un artist, gásim
ce folosul ce isvorasce din O. indeletnicire este cu
atat mai insemnat cu cat densa este mai ideale,.
Pentru a ne convinge de natura muncei noastre,
n'avem de cat se aruncem ochii pe tablele impor-
tului 0 a esportului Romaniei.
Dintre aceste nutnai 5 categorii inNi§eaza un
prisos de esportare 0 aceste 5 categorii sunt toate
compuse numai din materii brute: Fdinoase, animate
piproduse ale acestora, legume fi fructe care insu-
meaza la
Import Esport
11,670,000 lei 0 la 192,764,000 lei.
www.dacoromanica.ro
Categoriile care dau un prisos la import sunt mai

numeroase i infat,i§eaz5. toate obiectele lucrate, pre-
cum : Materii pi producte tecstile, Hdrtii, Lemne ei
obiecte de lemn, Minerale, Uleiuri, Cofeturi, Producte
chimice etc. etc. a cAror sumit se urea. la
Import Esport
243,666,000 lei i la 36,154,000 lei,
S. ne gandim pulin la cat muncesce poporul nos-
tru pentru a produce nisce valori pe care, in sinul
unui altuia, ui mic6. parte numai a poporatSei e in
stare a le produce. La noi muncesc locuitori unui
district intreg timp de mai multe luni, de dimineatA
pen' in sara.. ar§i de soare sau udaii de ploae, pen-
tru a pläti ceea ce cate-va fernei din Paris ne tra.-
mit ca mode pentru damele din societatea noastrai
culla ; alt district muncesce d'asemene pentru a pro-
duce cu ce s plAteasca, inealtAmintele ce ne yin
din Austria i un al treilea pentru a cumpera tot
de acolo teseturile de lank sau de bumbac. Toatd
munca terii noastre se duce in schimb pentru u por-
tiune foarte neinsemnatd a muncii altor teri.
Datele statisticei ne pun in stare a face un calcul
care va areta cat de jos este pretuitil munca noastrà
fejt cu aceea a celor-l-alte teri. .tka. Anglia tramite
in t,ara noastra. milrfuri pentru 57,000,000 de franci.
Esportul total al acestei t,eri flind de 4,787,000,000
urmeath ca ea trämite in Romania a 83-a parte a mun-
cii sale. Noi esportam in Anglia pentru 56,000,000
de lei, ceea ce represinth. d 4-a parte a esportului
www.dacoromanica.ro
nostru total care este de 218,000,000 de lei. Prin

urmare a patra parte a muncii noastre merge de plei-
tesep a 83-a parte din maim poporului engles.
FAcOnd acdasi calcul pentru Austria, gäsim cg
pe chnd Austria ne trgmite numai a 10-a parte a
esportului ei, noi ii trAmitem in schimb a 3-a parte
a esportului nostru; iar Franciei ti tramitem a 8-a
parte pentru a 176-a parte a esportului ei ; i së se
noteze c aceste trei teri impreung, Anglia. Aus-
tria si Francia iepresintg 79 la sut 5. din totalitatea
esportului nostru.
Vedem deci chtä muncg romhneascg este de ne-
voe pentru a plgti nisce fractiuni asa de mici de
munch sträing. 1).
Fara' indoialg cg ug asemene stare de lucruri este
din cele mai dilunatoare pentru economia noastrit
Europa apusang arunca asupra noastrh. munca cea
mai grea si mai obositoare a agriculturii i pgstreazg
pentru dOnsa munca cea mai nobild. acea care face
mai multh economie de puteri §i mai .bine resplgtith
a industrii. Cu alte cuvinte in societatea cea mare Eu-
ropeang noi Romhnii suntem insgrcinati cu munca cea
mai grosolang, avem rohil eel mai injositor, eel mai
apropiat de animale sau de masinele farg consciintA ;
suntenz redugi la starea de ilofii civilisafiei.
I). Cifra poporatii nu poate fi luatI in consideratie, cAci

la noi muncesce aproape tot poporul iar la Wile de
la care importArn numai u5, mica parte, acea indus-
trialA.
www.dacoromanica.ro
188 STUDII ECONOMICE
III
Felul muncei poporului nostru il mai espune 0

la alte neajunsuri, care trebue notate aici pentru a
vedea, daca starea in care ne gasim este IA stare
priincioasa, 0 deci daca sporirea comerciului este-
rior nu ascunde alt-ceva in cifrele sale de cat im-
bogatirea poporului nostru.
Observam ca productele create de silintele noas-
ire find de nä natura bruta, trebue uä mult mai
mare catime de aceste pentru a represinta ua va-
Mare pe care un product industrial il cuprinde in
un volum sau IA greutate foarte mica. Cate chile
de gram nu sunt oare cuprinse in ul bucata de ca
tifea, sau in IA trasura de lux ! Daca consultam da-
tele statistice vedem a greutatea produetelor espor-
tate din lam noastra. catre cele sträine este, afara
de vite, de 1,308,053, tone (de 1000 de kilograme)
pe cand greutatea celor importate la noi este de
304,246 tone. Asemanand aceste catimi cu valoarea
lor in lei (pentru cele esportate 206,768,000 lei 0 pen-
tru cele importate 251,803,000 lei) avem in mijlociu
828 lei pentru tona de importatiuni 0 numai de
158 lei pentru tona de esportatiuni. 1)
Forma deci in care Romania espoarta munca sa
find IA forma grosolana, volumul 0 greutatea mar-
furilor este aproape de 6 ori mai mare de cat acel
al marfurilor importate, de unde urmeaza ca costul
1). Tabloul general p. VIII.
www.dacoromanica.ro
transportului va fi mult mai insemnat pentru duce-

rea esportului la locurile de consumatie de cat pen-
tru aducerea importului in tara noasträ.
Costul transportului ens6 este pus in socoteala
unor persoane deosebite, duprt cum este vorba de
producte brute sau fabricate. and este vorba de
producte brute, costul transportului este pus in so-
coteala vin4gtorului, pe cand la cele fabricate el este
adaos pe langl pretul vinzarei, §i este deci pus in
socoteala cumpärätorului : cu alte cuvinte cand noi
transportnn grane in strAinëtate sau cand importhm
obiecte fabricate din t6rile strëine, tot noi platim
transportul acelor lucruri. Causa acestei deosebiri
este u§oarl de inteles : grane se produc mai mult
sau mai putin din toate 16rile §i se formeazh un
pret mijlociu, peste care nu se poate sui pretul bor.
Prin urmare cu cat vin mai departe, cu atata se
reduce pretul lor de cumphratoare, deducendu-se
din el costul transportului; din contra fabricatele de
fer engles, catifelele francese, ornicele de Geneva
etc. etc. se produc numai in acele tèri §i deci ori
cat de departe am voi së le ducem, intru cat voim
së le avem tocmai pe acele, s6 'ntelege ca. trebue
ca doritorii de a intra in posesiunea lor s6 pläteasca
costul strAmutarii bor. Granl nostru nu l'am putea
transporta in China, din caus5, crt costul transpor-
tului ar absorbi cu totul valorea so, pe cand Im-
p6ratul acelei tëri poartl la bran un ornic din Ge-
neva sau din Paris al carui transport l'a plata pe
www.dacoromanica.ro
langä valoarea juvaerului. Din aceastd. analisd re-

sultä c. noi perdem din munca noastr u. _parte
foarte mare care se duce in cheltueli de transport,
pe Cand strdindtatea trarnitAndu-ne rndrfurile ei in
volum si greutate redusd, nu ne impune u chel-
tuiald de transport asa de mare si deci inlesnesce
eftindtatea obiectelor i ndvdlirea lor tot mai nume-
roasd in taxa noastrd. Este de luat aminte inainte
de imbundtätirea mijloacelor de comunicatiune, in-
dustria casnica a tèrei -noastre era protegiatà prin
ensdsi greutatea i scumpetea transportului, care nr-
cand pretul marfurilor streifie, nu le punea la in-
demdna pungei fid-cdruia; de aceea ruinarea indus-
triei private dateazd la noi mai cu sarnd de la in-
troducerea drumurilor de fer.
Munca poporului nostru apoi cu toatd incordarea
puterilor sale nu resplAtesce in tot-d'a-una silintele
puse intru producerea ei ; trebue ca i atmosfera cu
capriciile ei s ne fiä priincioasd; alt-fel vedem ade-
seori intend zi perind osteneala unui an intreg. Na-
tura Onse a muncei in sine cere -ca osteneala pusd
se' fid resphitita, cdci munca tot-d'auna se 'ntreprinde
in vederea unui folos. Afard de efectul material ne-
norocit ce 'I are perderea zadarnicä a unei munci,
ea mai are si un efect moral. Intr'ud tard cu in-
dustrie mai intêiu perderea nu poate fi nici uà datd
generald, cci industria pune la Inc macar in parte
perderile suferite de agriculturd; apoi variarea ensusi
www.dacoromanica.ro
STUDII FICONOMICE. 191
a culturilor agricole imputineazA pericolele perde-

rilor.
Munca agricolA este apoi d'acelmi fel. Produc6-
torii de grâne n'au nevoe unul de altul; nu se 'n-
chiag legAturi intre oameni prin incruci*area inte-
reselor, ci fiA-care atom al societNii stA deslipit de
atomul de alAturea. In tara industrialA fabricantul
de postavuri are interes de esploatatorul de oi, de
proprietarul p4unelor, de boiangiul ce pregAtesce
boielele pentru stofele sale, d'acel ce cultivA plan-
tele pentru boiele, de fabricantul de mmini. Acesta
la rindul s'6u are interes de proprietarul sau esploa-
tatorul minelor, de lucratorii din acele mine, de in-
ginerii ce le diriguesc i ma mai departe. industria
procurà deci un chit care leagA strins impreura prin
comunitatea intereselor materiale pe membrii unui
popor, pe când munca brutA a agriculturii 16s6 ele-
mentele sociale inteul isolare care pune in pericol
chiar esistinta lui nationall.
Sporirea importului deci in fara noastrci nu in-
samnd crescerea bogdtii, ci stdrpirea tot mai deplind
a muncii mai fine a poporului, indreptarea indelet-
nicirilor sale tot mai mult cdtre ?maim brutd si mul-
ponirea nevoilor sale prin importul tuturor lucrurilor
din Wile strdine.
Dacg ar fi ca sporul importului s decurgA din
uA imuliire a bogriliei ièrii, ar trebui ca importul
së #nA pasul cu esportul, §i. noi vedem din potrivA
cA cifra esportului s'a urcat foarte put,in, i O. a,-
www.dacoromanica.ro
192 MINI ECONOMICE.
ceastA. urcare clliar nu provine din nä inmultire a

obiectelor esportate, ci din ua adaogire a pretului lor.
Nu trebue eng s6 credem ca pretul obiectelor de
hrand se poate urea la nesfirsit. Este un macsimum
peste care el nu poate trece nici nä data. Prin ur-
mare ua crescere a sumei esportului nu poate fi
asteptata numai de la urcarea pretului, ci trebue së
provinä de la nä inmultire a catimelor esportate.
Nu e vorba, va trece Inca mult timp inainte ca
esportul Orii noastre së cuprinda si obiecte indus-
triale. Dar daca n'am putea esporta d'asemene, eel
putin s6 le producem pentru trebuintele noastre, së
rafinam munca noastra macar penë inteatata in cat
s6 serveasca la intampinarea nevoilor celor mai de
capetenii ale trebuintelor vietii; së nu mai legam
boii nostri cu fringhiile impletite in Austria sau Ru-
sia, së nu mai aprindem opaitul cu oloiu stors in
Austria, s6 nu mai punem pe spatele noastre sumane
fabricate in Brasov.
and se va fi pus basa unei miscari industriale
in taxa noastra, cladirea edificiului industrial se va
face de la sine. Incetul cu incetul munca noastra
se va rafina din ce in ce, si vom deveni si noi un
centru de esport pentru popoare mai inculte de cat
noi, acele din peninsula Balcanilor si apoi acele din
Asia.
Eacà pentru ce spuneam mai sus el urcarea ci-
trii comerciului esterior putea së coprinda cu totul
alt-ceva de cat crescerea bogatii tkrii noastre.
www.dacoromanica.ro
STUDII Ecorroica. 193
Iv.
Din lucrurile importate 0 esportate de tara noa-
stra vom putea deduce alte multe sciinte foarte pre-
tioase asupra starii economiei sale.
Tara noastra de 0 da un esport destul de insem-
nat de animale, importeaza. ins& 0 d'acestea pen-
tru cifra de peste 3,500,000 lei. Lucru insa destul
de curios, t6rile din care importeaza sunt d'acelea
ce nu posed nisce rase deosebite, ci s'apropie prin
felul animalelor lor d'acele ale noastre. Caii se im-
porta. din Austria 0 Bulgaria. Cei importati din Ru-
sia sunt numai cai pentru qtire si cei 40 importati
din Turcia nu pot fi nisce soiuri deosebite, de vreme
ce valoarea lor mijlocie este numai de 175 lei unul.
Taurii pentru sgmant.ä s'au introdus, lucru neauzit
la IA taxa agricola ce-0 mteapta bogatia de la vi-
tele sale, numai 4: 2 din Austria 0 2 din Bulgaria,
de valoare de ate 300 lei unul. Traci numai din
Austria, Bulgaria, Rusia 0 Serbia. Nu se vede nici
un cap de vita introdus din Anglia, Francia, Olanda
sau Svitera, prin care sä se tinda la imbunatatirea
raselor indigene. Aceasta imprejurare area inteua
trista lumina spiritul de care sunt insufletiti agricul-
torii nostri. Ei neingrijesc tocmai de interesul capi-
tal al unei teri agricole, crescerea 0 esploatarea vi-
telor, pe and in t6rile apusene ale Europei cres-
cerea vitelor este obiectul celor mai neobosite opin-
tell. De asemene nu vedem sa se fi introdus vr'ua
imbunätatire a raselor odor noastre, de vreme ce
13
www.dacoromanica.ro
berbecii si oile introduse provin numai din Austria,

Bulgaria si Rusia si nu se vede nici lei bucatA de
rasa englezA, singura care prin caracterul ei s'ar
potrivi pentru cruciarea raselor noastre, imbunAtA-
iindu-i calitatea Mei. 1)
Neingrijirea culturii vitelor s'aceea a productelor
date d'acestea, mai ales in partea Moldovei, face de
untul cel bun s'aduce din Bucovina, in cat trebue
s'asistAm la rusinea cea neauzitA ca tia. larA agri-
cola sa. importe unt d'aiurea pentru trebuintele lo-
cuitorilor sei 2). Asa glsim unt importat din Aus-
tria pentru suma destul de insemnatA de 144,438
lei, pe cand noi esportAm cAtimi ceva mai mari nu-
mai cAtre Bulgaria (118,000 lei) 0 cAtre Turcia
(64,000 lei).
Branzeturile din potrivA au sporit esportul lor in-
tr'un chip insemnat. In anul de care ne ocupAm
(1880) cifra totala a esportului a fost de 5,353,075
lei noui, pe cand anii dinainte ce i-am putut culege
aratA numai urm6toarele sume:
1). Cati-va proprietari din partea Moldovei introdusese.

cu cati-va ani in urma, mormoni din Spania, incercare
gresita, de vreme ce aceasta rasa dintena china calda
nu se putea deprinde cu gerurile noastre. Vazênd cä
nu reusisera, s'au lepadat d'asemene intreprinderi.
2). Observam ca branzeturile, find fabricate in diferite
soiuri, importarea lor nu este estra-ordinara. Aceea a
untului ing, nefiind deosebita de cat prin calitatea
laptelui sau ingrijirea pregatirii, nu intelegem pentru
ce n'am fi si noi in stare sa producem de cel mai bun.
www.dacoromanica.ro
STflDII ECONOMICE. 195
1864-1,109,464 1. 1871-1,109,613 1. n.
n.
1865 797,151 * 1872--1,128,254
1866-1,121,863 1873-1,437,235
1867 336,008 1874-1,470,000
1868 247,970 1875-1,450,000 *
1879-3,499,000 lei noui.
ObservAm totuli cä cea mai insemnata cAtirne
a branzei noastre s'a esportat care Turcia, 3,320,385
lei noui, in cat sporirea esportului nu provine de
la IA productiune mai ingrijitA a branzeturfior noa-
stre, ci de la imprejurAri favorabile esportului lor
in acea tarl mai necultA de cat noi.
DacA ins. brAnzeturile mai aruncá putina viatA
in comerciul nostru de esport, importarea cartofilor
mai c'ar putea sA te faca. sA perzi ori-ce incredere
in puterile productive ale poporului nostru. Untul
este inca un product fabricat, i s'admitem ca me-
todele superioare ale pregAtirii sale nu sunt cunos-
cute RomAnilor, i cA d'aceea ar fi nevoiti a im-
porta eel bun din Austria. Dar cartofii ! acestia sunt
un product curat agricol. SA nu fim in stare a pro-
duce cartofi buni in Ora noastrA i sA-i import:1m
d'aiurea, aceasta intrece toate a0eptarile! Duptt cat
se vede, tam noastrA nu vrea sa fie nici macar tara
agricolA in adeveratul inteles al cuventului, 6-0 va
margini tot mai mult silintele sale nurnai i nurnai
la producerea graului s'al popuoiu1ui. Cartofii irn-
portati din Austria ating cifra de 2,314,000 chilogr.
§i suma de 185,000 lei.
www.dacoromanica.ro
III aka culturä ce ar putea sr). indestuleze tre-

buintele tèrei noastre §i sa. dea §i. un prisos pen-
tru esportMiune, este harneiul. Se scie di in timpu-
rile din urmit consumatiunea berei a luat propor-
tiuni foarte insemnate in tara noasträ ; apoi ea for-
meazä, pentru a zice ar, Mutura nationala in sta-
tul vecin, imperiul austriac. Pe thug trecerea deci
pe care hameiul l'ar gbi la fabricele indigene de
bere, s'ar mai putea esporta IA cAtime oare-care
dire fabricele streine. In loc d'a vedea cultura ha-
meiului practicata la noi, gAsim ctt aproape tot ha-
meiul intrebuintat la fabricarea berii este importat,
§'anume din Austria, pentru suma de 84,153 lei 1),
tifrä insematoare and e vorba d'un asemene ar-
ticol !
1Jä culturä care lipse§te mai cu totul in Ora noa-
str6. este aceea a cdnipii fi a inului. Aceste plante
chiar unde se cultivä, se face aceasta nurnai pen-
tru sämintele lor, care se espoartä din tara noastrá
pentru a se intoarce sub formA de oloiu. Modul cul-
turii este mai ales aruncarea haldanilor prin lanu-
rile de popuriu. Catimile de s6mantä esportate sunt
destul de insemnate. In 1880 s'a esportat pentru
3,104,000 lei noui §i anume in :
Austria 529,300 lei noui
Bulgaria 16,300 ,
Anglia 857,000 ,
E). Tabloul general p. 104.
www.dacoromanica.ro
Francia . . . 1,461,400 lei noui

