P. 1
AM_NR02_265x380

AM_NR02_265x380

|Views: 76|Likes:

More info:

Published by: actualitatea_romaneasca on Dec 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/01/2011

pdf

text

original

Italienii mănâncă pâine românească, în timp ce

românii consumă pâinea produsă în Italia
Alina Harja
EDITORIAL
ANUL 1 | NUMĂRUL 2 | 3 - 16 DECEMBRIE 2011 | GRATUIT
R
O
M
A
N
I
A
INFO WIND.IT
AUTORICARICA
INTERNAZIONALE
CUCÂTVORBEŞTI MAI MULT CUROMÂNIA,
CUATÂTVORBEŞTI MAI MULT CUITALIA.
R
O
M
A
N
I
A
INFO WIND.IT
CALL YOUR COUNTRY
SUNĂ ÎN ROMÂNIA
DE LA 5 CENȚI PE MINUT.
EXCLUSIV MODĂ
» PAGINA 2
Notizie, commenti e
opinioni
l’inserto in italiano
» PAG. 11-14
Politic | Economic | Social | Cultural | il ROtaliano | Spiritual | Monden | Sport | Anunțuri | Divertisment
S
ărbătoririle Zilei
Naţionale a Ro-
mâniei au înce-
put, în Italia, în urmă
cu o săptămână. Mai
multe personalităţi ita-
liene au ţinut să ureze,
prin intermediul Actua-
lităţii Magazin, gânduri
bune comunităţii ro-
mâneşti din Italia cu
prilejul evenimentului.
PRIM-PLAN
"Auguri, Romania !"
SPECTACOL
EVENIMENT
COMPETIȚII
Spectacol dedicat Zilei
Naționale a României
» PAGINA 17
Acasă la româ-
nii din Roma
Sergiu Nicolaescu,
premiu pentru carieră
» PAGINA 15
Premiile
PRO CULT
Boxerul român a "recidi-
vat" pentru a noua oară
» PAGINA 21
Lucian Bute,
din nou campion
"Învățăm românii să-și
apere drepturile!"
» PAGINA 7
Sindicaliștii
noștri
CONSULTANT
POLITICĂ
Universitățile românești
se înfrățesc cu cele
italiene » PAGINA 4
Vizită la
București
"Comisarul Cattani",
despre noua producție
româno-italiană
» ACTUALITATE | PAGINA 3
Creatorul Stelian Mosor
și-a împlinit visul la Mi-
lano, în Italia
» MONDEN | PAGINA 19
C
riză economică, ro-
mânii n-au ce mânca,
Euro este cât pe ce să se
prăbușească dar singura
problemă a PSD-iștilor
din ultima lună a fost cum
să dăruiască cea de-a
doua funcție în Stat PDL-
ului. Și, culmea, au și
reușit. Vasile Blaga a de-
venit Președintele Sena-
tului. Asta în plină
campanie electorală. O
oră de aplauze.
Nu i-am văzut dându-și
atât silință să-l dea jos pe
Băsescu. Doar asta face o
opoziție mai peste tot în
lume. În România însă
PSD-iștii sunt mult prea
ocupați să se mănânce
între ei ca să mai aibă
timp să facă și opoziție.
Cu puține excepții.
(continuare în pagina 2)
Cum și-au luat-
o PSD-iștii
SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: www.facebook.com/actualitatea
În UE produsele ali-
mentare sunt contro-
late
Absolut orice produs ali-
mentar fabricat, importat
sau comercializat în inte-
riorul Uniunii Europene,
inclusiv pâinea, trebuie
să se supună regulilor și
standardelor de
siguranță stabilite prin
normativa CE nr.
178/2002, numită pom-
pos „General Food Law”
care prevede ca toate fa-
bricile de produse ali-
mentare să aibă
înregistrată proveniența
materiei prime , tot ceea
ce înseamnă procese teh-
nologice, utilaje folosite
în producerea acestora
și, evident, certificate de
calitate. Mai precis nici
măcar un bob de grâu n-
ar putea fi importat din
România și comercializat
într-o formă sau alta fără
să se știe de unde provine
și ce-i cu el.
În plus, în cazul în care
totuși supermarketurile
ar vinde produse pericu-
loase pentru sănătatea
publică, ar fi, potrivit tot
normativei UE, responsa-
bili penal pentru produ-
sele care se găsesc pe
rafturi.
Am încercat și noi să dis-
cutăm cu reprezentanții
de la Federpanificatori ca
să-i întrebăm dacă erau
la curent cu acest lucru,
însă au evitat să răs-
pundă întrebărilor noas-
tre. Am reușit totuși să
discutăm cu cei de la Col-
diretti, cei care au alar-
mat cotidianul „La
Repubblica”.
(continuare în pagina 8)
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE
PAGINA
2
Jurnaliști, cercetători și
politcieni au vorbit des-
pre relația cotidiană cu
românii, în contextul în
care s pregătește un an
intens de relații econo-
mice, politice, culturale și
sociale între două țări. În
luna iunie, înaltele autori-
tăți ale României și Italiei
au decis în cadrul sum-
mit-ului de la București
ca anul 2012 să fie dedi-
cat României în Peninsulă
și Italiei în țara noastră.
La nivel oficial, România
a fost deja felicitată de
către primarul Romei,
Gianni Alemanno, sâm-
bătă 26 noiembrie, a
anunțat cotidianul Cor-
riere della Sera în ediția
de luni, 28 noiembrie.
Edilul-șef a fost invitat la
un spectacol românesc și
i-a invitat pe cei 3.500 de
români aflați în sală să fie
mândri că sunt europeni.
“Sunteți prietenii noștri
și amintiți-vă că puteți
vota (n.r alegeri adminis-
trative). Simțiti-vă ca lo-
cuitori ai Romei. Există
perosoane corecte și per-
soane care greșesc: voi
lucrați și contribuiți. Voi
sunteți adevărata Româ-
nie”, a declarat Gianni
Alemanno.