Germania 5,000
Grecia . 470
Rusia . 60,400
Turcia . 134,500 )..
Din potriva. materia tecstill din anepN. 0 in nu
este mai de bon cultivath la noi in Ora, de vreme
ce pe bang insemnatele importuri de franghii 0 de
sfoarA care se urea aproape la 2,000,000 de lei, se
mai v&I impártite inc. i materie bruth de eanep5.
0 in, care sluje0e la diferitele noastre trebuint.e.
Tabloul general al comerciului infati§azä urm6toarele
rubrici despre importul §i esportul materiei prime a
plantelor testile:
Caneid 0 in verzi, Import Esport
uscati sau topiti dar ne-

melitati, juth., abaca . . . 638 lei noui
CAnep5. 0 in melitati,
peptenati sau nu; alti
de anepá sau in . . . 155,218 904 lei noui
Fire de in 0 de ea.-
nep5. simpla, neinAlbite,
albite sau vapsite . . . 55,765
Fire de in 0 de ea.-
nepg. resueite, nein6lbite
albite sau vapsite . . . 264,559 200 2).
t). Tabloul general p. 104. Observgm ins cg. cea mai

mare parte din semintele oloioase o represinta. rapita.
3). Tabloul general p. 144.
www.dacoromanica.ro
Alaturea cu cultura inului §'a canepei, credern ca

s'ar putea incerca in taxa noastra i aceea a bum-
bacului, planta ce se poate aclimata la noi unde ve-
rile sunt a.a de calde in cat dênsa ia un caracter
tropical, cu atat mai mult ca toamnele sunt de o-
biceiu lungi i calde in cat ar avea tot timpul a coace
boabele sale care crapa pe la sfaritul lui Septem-
bre. In anul 1864 Februariu ministrul de lucrari
publice recomanda in la circulara care prefeci a-
ceasta cultura I); dupe cat se vede inca nu s'a fa-
cut nici uä incercare serioasä d'a se aclimata aceastä
cultura care dupa natura ei ar trebui numai de cat
sa prospereze in lara noastra.
V.
Ua luare arninte deosebita trebue data vinurilor.

Cu toat6. reducerea cea insernnata a tacsei de im-
port, vinurile austriace n'au pätruns in tAra noastra
intr'un chip estraordinar. Suma esportului mai Ca-
junge pe aceea a importului (731,000 lei contra
775,000 lei). Intre anii 1871-1875 importul a va-
riat intre 314-718,000 lei noui, iar esportul nu s'a
suit mai sus de 353,000 lei noui, in 1874. Vedem
deci in aceasta privire ua sporire imbucuratoare.
Ea provine mai ales de la imprejurarea cà, pe cand
mai nainte esportul vinurilor noastre se facea nu-
mai in Austria §i Turcia, in anul 1880 ga.sim ua
1), Analele econornice pe 1864 p. 53.
www.dacoromanica.ro
insemnata Mame esportata in Francia, de unde pan'-

acum numai importasem asemene Mutura. Cifra vi-
nurilor esportate de noi in Francia in 1880 se urea
la 384,000 lei. Aceasta poate proveni din mai multe
cause ; cea d'ant6i ne pare a fi devastárile Mcute
de filocsera in viile Franciei. Totu-§i observgim §'aici
ca nu scim esploata indestul positiunea noastra. Vi-
nurile noastre sunt cunoscute in tard, ca superioare
multor vinuri straine. Dach le am trage in butilci,
fard indoeald ca, le am vinde c'un pret mult mai
urcat §i, dupd esperiinta Mora in tall, vinurile noa-
stre suporta foarte bine punerea in butilci. Din ta-
bela esportului vinului nostru, observam ca, tot vi-
. nul esportat era in butoae, pe cand mare parte din
cel importat este in butilci. Se intelege ea ar fi de
nevoe §i oare-care pregdtire a vinului nostru, spre a'l
potrivi mai bine cu gusturile strainilor.
Avem atatea pdduri de brazi §i totu-§i reina i
smala este importatd la noi in lara, in loc d'a es-
porta noi catre 16rile ce nu poseda asemene arbori.
Aa gdsim aceste materii importate pentru cifra de
296,000 de lei in 1880, pe cand esportul lor este
mai nul (1,044 lei) §'aceasta probabil numai cat ua
reesportare a celor importate d'aiurea.
S. venim insa la doud obiecte ce altA data alca-
tuiau nisce adevèrate isvoare de boeitii pentru te-
rile noastre, pe cand erau despartite, §i. care acum
an secat aproape en totul : ceara §i matasa.
Asupra cerei este sciut ca in timpuri mai vechi
www.dacoromanica.ro
ea forma unul din obiectele principale ale esportu-

lui nostru, dup ri. ce, se intelege, erau multamite tre-
buintele interioare ale tèrilor, care p'atunci, din ca-
usa timpurilor religioase, consumau mult mai multa.
cearA. Una din dArile obicinuite ale 16rilor noastre
era dijmuirea stupilor. Francesul Peyssonel, care a
visitat tèrile noastre pe la 1780, spune urinètoarele
despre productia cerei: c Ceara este articolul eel mai
insemnat al comerciului de esport al Valachiei ; ea
este d'uä calitate foarte frumoasA §i catimea ei este
imensA., 1). D'un sir de ani cultura albinelor a de-
cazut din ce in ce i astazi productiunea mierei s'a
cerei nu ajunge nici macar pentru indestularea tre-
buintelor interne, in cAt suntem nevoiti sä importAm
aceste articole din tèrile strAine. Asa tabloul gene-
ral ne aratil ceara importata, nelucrata sau in fa-
clii, pentru suma de 380,000 lei noui 2), introdusA
mai ales din Austria.
D. loan Ionescu atribue decaderea comerciului u-
nei imprejuari, ca.: «de la pacea de Adrianopole,
turcii fiind respinsi din tërile romAne, s'au stricat
mierAriile i d'atunci n'au mai esit negutatori de miere
ca sa stimuleze pe cultivatori a produce s'a at-a de
intretinerea albinelor, 3). De si fara indoialit a in
departarea Turcilor, cari sunt mari consumatori de
1). Sur le commerce de la mer noire, Paris, 1787, vol. II,

p. 185.
2). p. 130.
3). Sectiunea de agriculturk Bucuresci 1870 p. 366.
www.dacoromanica.ro
miere, au trebuit A. jigneasca mult cultura albine-

lor, totu§i observam ca ea ar fi putut persista ma-
car pentru multämirea nevoilor launtrice ale popo-
rului roman, dad. Austria, prin introducerea unei
noui metode in cultura albinelor, n'ar fi isbutit a ef-
tini productul lor atat de tare, in cat cump6rarea
lui din statul vecin costa mai putin de cat acel ce
ia na§tere in tara. Metoda cea noug este aceea a
lui Dzierson, care in loc d'a ucide albinele pentru
a lua mierea §i. ceara, prin ajutorul unor rafturi mo-
bile, introduse in stupi, le furl aceste producte §i
silesc ast-fel p'aceste insecte laborioase a umple din
nou rafturile stupior cu sucurile florilor. Guvernul
austriac §'a dat silintele cele mai man pentru a
r6spandi aceasta metoda §i fara indoeala, di dac .
s'ar lua aceemi mësura §i de guvernul nostru, am
vedea iar4i impamOntenindu-se cultura albinelor.
Cartea lui Dzierson in care simt coprinse principiele
metodei sale este intitulata: Butionelle Bienenzucht,
Brieg 1861.
Cultura meltdsei a strälucit numai cMi-va ani in
tara noastra, pentru a disparea iar4i MIA a lasa
urme de esistenta §i. observam insa ca tara noastra
este foarte potrivita prin clima ei, foarte calda in
timpul verei, pentru asemene cultura; nu mai pu-
tin §i prin aceea el agudul, care da nutretul na-
tural al viermilor de mëtase, crcsce la noi in con-
ditiile cele mai bune. E probabil cä din timpurile
cele mai vechi se obicinuia a se cultiva un soiu do
www.dacoromanica.ro
vermi de mAtase mai grosolani care produceau bo-

rangicul din cari terancele noastre 'yi FAceau impo-
dobirile lor. In 1851 guvernul yalachiei introduse
semant,A milanezA i vermii ace§tia, cari dau uA ma-
tase mult mai finä, se aclimatarA la noi cu cea mai
mare u§urintA. In 1857 d. George Coemzopulo duse
la Lyon probA din mAtasea noastrA §i, dobendind
incurajAri, intemeil in Bucuresci u. societate pen-
tru cultura mAtasei, aducênd din Francia i uA ma-
§ing. de tors precum i nisce lucrAtoare franceze care
sA invete pe femeile noastre torsul firelor de ma-
tasä. Societatea cumperA in anul 1860 zece mii de
ocale gogo§i de matase din care toarse 409 ocale
mAtase de cea mai finA calitate, pe care o vêndu
la fabricele din Lyon 1). Tot-d'uA-data insA, pe langA
venzarea mAtasei §i. a gogo§ilor, cultivatorii nostrii
observarA cA semanta vermilor se vindea c'un pret
mult mai mare i incepura a produce semant6 tot
mai multa, pArAsind producerea gogo§ilor. Ivindu-se
tocmai atunci uA boala in verrnii de rnatase ai Fran-
ciei, negutAtorii d'aici umblau dupa semanta in toate
terile liimii, i venira §i la noi, incurajand prin in-
semnatele preturi ce le ofereau pentru semint,e, pro-
ducerea acesteia, care esclude pe aceia a mAtasei,
in cat in curend tot,i cultivatorii t,rei noastre s'a-
pucarà numai de cultura semintei. Sumele pentru
1). Analele economice 1860 trim. IV. p. 59.
www.dacoromanica.ro
care s'au esportat gogosi §i seminte de la 1858 Ma-

inte sunt urmètoarele :
1858 2,592 lei vechi
1859 34,526
si sèmanta 300,300 .
1860 100,443 .
si gmanta. 904,143 .
In 1861. epoca cand venisera pe la noi neguta-
torii francezi esportul se urea la cifra de 202,482 1. v.
Pentru gogosi i pentru seminte la 3,481,781 *
In 1862 esportul total se urea la 11,300,278 .
Esportarea s6mintei era datorith unei imprejurari
esceptionale, boala vermior din Franeia, i ua data
cu incetarea acestia, trebuia sa scada. i esportul
cel insemnat de gmanta ce se Meuse pên'atunci.
Aceasta se prev6zuse de compania s ericola, care
cern ca guvernul s opreasca esportarea semintei,
pentru a sili pe cultivatori la productiunea gogosi-
thr, dar fu refuzaki ! Ce se intampla.? Boala ver-
milor inceta in Francia i saminta nu mai fu can-
tata. Esportul cazu cu aceemi repeziciune cut care
se suise.
Asa in 1866 se coboara la 751419 1. v.
in 1867 1,341,718 *
in 1868 388,718 .
in 1871. 523,199
in 1872 68,350 *
In anul 1880 nu se esporta de loc nici gogosi

nici sërnanta de vermi de mètase, ba chiar se im-
www.dacoromanica.ro
porta borangic 1). Cultura acestei insemnate ramuri

de inavutire este deci cu totul stinsa. Inflorirea ei
ins/ din trecut trebue sa ne imbie a face inca ua
data. uá incercare §i. folosindu-ne acuma de esperi-
enta doMndita, sa nu mai recadem in greplele de
alta data.
VI
Dupa ce am cercetat conform datelor comerciu-
lui nostru lipsurile culturilor noastre §'am arètat in
cotro trebue s ne aplicam siineIe spre a le 'n-
drepta, sè cautam acum, prin mijlocul ea-
lèuz, a ne da sama de starea industriei noastre, sau
mai bine care sunt industriile ce s'ar putea intro-
duce mai cu u§urinta §i. folos in Romania.
Noi esportam din tará u. multime de obiecte
brute, care se 'ntorc inapoi supt forma lucrata, ast-
fel ca noi platim strèinatatii fasonarea lor, pe cand
cea mai elementara economia ne arata c'ar fi mult
mai folositor a preface noi 6n§i-ne materiile prime
in obiecte fabricate, ca§tigand tot locuitorii tërei noa-
stre c4tiguri1e fabricatiunei.
.A§a noi esportampiei brute in valoare de 4,910,000
lei i importam piei lucrate sau obiecte de pielarie
pentru nä suma de 7 ori mai mare ; 28,299,000 de
lei 9.
I). Tabloul general p. 140.

u). Tabloul general. p. XIII,
www.dacoromanica.ro
STUNT EC'ONOMICE. 205
Din acest import insemnat, 5,000,000 de lei cad

asupra pieilor ordinare argAsite ce se reIntorc in
tarti, iar 2,000,000 asupra pieilor fine si 8,500,000
de lei asupra incqAmintelor. D'aici se vede prea
bine O. argAsitul pieilor nu se face de cat cu totul
esceptional in tarA la noi, si mai numai in Bucu-
resci, unde tAbAcarii se mai indeletnicese cu aceastti
industrie. LTA altA dovadA de slAbiciunea acestei in-
dustrii este neinsemnata cAtime de materii de argA-
sit importatA in WA, 84 de chilograme pentru 259
de lei 1). Nu pretindem ca Ora noastrA sè pAsascA
d'u 6. data la argAsala pieilor fine; dar cele mai or-
dinare ar putea fi argasite in 1.arA si de sicur cä
intreprindkorul unei man tabAcarii ar face bune a-
faceri, daca Statul ar obliga pe furnisorul cismelor
armatei Ali procure pielea de la t6bacarii din tarA.
Este ing s'u5. alta greutate de invins si nu din cele
mai mici: proasta calitate a pieilor vitelor noastre.
Studiul asupra espositiunii de industrii romdne, scris
d'ua pana competinte, spune in aceastA privire : (Dar
chiar aceste piei trebue sè marturim c5. ne lipsesc
si, lucru de necredut, tAbAcarii nostrii, pentru a supt-
veni la micul debit ce-1 fac, sunt siliti a lucra pie-
ile brute importate din America fi chiar din Svi-
Ora., 2).
Din acest esemplu putem vedea in ce strAnsit le-
2). Tabloul general, p. 127.

2). Vezi lucrarea citatK, Bucure0i 1882 p. 23,
www.dacoromanica.ro
gAturA stA cultura vitelor, indeletnicirea agricolA, cu

desvoltarea industriei si cum reaua stare a agricul-
turei noastre impedicA chiar avèntul industrial.
Un alt articol, pe care-I esportam supt forma pri-
mitivA si-I imporam prefAcut, este lana. CAtimele
si sumele esportate si importate sunt :
Esport
Lanuri nespAlate 3,485,599 kgr.
5,228,399 lei noui.
LAnuri spAlate, nepeptanate, 654,291 kgr.
1,902,747 lei noui.
Import
Fire de lanä de tot felul 47.767 kilograme
716,505 lei noui.
Teseturi ordinare 371,441 kitograme
1,300,043 lei noui
Postavuri 561,147 kgr. 7,291,911 lei noui.
PAsli 111,176 kgr. 333,528 lei noui. 1).
La import se mai vëd pe langA aceste articole
si altele care provin din O. Lana mai finA si care
urea totalulmateriilor de MA importate la 20,000,000
de lei. Si aicea facem aceiasi observatie ca si la
piei: dacä trebue së asteptAm ca obiectele mai fine
sè se producl in tara noastrA, atunci cand se va
imbunAtati rasa oilor noastre, apoi cel putin lucru-
rile ordinare ar putea fi intocmite in tarA. S. se
bage de sam d. cA cea mai mare cAtime de lama es-
portatA nu este nici mdcar spdlata. AceastA impre-
') Tabloul general p. 176 comp. p. XIII.
www.dacoromanica.ro
jurare nu o putem atribui lenei poporului nostru,

caci nici un popor nu este lene§, and e vorba d'a
ca0iga, ci trebue se-i gasim la esplicare rationalh.
Ea consth in aceea ca. lana noastra. find d'ul ca-
litate aa de proasta. ea ch0igh. foarte putin in pret
prin spalatul ei, in cat producetorii s'ar osteni in
zadar a o preghti spalata. Lana cea sphlath espor-
tata, este acea tigae.
Tara noa.stra esporteaza O. catime foarte mare
de seminte oloioase in tia. valoare de peste 3,000,000
de lei 0 importeaza uleiuri pentru 1,146,000 de lei.
Ba lucru destul de nea0eptat, nu suntem in stare
A pregatim macar grasimea pentru unsul roatelor,
a.a ea important 0 de aceasta tot din strëinatate
pentru suma de 40,000 de lei! 1).
Fabricate le din sau precum seipunurile fi lumina-
rile de siiu s6 \red din potriva ca. scad la import,
probabil supt inriurirea tarifului protectionist de 15
la suth, duph cum am vezuro mai sus.
Para lel cu reducerea importului fabricatelor din
shit. vedem 0 uh yeducere a esportului saului, in
1880 numai pentru 39,000 de lei, duph cat se vede
din causa ca se consuma in tara, apoi gasim 0 pro-
ducte trebuincioase pregatirii sapunului precum stea-
rind 0 oleina importate pentru 50,000 de lei.
De alta parte insa aflam esportate copite 0 alte
'), Tabloul general p. 129.
www.dacoromanica.ro
rëtn4iSe de animale §i. eleild importat pentru 157,000

de lei 9.
Esportarea perului de pore care se sue la 54,000
de lei,2) ar putea fi impedicatA prin pregAtirea in
larA a periilor, macar a celor mai groase, cu atAt
mai mult c'aceastA industrie nu cere mijloace w
de mari, pentru a fi pusl in aplicaliA.
Lucru indestul de insemnat este a fdina se im-
portA in SarA in IA cAtime indestul de insemnatA. pen-
tru anul 1880 la 1,215,000 de lei. FArA indoiall
a Mina cea mai fiat este importatA, pe cAnd es-
portul nostru consta din Mina cea mai de rind,
dug mai ales in Turcia O. 'n Bulgaria. Aceasta do-
vedesce cA industria morilor nu este incA inzestrata
cu toate imbunètaSirile trebuincioase, cl morile noas-
tre nu pot produce Mina nici a§a de eftinA nici aa
de bunA ca morile din Austria. Inferioritatea mori-
lor noastre provine MA indoialA din intocmirea cu
totul primitivA a mecanismului lor.
D'asemene nu gAsim in Sara noastrA fabricarea
pastelor fdinoase, precum gr*le, crupele etc. de §i
fabricarea acestora este a§a apropiatA cu acea a fa-
inei; mai toate sunt importate §'a-nume, mai ales
din Austria ; din 268,266 le noui totalul importaSiu-
nilor, Austria ne tramite pentru 139,261 de lei ; scro-
beala, fabricaSiune iara-§i din fAinare se introduce
1) Tabloul general p. 184

1) Tabloul general p. 132.
www.dacoromanica.ro
in tat% din Mate partile si mai cu sama din Anglia

(Cotman's Starch), in cat darä de unele rare gospo-
dine care mai au obiceiul d'a face scrobeala in cask,
mai tot acest material este adus din str6inatate. In
1880 s'a- importat pentru suma de 218,265 de lei.
VII
Industria lutului, olaria si chrämizile, sunt la noi
inteua stare de tot inapoiata. Cardmizile, mai ales
cele refractare pentru cuptoare industriale, precum
si calitatile cele mai bune de caramida ordinara, se
importa din Austria si Francia (Mark lia), in total
pentru 271,000 de lei. Olaria cea de tot ordinara,
de lut comun, pentru 452,000 de lei, cea de faianta
proasta pentru 404,000 de lei si cea mai semi-fink
pentru 604,000 de lei, peste tot IA suma d'aproape
2,000,000 de lei. Nu ca doar ne-ar lipsi materialul
pentru asemene fabricatiuni; apoi arta olariei nu este
de tot in parasire, in cat s'ar putea afla eu usurinta
lucrAtori dibaci. Ceea ce ne lipsesce este cunoseinta
metodelor mai perfectionate de producere ale aces-
tor obiecte, este sciinta care s6 'nobileze IA prac-
tick invechita.
Ace lea-si observatiuni avem de %cut si in pri-
vinta sticldriei. Importul acestui articol este urma-
torul : 1)
T) Tablonl general. p. 162..

14
www.dacoromanica.ro
210 STUDII ECONOMICE
Shell de tot comunä . . 401,000 lei noui.

Sticl comune. 1,478,000
Stic la modelate. . . . 693,000
Sticla thiath 207,( 00
Og linz pene la 45 chn. 99,000
Oglinz' mari 214,( 00
Obiecte de fantasia . . . 35,( 00
Total . . 3,127,000 *
Lasind la IA parte sticla cea mai fit* care d'uh.

cam data cu greu s'ar putea produce in are., fárä
indoialh ch cele d'anteiu 3 sau 4 articole dintre cele
enumerate ar putea fi fabricate in larA cu multh
inlesnire, intru cat pietre silicioase se ghsesc cu im-
bel§ugare §i materialul combustibile iare.-§i nu lip-
sesce. S'a facut de multe ori incerchri pentru a se
'ntroduce la noi fabricarea sticlniei, aceasta chiar
de prin secolul trecut, §'acum de vr'uh doui ani s'a
inflintiat la Azuga, de chtre un industria§ strein, urt
fabrica d'acest fel. Ne sprijinith Irish cum este ia,
ne temem ca se nu path soarta celor-l-alte incerchri
de fabrice din Romania. Paralel cu aceste fabrica-
tiuni, amintim §i importarea varului pentru 199 mii
de lei §'aceea a nisip ului pentru 71,000 de lei, pre-
cum §'a pietrilor de moará de quail carpatin, nu
mai putin §'aceea a pietrelor comune de constru0e,
cele d'anteiu pentru 33,000 de lei, cele d'al doilea
pentru 20,000 de lei. Aceasth importatjune se poate
esplica nuinai prin faptul lipsei de chi de comuni-
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMICE. 21,1
catie, care sa u§ureze estragerea lor din muntii uncle

de obiceiu se gasesc asemene materii.
Tot greutatii comunicatiilor atribuim noi impor-
tarea lemnelor de constructie, care se importA pen-
tru suma de tot insemnatA de 5,603,000 de lei,
cand padurile noastre sunt devastate numai spre a
scoate din ele lemne de ars, iar carbunele de pa-
rnent zace ascuns §i neesploatat in maruntaiele pa-
mentului nostru. Grozava gospodArie !
Ce s6 zicem apoi despre industria lemnelui ? Ea
zace cu totul in pArAsire.- Butnaria, rotaria, stoleria
la noi se marginesce cel mult la repararea obiecte-
lor pe care ar trebui sa le produca. Elementele ing
cu care lucreazA, precum : doagele, ciolanele, spi-
tele §i butucii de roate sunt aduse din Austria, care
ne tramite d'aceste lucrnri pentru suma de 910,000
de lei. Cat despre mobile, fabriearea lor nici ca e-
sista. in Romania, de vreme ce importul lor se urea.
la aproape 5,000,000 de lei in 1880 1).
Tot a§a de parasita este .'ua. industria inrudita
cu aceea a mobilelor, anume rdru(ieria. Cea ordinal*
, trasuri neacoperite, Fara arcuri §i neimbracate, zise
de Neutschein §i de Radauti., se importa pentru
cifra in felul ei colosala de 1,033,000 de lei 2).
Am arëtat mai sus cum plantele testile se cultiva
putin §i aceasta mai cu samA pentru sèrninta lor,
1) Tahloul general, p. 155.

'2) Tahloul general. p. 182.
www.dacoromanica.ro
pe cand fibrele Mr nti sunt aproape de Mc intre-

buintate. Ha data cu introducerea culturei mai in-
tinse a inului i canepei s'ar incepe i desvoltarea
industriei resuciturilor : ata, sfoar i fringhii. Ob-
servam ca. mai cu sama pentru starea noastra de
cultura sfoara i fringhia sunt nä fabricatiune er
sentiala.: apa din puturi se scoate inca in multe lo-
curi cu fringhia ; butoaele se coboara in pivniti prin
mijlocirea otgoanelor ; boii se mana c'ua fringhia le-
gata de coarnele Mr ; streangurile i haturile cailor
la sateni nu sunt de cat fringhii s'asa mai departe.
Fringhia este apoi un fel de product ce se potri-
vesce minunat pentru industria casnica si mai greu
poate fi intreprins de industria mare.
In timpul lunelor de iarna, cand taranul n'are ce
face), ar lucra la parghii. Instrumentele trebuincioase
sunt foarte simple i statul sau comunele ar trebui
sa ia masuri pentru a se procura asemene instru-
mente satenilor Pe cari acestia le-ar plati cu 'nee-
tul, infiintandu-se tot-d'o-clata in capitala judetelor,
unde s'ar putea desvolta aceasta industrie, cate un
atelier in care sa poata 'nv6;a acest mestesug de
catre mesteri romani sau straini
Fringhii s'au importat
in 1880 peniru 885,132 lei noui.
iar sfoara pentru -678,659 *
Apoi ce minunat obiect de esport catre Grecia,
care consuma cu corabiele cu -panza atata catime
de fringhie, fara a o putea produce in Ora sa!
www.dacoromanica.ro
Fiind-ca am vorbit de in i de canepa s'atingem

cestiunea mult mai insemnata a teseturilor din a-
ceste materii, precum ta celor d humbae, a carui
cultura am vèzut mai sus ca. s'ar putea aclimata la
noi. De indata ce ar esista materia prima. de t,esut,
far' indoialä cä gospodinele noastre ar pune iarki
in lucrare stativele lor. Este chiar de observat ca
en tot namolul de materii tesute ce ne vin din stra-
inatate acest meqtequg nu este de tot In parkire
in tara noaslra, i ar putea deci, find incurajat,
sd ia in curênd, un avent mult mai puternic. A-
ceasta se vede dupä importul firelor de bumbac care
au sporit in timpurile din urma intr'un chip insem-
nat. Observam ins c. aceasta sporire nu este atata
datoritä unei rëspandiri mai intinse a tesutului, ci
imprejurarii ca bumbacul inlocuesce tot mai mult
inul ei canepa a caror cultura se perde pe fie ce
zi. Fiind ing ea bumbacul II importam de nä cam
data, pe cand Mu! §i canepa ar putea fi moduse
in tat* apoi se vede cum cultura acestor dou6 din
urma plante, hranind stativele lucratoare de asta-zi,
ar impedica importul firelor de bumbac, a caror te-
gturi sunt en mult mai putin trainice de eat ace-
lea de in i de canepa. Fire de bumbac s'au impor-
tat in Orä pentru suma de 22,000,000 lei 1) cele
mai multe din Anglia, de unde se poate cunoasce
ca industria tesutului nu este inca de tot stinsa in
') Tabloul general, p. 442.
www.dacoromanica.ro
sara noastra i c'ar trebui numai ingrijita §i prote-

jata pentru a ajunge iar4i la vechia ei inflorire.
De cand avem vela 2 fabrici de chibrituri se
impoarta in tara mai mult fosfor. Aa pe cand in
1875 gasim importat fosfor, printre obiectele de me-
dicamente, numai pentru cifra de 610 lei, in 1880
importul acestei materii se urea la 17,640 lei. A-
ceastA urcare incepe din anul 1877, data infiintarii
fabricilor de chibrituri, cand s'a importat pentru
prima oarä in catime mai mare : 13,790 lei. Pe
cand insa fosforul se importeaza la noi in tara, oa-
sele ce servesc la fabricarea lui se esporteaza pen-
tru suma d'aproape 200,000 de lei, in cat ast-fel
in loc d'a pregati la noi fosforul trebuincios la fa-
bricarea chibriturilor, ii aducern din tarä straina.
Apoi este de observat sa fabricele noastre de chi-
brituri importa nu numai acest material, ci §i le-
mnul de brad trebuincios la confectionarea betelor,
precum §i cutiile de carton in care se pun.
Dar chiar de s'ar scoate lemnul din muntii no§-
tri, pentru ce s'a avzat fabrica de chibrituri in
Bucuresci in loc d'a se infiinta aproape de mate-
rialul de care are nevoe? Nici uä economie de pri-
sos cand este vorba de inlesnirea unei industrii, gi
mai ales a uneia ce are de sustinut o aa de sdrobi-
toare concurenta. S'intelege acuma de la sine in ce
positie suntem pu§i prin aceste imprejurari fatä cu
strëitatatea. Materiele esentiale pentru fabricarea chi-
briturilor ne costa mai mult de cat pe tèrile ce ne
www.dacoromanica.ro
tramit asemene marfa, de vreme ce le importam

tot d'acolo. Folosul ce se trage la ua. asemenea fa-
bricare nu provine din spintecarea lemnului §i. lipi-
rea gamaliilor de fosfor, singurile operatii in care
consta la noi fabricarea acelui articol, ci din pre-
gatirea tocmai a acelor parti pe cari noi le impor-
tam. Nu e vorba tërile industriale lucreaza adese-
ori cu materii prime aduse de aiurea, dar noi nu im-
portam materii prime pentru fabricarea chibriturilor;
unele ca a-tare ar fi oasele §i materialul brut din
care se face cartonul; fosforul insu§i, lemnele pre-
gatite in bucati patrate spre a fi spintecate, cutiile
de cartoane cu etichetele ilustrate sunt de insu§i o-
biecte fabricate, care introduse in tara noastrh pe un
pret superior aceluia ce 'I au la locul de producti-
une, nu pot de cat 's6 scumpeasca marfa noastra
§i sd slabeasca puterea ei de concurenta fath cu
marfa straina. D'aceia §i vedem ca importarea chi-
briturilor in loc d'a merge scatend, a sporit intr'un
chip estraordinar, dovada ct concurenta ce i-o face
fabricarea din tara noastra este aproape nula.
Transcriem aci tabloul importatiunei acestei marfi,
inainte §i. dupa, conventia comerciala cu Austria, se-
mestrul II 1876.
1875 (intreg) 658,068 lei nuoi.
1876 sem. I 275,360 ,
1376 sem. 11 1,027,650 )
1877 (intreg) 2,577,467
1878 i 3,880,783
www.dacoromanica.ro
1879 (intreg) 2,589,174 lei noui