Primarul Romei /partidul
Poporul Libertății/ a câș-
tigat alegerile în 2008,
iar unul dintre punctele
sale pe agenda electorală
era protejarea locuitori-
lor orașului de „imigranții
violenți”. Sâmbătă seara,
Alemanno a afirmat că
sunt lucruri de domeniul
trecutului. Aceeași teorie
o confirmă și responsabi-
lul studiului Dossier Cari-
tas Migrantes, Franco
Pittau, care anual cerce-
tează situația reală a ro-
mânilor din Italia, de la
numărul prezențelor din-
colo de statisticile oficiale
și până la lista săptămâ-
nală de cumpărături a
acestora.
„Am fost foarte dezamă-
git anii trecuți din cauza
relațiilor tensionate între
români și italieni. Acum
pare că situația s-a liniș-
tit. În momentul de față,
atât România cât și Italia
au multe probleme. Eu le
doresc românilor care se
află în Italia să fie de aju-
tor atât localnicilor pen-
tru că trecem printr-un
moment dificil, cât și pro-
prie țări. La mulți ani, Ro-
mânia!” a declarat
Franco Pittau pentru Ac-
tualitatea Magazin.
Jurnalistul Corrado Gius-
tiniani , curatorul blogu-
ului „I nuovi italiani” de
pe site-ul cotidianul Il
Messaggero, a rămas im-
presionat de „sufletul” pe
care îl pun românii în tot
ceea ce fac. „Fetița mea a
avut de când s-a născut
bone românce. Prima din-
tre ele, Ramona, ne sună
în fiecare an să ne felicite
cu ocazia diferitelor săr-
bători. Și în prezent
avem o bonă extraordi-
nară în persoana Gabrie-
lei”, a povestit jurnalistul
italian. Și Corrado Giusti-
niani i-a felicitat pe româ-
nii din Italia.
Și deputatul Alessio Bon-
ciani (UDC), vicepre-
ședintele Asociației
Parlamentare „Amici
della Romania” a ținut să
transmită românilor un
mesaj în paginile ziarului
nostru. „Sunt convins că
ceea ce se întâmplă zilele
acestea în Italia ne ajută
să privim lucrurile dintr-
o altă perspectivă, să ne
gândim la un nou model
de cetățenie, în primul
rând europeană. Ultimile
declarații făcute de
președintele Napolitano
și de numeroși politicieni
par să meargă în această
direcție, în direcția des-
chiderii față de imigrație,
în integrarea ei. Acest
lucru ne apropie tot mai
mult și de comunitatea
românească care trăiește
și muncește în țara noas-
tră, de copiii români care
studiază în școlile noas-
tre, care se joacă îm-
preună cu fiii noștri. Cred
că este important în
această fază ca românii
din Italia să se implice tot
mai mult în viața politică
și socială a Italiei, inclu-
siv participând la alege-
rile administrative din
Italia și prin vot. Ziua
Națională a României tre-
buie să o sărbătorim îm-
preună, având în vedere
istoria care ne leagă, ră-
dăcinile creștine comune
ale celor două popoare.
Urez tuturor ca această
sărbătoare să constituie
și o redescoperire a valo-
rilor naționale și a spiritu-
lui nostru creștin. La
Mulți Ani, România!”
Nu puteam să-l excludem
pe deputatul Guido Melis
(PD), președintele Grupu-
lui Interparlamentar de
prietenie Italia-România.
„Românii au traversat
momente cu adevărat di-
ficile în Italia”, ne spune
acesta. „Cu schimbarea
guvernului din Italia,
însă, am speranțe ca
acest moment să fie
depășit. Avem nevoie de
imigrație, avem nevoie de
români, comunitatea cea
mai apropiată de noi din
toate punctele de vedere.
Copiii români din Italia se
vor simți din ce în ce mai
italieni, însă această nouă
identitate va păstra în ea
și specificitatea româ-
nească, aducând o va-
loare în plus noi noastre
societăți care, pe zi ce
trece, devine tot mai mul-
tietnică, tot mai multicul-
turală. Eu, personal, am
ajuns să cunosc foarte
bine românii, atât cei din
Italia cât și cei din Româ-
nia, datorită și omologu-
lui meu de la București,
Senatorul Sorin Bota că-
ruia țin să-i mulțumesc și
pe această cale. În Româ-
nia m-am simțit ca acasă
și m-a mișcat întotdeauna
ospitalitatea de care știți
să dați dovadă. Vă
meritați pe deplin locul în
marea familie a Europei
Unite. La Mulți Ani, Ro-
mânia!"
“Cea mai mare urare pe
care o pot face românilor
din Italia este să fie așa
cum sunt: o comunitate
perfect integrată în țara
noastră”, a declarat euro-
parlamentarul Potito Sa-
latto (FLI) pentru
Actualitatea Magazin.
"Auguri, România!"
(continuare din pagina 1)
În fine, cert este că
după un tamtam media-
tic fără precedent,
după ce Mircea Geoană
ne-a oferit și el un spec-
tacol demn de o come-
die pe care am putea-o
numi „Vreau fotoliul,
nu vă dau fotoliul meu”
, PSD-iștii au reușit să-
i fure fotoliul, însă în fa-
voarea PDL-ului. Au
încercat ei să-l pună pe
Titus Corlățean în locul
lui Geoană, dar n-a
ținut. Nici măcar toată
alianța de dreapta-cen-
tru-stânga, denumită
pompos USL, nu l-a
votat. Și când te
gândești că până si
președintelui Traian
Băsescu i se făcuse
milă de ei și-i averti-
zase că poate să le
salte și singura funcție
importantă din Stat pe
care o aveau.
Și uite-așa se explică și
faimosul acord cu PD-
ul italian al lui Pierluigi
Bersani. Berlusconi a
rămas atâta timp la pu-
tere și mulțumită așa-
numitei opoziții. Silvio
a părăsit Guvernul ita-
lian pentru că ai lui l-au
săpat. Nu pentru că
PD-ul (și aici, cu puține
excepții) ar fi făcut
opoziție. Bine, mai întâi
cei din PD ar trebui să
fie de acord unul cu ce-
lălalt măcar într-o
privință, lucru care nu
se întâmplă absolut ni-
ciodată. Ca în PSD de
altfel.