1880 2,939,787 1).
Incercarea introducerii fabrichrii chibriturilor nu
poate prinde rddilcind in taxa noastrd pend nu vom
poseda industriile pregdtitoare acestei fabricatiuni.
VIII.
U. alta industrie, pentru care S'a facut incercari

daclimatare in Ora noastrá, este aceea a zahdrului.
Aceasta s'a Mcut supt scutul protectiunii vamale in-
cuviintath. de Austria in schimb pentru nenumdrate
jertfe 'Acute de noi. Tariful vamal la impositul a-
cestui fabricat -fiind de 22 la sutd, el are un ca-
racter protectionist §i deci ar putea, indepArtand
concurenta strdind, sl dea avant fabricarei indigene.
Lucru indestul de nemteptat : aceasta mdsurd pro-
teguitoare n'a ajutat, intru nimic la desvoltarea in-
dustriei zaMrului in Romania; fabricele infiintate la
Sascut §i la Chitila lancezesc §'au cerut de curend
ajutorul guvernului pentru a putea sustine ubreda
lor esistentd, §'acesta le-a incuviintat'o. poate inteud
mesurd prea darnicd, pentru puterile t,rei. Pricina
unei asemene stari de lucruri std. in urmetoarele im-
prejurdri : Austria, pentru a paralisa efectul tacsei
protectioniste incuviintatd. prin conventiune, inapo-
eazd aceastd. tacsd supt forma de premiu pentru es-
portare fabricantilor de zahdr, in cat ast-fel protec-
'). Tabloul general, p. VII.
www.dacoromanica.ro
tiunea acestui product in Romania este cu totul za-

darnicita. Cheltuelile d'wzare ale fabricelor find
apoi foarte mari §i zaharul produs de ele find re'u
rafinat, se intelege ca concurenta cu streinatatea de-
vine greu de sustinut §i. ast-fel fabricele de zahar
nu pot prospera. In sfarit mai credem ea sunt §i
r6u administrate, de vreme ce se seamana tot-d'a-
una prea putine sfecle ca sa le ajanga pentru fa-
bricare in timpul anului intreg, ci ele lucreaza nu-
mai dou6 sau trei luni, rëmanênd restul anului in
nelucrare, din pricina lipsei materialului.
Din tabloul ce urmeaza. se va putea cunoasce daca
importul zahkului a fost marginit mkar intru cat-va
prin concurenta din taxa.
1871 5,660,000 1. n.
1872 4,521,000 ,
1873 4,88t,000 ,
1874 4,641,000 ,
1875 5,229,000 ,
1876 3,340,000 ,
1.877 --- 4,800,000 ,
1879 -- 4,711,000 ,
1880 5,080,000 ,
Nu este nici o probalitate ca de la 1876 in coace
consumarea zahkului sa fi luat ua intindere a.,a de
mare in cat pe langa ua insemnata producere a fa-
bricelor noastre sa se importe tot atat zahar ea §i
in trecut, fiind-ca nu vedem nici ua causa care sa
fi provocat O. sporire in consumarea zaharului. De
www.dacoromanica.ro
§i nu posedAm statistica productiunii acestor fabrici

totu-§i nu credem cA ea s'ajungl nä cifrA insemnatA.
Hdrtia este un material care se importA pe fie-ce
an mai mult in taxa, potrivit cu desvoltarea civili-
satiei. Asa crescerea importului acestui articol a fost
urm6toarea:
1862 700,000 1. noui.
1863 808,000 *
1864 1,022,000 *
1868 2,055,000 *
1874 2,421,000 *
1877 4,378,000 *
1878 8,790,000 *
1879 10,582,000 *
1880 8,300,000
Din aceastä cifrA scazOnd hArtia de tigarA, cea de
lux §i obiectele fabricate de hArtie sau carton, 'I-
mane pentru hArtia de tipar §i cea de scris cel pu-
tin 5,000,000 de lei noui. Jumètate din aceastA bar-
lie se consumA Par' indoealA in cancelariele statului
§'ale meAmintelor atArnate de el, comune, judete
scoli. Cu toate ca. legea asupra fabricei de hartie
asigureazA &lei fabrici mexate in lath un debit asa
de insemnat, pan'acum nu s'a putut inca. infiinta,
pe cand acele fabrici ce n'aveau atilta sigurantA de
isbandA au fost intemeiate. LAsAin realitatea pipAitá
pentru umbra in§elAtoare §i me plangem apoi cA nu
ne merge bine, cA in zadar facem incercari d'a in-
fiint,a industrii in taxa noastrA, dacA ele nu isbutesc.
www.dacoromanica.ro
A cui e vina dnä tot-d'a-una procedam intr'un mod

nechibzuit, daca cheltuim bani inainte d'a fi studiat
in deamanuntul putinta reu§itei. Fabrica de hartie
este industria a chrei propa§iri este cea mai sigurh
in Romania. Ea va atrage dupe sine infiintarea u-
nor altor industrii accesorii, va face cu putinth e-
sistenta fabricilor de chibrituri, i va da tërei in ge-
nere un puternic avênt industrial. Lasand in consi-
derare enorma cdtime de hartie consumath d stat
(2,500,000 ne indoim chiar dacä ud singurd fa-
brica va putea indestula trebuintele sale, §i dach
n'ar trebui sh se infiinteze mai multe d'uh data.
SA sfar§im studiul industriflor ce s'ar putea des-
volta la noi sau carora li s'ar putea da uh mai mare
intindere, prin aceea a petrolului.
Materiile bituminoase, precum petroliul sau pacura
au fost in tot-d'a-una estrase din phmentul nostru
chiar i dupe ce a incetat lucrarea celor-l-alte bAi.
De la un timp incoace, probabil de la 1856, a in-
ceput a se estrage din aceasta materie gazul de lu-
minat care a devenit in cur-end un insemnat articol
al esportului nostru pe langh consumatiunea in tArh
care a luat proportiuni din ce in ce mai mari. Pe
fie-ce zi se deschid noui puturi de paw* dar me-
toda eslragerei este a§a de primitiva, apoi distilarea
gazului se face a§a de r6u, in cat farh indoeald cA
pe d'uh parte catimea pacurei ce s'ar putea estrage
este mic§orata, pe d'alta suntem bäIui pretutindeni
unde poate ajunge gazul american, care a inceput
www.dacoromanica.ro
sä ne ameninte in insaii tara noastra cu ruina ,fa

acestui product al industrii noastre 1). Dam mai jos
tabloul comparativ al importului §i. esportului guu-
hii de petrol de la 1861 pana la 1880.
Import Esport
1861 ? 66,000 lei noui
1862 2,640 110,000 ,
1863 4,300 750,000 ,
1867 1360 799.000 *
1872 22,170 1,163,000 *
1873 2,125 1,734,000 ,

1877 8,100 1,922,000 *
1877 7,180 1,753,000 *
1878-272,610 1,300.000,
1880-2703910 1,900,000* 2).
In anul 1881, a caruia statistica nu este inch. pu-
blicatä, importul gazului s'a marit in proportiuni extra-
ordinare. Pe child in 1880 se importase numai 83,255
kil. de gaz, in 1881 a intrat in tara 1,093,000 kil.
Fiind-ch, tara de unde se importa acest product este
America, cu care n'avem tratat de comerciu, apoi
1).
Vezi in studiul asupra espositiunii de industrii romAne
mai pe larg causele ce impedic& desvoltarea indus-
triei petroliului p. 39.
9. Pentru anii 1881 §i 1880 cifrele esportului sunt aproc-
sirnative, de vreme ce statisticile dau cifrele totale a
petroleului brut s'a celui rafinat impreunl. 0 asemene
contopire a mai multor obiecte in ul singura rubric&
nu este un progres al statisticei.
www.dacoromanica.ro
STIJDII ECONOMICE. 221
Camerile noastre au votat ud lege prin care se im-

pune uti. tacsä de 30 lei la 100 kilograme petrol
rafinat, ceia-ce are de scop inläturarea totall a ga-
2ului american din Romania 1).
IX.
Dacd chutrtm sd resumdm acuma sciintele adunate

pan'aici, ajungem la nisce resultate d'uä insemndtate
capitald pentru starea economica, a ièrei noastre.
Agricultura rämane pan'acum tot singurul nostru
isvor de inavutire §i puterea: de productiune a tArei
scade in loc d'a cresce. Sporul esportului nostru nu
provine din ud immultire a obiectelor esportate, ci
din lid urcare a pretului lor, precum se vede acea-
sta prea bine la vitele esportate. Si nici se poate
sa. fie alt-fel, de vreme ce puterile pamentului ne-
contenit stoarse *i. nici ul data improspätate, nu mai
posedd vlaga cea veche, care fAcea ea in anii buni
sä iasá 10 chile gram pe falce, cand acum agricul-
torul se multArnesce cu 4. Preturile luerurior ali-
mentare insd hu pot trece .peste un macsimum §i
deci, scdzAnd puterile noastre de productiune, sun-
tern amenintali a vedea Mt-nal-lend stationard sau
dand chiar inapoi cifra esportului nostru.
Animalele in Romania nu sunt de loc cultivate.
Rasele lor ne-fifind incruci§ate cu rase strdine, tre-
1), Vezi asupra acestei cestiuni desbaterile din Monitorul

oficial din 13 Aprilie 1882.
www.dacoromanica.ro
222 STUD!! ECONOMICE.
bue sg, peardg, necontenit din insusirile lor cele bune

si sit se corceasca din ce in ce. Productele vitelor
sunt proaste ca i dênsele pieile sunt subiri, aria
groasit, carnea puting, din pricing, ca ele inainte de
a fi puse la ingräsat, sunt intrebuinlate la tras, ceea
ce le desvoltg sistemul osos ; laptele lor i productul
acestnia sunt slabe, tiind-ca nutrimentul lor e cu to-
tul de rand. De aici se esplica scaderea esportului
vitelor i introducerea untului in taxa noastra.
Caii surd de ug, rasa cu totul inferioara. Toti caii
de care avem nevoie fig, pentru armata, fig, pentru
echipage sunt adusi din strèingtate, si nu se ia nici
nä mësurg, pentru indreptarea rasei lor, care merge
perzêndu-se pe zi ce trece.
Observam c numai in acele obiecte mergem mai
bine unde strëinatatea e nevoitä sg, se indrepte la
noi. Asa ramätorii, de and Europa a oprit intro-
ducerea carnii de mascur din America din causa
trichinei, au devenit indestul de cautaii si se esporta
din Ora noastrg, in catime din ce in ce mai mare9.
De asemene vinul nostru, a inceput a fi cautat in
Francia unde filocsera ruineaza viile intr'un mod
I). Esportul ramitorilor a luat proporti.uni mai mari din

anul 1881, data opririi importului cArnurilor americane.
Ping atunci esportul acestor animale se clAtina intre
4-5,000,000 lei. In 1881 numai semestrul I. arata. u.
cifrA, de 5,145,000 lei, iar pân la sfArsitul anului au
trecut peste 11,000,000 (Vezi A. Draghiceocu in Roma-
nia din 17 Aprilie 1882).
www.dacoromanica.ro
spriimantiitor. Cu alte cuvinte mai numai acolo unde

strAinAtatea nu poate face alt-fel, merge in bine co-
merciul 16rei noastre, ceea ce este fArA indoiall un
semn de inferioritate marcatA §i. ul stare din care
trebue sa. e§im cu ori-ce pret.
Mai multe culturi sau curat agricole sau care
stau in legaturA cu agricultura nu sunt mai de loc
represintate in Romania. Canepa §i inul nu stint cul-
tivate pentru materia tecstilA ce contin, ci numai cat
pentru sthnantn.. Cartotii cei buni 'i importAm din
strAinätate. In genere agricultura noastrA in loc d'a
varia culturile sale §i. d'a imputina ast-fel putinta
perderilor, restrange pe cat se poate felul plantelor
cultivate, §i. cand aceste dau gre§, agricultorul re-
mane cu intreaga recoltA perdutA.
Albinele sunt din ce in ce mai neingrijate §i ceara
care altA datA alcAtuia un obiect principal de es-
port al tèrflor romane, astA-zi este in mare parte
importatA din tërile invecinate. DacA guvernul ar lua
m6suri pentru a introduce cultura cea notiA a albi-
nelor, WA indoealA el prishcaria ar relua iarA0 un
avant infloritor. Tot in aceea§i deadere, ba chiar
in una mai mare, se aflA cultura gandacilor de ma-
tase, care incepuse a da 16rilor romane roade a.§a
de imbelpgate ; se intelege de la sine crt trebue in-
curajatA cultura gogoarlor §i. nu aceea a sAmantii,
intru cat numai cele d'anteu dau un product pu-
rurea cAutat, pe cand samanta nu este cerutA de
cat in imprejurAri estra-ordinare.
www.dacoromanica.ro
Alte culturi care ar trebui de asemene introduse

sau rdspandite in tard, de §i de nä mai micti im-
portantd, ar fi hameiul, §ofranul, anisonul etc.
Pentru ca esportarea branzeturilor §'a vinurilor
noastre sä sporeased i tot-ud-datd sä dobandeasca
pret de desfacere sigurd i nu numai intamplatoare,
trebue perfectionate metoadele producerei bor. Pen-
tni branzeturi s'a facut \Feud doug incercdri care
au isbutit pe deplin. Pe mo§ia Regelui, Brotenii, se
preghtesce un soiu de branza de Svitera, egald. in
calitate cu acea originard, i ne-am informat cd. in
Munterfia, nu scim in ce loc anume, s'a Meld un
incercare foarte nemerità d'a se pregai branzrt de
Brie. Este de observat cd in genere pan g. acum Ia
noi nu era cunoscuth. pregAtirea branzeturilor din
lapte de vacd, ci numai cele din lapte de oi. Fara
a ldsa in pardsire pre cele d'al douilea, product o-
riginale i gustos al idrei noastre, sl cdutdm a in-
trebuinta i laptele vacilor la alt us de cat la acel
zilnic, sau la pregátirea untului ordinar, a branzei
proaspete §'a smantanei. Ar trebui sd facem incer-
cdri mai serioase pentru introducerea branzei de be-
Oct din judetul Neamtu, sau a caravalului de Pen-
teleu, in idrile apusene. Pan'acum branzele noastre
se esportk mai ales in Austria, fad, indoeall in pro-
irinciile limitrofe, apoi in Bulgaria §i Turcia, pe cand
in Anglia, Francia, Germania, esportul d'abia a a-
juns la vre-ul 3,000 de lei noui. Dad. insä n'am
putea esporta branzeturile noastre de vaca. cdtre a-
www.dacoromanica.ro
STIIDII ECONOMICE. 225
pusul Europei, cel putin am combate prin uh ase-

mene industrie productele asemhnhtoare sträine, si,
rnicsorhnd importul lor, tot am ajunge la un cA..tig.
Se intelege de la sine ch, pentru a produce un
lapte mai mhnos si mai plin de elemente grase, care
singure dau brãnzei un gust deoSebit, ar trebui sh
ingrijim mai bine de hrana vacilor, sh nu ne mul-
tumim numai cu lhsarea lor sh pasch pe carnpii,
adese-ori IA earbh useath phnh in rädhcinh, ci ar
trebui variat notretul lor cu trifoi, napi, sfecle s'alte
radheini.
In privinta vinurilor, ar trebui preghtite mai cu
ingrijire acelea pentru esport, 0 anume perfectionate
metodele stoarcerii boabelor ; apoi, informandu-ne de
gusturile 16rilor uncle voim sh esporthm, sh pregh-
tim in mod mlestrit vinul, conform cerint,elor deo-
sebitelor popoare.
La noi arta pregatirei vinului este cu totul ne-
cunoscuth, afara doar de adhogirea alcoolului sau pu-
nerea vinului in butoae de rom. In streinätate esistà
uh. sumä de scrieri asupra modului d'a imbunäihti
vinaturile si, lucru indestul de curios, in IA tarh, vi-
nicola ea a noastrh, nu s'a gasit inch nimeni care
A. traduch, vre-ul scriere priviloare la aceasth in-
semnath parte a agriculturei. Cithm dintre serierile
cele mai insemnate asupra imbunhtätirei vinurilor :
Chaptal, Art de faire le yin, Paris; Pasteur, Le chauf-
fage du vin, Paris, 1867; Reller, Anleitung zur Wein-
veredlung, Schaffhausen 1864.
15
www.dacoromanica.ro
226 STUDII E6ONOMICE.
Pe langd cereale i vite, sara noasträ mai esportd

s'alte producte derivate din crescerea acestor din
urmd, precum lAnd, par, piei, oase, copite s'alte rë-
mAsit,e de la animale. Toate aceste producte insa
se esportd in starea cea mai primitivd, s'anume este
de observat c. lAna in cea mai mare parte nici ma-
car spalatd. Se inielege de la sine cu cat un pro-
duct este mai put,in pregatit, cu atat este mai eftin.
Aceste materii ast-fel esportate in formä primitivd,
le reimporthm prefdcute in obiecte lucrate i deci
mult mai scumpe : pieile brute supt forma de piei
argAsite sau de incalt,dminte, lana supt forma de su-
mane, ghebi, abale sau alle iësaturi mai fine, Ord
supt forma. de traiste sau tpluri, copitele i urechile
prefdcute in cleiu, oasele in fosfor s'asa mai departe.
Dthri cdtimi i greutät,i inzecite pentru a primi in
schimb obiecte mult mai ware in greutate, dar mai
grele in pret,. Vindem, cum spuneau Englesii in se-
colul al XW-lea, pielea vulpei pentru un farting si-i
cumpdrdm coada inapoi pentru un shilling. Am a-
ratat mai sus in ce mod driuneazd un asemenea
schimb economia poporului nostru.
Necesitatea unei desvoltari industriale a 1,6rii noa-
stre este simt,ita de toatd lumea, s'acum dupe, ce a-
cest pas, poate cel mai greu, a fost fàcut p'aceastd
cale, rdmane de cautat mijlocul pentru a o aduce
la ud mai grabnicd realizare, caci in veacul nostru
unde propásirea merge asa de iute, fie-care zi per-
www.dacoromanica.ro
duth te afundit mai adanc subt cdlcarea strivitoa're

a natiunifor mai civilisate.
Done sunt mijloacele cele mai cu isbandd pentru
rticlicarea industrii intend tara. Protectiunea la gra-
nitd i protectiunea internig, Cat despre initiativa
privatd, ea era bun/ in vremea cand natiunile in-
cepend abia viata industriall, n'aveau a se teme de
concurenta sdrobitoare a streindtAtii. Flandra si Ve-
netia puturd ast-fel sà desvolte industria lor prin i-
nitiativa privata, fard nici un amestec al ocarmuirei.
Trile insä ce venird in urmä, Anglia, Francia, Ger-
mania, Statele-Unite, Rusia, toale desvoltard indus-
triile lor la addpostul sistemului protectionist. Fund
aceste tdri man l. i puternice. ele aplicard protecti-
unea la granitd prin tacse vamale i ast-fel, dupä
ce ajunserd a intemeia industria in un mod trainie,
unele din ele cele mai inaintate. proclamard i pu-
sera. in aplicare teoria liberului schimb ; altele a.7-
teaptä hied intárirea puterilor lor productive, inainte
d'a0 lua Si ele sborul sub cerul comertului liber.
Romania stat mic, incungiurat de vecini puternici
atarnand in viata. 0 politica. de bunul plac al
puterilor celor mari europene, nu este leisatei set MI-
eased de eat supt condiciunea d'a fi esploatata. D'a-
ceea Austria presimtind ca, Romania, mai curend
sau mai tarziu, va rupe lanturile ce o le gaserd de
Turcia, se grabi d'a incheia conventia comerciall cn
dansa, prin care teoria liberului schimb primi intr'a-
ceste doue state, aplicatiunea sea cea mai stralucita.
www.dacoromanica.ro
228 STIJDII ECONOMICE.
Cele-l-alte state ale Europei, ne-putand fi tratate mai