În sfârșit sunt de acord
cu cine afirma (cred că
Victor Ponta era) că
cele două partide sunt
înfrățite. Corect! Ba
chiar aș spune gemene.
DITORIAL EDITORIAL
de Olga Simion și
Alina Harja
Pâinea noastră cea de toate zilele...
Cea românească este made in Italy, iar cea italiană este made in Romania
Sărbătoririle Zilei Naţionale a României au început, în Italia, în urmă cu o săptă-
mână. Mai multe personalităţi italiene au ţinut să ureze prin intermediul Actualităţii
Magazin, gânduri bune comunităţii româneşti din Italia cu prilejul evenimentului.
În urmă cu câteva zile cotidianul „La Repub-
blica” publica în prima pagină o anchetă sem-
nată de Paolo Berizzi prin care afirma că un
sfert din pâinea care este pusă în vânzare în
magazinele italiene este de fapt pâine făcută
din aluat congelat importat din România. Pe un
ton cât se poate de alarmant, autorul lăsa să se
înțeleagă că de fapt, această pâine ar fi de
proastă calitate și că ar putea constitui un pe-
ricol pentru sănătatea consumatorilor. Ca
susținere a acestei teze, cotidianul italian pu-
blică un interviu cu reprezentanții asociației
brutarilor italieni, Federpanificatori, care afirmă
că „nimeni nu poate controla calitatea aluatu-
rilor congelate”.
Noi de la Actualitatea Magazin am decis să
desfășurăm o contra-anchetă ca să vedem dacă
lucrurile sunt chiar așa cum le descrie presti-
giosul cotidian italian. Iată ce am descoperit
noi:
Sergiu Nicolaescu,
premiat la Roma
Sergiu Nicolaescu, unul
dintre regizorii români
din generația veche, a
fost premiat pentru în-
treaga sa carieră în
data de 19 noiembrie,
la Roma, în cadrul Fes-
tivalului de Filme Medi-
teraneene MedFest,
unde România, Egiptul
și Tunisia au fost invi-
tate de onoare. Presti-
giosul premiu i-a fost
conferit lui Sergiu Nico-
laescu de actorul Omar
Sharif, invitat special în
cadrul aceluiași eveni-
ment. Sharif, cunoscut
în Italia pentru filmele
sale alături de simbolul
cinematografiei italiene
Claudia Cardinale, s-a
declarat onorat să-l pre-
mieze pe regizorul
român.
Familiile a doi italieni
condamnaţi pentru
violenţă sexuală asu-
pra unei românce au
distrus o sală de ju-
decată
Familiile a doi italieni
condamnați luni la
peste opt ani de închi-
soare sub acuzația de
violență sexuală asupra
unei minore de naționa-
litate română au reac-
ționat cu agresivitate la
citirea sentinței în sala
de judecată a Tribuna-
lului din Velletri, o loca-
litate aflată la 80 de
kilometri distanță de
Roma. Rudele celor doi
italieni găsiți vinovați
au distrus sala de jude-
cată, rănind forțele de
ordine și personalul Tri-
bunalului din Velletri.
Carabinierii au arestat
20 de persoane sub
acuzația de sechestrare
de persoană, pagube
materiale, leziuni și re-
zistență opusă organe-
lor de poliție.
Un muncitor de or-
gine română şi-a
pierdut viaţa la Pia-
cenza
Cetățeanul român Ghe-
orghe Bărbuță (37 de
ani) și-a pierdut viața
marți, în localitatea
Rottofreno /Piacenza/,
unde lucra ca muncitor
în construcții. Victima a
căzut de pe acoperișul
casei la care lucra. El
și-a pierdut echilibrul și
s-a prăbușit de la o înăl-
țime de 3 metri. În
urma impactului cu
solul, bărbatul a dece-
dat pe loc. Gheorghe
Bărbuță a lăsat în urmă
doi copii de vârstă preș-
colară. În aceași zi, alți
cinci muncitori italieni
și polonezi și-au pierdut
viața în centru și sudul
Italiei.
Român omorât de
prietenul lui italian
Francesco Olivetto, un
italian în vârstă de 50
de ani și-a omorât cu un
topor prietenul, Adrian
Anghel, un român de 36
de ani din Târgu Jiu, re-
zident de ani buni la
Castrovillari în Cala-
bria. Din primele cerce-
tări se pare că cei doi ar
fi băut împreună, iar
victima i-ar fi făcut
avansuri italianului.
Suspectul este cel care
a chemat carabinierii
pretinzând că l-ar fi
găsit mort. Acum se află
în arest acuzat de omor
deosebit de grav.
ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATE
PAGINA
3
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
Î N F A M I L I E
De sarbatori Vorbesti cât poftesti cu
www.digimobil.it .digimobil w w w .it .digimobil
Itaker
Michele Placido, rămas
în memoria colectivă
ca şi comisarul Catani
din serialul anilor 90,
„Caracatiţa”, a ales să
debuteze în rolul de
producător alături de
Bobby Păunescu.
Cei doi au abordat un su-
biect de actualitate pri-
vind prejudecățile la care
sunt supuse minoritățile
migratoare atunci când
ajung în țara-gazdă.
Tema filmului pornește
de la povestea italienilor
emigrați în Germania la
sfârșitul secolului trecut.
Placido a fost inspirat de
relele tratamente la care
erau supuși conaționalii
lui, numiți peiorativ, „ita-
ker”, de către localnici.
„Aceeași situație o trăiesc
astăzi și românii în Italia
unde prejudecățile au
fost alimentate de politi-
cieni și mass-media”, a
explicat producătorul.
Michele Placido l-a întâl-
nit pe Bobby Păunescu în
urmă cu doi ai la celebrul
Festival Cinematografic
de la Veneția. Perechea
nedespărțită Bobby Pău-
nescu-Monica Bârlă-
deanu l-a cucerit pe
regizorul italian. Imediat
s-au țesut planuri de cola-
borare. Monica a jucat
deja în două filme regi-
zate de Michele Placido.
„Comisarul Catani” a fost
impresionat de talentul
actriței românce iar cu
producătorul român a re-
găsit un consens profe-
sional.