cu puting favoare de cat Austria, concedaram tu-
turor nisce conventiuni asemänätoare, in cat ast-fel
am indepartat noi inine, I nici ca puteam face alt-
fel, putinta infiintarii unor tacse protectioniste la gra-
nitele romane.
Cand aceste conventiuni vor ajunge la termenile
lor, ele vor fi reinoite, caci tot-d'a-una se va gag
interes politic, un interes in esistentaz care ne va
impune ul asemenea concesiune, a§a ca. dupe cat
se vede, regimul protectiunii industriale prin tacsa
vamale au devenit pentru Romania un vis nerea-
lisabil.
Singura Ora de care ne putem apara prin tacse
protectioniste este confederatiunea americana. Pen-
tru a impedica introducerea fainilor s'a petrolului
rafinat din acea 4ara indepartatä, s'a facut nä Iege
prin care se impune nä tacsa de 2-3 1/2 lei la suta
kilograme de king 0 30 de lei la suta kilograme de
petrol rafinat. Cine scie insa daca se va putea men-
tine macar aceasta. aparare in contra unei tari, care
prin desvoltarea uria§ä a industrii sale, au ajuns s.
nimiceasca enorma indepartare, ce parea la inceput
un scut in potriva concurentei sale.
D. Aurelian in eminenta sa scriere: Cum se poate
desvolta industria in Romania, este in privinta pu-
tintii infiintarii unei protectiuni la granitele noastre
d'un optimism neindreptatit. D-sea spune ,Cerem
ca sistemul nostru sa fie intemeiat pe tacse protec-
www.dacoromanica.ro
Ooniste, dupe esemplul celor-l-alte f,ri din Europa

si din America. Eu gandesc cä ërie luminate cu
care vom avea s tratam, vor intelege el Romania
nu poate face esceptiune in lume ; ca, ca stat in-
dependinte are dreptul i datoria d'a lua mësuri
pentru intarirea independintei sale i desvoltarea ei
economica., D. Aurelian crede ca, daca statele Eu-
ropene vor recunoasce drepturile noastre, vor parasi
positiunea lor avantagioasa fata cu noi, se vor le-
pada de insemnatul ca§tig ce'l trag din taxa noastra
de dragul principiilor. Aqa ar trebui A. fie in ua lume
idealä unde dreptul ar avea pasul asupra egoismului
si interesului. In lumea noasträ i mai ales in acest
secol al XIX, trebue, intre state eel putin, ca pute-
rea sa ving in sprijinul dreptului, dad, acesta este
sä ecsiste ; §i puterea nu este cu noi, ci in contra
noastra. Ar fi nä periculoasä inplare d'a Wepta
viitorul unei industrii in Romania de la infiintarea
unor tacse protectioniste i deci a neingriji d'a in-
temeia industria in Romania, prin singurul mijloc
invoit de positiunea noastra politica: protectiunea
interna.
X
Protectiunea intern& constcl, in preferarea produc-
telor indigene, chiar cand, la 'nceput, ele sunt mai
inferioare i mai scumpe de cat cele straine. Acest
fel de protectiune, dupä firea sa, nu poate fi pusa
in luerare de cat de Stat i de cele-l-alte organe
www.dacoromanica.ro
ale societatii ce atarna de el : judete, comune, spi-

taluri, scoli publice i private, penitenciare s'alte a-
ezárninte analoge, care flind ocarmuite prin legi,
regulamente, statute, li se pot impune, pentru binele
comun, asemene jertfe. Sprijinul privMilor este din
potriva foarte nesicur. De qi intr'un moment de 'n-
flacarare se poate 'ntOmpla va poporul s6 se ota.-
rasa. a face oare-cari jertfe pentru binele obstiei,
acesta nu 'ntarzie d'a se rki i vinz8torii §i. cum-
përatorii incep iara-si é cauta foloasele mutuale. In
timpul Asboiului de eliberare a Statelor-Unite s'a
putut sustine cat-va timp u liga in contra cump6-
rarii productelor englese, dar MIA indoiala c, daca
ar fi trebuit ca poporul s prelungeasca mai multa
vreme aceasta incordare a vointei, protivnica inte-
reselor sale, ea ar fi slabit i s'ar fi tocit. Nu este
du§man mai mare al patriotismului de cat interesul
zilnicei esistinti, §'a pune basa pe acest simtimkt
in treburi economice, este a dovedi 0, mare hpsa.
de simtul practic al lucrurior.
Tocmai in acest pkat ne pare a cadea d. Au-
relian in scrierea d-sale sus-citata , cand spune :
«Sunt incredintat c. Romanii, din simt de patrio-
tism, se vor intrece in a purta vesminte nationale ;
ca toti, de la mic pên la mare, vor preferi albitu-
rile de masa indigene, cioraparie i toate obiectele
tricotate vor fi mai cautate de cat acele fabricate
din vechituri in unele din fabricele straine. Nu se
poate admite s'atunci cand armata, drumuri de fer,
www.dacoromanica.ro
po01. 0 telegraf, interni ai Statului, functionari de

toatg mAna, indatoriti a purta uniforme, nu se poate
admite, zic, a numai particularii s6 urmeze a se
imbrdca cu stofe de provenintg strging; din potrivg
eu cred ca vor fi cei d'intaiu . cari s6 dovedeascä
prin fapte cil sciu s6 se otgrascä când este in ces-
tiune creatiunea industriei nationale., 9
Si este firesc lueru a nu putea lua patriotismul
in sprijinul mirgrii industriale. Cum se poate cere
de la masa inculta a poporului suferirea unei jertfe
al carei inteles macar nu este pátruns de dênsa ?
Se poate oare cere de la locuitorul satelor mu al
mahalalelor noastre ca së-0 dea smug de insemng-
tatea rolului industriei pentru poporul nostru? Si s6
se observe ea consumatorele cel mare este poporul
de jos. Pe cand importhm matgsarii pentru clasa
inaltg a societatii noastre numai de vre-ug 2,000,000,
cifra tegturilor ordinal?, pentru' Oran se urea la
20,000,000. Apoi chiar in .clasa cultä, cei avuti vor
voi, in tot-d'a-una s6 poarte stofele 0 s6 'ntrebuin-
teze lucrurile eele mai fine §i deci din aceastg pri-
cing nu vor favora industria indigeng ; cei mai sa-
raci se vor gasi in ug grea cumpang cand patrio-
tismul lor, chiar presupunend cg-1 au, se va afla in
lupta en ill suing de cinci bani mai efting la cotul
de postav 0 nu credem a ne 'r,(ela sustinênd cA,
bietul dregator, cu 200 lei pe lung 0 cu vr'ug cinci
1). Cum se poate desvolta industria in Romãnia, p. 72.
www.dacoromanica.ro
copii, se va lasa mai urr catre eftinatate de cat

dire patriotism.
Aceste observatiuni se apnea nu numai la con-
sumatie ci i la productia interne.. Daca locuitorul
de la tara nu va preferi s cumpere cisma fabri-
cat& in tare., ci p'acea de Brkov, el tot atat de pu-
tin se va deda unei ocupatiuni industriale numai de
dragul industriei, ci va preferi s lucreze campul,
care-i aduce mai mult foths, i s cumpere buna.-
oara panzeturile d'a gata. Pentru ce s'au lasat oare
terancele noastre, in-Tea mai mare parte, de mes-
te§ugul tesutului? Pentru ca, lucrand cu barbatul la
camp, cktiga mai mult de cat tesand la stativa luni
intregi, pentru a produce pan* pe care poate s'o
cumpere cu 30 de bani cotul. Eace causa adeverata
a ruinarii industriei casnice §i nu lenea sau nepa-
sarea teranului.
Din aceastA analisa vom deduce un principiu care
ne va sluji de basa in tot sistemul nostru d'a trezi
in Romania la mi§care industriald, anume ca:
Protecflunea intern% a culturii economics a unui
popor nu poate pleca cu ,isbanda de cat de la afeza-
mintele sale publics.
Prin urmare, propkirea unor ramuri noui de ac-
tivitate econornica va spori in mesura sprijinului ce-1
va putea OA in aceste kezaminte. Acele produc-
tiuni vor merge mai cti spor, care vor putea fi mai
d'a dreptul favorisate de Stat, comune, judete; iar
acele ce vor fi lasate la initiativa privata vor pki
www.dacoromanica.ro
cele mai incet care desvoltare, chiar and aceasta

nu le va fi cu totul impedicatä.
S'intelege de la sine cl stabilimentele publice vor
fi tot-d'a-una mai in putint,6 d'a favorisa industria
mare de cat cea casnicl, pentru ali procura obiec-
tele necesare trebuintelor bor. Mai intaiu organisarea
lor nu le permite invoeli in d'amaruntul ci numai
nisce alcatuiri generale i ficsate de mai inainte care
së determine d'inainte sumele ce sunt de cheltuit
prin bugetele bor. Oare ne am putea inchipui Ca ar-
mata represintatA prin ministrul de resboiu s6 cum-
pere azi cafe-va bucali de panza. de la ul Orancà
din satul X, mane alte bucOli de la alta larancä din
satul Z? Apoi chiar dacá am admite ca s'ar ivi un
intreprinator care s6 s'insärcineze a procura statu-
lui pe an atatea bucht,i de pan* lucrate de t,gran-
cele noastre, oare ar putea fi statul incrediniat c.
va avea acel num& de bucat,i, tot a§a de sicur ca
§i. cand ar contracta c'tta fabrica de panza. ? In
sfir§it acest sistem de antreprisa, pe socoteala le-

rancelor, n'ar ruina el, prin esploatarea specular0-
lor, insu§i industria ce ar fi a se desvolta?
Statul deci i 'n genere stabilimentele publice nu
pot da sprijinul lor de cat industriei mari. Fiind-cl
mai sus am stabilit principiul cä protect,iunea in-
terna nu poate pleca cu isbanda de cat de la stat,
apoi urmeaza neaparat a industria mare este aceea
ce trebue se cautam a destolta mai intaiu in -Ro-
mania.
www.dacoromanica.ro
234 STUDII ECONOMICE,
Si 'n aceasta privire ne deosebitn in totul de d.

Aurelian care este de pgrere cg Romania nu este
inca coapta, pentru desvoltarea indust.riei mari, care
ar presupune 4 capitali*i mari si. industriali invgtati
in fabricatiunea ce 'si aleg, piete pentru desfacerea
productelor si in cele din urmä muncitori multi si.
nevoit,i prin starea lor sg consimta a se supune vie-
tii subordonate a fabricilor, 1).1)-sa este deci de pg-
rere el 'nlaturand pentru timpul de fatA industria
mare, organisatiunea noastrg industrialg ar trebui
sg se 'ntemeeze pe infiintarea industriei domestice
s'a meseriilor, adgugand el caceasta est calea na-
turalg a desvoltarii economice in toate tgrile si prin
-urmare nu poate fi alt-fel in tara noastrg A). ,
Mai intaiu in privinta lipsei capitalurilor, noi cre-
dem el chiar daca nu posedgm capitalisti insemnati,
putem totusi cu uprintä gasi sumele necesare la
inftintarea unor fabrici, prin calea asociatiunii, so-
ciettitile pe act,iuni, numai edt intreprinderile sci 'n-
facifeze uti siguranp de reufitoi. Amintim capitalurile
insemnate adunate de societätile nationale de asi-
curare Dacia si. Romania, de banca de scont si cir-
culatiune, de creditul Mobiliar si. de Societatea de con-
structiuni, pentru a indeparta ori-ce temeri in acea-
stA privintä.
Cat despre sciinta trebuincioasa aceasta Mr' in-
I). Cum se poate fonda industria in Romania g. 7.

2). Ibid, p. 8.
www.dacoromanica.ro
doialä nu o vom gasi in tara noastra; dar d. Au-

relian singur ne da mijlocul inlaturarii acestui nea-
juns, spunend cd: (trebue sa se aduca maestri straini
cu scop d'a inv6ta p'ai noqtri 1)). Cum a facut d.
Alcaz en fabrica d-sale de postavuri, cum au facut
proprietarii fabricilor de zahar de la Sascut 0 de la
Chitila ; a.a vor trebui së facä toti acei ce vor voi
s6 inRinteze fabrici in Romania. Si observam un lu-
cru cä numai directiunea technica superioara va tre-
bui d'ua, cam data s6 flit straina, caci lucratorii së
gasesc in Romania, sau intre Romanii din statele
invecinate, a caror destoinicie pentru meserii este
cunoscuta. Cat despre piata de desfacere urt va in-
fato§a insäli tara noasträ, de vreme ce infiintarea
de fabrici la noi nu poate avea d'ua cam data de
tinta esportarea productelor, ci punerea poporului
nostru in stare d'ali multami pe cat se poate el
sihgur trebuintele sale.
Cat despre argumentul final al d-lui Aurelian, el
prin industrii mici au pornit toate t'erile din lume
0 ca deci se cade ca i noi s urmam tot ast-fel,
el deriva din ua necunoscinta a modului nostru de
desvoltare. Intreaga propkire a poporului nostru a
mers p'ua cal& inversa de aceea a celor-l-alte po-
poare, in loc d'a ne desvolta de jos in sus, civili-
satiunea a plecat la noi de sus in jos ; d'aceia a-
vem ua constitutie care trebue s6 ne invete liber-
'). Cum se poate fonda industria in Romania p. 163.
www.dacoromanica.ro
tatile in loc ca practicarea acestora sè fi dat nas-

cere pactului constitutional; d'aceia avem drumuri
de fer inainte d'a avea sosele; un drept care cue
in toate dispositiunile sale sciinta de carte, când po-
porul nostru este ind cufundat in cea mai deplinä
nesciint& si asa mai departe. D'aceia deci va trebui
sè 'ncepem 0 in desvoltarea industrial& prin ulti-
mile rezultate la care au ajuns popoarele apusene,
prin industrii mari, pentru a desvolta apoi pe cea
mica, intru cat va fi cu putinth, la adApostul ei.
Industriile ce s'ar putea desvolta d'uà cam data
cu ajutorul protectiunii statului s'a stabilimentelor
publice, nu sunt numeroase, dar sunt spre compen-
sare, insemnate. In primul loc s'ar putea infiinta
taddirii pentru argasitul pieilor ordinare trebuin-
cioase fabricatiunei cismelor soldatilor precum sele,
&Am, hamuri, cinge'tori, raniti. etc. Statul ar inda-
tora pe toil furnisorii acestor articole a'si procura
pieile trebuitoare din tábAcariile 161.1
Pentru pregatirea acestor diverse articole s'ar pu-
tea infiinta mai multe fabrici in felul celei a d-lui
Mandrea din Bucuresci, mai ales dad., pe Mg& ar-
math, statul ar indatora pe oamenii ce-i platesc cu
simbrie a 'si procura indltAmintele -in fabricele din
tail.. Ca atare ar fi: podarii, fanaragii, cantonistii
de la drumul de fer, etc. Si este de observat cd
clack' numai aceste fabrici ar produce cisme s'alte
obiecte de piele in dame indestulAtoare, pretul cel
rnic al acestor obiecte ar indemna de la sine pe a-
www.dacoromanica.ro
STUDU ECONOMICE. 237
ce§ti indivizi a '§i procura trebuintele lor de la fa-

bricile Orli. D'aceia s'ar desvolta cu incetul clien-
tela privatA, Mei cunoscutii acestor persoane, v6-
zênd eftinAtatea cu care s'ar incAlta oamenii statu-
lui, s'ar deprinde §i ei a cumpAra cismele de la a-
ceste stabilimente, in cat ast-fel cu incetul s'ar in-
troduce industria cismArii §'altor obiecte de piele in
Ora noastrA, §i n'am fi nevoiti a importa d'aceste
obiecte pentru suma de peste 15,000,00 lei.
IX a doua fabricatiune ce ar putea da nascere
unei industrii mari ar fi aceia a postavurilor. Fabrica
d-lui Alcaz nu scim dacA indestuleazA toate trebu-
intele armatei, cad nu posedAm datele statistice a-
supra productiunei sale §la trebuintelor armatei noas-
tre. Pentru a intinde insl in ori-ce cas debitul a-
cestei industrii statul ar putea indatora la purtarea
uniformelor pe mai multi dregAtori inferiori, precum
aprozii din diferitele servicii publice, dregAtorii pcl-
tei §'ai drumurilor de fer : apoi ar putea impune tu-
tutor celor ce poartA asta-zi uniforme precum dre-
gAtorii politiei §i rangurile superioare ale armatei
së poarte postav national, §'atunci de sigur cA ul
singurA fabricA n'ar fi indestulAtoare pentru multä-
mirea unei clientele ala de numeroase. De la dre-
gAtorii statului portul postavului s'ar putea rAspandi
§i. la alte persoane 'aste-fel s'ar forma cu 'neetul
pentru fabricile noastre de postav ul clientell pri-
vatA.
A treia industriA mare cgruia statul i-ar putea da
www.dacoromanica.ro
nascere, este aceia a feseturilor de canepä, in si

bumbac. Este cunoscut ce nem6surata. catime de
panz a. de tot felul se intrebuinteaza, asta-zi in deo-
sebitele servicii publice. In armata pentru rufele sol-
datilor, in scoli pentru acelea ale internilor, in spi-
taluri pentru bolnavi. Procurarea luturor acestor cä-
timi concedate la nisce fabrici indigene, ar intemeia
IA data industria cea mare a panzeturilor in Ro-
mania.
A patra inclustrie mare a careia intemeiare atarna
iaräsi de stat este aceia a hartii. Am arëtat mai
sus ca statul impréuna cu deosebitele sale stabili-
mente consuma pe fie-care an hartii de cel putin
2,500,000 lei. Aceasta &time ar fi indestulatoare
pentru a ocupa cel putin dou6 fabrici d'ua data. Se
'ntelege cä statul ar trebui sä 'ndatoreasca pe sco-
lari procura hartia de la fabricile din lara
ast-fel s'ar introduce cu incetul i clientela privata
pentru- acest articol. Mijloacele de intrebuintat pen-
tru a introduce nä asemene mèsura ar fi usor de
aflat.
Nisce industrii mai mici, dar totusi importante
stint acelea ale negrelii, cerei tan 'a vacsului, care
ele ar putea fi sustinute de stat.
Este de observat cä ua industria nu se poate privi
ca intemeiatä inteua lard de cat atunci cand ea se
bucura de clientela privata. D'aceia toate silinele
noastre trebue sä tinda a introduce aceasta clientela
in fabricele t,ri. Sistemul propus de noi este d'a
www.dacoromanica.ro
STUN ECONOMICE. 239
asigura inthiu ecsistenta fabricilor prin clientela pu-

blica. Statul apoi, prin autoritatea ce o are asupra
functionarflor gi, sa indatoreasca pe oare-care clash
din ei a se aprovisiona la acelasi isvor, de unde a-
poi, prin esemplul dat sa se introduca §i. persoanele
cu totul straine de autoritatea statului in clientela
fabricilor nationale.
XI
Statul, comunele §i judetele, in genere adminis-
tratia i6rei, poate insa sa eserciteze q'uh ast-fel de
influenta asupra miscarei economice, anume provo-
and agricultura sh desvolteze sau sh se imbunata-
teasca mai multe ramuri de culturâ care pot sa, dea
un avênt mai infloritor comerciului sau industriei.
Am vëzut mai sus in ce proasta stare se afla vi-
tele la noi in tiara. Cea d'anteiu datoria a ocarmu-
irei ar fi a provoca uh imbrmatatire a rasei bor. A-
gricultorii cei maH ar trebui sa-si inteleagh singuri
interesele lor, fiind-ca sunt oameni ce-§i pot culege
sciinta trebuincioash din scrieri, ziare, atingerea lor
cu persoane inv6tate etc', dach ei nu vreau sa se
ocupe du asemenea cestiuni, nu e treaba nimenui
a'i sili la aceasta. Muncitorul insa care nu scie cele
ce-i trebue, este drept ca sh fie luminat. M6surile
pe care Statul ar trebui sa le ia pentru imbunata-
Ikea rasei animalelor noastre ar fi cele unatoare:
sa se indatoreasca comunele (cele mai mari singure,
cele mai mici, cate douë sau trei impreuna), ali
www.dacoromanica.ro
procura cate un taur de rasa.; in phrtile unde sunt

oi, mai multi berbeci de rasa, d'asemenea armasari
0 vieri, pe cari sa-i intrebuinteze la reproductiunet
insä numai cu animalele satenilor; caci mai intaiu
proprietarii 0 arenda0i n'au de cat sa '0 procure
singuri asemene reproductori, dad. au nevoe ; a-
poi daca s'ar lasa intrebuintarea lor la vitele pro-
prietarilor §'ale arenda01or, ei n'ar ajunge a fecunda
nici chiar p'acestea, ce sunt numeroase, F,i teranii
nu s'ar putea folosi de .ei.
Pranii avend nevoe pentru vitele cornute de boi
de munca si nu de cei de ingrasat, reproductorii
ar trebui cautat4i dintre rasele cele puternice. Cat
pentru vaci ar fi bine ca comunele salt procure
cate-va vaci de Svitera sau de Olanda, a caror vi-
tei sa-i venza, treptat la locuitori, spre a imbunatati
ast-fel rasa vacior. S'ar putea introduce chiar oi din
Anglia din rasa Sutham pentru imbunatatirea lAnei,
vênzendu-se d'asemene mieii locuitorilor. Banii dati
de comune pentru procurarea acestor animale, s'ar
lua inapoi prin tacsele puse pentru gonitul vitelor,
apoi prin venzarile präsilei thr.
Alte m6suri pentru imbunalAtirea rasei vitelor ar
fi u4. lege mai asprä in protiva maltratarei dobitoa-
celor, s'a incarchrei lor cu poveri mai presus de pu-
terile lor. In sfar0t ar trebui luate mesuri pentru a
nu se supune vitele cornute 0 caii la muna, Ma-
inte d'ali ft dobendit deplina lor crescere.
Pentru imbunAtOrea culturelor esistinte 0 intro-
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMIC& 241
ducerea de culturi noui pot fi luate de Stat dou6

mèsuri nemerite :
Antêia este infiintarea de ferme model, macar cate
una in fie-ce district, cele mai insemnate din ele,
precum acele din judetele Ilfov, Iasi si. Dolj, puse
supt conducerea unor oameni cu cunoseinti speciale
d'agriculturA, cari dac5. nu s'ar Osi la noi in lard
ar trebui adusi din strëinAtate. Observam cu toate
aceste c'ar ft mai folositor dacä s'ar trämite call.-
va tineri destoinici la inveteturg in scoalele d'agri-
cultur5. si la fermele model din streinatate, pentru
cii acestia ar c5.uta sa introduca din 16rile strAine
numai acele imbunAtatiri cari s'ar potrivi cu starea
si cu puterile noastre,
In aceste ferme model, pe lang modul de cultura,
mai rational al piimentului, s'ar putea introduce cultu-
rile ean l. astazi lipsesc in taxa sau sunt neingrijite.
precum cartofii, inul, canepa, hameiul; s'ar putea face
incercari cu bumbacul. In locurile unde sunt vii, dacii
s'ar preface ua vie in ferma model, s'ar putea intro-
duce metoadele de irnbuniiiitire a vinurilor, care apoi
s'ar r6sptindi in podgoriele incongiurittoare. S'ar in-
flinta la prisael cu stupi dupti. sisternul Dzierson, en
rafturi mobile, si s'ar ar6ta ast-fel cultivatorilor de
albine la metoda perfectionata, care sporind pa.n5,
la trei ad productiunea unui stup, ar incuragia pri-
sAcaria. In fine introducêndu-se cultura duilor, s'ar
cresce vermi de mëtase, ceea ce ar rëspandi in cu-
rand aceastii culturi in sinul poporatiunii.
16
www.dacoromanica.ro
242 STUDII ECONQMICE.
Nimene nu poate tägdui folosul ce s'ar trage din

asemene asez5minte i trebue s. ne mirAm numai,
cum de OW astAzi n'au fost inflintate.
Aceste ferme model ar putea tot-d'o-dat5. servi
si ca scoli de agriculturä practice pentru populatia
rural/. Diriguitorii stabilimentelor ar trebui sa. fie
indatorati a ar6ta -t6ranilor, ce ar veni s. ceath sfa-
turi, toate sciine1e trebuitoare ; apoi ar trebui sá fie
prevèzute cu seminturi de tot felul de calitätile cele
mai bune, de unelte s'alte mijloace de imbuWtätire
a agriculturii.
Dar nu este scopul nostru d'a esprima W. corn-
plectä organisare t fermelor modeL Am vrut numai
sä arëtdm cum aceste asezaminte ar putea contribui
in mod indirect la ridicarea culturilor s'a industrii
noastre, i deci cum ar putea sä favoriseze corner-
ciul esterior.
A doua m6surl ce s'ar putea lua de stat in fo-
losul introducerii unor culturi industriale este inda-
torirea arendasilor mosiilor statului sau ai a.sezámin-
telor atarnate de stat, precum epitropiile spitalelor
din Iasi 1i Bucuresci, a cultiva cate-va obiecte de
can acum nimeni nu se ingrijesce. Asa s'ar putea
indatora prin contractele de arendare a semána a-
tftta parte a ptimentului osebit cu cartofi, of allf
parte cu in si cane* Unii din ei, in locurile favo-
rabilc, ar putea fi obligati la cultura hameiului, so-
franului sau a anasonului ; Valtii, de pe Mug pa-
durile cu tei, la intretinerea de stupi, dup5. metoda
www.dacoromanica.ro
STUDI1 ECONOMICE. 243
perfectionata ; in sfarsit pe cei de la mosiile de camp

unde s'ar atta duzi, la crescerea gandacilor de ma-
tasa.
Incuragiarea acestor deosebite culturi industriale
ar trebui urmaritä pe toate cane, si mai ales prin
recompense din partea statului s'a comunelor. Re-
compensele ar trebui insa M. constee in multe premii,
nu numai in douë sau trei, caci ast-fel mai multi
s'ar putea astepta la dobandirea lor, si aceste pre-
mie, mai ales pentru sateni, së nu constea in bani
ci, in unelte, vite si seminte.
Seim ca. se va obiecta di sistemul nostru d'a trezi
culturile industriale va costa multi bani, si pentru
unii poate ii impovarator. Apoi Para jertfift si fara
munca nu scim sa se fi dobandit -WWI data in lu-
mea aceasta vre ua. isbanda stralucita. Cati bani nu
se cheltuesc oare in taxa noastra pentru nisce sco-
puri ce n'au ua nemijlocita utilitate, si sa, fim eco-
nomi, ba chiar sgarciti, acolo unde e vorba d'a des-
chide poporului nostru noui ramuri de inavutire ?
Dar daca, va fi vf un ban cheltuit cu folos, va fi
tocmai acela pus inteua imbunatatire economica;
va fi utt s6manta aruncata intr'un parnent manos,
care va r6splati insutit jertfa pug in el. Numai ua
neingrijire fenomenala a putut pan'acuma O. facit a
lipsi din budgetele noastre nisce sumi afectate la des-
voltarea agriculturii, s'a industrii noastre, nand in
alte tëri, ce rl'ar mai avea nevoe de incuragiarea a
acestor ramuri de cultura, gasim zeci de rnilioane
www.dacoromanica.ro
intrebuintate spre asemenea scopuri. Ne dam cele

mai laudabile silinti pentru a desvolta puterea ar-
math., justitia, instructiia, chile de comunicMii ; §i. ma-
ma tuturor acestor activithti, acea care le hränesce,
§i le cresce pe toate, isvorul avutiilor noastre, 'I l5.-
shm in parasire. Ingrijim de ramurile arborelui, pe
care le curhtirn, le indrepthm, le sprijinim in con-
tra furtunii ; dar rádácina lui, din care aceste ra-
muri i§i trag puterea lor de viath, uitam s'o adh-
pam cu aph recoritoare. Curios sistem de culturh
§i de proph§ire chnd nu se ingrijesee cea ce este
de chpetenie §i se dh luarea aminte numai lucrurilor
lhturalnice !
Tocmai in tara noastra insa, care prin nenorocita
ei positiune politich este supusd a fi esploatath de
puterile ce o inconjoarh, trebue ca statul sh jert-
feasch mai mult pentru sustinerea sdrobitoarei con-
curinti. Trebue pe laugh apararea Aërii in contra
pericolelor militare, s'o inarmam in potriva unei al-
tei cuceriri, care se face la intuneric §i pe nesim-
site, dar a aria isbanzi sunt mult mai trainice, de
vreme ce se inalth pe piedestalul de granit al ro-
birii economice. Aceastä cotropire este insá uä lu-
crare atonomistich ce mhnanch ca §i carii §i. rugina
phnh §i materialele cele mai tari ; trebue luptat in
contra lucrarii sale distrugatoare inainte ca ea sa
se fi indeplinit. .Atunci child ferul este ros, stejarul
mancat §i poporul putred, in zadar se mai incearch
mijloace de schpare.
www.dacoromanica.ro
STUD1I ECONOMICE. 245
XII
Cand Statul ar fi isbutit a trezi; prin mijloacele
aratate mai sus, ua Jnivare industrialä, totu-§i a-
ceasta n'ar fi de cat un inceput §i ramane inca de
'ntemeiat partea cea mai grea a lucrului. Industria
inteadev6r nu se poate privi ca 'ntemeiata intfun
popor de cat atunci cand ajunge a fi un element
neapärat in viatia insaii a societatii, cand se creiaza
stabilimente industriale in vederea multdmirii trebu-
intelor private i privatii v6d in aceste stabilimente
nisce ajutoare neaparate pentru sustinerea bunului
lor trai. Ori-cum ar fi, sustinerea industriei de ca-
tre Stat este un ce mäestrit. Statul poate sä
gaseasca de la ua vreme jertfele sale prea mari pen-
tru isbanda dobandita, poate s. se schimbe guver-
nantii isistemuI ocarmuirii, sa retraga sprijinul lor fa-
bricelor infiintate, q'atunci inteo zi se pot ruina sihn-
tele unor ani indelungati. Clientela privata cand s'a 'n-
temeiat, cand t6ranul, burghesul, bogatuli§i gasesc fo-
losul bor a cumpara la fabrica vecina, atunci esistinta ni
este asicurata, caci nici utt 'mprejurare din lume nu
poate rasturna raporturi basate pe interesul mutual.
Rolul Statului in infiintarea industriei trebue deci
s. aiba un caracter trecator. El ii da puternicul Ad
sprijin numai cat timp ea este inca in pruncie. De
'ndata ce i s'au intarit puterile §'au luat spre viata
neatarnata un avênt infloritor, Statul poate, ba chiar
trebue se-i retraga ajutorul i s'o lase singura in
lupta cu greutatiile traiului.
www.dacoromanica.ro
246 STUDH ECONOMICE.
Numai in acest sens am sustinut noi ua ameste-

care a Statului in misearea industriald; dacd nit in-
dustrie pentru a esista ar avea uà vecinicd nevoid
de sust,inerea Statului, atunci acea industrie n'ar a-
vea in sine nici u putere proprie de esistinta ; ar
fi ca ud plantä parasitä ce trdesee numai din su-
curile corpului de care e lipit i, deprinsä de den-
sul, u 'ntarzie a peri. Nu acest viitor il dorim
noi industriei romane, ci voim ca, pe calea mdes-
tritd indicatä de noi, sa, pdsim cdtre un viitor te-
meinic si de sine sthAtor.
Asupra trezirei industriei private, Stabil nu poate
avea de cat un rol indirect, deci mai slab de eat
acel ce l'am vèzut cd-1 poate juca in crearea cator-
va industrii man i trezirea oare-cdror culturi in-
dustriale. Vedem deci unde std greutatea osiiei
noastre. Pe cat pentru sustinerea industriei intend
Sara. clientela privatd este neapdratA, p'atat ea este
neindestuld'toare cand e vorba d'a da impulsul mis-
cdrii industriale. Statul din potrivd, care poate spri-
jini intr'un chip atAt de efectiv inceputurile unor in-
dustrii, nu este in stare sd le asicure traiul lor pen-
tru tot-d'a-una. Vedem deci ed tocmai unde ar fi
de nevoid sprijinul cel mai puternic, tocmai acolo
ne lipsesce.
Industria ce s'ar putea mai ales desvolta in Sara
noasträ pentru multdmirea trebuintelor locuitorilor
gi este cea casnicd. In deobste aceastd industrie nu
poate tinea concurintd en industria mare, care, In-
www.dacoromanica.ro
crand Cu maini, economisesce munca §'o face mai

productiv6_ i cu toate acestea, industria casnicl ar
putea in tot-d'a-una srt. subsiste la un popor agri-
cole, altituri chiar cu cea mare, pentru un temei
foarte u§or de 'nteles. Agricultorul nu se deda in
tot titnpul aaului la munca campului, ci este silit
prin schimbana ano-timpurilor a se abtine mai multe
luni de la dOnsa. In lunile de iarnd agricultorul mun-
cesce in deob§te foarte putin: din and in cand cate
uà caratura i nimic mai mult.
El perde deci acest timp in nelucrare §i este e-
vident c6., ori cat de mu1t6 muncl ar pune el in
acel restimp de nelacrare, intru pregairea unor pro-
ducte industriale, el tot ar ca§tiga, de vreme ce,
stand WA a lucra nimic, nu produce nimic. Aici
sat un avantagiu pe care chiar industria casnicl ii
are asupra industrii mari. Aceasta nu utiliseaz6 nici
uh' datrt un timp; de alt-fel perdut, pentru produc-
tiunea sa ; industria casnica are la indemana un a-
semene timp, care o pune in stare a produce chiar
mai eflin de cat industria mare. Observdm ea mai
ales femeile sunt destoinice pentru u multime de
industrii, care cer ua dibkie mai mare a manii §i
un gust mai ales in intocmirea productelor lor. Chiar
daca barbatul lucreazA ce-va in timpul ernei, fe-
meia insa de sicur c'a nu lucreazá nimic, §i nu este
oare u. adev6ratà phräduiala de avere timpul acela
perdut in nelucrare ?
Fiind-ca am aratat ch industria casnicä la un po-
www.dacoromanica.ro
por agricol ar putea s subsiste alaturea cu indus-