Filmările la pelicula „Ita-
ker” au început în Româ-
nia în luna septembrie.
Echipa s-a mutat apoi în
regiunea nordică a Italiei,
Trentino. „Subiectul fil-
mului este adevărat, se
inspiră din întâmplarea
povestită de un prieten
din sudul Italiei care ac-
tualmente locuiește la
Milano, dar în copilărie a
trăit ani buni în barăcile
imigranților din Germa-
nia”, a precizat Michele
Placido. El intenționează
să prezinte filmul la cele
mai mari festivaluri inter-
naționale,”pentru că asta
este rolul unui producă-
tor”.
Bobby Păunescu (foto), la
rândul lui, nu se află la
prima experiență de pro-
ducător al unui film care
tratează tema emigrației.
Societatea lui, Mandra-
gona Movies, a produs în
2009 filmul „Francesca”,
prezentat la Bienala de la
Veneția. În rolul pricipal a
fost distribuită Monica
Bârlădeanu (foto). Filmul
este povestea unei ro-
mânce care visează să
emigreze în Italia și să
deschidă o grădiniță pen-
tru a schimba imaginea
conaționalilor în Penin-
sulă. Producția a stârnit
imediat controverse. Ne-
poata dictatorului Benito
Mussolini, Alessandra, a
depus plângere la Tribu-
nalul Civil din Roma îm-
potriva unor fraze inju-
rioase. Judecătorii, însă,
au hotărât ca filmul să ru-
leze în varianta originală.
Redacția
de Olga Simion
Știri pe scurt
Actorul și regizorul Michele Placido a
povestit în exclusivitate pentru Ac-
tualitatea Magazin detalii din culisele
filmărilor la pelicula româno-italiană
"Itaker".
Filmul care îi va învăţa pe italieni să se comporte cu imigranţii
EXCLUSIV!
ACTUALITATEA POLITICĂ
PAGINA
4
Prima etapă a vizitei a
avut loc la sediul Asocia-
ției Italienilor din Româ-
nia – RO.AS.IT. din Strada
Lipscani nr.19 unde au
fost întâmpinați de depu-
tatul ce reprezintă comu-
nitatea italiană din
România, Mircea Gro-
saru. Parlamentarii ita-
lieni au putut urmări
expoziția „O istorie în im-
agini a emigrației italiene
în România”.
Maramureşul s-a
mutat la Senat ca să-i
întâmpine pe italieni
Următoarea etapă a fost
vizita la Parlamentul Ro-
mâniei unde au fost
primiți cu acorduri
maramureșene de omolo-
gul lui Melis, senatorul
Marius Sorin Ovidiu Bota
(PSD), președintele gru-
pului interparlamentar de
prietenie România-Italia.
A urmat o conferință de
presă și prezenta-
rea versiunii
în limba ro-
mână a vo-
l umul ui
“ Ro mâ -
nii. Mino-
r i t a t e a
deci si vă
pentru Ita-
lia de mâine”
de Guido Melis
și Alina Harja (foto).
“Grupul nostru de priete-
nie s-a demonstrat a fi cel
mai activ din cele două
parlamente”, au declarat
la unison cei doi
președinți. “Asta și dato-
rită relației de prietenie
care s-a creat la nivel per-
sonal și care va rămâne și
după încheierea manda-
tului nostru”.
Apoi senatorul Bota a
făcut o retrospectivă a
unei părți a acțiunilor
grupului, începând cu Fo-
rumul Economic
desfășurat cu un an în
urmă în Italia, relațiile
economice care s-au
creat între partenerii ro-
mâni și italieni cu
ajutorul grupu-
lui, numeroa-
sele acțiuni
c u l t u r a l e
desfășurate
în Italia la
i ni ț i at i va
grupului in-
terparlamen-
tar. “Am putut
fi mai aproape de
comunitatea româ-
nească din Italia, și
Guido, mai aproape de
italiani din România”, a
mai declarat senatorul
maramureșean.
Acorduri Universitare
Pe 11 și 12 noiembrie la Cluj
și la Baia Mare o delegație
a reprezentanților universi-
tăților italiene Marche, Sas-
sari și au semnat un
protocol de colaborare cu
Universitatea de Nord Baia
Mare și cu 3 universități din
Cluj-Napoca. Și acest pro-
iect se înscrie în seria de ac-
țiuni bilaterale efectuate
sub egida grupului interpar-
lamentar de prietenie. Dele-
gația universitară italiană a
fost însoțită și de un repre-
zentant al Asociației Patro-
nale Confindustria din
Italia. “Această asociație se
ocupă, printre altele, cu
pregătirea studenților de
care mediul italian are ne-
voie. Acest lucru ar trebui
să-l facem și noi, nu să scoa-
tem studenți pe bandă ru-
lantă în anumite meserii
care nu mai au căutare și de
care economia noastră nu
mai are nevoie”, a mai pre-
cizat Bota.
“Prietenia înainte de
toate”
Delegația a fost salutată în
plenul ședinței Senatului de
către Mircea Geoană, încă
președinte a Senatului:
“având în vedere momentul
dificil prin care trece Italia”,
a declarat acesta referindu-
se la demisiile cu câteva zile
mai devreme ale lui Silvio
Berlusconi, “faptul că parla-
mentarii italieni au venit în
România, demonstrează că
prietenia dintre cele două
țări este mai presus de
orice”.
Rromii, Scenghenul şi
Radio 105, merele dis-
cordiei în interiorul
delegaţiilor
Au urmat întălnirile la Co-
misia de Afaceri Externe și
la Comisia de Afaceri Euro-
pene a Senatului. Prima
problemă adusă în discuție
a fost în primul rând adera-
rea României la Scenghen.
Atât Guido Melis cât și Aldo
di Biagio au confirmat
poziția exprimată cu puțin
timp înainte de președintele
Italiei, Giorgio Napolitano,
de a susține aderarea Ro-
mâniei la spațiul Scenghen.
“Este doar o problemă biro-
cratică dar care dă un sem-
nal nepotrivit spiritului
European. Țările din Uni-
unea Europeană nu pot că-
lători pe două șine diferite,
una de seria A și alta de
seria B”, au sublimiate cei
doi în cadrul întălnirilor.
Deputatul Claudio D’Amico
(Lega Nord) însă a declarat
că el nu este deloc de acord
cu acordurile Scenghen în
general. “Controalele la
frontieră nu deranjează oa-
menii cinstiți. Doar
delincvenții”, a mai spus
acesta, susținând totuși că
el are o părere foarte bună
despre comunitatea româ-
nească, dar că ar trebui
izolați cei care încalcă
legea.
Delegația italiană s-a
împărțit si pe problema rro-
milor. Dacă pentru Melis și
Di Biagio, problema noma-
dismului trebuie rezolvată
la Bruxelles, pentru
D’Amico , “România trebuie
să-i oblige pe rromi să se
comporte ca ceilalți euro-
peni.”
Și partea română însă s-a
împărțit în două tabere pe
subiectul melodiei “Faccio
macello” a umoriștilor de la
Radio 105. Pe de o parte
Sorin Bota și majoritatea
grupului românesc care au
fost de acord cu partea ita-
liană că nu este cazul să se
dea prea multă împortanță
cazului acestui episod pen-
tru a nu-i face mai multă re-
clamă. “O furtună într-un
pahar cu apă”, au definit
parlamentarii italieni episo-
dul.
Senatorul Viorel Badea
(PDL), președintele Comi-
siei pentru Românii de pre-
tutindeni, a solicitat însă
denunțarea la UNAR și la
autoritățile italiene a comi-
cului italian. De altfel pe
această linie s-a aflat si Par-
tidul Românilor din Italia
care chiar a denunțat
autorităților reprezentanții
radio 105.
Întâlnirile s-au încheiat cu
invitația din partea senato-
rului Sorin Bota de a parti-
cipa la Pro Cult Festival.
"Prietenia înainte de toate"
În zilele fierbinţi după "abdicarea" lui Silvio Berlusconi, o delegaţie
a Grupului Interparlamentar de Prietenie Italia-România din Par-
lamentul italian a efectuat o vizită de lucru în România. 3
universităţi italiene au semnat acorduri cu 4 universităţi
româneşti la iniţiativa grupului.
de Arsenio Silupescu
O delagație a Grupului Interparlamentar de
Prietenie Italia-România din Parlamentul
italian a efectuat o vizită de lucru în Româ-
nia în perioada 13-15 noiembrie. Din
delegația condusă de deputatul Guido
Melis (PD), președintele grupului au făcut
parte și deputații Aldo Di Biagio (FLI) și
Claudio D’Amico (Lega Nord).
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
PSD Diaspora a semnat
un acord de colaborare
cu PD-ul italian
Filiala din Roma a Parti-
dului Social Democrat și
cea a Partidului Demo-
crat Italian au semnat un
protocol de colaborare la
data de 21 noiembrie.
Protocolul reprezintă o
continuare a acordului
semnat între Victor
Ponta, președintele PSD,
și omologul său, Pier
Luigi Bersani, președin-
tele Partidului Democrat
Italian, pe data de 14 ia-
nuarie 2011. Protocolul a
fost semnat la sediul PD
Nazionale din Roma, în
prezența președintelui fi-
lialei romane a Partidului
Democrat italian, Euge-
nio Patane, a secretarului
PD Roma, Marco Miccoli,
dar și a politicienilor ro-
mâni, deputatul Cristian
Rizea, președintele PSD
Diaspora, președintele
Partidului Social Demo-
crat, filiala Roma, Florin
Gheorghe Tătaru și se-
cretarul național Crina
Ene.
Deputatul William
Brînză a distribuit
3.000 de cărţi români-
lor din Perugia, An-
cona şi Veneţia
Președintele Comisiei
parlamentare pentru co-
munitățile de români din
afara granițelor țării, de-
putatul democrat liberal
William Brînză, s-a aflat
în Italia într-o vizită de
lucru în perioada 25-27
noiembrie. Pe lângă întâl-
niri cu autoritățile locale
din cele trei orașe amin-
tite, deputatul a partici-
pat la spectacolele
dedicate Zilei Naționale a
României susținute de in-
terpreții de muzică popu-
lară, Benone Sinulescu și
Elisabeta Turcu. Brînză a
anunțat că anul viitor se
vor organiza trei foru-
muri ale oamenilor de
afaceri români și italieni.
În luna ianuarie, o dele-
gație de producători de
vinuri din Perugia se va
deplasa în România. Ei
intenționează să cumpere
podgorii românești. Cu
prilejul vizitei în Italia,
deputatul William Brînză
a distribuit publicului cu
titlu personal 3.000 de
volume ale autorilor ro-
mâni.
Primarul Romei nu ar
avea nimic împotrivă
dacă fiul lui s-ar logodi
cu o româncă
Edilul șef Gianni Ale-
manno /Partidul Poporul
Libertății/ a participat
sâmbătă 26 noiembrie la
unul dintre spectacolele
organizate de asociațiile
românești cu ocazia Zile
Naționale a României,
scrie cotidianul Corriere
della Sera. În fața a peste
3.500 de români, prima-
rul Alemanno a vorbit
despre relația cu comuni-
tatea românească. “Sun-
teți prietenii noștri și
amintiți-vă că puteți vota
(n.r alegeri administra-
tive). Simțiti-vă ca locui-
tori ai Romei. Există
perosoane corecte și per-
soane care greșesc: voi
lucrați și contribuiți. Voi
sunteți adevărata Româ-
nie”, a declarat Gianni
Alemanno. De la specta-
col a lipsit însă Ramona
Bădescu, delegatul pri-
marului Romei privind
problemele comunității
românești. La finalul
serii, Gianni Alemanno a
afirmat că nu ar avea
nimic împotrivă dacă fiul
lui s-ar logodi cu o ro-
mâncă. “Trebuie să ne
simțim din ce în ce mai
mult europeni. Există în-
totdeauna speculații pe
marginea episoadelor izo-
late și atribuite întregului
popor român, dar pe noi
ne interesează românii
cinstiți”, a conchis Al-
manno.