tria mare, trebue s ldmurim intrebarea: cum se
face de a putut disphrea aproape cu totul industria
micd din tiara noastra., care de alt-fel prin ocupa-
tfiunea sa agricold, lasä atata timp liber satenilor
spre a'i produce obiectele de cdpetenid trebuincioase
nevoilor lor.
Noi credem cä pricina plräsirei ocupatiunilor in-
dustriale de care poporul roman e va gasi inthi
in ordinea morald, apoi in cea economicd. Econo-
mic vorbind t6ranul gäsia interesul gu a tese palm
in casd la el, a topi sumanu, a'0 croi cojoace, a
forma cdciuli, a rdsuci franghia a toarce land 0 a.ta
mai departe ; dar el a fost desgutat de asemene in-
deletniciri potrivit cu injugarea lui tot mai grea la
munca proprietarului. In vremile vechi tkanul era
impilat, insd mai mult de ocarmuire prin dari arbi-
trare, era incalcat de ostiri strdine, suferea mult,
dar suferinta sa era intamplátoare i munca sa, find
libel* putea prin opintelile sale. srt pund la lee _ce
Ii rdpea vinlinta sau nedreptatea. De cand s'a des-
voltat agricultura mare, bratele tdranului au fost
robite proprietarului, munca sa a fost incordatd pand
la sfáramarea puterilor sale §'a intregei sale farnilii.
i pentru aceasta munc d. atat de incordatit, ce cr1-
0iga el ? abia atata pentru a nu peri de foame. Or
cat ar munci el, vede cit nu poate s. 'ndrepte ti-
cdloasa lui soarta §i d'aici Ia despretuirea muncei
nu e de cat un pas. Acest pas tkanul l'a fAcut ;
www.dacoromanica.ro
STUDIL ECONOMICE. 249
el nu vede in muncl un isvor de imbunaatire al

soartei sale, care s'o infloreascl in proportii cu si-
lintele puse, cA numai cat IA fatalitate impusa pe
capul s6u, care nu'i dA de cat strictul neeesar spre
a nu muri de foame, §i de care deci, cand se poate
mantui, este eel mai fericit.
Tot in aceasta desperare, coboratA in sufletul s6u
prin soarta lui ticaloasa., sta causa intinderii tot mai
mare a betiei in poporul de jos. Betia nu este un
vitiu curat fisic ; ea are §i ug. parte intelectualA; no-
tiunile plAcute ce infloresc in creer §i te fac A uiti
trista realitate. In vremile vechi t6ranul nu era be-
tiv, cAci nici se cunoseea rachiul, §i vinul nu irn-
bAta nici a§a de tare, nici a§a de rApide. Consuma-
tia rachiului a crescut de and a inceput a se des-
volta marea agriculturA (1834). Intinderea a§a de
estraordinara a betiei trebue deei, ea vitiu intelec-
tual, sA aiba. nisce cause psihice, intelectuale sau mo-
rale, §i acestea sunt de gasit in starea cea atat de
miserabilA a tAranului, caci este singura fericire ce
o gustA pe pAment. Dad n'ar fi së se schimbe
soarta tëranului am spune : Ihsati-i betia, lasati sin-
gura mangaere acestei clase desmo§tenite de bunu-
rile acestei lumi !
DupA incordarea ne-rnai pomenitA a intregii fa-
milli in timpul verei, vine reactiunea naturall, pro-
portionalA in tot-d'a-una cu activitatea desvoltatA,
prostratiunea puterilor, dorinta de odihnl, pe care
Oranul mr 0 poate gAsi de cat iarna; §i atunci el
www.dacoromanica.ro
nu lucreaza nimic, pentru a compensa ast-fel opin-

tirile sale supra-omenesci din timpul verei. Dacg el
insa nu muncesce iarna, se 'mbattt cu atata mai
des, mai ales el §i. nevoia fisic a. a incalzirii corpu-
lui il silesce la aeeasta, trgind el in casa prin care
§uera. vêntul, adecg MIA foc in vet* fara alimente
care sg-i produca caldura intima necesarg vietii. A-
tunci el vinde tot ce mai are la sufletul lui pentru
ug lead'. de rachiu; lana, canipa, Mul pe IMO. re-
colta sa tree la carciumar, §i de unde sb-i mai re-
mann lui ce-va pentru indeplinirea nevoilor sale ?
Nevoia momentului il face sa," se despoae de toate
materiile prime pe care le-ar putea intrebuinta la
lucrari industriale.
Pe rangá aceste cause mai generale, care esplicg
dispositiunea industrii casnice in tara noastrg, mai
trebue adaos una specialg. In timpurile acele cand
munca campului era restransä, sotia §i fetele mun-
citorului n'avea nevoe a e0 cu dênsul la lucru ;
secsul femeesc remanea acasa §i. ingrijea de gospo-
darie, in care mai ales se cuprindea tesutul panzei.
Aceasta indeletnicire se facea mai cu osebire vara,
cad ingustimea locuintei taranului oferia greutati a-
§ezarii stativii in timpul ernei. IntinzOndu-se agri-
cultura sotia, in curand §i fetele cultivatorului tre-
buiau M. iasa la camp §i M. parlseasca dinpreuna
cu casa §i indeletnicirile ce se tin de dansa. Deprin-
derile vechi impedicau pe t6ran de a strepurta in
timpul ernei lucrarea pe care ali a data el o facea
www.dacoromanica.ro
STIMII ECONOMICE. 251
In timp de vara. Tot in acel timp venind 0 war-,

furile cele eftine straine, thrannl se deprinse in cu-
rand a cumpara ceea ce alta data producea singur,
Si
.,
ast-fel se stinse cu incetul industria casnica de
altA data.
Problema reinvierii industriei casnice consla deci
in aceea de a strepurta in timpul ernei lucrdrile in-
dustriale cu care familiile scitenilor s indeletniceau
in timpul verei. Pentru aceasta ar trebui intaiu ca
comunele sevegheze construirea caselor taranesci,
impunendu-le a le face ceva mai incapatoare. Dar
chiar in locuintele ce le au, perspectiva unui cftstig
va impinge de sicur pe taran la lucrari industriale,
de indata ce va aduce in ele putinta de a imbuna-
no putin traiul sett cel atat de cazut. Tot a guver-
nului este datoria de a trezi interesul taranului pen-
tru asemene indeletniciri 0 a lua mesurile de tre-
buinta spre introducerea lucrarilor industriale in ca-
sele satenilor.
lndustriile casnice ce s'ar putea inilinta, ar ft cam
cele urmatoare : torsul chnepei, inului 0 al lanei a ca-
ror fire ar putea alcAtui §'un obiect de esport; re-
sutul acestor fire in pAnze san materii mai groase
de lanai resucitul lor in frAnghii, sfoara, MA, baere
de lane,. Alte done industrii, sau mai bine gicend
culturi industriale, pentru timpul verei, ar fi cres-
cerea albinelor §i. a vermilor de matase. Numarul a-
cestor industrii nu este mare, ele insa au avantajul
d'a. fi foarte generale 0 d'a putea deei fi introduse
www.dacoromanica.ro
mai in toata tara, in cat resultatele dobandite dela

inflorirea lor nu pot fi Para insemnatate. Pentru a
reintroduce aceste irldustrii in deprinderile poporului
ar trebui luate mai multe m6suri.
Intai ca primariile sa.-§i procure un numar de sta-
live ci resboae perfectionate, precurn i aparate de
tors, de resucit franghil sau sfoara, nu mai putin
-an num& de stupi sistemul nou; ci gmanta de On-
daci de matase, pe care sa, le cedeze locuitorilor
pentru plata in rate mici Tot la acele primarii, sau
macar la capitalele de judet, s. fil cati-va mecteri
care sa fia indatorati a merge prin comune c'a in-
vëta pe cei doritori aceste deosebite me§te§uguri ci
culturi.
Ast-fel ar fi prO taranii in putinta d'a se deda
la ocupMiuni industriale.
Pentru a trezi interesul spre asemene ocupMiuni,
primariile sau statul sa propuna premii, d'ua cam
data tuturor acelor ce se vor deda la d'ensele, pre-
mu mici, dar care pentru oameni saraci nu 'nce-
teazä d'a avea insemnatate. Cu timpul suma afec-
tata pentru premii sä se imparta la mai putini, a-
cei ce vor fi produs resultate mai satisfacatoare
c'atunci premiile sd se prefaca pe cat se va putea
in obiecte folositoare.
Pentru introducerea acelor industrii ce nu pot
lasa forma casnica, precum caramiddria, olaria, sti-
claria, pregatirea mobilelor c'a trasurflor, stoarcerea
Oloiului, facerea cleiului, a sapunului, a luminarilor,
www.dacoromanica.ro
mdcinarea Mimi de lucs, preghtirea scrobelei §.a

pastelor frtinoase, aceea a conservelor alimentare gi
spirturilor distilate ce s'ar putea aclimata la noi in
Ord, trebue luate pentru fi g. care industrie mhsuri
a parte. Cele generale insh de care singuri ne pu-
tern ocupa aid ar fi : imprumuturi din casa statu-
lui cu procente reduse i plath. prin amortisare, es-
positiuni i premirtri a productelor nationale deose-
bite, trämiteri de tineri in OH straine pentru a invhta
metoadele cele mai perfecOonate de producere a di-
verselor ramuri, incurajarea tinerilor ce s'ar ocupa
cu tratarea unor asemene rnaterii i altele d'aceste.
Ne rhmAne de ardtat resultatul general al stdrii
noastre economice asupra soartei ce ne poate a-
§tepta in viitor.
xm
Resurnand invhtäturile ce isvoresc din acest stu-
diu, vom putea afla urrndtoarele adevèruri, pe care
ant dori ca fid-care Roman_ sti §i le 'ntipareascit a-
&Inc in mintea sa, chci ele sunt culese din insä-§i
starea in care el se afla §i-i aratä mijloacele a e§i
din ea.
I. Tara noasträ, muncind urt mulled brutd i pri-
mind in schimb munc h. inteligintä, dá mult mai multä
munch. de cht primesce in schimb pentru uá valoare
mult mai mica.
II. Progresul importului Arii, ce merge de patru
ori a§a de repede ca esportul ei, aratá ch. Ora noa-
www.dacoromanica.ro
254 STUDD ECONOM10E.
strA cade tot mai mult in robirea altor tëri; ca pe

and popoarele Europei i§i reservA tot mai mull
muncA finä a industriei, noi rëmanem tot mai mull.
insArcinati cu munca cea grosolanA a agriculturei,
in cat ne coborim cu 'ncetul la rolul injositor de
sclavi ai civilisatiunei europene.
III. Puterea de productiune a Orli noastre a a-
juns la macsimul ei §'a 'nceput chiar a cädea, caci
sporirea esportului nostru nu provine de la uA 'n-
multire a obiectelor esportate, ci de la uA urcare
a pretului lor. Urcarea pretului obiectelor de hranA
avAnd insA u5. limits. peste care nu poate trece, re-
sultA numai de cat cA cifra esportului nostru va rë-
manea stMionarA, sau va da chiar inapoi.
W. U. taxa propl§esce in economia ei numai a-
tunci cand esportul ei cresce in mod proportional
cu importul. and acest din urmA cresce in dauna
celei d'intaiu, atunci cumpAna bogatiei sale se pleacA
cAtre sdrAcie. Toate t6ri1e din lume se silesc a spori
pe cat se poate cifra esportului bor.
V. Tara noastrh atarnA prea mult in viata ei e-
conomica de viata altor popoare. De §i esistA farA
indoealA uä solidaritate intre deosebitele popoare ale
lumii, totuli este bine ca un popor, la vreme de
nevoe, saii poatA multAmi el singur trebuint,ele sale.
VI. FiA-care tarA este datoare a desvolta in sinul
ei toate soiurile de munch permise de natura ei.
A se deda unui singur fel, §i. inch celui mai de rind,
este a se pune de bunA voih in robirea strainului.
www.dacoromanica.ro
STUDII CONOMICE. 255
VII. Bach Ora noastra nu poate inea deveni un

centru de esport al unor obiecte industriale dare
alte teri, macar sa desvolte acele industrii, care,
multamind trebuintele ei, sa retina in tara ca§tigul
insemnat pe care-1 trag strainii din aceasta impre-
jurare.
VIII. Industria in tam .noastra nu se poate des-
volta prin initiativa privata. Trebue ca Statul sa in-
tervina. D'aceea trebue inceput in industria mare
cu acele ramuri ce pot fi sustinute de Stat. Patrio-
tismul in treburi industriale este un vis in§elator.
IX. Tot prin initiativa Statului trebue trezite in
popor culturile industriale sau irnbunatatirile cele e-
sistinte, caci industriile sunt strins legate d'agricul-
turä i u. tara agricola trebue sa caute a desvolta
mai ales acele industrii care-§i trag materiile prime
din lucrarea pamêntului.
X. In sfir§it tot Statul trebue sa 'ncurajeze ci
creatiunea acelor industrii care i§i au viata lor nu-
mai in clientela privata. Pretutindeni trebue sa se
vada mana Statului cand este vorba de crealiuni
noui.
XI. Nu putem spera nascerea unei industrii ro-
mane de la protectiunea esterna. Positiunea noastra
politica ne va 'mpedica pentru tot-d'a-una d'a ne
putea apgra prin tacse protectioniste. Toota viata
noastra industriala nu se poate aVepta de cat de la
protectiunea interna.
XII. Basa sistinl,ei popoarelor in timpurile mai
www.dacoromanica.ro
noui este puterea bor. Puterea este resultatul bogrt-

Vei. Boghtia nu se poate spori intr'un popor de cat
rafinandu-se munca acestuia. D'aci necesitatea nea-
parata a unei desvoltari industriale.
XIV.
Se pretinde de scoala economic& liber-schimbistit
cit balanta comerciului n'are asolut nici uit inriu-
rire asupra starii de bogatie a unei teri, cit avutia
nu consta in metalele nobile, ci in ori ce fel de
producte care pot multami trebuintele noastre ; cit
banul vine tot-d'a-una acolo unde este de nevoia,
si in sfarsit cit cu cat u& tar& import& mai mult,
cu atat este mai bogatk. Noi credem ca asemene
teorii sunt tot ce poate fi mai absurd si dovada cea
mai bun& cit e asa, este contrazicerea in care ele
au fost pururea cu practica tèrilor ce le-au dat nas-
cei e.
Economia politica nu trebue sa uite cit ea nu se
poate misca in regiunea curata a teoriei, i ca, la-
sand set scape lumea real& de supt picioare, ea
plutesce in vent si nu mai are nici ud temelie se-
aioasa.. Dacit practica tutor terilor din lume tinde la
sporirea esportului i nici uit data la aceea a im-
portului, trebue sit fie IA cans/ fireascit care sl im-
ping& pe oameni la aceasta ; i sit observa ca le-
gile sociale se manifesteazit la popoare in tot-d'a-
una pe calea instinctiva. Cand vedem O. mare mi--
care sau utt apucaturä a oamenilor intr'ua directiune
www.dacoromanica.ro
STUD1I ECONOMICE. 257
oare-care, sA scim cä avem a face cu una din acele

pitted oarbe i fatale care domnese in viata socie-
tAtilor, §i nu trebue atunci sA dojenim societatea cA
nu s'ar potrivi cu teoriile noastre, ci sA cAutAm a
potrivi gandirile teoretici, a§a ca sa. poatA, esplica
viata real&
Banul nu poate fi nici urt. datA indiferinte unei
tdri, cAci represintA uA valoare de schimb univer-
salA i pururea cantata. Ori-ce valori de altA naturA
produse d'ul tat% nu pot sA4 fie de folos, dacA ea
nu le poate consuma sau schimba pe bani, cAci ba-
nul este in tot-d'a-una cAutat, pentru ca-1 poti pre-
face in ori-ce. SA ne inchipuim ea Anglia ar poseda
in fabricile sale de tesut sau in acele de fer, marfA
in valoare de miliarde, pe care insA n'ar putea-o
desface pe pietele strAine. Oare ar fi ea bogatA?
De sigur crt nu. Toate valorile acelea ce sunt cre-
ate numai in vederea d'a atrage metale pretioase
in la Aara., de indatA ce ar perde aceasta insuOre
ar represinta numai un capital mort. Cand uA tarA'
importeazA mult, aceasta o face numai din douè
punte de vedere: sau are nevoe directa de obiec-
tele importate pentru consumatia lriuntrica, sau ele
slujesc ca material pentru pregatirea obiectelor
de esport. Este evident el cu cat uA taxa va fi pusl
in positiune d'a importa mai putine elemente de fe-
lul intAiu, cu cat ea se va afla in stare d'a produce
ea insaii lucrurile pe care trebue sh le consume,
cu atAt va fi mai neatarnatA economic d'alte p0-
17
www.dacoromanica.ro
258 STUDII ECONOMIC&
poare. Baca in loc d'a importa gram le-ar produce