Sivio Berlusconi, mara-
ton de procese de când
a renunţat la funcţia
de prim-ministru
Fostul prim-ministru Sil-
vio Berlusconi are întâl-
nire în fiecare luni cu
judecătorii de la Tribuna-
lul de la Milano care au
fixat audierile diferitelor
procese pe care le are pe
rol. De când a renunțat la
funcția de prim-ministru,
Berlusconi a participat la
procesele Mills și Media-
set în care este acuzat de
corupție și, respectiv,
fraudă fiscală. Dar cel
mai important proces în
atenția opiniei publice
mondiale se va ține la
data de 2 decembrie. În
dosarul Ruby, Silvio Ber-
lusconi este acuzat de
prostituție cu minore și
abuz de putere.
În România maidanezii
vor putea fi eutanasiaţi
Câinii maidanezi pot fi
eutanasiați în mod legal.
Camera Deputaților a dat
votul final pe legea pri-
vind eutanasierea câini-
lor fără stăpân.
Locuitorii orașelor sunt
cei care vor decide, prin
referendum, dacă vor uci-
derea animalelor sau nu.
Iubitorii de animale au
fost prezenți în sala de
plen și au izbucnit în la-
crimi atunci când au aflat
că maidanezii pot fi omo-
râți.
Vă prezentăm în conti-
nuare cum sunt tratați
câinii fără stăpân în alte
state din UE (sursa: an-
tena3.ro):
GERMANIA
- Câinii fără stăpân
sunt sterilizaţi gratis
de către autorităţi.
FRANȚA
- Câinii şi pisicile fără
stăpân sunt eutana-
siaţi la două săptămâni
după ce au fost ridicaţi
de pe stradă.
SPANIA
- Maidanezii sunt euta-
nasiaţi doar dacă sunt
bolnavi sau agresivi în
adăposturile private;
în cele publice după
şase luni.
ANGLIA
- Câinii sunt eutana-
siaţi dacă nu sunt re-
vendicati de stăpâni în
7 zile.
ITALIA
- Câinii NU sunt euta-
nasiaţi. Abandonul ani-
malelor se pedepseşte
cu închisoarea.
Circ la tribunal cu de-
putatul PSD, Cristian
Rizea
Potrivit portalului curen-
tul.ro, deputatul PSD și
responsabil pentru dias-
poră al aceluiași partid a
“dat recent o adevărată
reprezentanție de circ
combinat cu patetism și
greață în fața
magistraților de Curtea
de Apel Constanța” care
urmau să decidă în pri-
vința confiscării a
300.000 de euro din ave-
rea deputatului.
Potrivit aceleași surse ,
ca să pară mai credibil,
Rizea ar fi venit la termen
însoțit de un „martor“
care să îi susțină ipoteza
conform căreia acesta i-
ar fi împrumutat suma de
300.000 de euro în schim-
bul construcției unui du-
plex. Stenogramele
procesului au relevat fap-
tul că așa-zisul martor
nici nu prea îl cunoaște
pe Rizea, moment în care
deputatul PSD a început
să împroaște cu înjurături
întreaga sala de judecată.
Câteva citate din
declarațiile domnului de-
putat:
- „Cretinii dracului. Nu se
poate așa ceva, eu am
fost în Spania să salvez
comunitatea românească
de acolo și nenorocitul
ăla ordinar ne persecută
politic și pe mine, și pe
colegul meu Băni cioiu
(deputat PSD). Da, o să-l
face eu să nu mai ridice
capul!“.
- „F...u-vă-n..., o să vedeți
voi, sclavilor! Vă f..e Bă-
sescu și vă place!”
Apoi a venit la Roma să
“salveze” și românii din
Italia.
Foştii PDL-işti s-au
apucat de confesiuni şi
au dat şi peste gazetari
Ziarul “Incomod” din
Ploiești s-a apucat să pu-
blice o serie de “confe-
siuni” ai unor foști
activiști PD-L Italia prin
care sunt acuzați deputa-
tul William Brânză și se-
natorul Viorel Badea că
ar trage sforile în dias-
poră, că ar împărți bani
guvernamentali atât
r e p r e z e n t a n ț i l o r
asociațiilor fidele câr și
jurnaliștilor de la Gazeta
Românească.
În vizorul ziarului
ploieștean au intrat
Eugen Terțeleac,
președinte ARI, acuzat că
și-ar băga în buzunar
mare parte din sumele
obținute de la DRRP pen-
tru organizarea spectaco-
lelor, Sorin Cehan,
directorul Gazetei
Românești și Andi Rădiu,
tot de la Gazeta Româ-
nească, acuzați c-ar în-
casa sume consistente
pentru a publica articole
pe placul politicienilor
,Cristian Nuc, vinovat,
potrivit aceleși surse, că
ar vinde datele de identi-
tatea ale românilor
obținute la sindicatul pe
care l-ar fi înființat.
Pe placul redacției Inco-
mod pare însă să fie Ro-
bert Florin Araveicei, un
susținător tot din Italia al
PNL-ului dar și a partidu-
lui nou înființat al lui
Gianfranco Fini (FLI).
ACTUALITATEA POLITICĂ
PAGINA
5
Politicienii români şi italieni
între acorduri, concerte, tribu-
nale şi maidanezi
PE SCURT
de Olga Simion și
Alina Harja
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
ACTUALITATEA ECONOMICĂ
PAGINA
6
IMOBILIARE
Pentru mulţi români
(în special din mediul
rural) emigrarea a de-
venit o oportunitate
pentru dezvoltarea lor
economică şi socială.
Chiar dacă astăzi criza
a schimbat oarecum
perspectivele, viitorul
a rămas incert şi plin
de surprize.
Numărul locurilor de
muncă s-a diminuat,
aceasta însă nu a făcut
posibilă o întoarcere în
masă în România. Mai
mult, conform unor sta-
tistici, guvernul de la Bu-
curești a aprobat zeci de
mii de contracte de
muncă pentru Europa de
Vest. De ce românii conti-
nuă să plece și de ce emi-
granții șomeri nu s-au
întors? Nu contează cât
de dificilă le este viața în
locuințele din Europa, cel
puțin acolo există șansele
unui succes economic
imediat la care emigranții
pot spera pentru a se
menține, rezista în timpul
crizei. În România, tinerii
care nu dispun de suma
necesară pentru achizi-
ționarea unui aparta-
ment, pot "adera" la
proiectul "Prima Casă".
S-a vorbit mult pe
această temă, s-au creat
așteptări, toți ofereau
consultanță specializată,
politicienii erau optimiști,
băncile disponibile să
facă oferte grozave. Oa-
menii de rând au sperat
că aceasta ar fi soluția
impasului lor imobiliar și
că de data aceasta vor
reuși să cumpere casa
mult visată. Dar nu este
ușor… Modificările pe
care le-a adus criza în psi-
hologia clientului de im-
obiliare sunt evidente: se
caută cele mai bune
oferte, la cele mai mici
prețuri. Cu toate acestea,
cererea de pe piață a scă-
zut la mai mult de jumă-
tate față de anul trecut,
datorită crizei economice
care a determinat băn-
cile să nu mai acorde îm-
prumuturi atât de ușor ca
până acum, iar multe din-
tre firmele private au in-
trat în faliment, concedi-
ind foarte mulți angajați.
S-a estimat că piața im-
obiliară a anului 2011 va
intra într-o așa- zisă criză
a sectorului i-mobiliar,
prețurile acestora ajun-
gând la nivelul celor din
2005-2006, când se
putea cumpăra o garso-
nieră confort I cu prețuri
între 15.000 – 20.000
euro, un apartament cu 2
camere confort I putea fi
cumpărat la acea vreme
cu 20.000 – 25.000 euro,
iar un apartament cu 3
camere confort I cu
35.000 – 40.000 euro. Ți-
nând seama că în Europa
și SUA prețul pe metrul
pătrat nu depășește două
salarii medii pe econo-
mie, cele afirmate mai
sus ar trebui să se adeve-
rească; un metru pătrat
construit în blocurile
vechi nu ar trebui să de-
pașească 500 de euro.
Proprietarii de aparta-
mente vechi au plusat pe
piață și au reușit până
acum să obțină un preț
ireal pentru imobilele lor
și de cele mai multe ori
chiar de trei ori mai
mare. Acest fenomen s-a
materializat din cauza
faptului că numărul apar-
tamentelor noi, finalizate
după revoluție și intro-
duse în cursa imobiliare-
lor, a fost infinit mai mic
decât numărul aparta-
mentelor vechi existente
deja, iar cererea a depă-
șit cu mult oferta de pe
piața imobilelor noi. Și to-
tuși, în ultimii 5 ani, ro-
mânii s-au arătat foarte
interesați să cumpere
case în… Italia, pentru a
evita să dea bani pe chi-
rii, dar și pentru că în Ro-
mânia multe dintre
cererile de împrumut
sunt respinse pe motiv că
salariile sunt prea mo-
deste. Prin urmare, româ-
nii sunt campioni la
cererea de împrumuturi
pentru achiziționarea
unei locuințe, însă nu la
ei în țară, ci aici în Italia,
unde piața creditelor este
în creștere. Mai mult de
una din 10 cereri de îm-
prumut pentru achizițio-
narea unei prime case în
Peninsulă vine din partea
emigranților, iar între do-
ritorii străini la cumpăra-
rea unei locuințe pe
primul loc se află româ-
nii. Presa italiană îi re-
marcă pe români ca fiind
comunitatea străină cea
mai interesată să-și achi-
ziționeze o locuință. Dato-
rită investițiilor făcute de
românii care își gândesc
viitorul în Italia, piața i-
mobiliară din Italia a în-
ceput să se revigoreze.
de Corina F. Vatavu
Preţurile la case în România au scăzut la nivelul
anilor 2005-2006
Casă, dulce casă …
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
ACTUALITATEA SOCIALĂ
PAGINA
7
CONSULTANT
Justiţie
CONSULTANT
Sindicat
CONSULTANT
Afaceri
Pentru mai multe informatii si conditii intra pe onditii in tii si c ma or e inf e infor tru mai mult en P a pe tr onditii in
Numai într-o zi am primit
trei telefoane de la trei
clienți români care doresc
să-și dea în judecată anga-
jatorii. Pe timp de criză
numărul acestora este po-
sibil să crească. Din acest
motiv țin să vă explic care
sunt etapele de parcurs
atunci când un conflict de
muncă este în curs.
Cu toate că nu sunt obliga-
torii, tentativele de rezol-
vare a cazurilor pe cale
amiabilă trebuiesc făcute și eu personal trimit o scri-
soare recomandată atât Biroului Provincial de Muncă
cât și angajatorului, prin care solicit rezolvarea fără
a merge în tribunal, unde trebuie să aștepți enorm de
mult timp până să obții o sentință - și clienții români
au, în general, puțină răbdare… atât de puțină încât
sună după două, trei zile de la trimiterea scrisorii și
se așteaptă ca problema să fie deja rezolvată. După o
săptămână telefoanele devin un pic mai agresive și
mă văd constrâns să explic că o scrisoare recoman-
dată are nevoie de 2-3 zile ca să ajungă și că angaja-
torul poate nu a sunat și că sunt angajatorii cei care
trebuie să propună o soluție pentru a rezolva conflic-
tul de muncă.
E bine de știut că în Italia, avocatul trebuie să res-
pecte anumite proceduri, anumite căi și că o dată tri-
misă recomandata, trebuie să aștepți să te sune
avocatul celeilalte părți. Dacă suni tu pe cineva care
nu ți-a răspuns este semn de slăbiciune și este de evi-
tat… cum, de altfel, este de evitat și să arăți că ai o
nevoie disperată de bani… pentru că în acest caz,
șansele de a fi plătit devin aproape nule. Eu sunt de
părere că termenul rezonabil de așteptat de la mo-
mentul expedierii scrisorii este de o lună, pentru a
permite angajatorului să se consulte cu un avocat și
să vadă care sunt opțiunile. De obicei, angajatorii
care au intenția să rezolve conflictul trimit o propu-
nere de negociere și mi s-a întâmplat des să închei
conflictul în mod satisfăcător pentru clientul meu în
15 zile. Dar sunt și cazuri în care cealaltă parte nu
răspunde și atunci începe un proces care poate dura
chiar doi sau trei ani, fără ca avocatul să poată face
nimic. Nu are sens să vă supărați pe avocat. Mai ales
că riscați ca și el să-și piardă răbdarea și să trebu-
iască s-o luați de la capăt cu un alt avocat care se va
regăsi în aceeași situație ca cel la care ați renunțat.