ea singurA, dac a. in loc d'a importa land ar tunde-o
de pe oile sale, MA indoeall ca sara ar ca0iga din
IA asemene impregiurare.
Idealul deci economic al unei tièri ar fi sa nu im-
poarte nimic 0 s5. espoarte cat de mult. Aceasta ing
fiind cu neputiritá, din mai multe pricini uvare
de inteles, resultä câ ori-ce tara trebue sl 0 im-
porteze, in cat din interesul ca0igului comun se
nasce schimbul de valori intre popoare.
Banul nu poate veni in u5. iarä de cat in schimb
pentru altä valoare de consumatje ce o dai pe el.
Resultä deci a pentru a avea bani inteuá t(ara tre-
bue st ai mijlocul d'al atrage, cAci el singur nu vine ;
a§teapta sä fie chemat. Banul insk find nerval a-
vutiei, pe cand cele-l-alte sunt numai mijlocul pen-
tru a ajunge la dansuh se vede din aceasta cum
este periculos pentru uit tarä ca sumele date de dansa
strainatalii pentru valori de consumatie A. intreacrt
in mod statornic sumele primite de lora pentru va-
lori procurate de ea. Cu alte cuvinte este periculos
ca balanta comerciului sit' se piece lung timp in ja-
voarea importului.
La aceastA. macsimä pare a se opune raportul
intre esportul 0 importul Orilor celor mai civilisate
ale apusului, care sunt tot-d'o-data acelea in care
boglia e cea mai mare. A§a urm6toarele cifre ne
arata cg. in toate aceste 16ri cifra importului intrece
p'acea a esportului:
www.dacoromanica.ro
STUDII ECONOMIC& 259
Import Esport
Francia . . 4,743,000,000 1. 3,121,000,000 1.
Germania . 4,176,000,000 * 3,180,000,000 *
Olanda. . . 1,676,000,000 * 1,136,000,000 *
Belgia . . . 1.472,000,000 * 1,112,000,000 *
Italia . . . . 1,262,000,000 * 1,000;000,000 *
La prima vedere nä asemene stare de lucruri
poate 'Area estra-ordinark §i. s'ar parea ck, este cea
mai bunk §i. mai temeinick resturnare a teoriei ba-
lantei comerciului. Observäm insà ca popoarele im-
portä bani nu numai prin pretul mArfurilor espor-
tate, ci *i prin serviciele prestate de ele, prin strk-
inii ce cillátoresc sau petrec in sinul lor, prin in-
treprinderile industriale sau de transport ce le fac
la popoarele streine, prin imprumuthrile inaintate al-
tora din capitalurile lor §i. prin multe alte mijloace
cari nu tree prin varna. §i deci nu pot figura in ta-
bloul importatiunii lor. Oare nenumëratele coritbii §i.
vapoare ale Angliei §i. Olandei n'aduc un ca§tig po-
porului §i statului lor ? Oare strkinii ce visiteazä in
toti anii FranPia, Italia, Belgia §i Svitera n'aduc cu
ei milioane pe care le lask in Orile, pe cad le vi-
siteazA ? Oare companiile de constructiuni de al
ferate sau de transporturi pe apa englese, francese
sau germane n'aduc nici un folos natiunior lor ?
Apoi dac'am putea evalua toate aceste importuri as-
cunse, am vedea urckndu-se oare cifra importatiu-
nilor la egalul acelei a esportatiunei, ha chiar tre-
and peste ea ? Se intelege acum de la sine ca nu
www.dacoromanica.ro
260 STUPH ECONOMICE.
banul in sine face bogatia unei t6ri, caci nu pre-

sinta sea moarta, inteua tara da acesteia putinta
bogatiei, ci facultatea d'al putea atrage fi refine la
(Musa. Asa Spania era bogata cat timp a curs in ea
isvorul aurului american ; dar fiind-ca nu poseda
nici una din indeletnicirile acele ce retin i aduc
aurul inteub, taxa, acest metal trecu numai cat prin
manile Spaniolilor pentru a se opri la t6rile acele
ce-1 castigau in mod trinic prin munca lor. and
slei isvorul minelor Peruviului s'ale Mecsicului, Spa-
ala ramase d'ul data saraca, dovada ca bogatia ei
fusese nu IA. insusire a poporului seu, ci ua haina
de imprumut. Nu aurul sau argintul fac bogeifia u-
nui popor, ci munca sa ; dar aceste doue metale ca-
pitaliseazd munca. Productele acesteia se pierd cat
timp ele sunt incorporate in valori peritoare. Fia-
care productor se silesce a le preface in valoarea
neschimbatoare a banului si nu este preferabile a-
cestuia de cat ua singura alta valoare, acea a pa-
mêntului, in care si banul este adese prefacut.
Ar fi acum inteadevër estra-ordinar ca economia
poporului sa se deosibeascá in esenta ei, i nu nu-
mai in forma, d'aceea a individului. Oare se poate
admite ca ua tara in care indivizii sunt bogati sa
fie saraca s'uä alta in care ei sunt saraci sä fia
bogata? In ce Mg se incorporeaza bogatia indivi-
duald ? In capitalul acumulat. Graul unui proprie-
tar, ferul scos din ua mina, panza esitä din stati-
vele unui industrias, nu sunt capitaluri de cat in
www.dacoromanica.ro
espectativa unei desfaceri 0 realisarea unui ca§tig.

S. ne inchipuim ch s'ar descoperi uh materih mai
trainich 0 mai efting de cat phnza. De indath toate
mhrfurile adunate in rafturile fabricantului d'aseme-
ne materii ar pierde 50 sau mai mult la suth din
valoarea bor. Capitalul adunat de fabricant in forma
phnzei ar disphrea. Ace lasi lucru s'ar intampla child
fabricantul n'ar putea desface un limp mai indelun-
gat marfa sea ; ea s'ar invechi, ar pierde din träi-
nicia 0 valoarea ei. Dach are din potrivà capitalul
seu in bani, el este vecinic; nirnic nu-1 poate dis-
truge 0 schimbärile la care poate fi espus prin tre-
cerea timpului sunt cu totvl ne insemnate.
Balanta comerciului nu poate fi deci fArA insem-
nh't ate pentru uh t,arh, pentru motivul eh banul, re-
presintand capitalul acumulat fi neperitor, este in in-
teresul unei leri a avea cat se poate de mult d'a-
cest capital.
Dar este cu ne-putintA ca toate t,hrile sit alba uh
balaniä comerciale favorabilä; deci trebue ca unele
sh piarda, pe arid allele trebue sh ca0ige. Aceasta
este adev6rat .0 each ce se intemplh: Toate ierile
se silesc a atrage la ele partea cea mai mare de
stock metalic; dar fih-care nu isbutesce in aceasta
de cat potrivit cu deosebitele insu0ri cu care na-
tura a inzestrat-o: boght,file firesci ale phmentului
seu, arzarea sea geografich priincioash, dispositiu-
nile 0 talentele locuitorilor sei. In genere in Europa
puiem spune eh importul 0 esportul tuturor Orilor,
www.dacoromanica.ro
de §i. pentru fie-care an variaza and inteun sens

and in altul, pentru uii timp mai indelungat rl-
mane constant la deosebitele OH. Europa insA in-
treagA trAesce mai ales pe socoteala r6mA§it,ei glo-
bului, esploatand prin munca sea inteliginte, munca
brutA a celor-l-alte Akri. Teri le asiatice §i africane,
republicele din sudul Americei f cate-va ri euro-
pene inapoeate, eacA sclavii pe munca cArora se in-
nalt,A cetatea civilisatA a Europei. Aceste t,èri im-
porta mai mult de cat esportA, si intr'adev6r dara-
verile lor se soldeazg in tot-d'a-una prin un deficit
brinesc. Intre aceste State ne-fericite a intrat de cati-
va ani incoace §i Romania, a-nume de and au
patruns in ea viat,a §i. civilisal,ia Apusului. De §i. a-
nil din nainte de conventjunea comercialg cu Aus-
tria aratà in tabelele esportului §'ale importului un
prisos a celui &Mini asupra celui d'al douilea, to-
tu§i noi credem ca. in tot-d'a-una, de la introduce-
rea viet,ei civilisate, Romtinia a seas mai multi bani
din tarei de edt a introdus. Intr'adev6r and au dis-
pant averile cele mari ale boerilor nostri in prä-
pastia fAra fund a lucsului occidentale ? Tocmai
in acei ani in care vämile noastre aratA un esce-
dinte la esportat,iune. Precum veniturile unei tëri nu
intrA numai cat prin calea vamilor. asa i cheltue-
file sale nu es numai cat p'acea poarIA. SA amintim
sumele uriase cheltuite de Ora noastrd in petrece-
rea Romanilor in str6inAtate la Mi., la invètaturA
sau §i alt-fel, doba.nzile §i anuitMile platite de -tarh
www.dacoromanica.ro
de cand s'a introdus sistemul imprumuturilor; sa. lu-

am apoi in privire cä cliiar imprumuturile private
s'au facut ii se fac inca tot cu capitaluri strdine,
in cat dobanda lor o platim tot care strdini, §'atunci
numai vom avea ud. idea adevërata. despre Ofra
banilor e§i0 din lard.
S. poate insa ca un popor sh importeze mult timp
mai mult de cat esporteazd? De sicur ca. nu Mid.
ea poporul espus unui asemene mers sd soldeze prin
alta valoare de cat banul deficitul banesc. Acea va-
loare, eardsj trainicd ca §i banul, este pamentul sen.
Ceea ce lipsesce in bani se plátesce in pament, pand
ce poporul este cu incetul espropriat de sträini, pand,
ce ajunge i/ot in propria lui Ord.
Cu ce sunt asicurate toate imprumuturile noastre
atat publice cat §i private de la sträini ? Cu Tamen-
tul nostru. Statul ipoteceazd domeniile sale §i pri-
valii mo§ia. Chiar creditul fonciar care a mai sca-
pat pe proprietari din ghiarele cametei, ce este el
alt-ceva de cat un mare imprumut contractat la
strdini pentru a scdpa de lepra imprumuturilor mici?
Titlurile acestui a§ezdmant se afla mai toate in mai-
nile strdinilor, cad au procurat banii trebuincio0
pentru a scdpa proprietatea din manile camatarilor.
Ce este insä IA ipoteca? Este un drept eventual de
proprietate. Deci proprietatea cea mai mare a pd-
mèntului nostru este eventual in manile streinilor.
Fia-care strein poseda un titlu d'al poporului ro-
man, poseda ul bucdtica de pam&it represintat prin
www.dacoromanica.ro
26 I STUDII ECONON1C8.
(wet titlu. Eventualul insh se poate schimba in de-

finiliv, 0 nu este nici uh data intelept a-0 da pro-
prietatea de pam'ent in ma.nile strilinilor, caci drep-
turile politice nu sunt la urma urmelor de cht con-
secinta proprietatii phmentului, i perderea proprie-
thtii este identich ca acea a esistentei nationale.
Each deci unde am ajuns cu gospodária noastrd
de pan'acum. Am contractat, prM chellueli mai pre-
sus de puterea producaoare a poporului nostru, da-
torii care straini, pe care neputandu-le plati all-
fel, am garantat acea plata cu basa chiar a esis-
tintei noastre nationale, cu phme'ntul nostru. A so-
sit momentul suprem ca sä indreptam uä asemene
ri-ithcire ne-ertath, sh ràdichm esportul t6rei noastre.
sa ne emancipam intru cat-va macar de straini, in
privinta obiectelor ce le-am putea produce la noi,
sh restatornichn eark0 pe temelii solide economia
poporului nostru §i s'ajungem earki sthpani fara
parta.0 a pdmêntului mo0enit de la strhbuni. La a-
ceasta mare regenerare economica trebue 0 a in-
ceput sá lucreze partita liberala.
SFIRSIT.
Ow-
www.dacoromanica.ro
MARE DEPOU DE PIANE si PIANINE
S. SAMITCA, CRAIOVA..
lihrariaEdituraComerein de hartie--MusicaEs gros si detail
Am onórc a recomanda onor. public marele meg depot:

de .Piane si Pianine, aduse din fabriccle cele mai .renumite
de primul rang.
Instrumentele mele sunt tote de sistemul perfectionat a
cordes croisées, intrunind Mat calitatea tonului, cat si ele-
ganta Ca mobila si garanted pentru tOte instrumentele mele
fara esceptiune, de perfectul lor mecanism si esacta construe-
tie, iiind solid lucrate i fOrte dutabile.
Din tOle pArtile unde am vendut asemenea Piane si Pia-
nine, primesc scrim. d multumire pentru buna calitate, cea
mai bunA dovadA c instrumentele mele sunt preferabile tu
alese cu mare ingrijire.
Rog dar pe onor. amatori de ori unde, a se adresa la
mine si vor fi fOrte multumiti.
Camandele din dictricte 'so efectuédd prompt 0 pe pre-
turf eftine. .
Mande le espediez in provincie mcng pe riscul med

fiind sigur de calitatea lor solid,
, Plata se pOte face si in castiuri lunare.
InM fins,. cu indicarea pre}urilor se trimite
gratiS gi franco tutor perstMelor ce'l cer pnin scrisori francate.
S. SAMITCA,
CRAIOVA.
www.dacoromanica.ro

A.D. Xenopol-Studii-Economice PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A.D. Xenopol-Studii-Economice PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

w� �

L J n RAR 1 A 8, S A ;Il 1 T CA.

1".� Pretul Le. 2.50.

De acea, daca privim in omenire, vedem un fapt

tinde la proAire trebue mai 'int& seefi asigure o

II. Tara noastra agricola.

peile boilor, si ale cailor no§tri se duc in Germa-

III. IntEul pericol al terilor curat

incioase din teri straine va fi pusa, in o atirnare

produc mai mult sau mai putin pretutindene, pe child

IV. Al doile pericol al -erei agricole.

fost inzestrMi de naturh, pe de alta ca avènd nevoe

sale, deci are nevoe de impremerie altaturea cu fa-

democraticd (cdci agricultorii atirnd in tot-dea-una

V. Al treile pericol al terei agricole.

Poporul de la lara., tèranii, cari sunt temelia ori-

din sinul ei. Ingrijirea cea de tot rea a copiilor va

talitatea, pe cand populatia romand scade, cAci nu-

VI. Tara agricola i -ara industriala.

in tara industrialh, luAnduse aminte insA observarea

puse i cari pun in pericol capitalul insu§i sau o

cola 41 dei toad' munca locuitorilor ei in schimb i en-

VII. Tara agricolä i -ara industrialä.

chrora sh se scurgh inhrfurile thrilor industriale in

Ast-fel flind, comercianOi ca§tigl in mod indoit in

tot-dea-una mijloci mull mai urr relat,iunile terei in

VIII. Tara agricola 9i tara industriala.

ductul acestora neputand suporta exporttr §i trans-

tinde necontenit cultura cerealelor si a imputina ast-

Imputinarea vitelor aduce dupä sine neputinta gu-

*). Revue de deux mondes, 1 Mart 1862.

resturile animale i vegetale cari rAman spre exem-

incat vedem cá industria este necesarci chiar pentru

Ix. Cum se lucreaza la noi paniêntul.

care sh nu ne mirdm dach 0 in calitatea acestei

poate strebate co1u sämInei. Aceasta tot din cauzA

in timpuri de sa.ceta. Multi din proprietarii no§tri

X. Resultatele agriculturei noastre.

caci ea atarnh numai cat de la natura, de la ploi

adeca o catime de grau românesc cantare0e mai

*) Acest avantaj l'arn doldndit i noi prin anexarea Do-

la granele noastre este foarte proastä. De pe pietele

fi intins pe lanuri se arde spre a fi prefacut in ce-

stantinopol, taxa cailor arabi. (Se §tie cA in tributul

III). Intrebuintarea cea mai ordinara a vitelor la

XII. Celelalte culturi.

Vinul ee se scoate din vita este vendut in anul

III). Tutunul. Cultura aceasta ineepuse a prospera

XIII. Laissez faire, laissez passer.

se iveste cate o lucrare care cauta sa combata a-

vom gdsi a nici una dar nici una nu au

rului schimb raman cu totul indarat i ca exemplu

XIV. Cum s'au desvoltat industria

dea-una cu greutate cu una veche. Cea veche care

in cat o aline foarte mare de munch engleza era

mai ales cu mesteri uglindari din Venetia, ce nu

mai serioasa. sistemului protectionist si a nu'l mai

rele, came§ile cu altit,e, scoartele, burangicul, toale a-

de chLre oamenii ce nu dispun de mijloace, precum

rul caselor sätenilor : untul ce '1 manchm se aduce

caracterul individual si mai ales dupa acel national.

XVI. Istoria regimului economic.

am primit cererea lor i ordondm ca in conformitate