În Italia, am mai spus-o și o repet, justiția este lentă,
serviciul poștal este lent și ineficient - dar asta se în-
tâmplă pentru absolut toată lumea. Deseori am văzut
că există tendința să se creadă că avocatul ar fi vân-
dut doar pentru că lucrurile nu merg așa cum ne-am
dori. Nu este așa: foarte probabil avocatul nu are
nicio vină pentru întârzieri. Îi îngreunați și lui munca
și-l obligați în cele din urmă să vă trateze ca și clienți
de seria B. Nu uitați că este și în interesul avocatului
să încheie conflictul cât mai repede ca să-și primeasă
și el onorariul. Și el este, la rândul lui, o victimă a la-
cunelor sistemului italian de justiție.
Rezolvarea pe cale amiabilă a
conflictelor de muncă
FENEAL Uil este sindi-
catul care vine în
ajutorul tuturor mun-
citorilor ce operează
în ramura construcţii-
lor, în domeniul prelu-
crării lemnului, al
extracţiei şi prelucră-
rii pietrei şi al sectoa-
relor adiacente.
Printre sutele de an-
gajaţi, doi consultanţi
de origine română
menţin permanent le-
gătura cu angajaţii pe
şantierele de la Roma.
Activitatea zilnică a sin-
dicatului Feneal Uil se
împarte între apărarea
intereselor economice
ale muncitorilor, susține-
rea drepturilor materiale
și morale ale acestora în
câmpul muncii, dar și im-
plicarea în dezvoltarea
societății italiene. Feneal
Uil susține integrarea
imigranților în comunita-
tea italiană și protejarea
intereselor și valorii so-
ciale ale acestora. Fe-
neal Uil e angajat în
contractarea colectivă și
contactul permanent cu
mediul afacerist, impli-
cându-se în verificarea și
monitorizarea locurilor
de muncă, a gradului de
ocupare al acestora în
scopul creșterii nivelului
profesional în toate sec-
toarele de activitate. Un
alt obiectiv în planul de
lucru al sindicatului îl re-
prezintă controalele ri-
guroase ale normelor de
protecția muncii și
igienă sanitară pe șan-
tiere și în fabrici.
Muncitorii primesc
consultanţă legală şi
fiscală
Sindicatul impune socie-
tăților corecta aplicare a
contractului colectiv de
muncă și a legislației în
vigoare. Înscrierea mun-
citorilor la sindicatul Fe-
neal Uil nu e doar un
drept, ci și o necesitate.
Ajută la cunoașterea
drepturilor și a îndatori-
rilor. Sindicatul oferă po-
sibilitatea de a verifica
pe fluturașul de salariu
dacă angajatorul a plătit
impozitele. Muncitorii
pot primi sfaturi cu pri-
vire la siguranța și com-
portamentul la locul de
muncă. Nu în ultimul
rând, sindicatul mediază
conflictele între angaja-
tori și angajat și întoc-
mește documentația
adresată instituțiilor vi-
zate: INPS, INAIL,
CASSA EDILE etc. Acest
lucru poate da rezulta-
tele așteptate dacă în-
scrierea se face înainte
de izbucnirea tensiuni-
lor, pentru a preveni sta-
rea de beligeranță între
angajat și angajator.
Sindicatul muncitorilor
vorbeşte româneşte
O mare parte a băncilor
din România sunt priete-
noase cu nevoile de fi-
nanțare si mai ales de
refinanțare ale clienților.
Este foarte adevărat că,
începând de anul viitor,
băncile nu vor mai
acorda credite atât de
simplu cum o făceau
până acum. Dacă până în
prezent, de la începutul
crizei, am simțit, fiecare
dintre noi, că băncile au
modificat politica de cre-
ditare a persoanelor fi-
zice prin măsurile
prudente adoptate, evi-
tând clienții cu o eligibi-
litate îndoielnică, de
anul viitor, băncile vor fi
obligate să-și pregă-
tească noile norme după
regulamentul BNR care
va intra în vigoare. Cre-
ditele de consum în va-
lută vor avea o ajustare
puternică, mai ales cele
garantate cu ipotecă, pe-
rioada de acordare scă-
zând la 5 ani, de la 25
ani sau chiar 30 de ani
cât este în prezent. Pre-
vederile noi privind cre-
ditarea populației se vor
aplica creditelor pentru
achiziții imobiliare doar
în mică măsura. Avansul
minim în cazul acestor
credite imobiliare în
EUR va fi de minim 25%
din valoarea tranzacției.
Restricția mai puțin dură
în privința creditului ipo-
tecar în valută va fi pen-
tru acele persoane care
obțin venituri în aceeași
valută cu cea a creditului
sau pentru cele care rea-
lizează venit/salariu in-
dexat după cursul de
schimb; în cazul aces-
tora avansul va fi de
minim 20% din valoarea
tranzacției. Pentru credi-
tele în alte valute (franci
elvețieni , dolari) avansul
minim va fi de minim
40%. S-a considerat că,
având în vedere pe-
rioada de creditare mai
îndelungată la creditele
ipotecare, nu se poate
ține cont de șocuri mari
ale cursului de schimb
sau creșteri de dobândă.
Cei care doresc să con-
tracteze un credit pentru
casă vor trebui să su-
porte un avans de minim
15%, dacă se orientează
către un împrumut în lei.
Afectate vor fi creditele
de consum , acestea fiind
cele mai solicitate cre-
dite de până acum și
care se vor acorda, după
noul regulament BNR,
pe cel mult 5 ani.
Băncile trebuie să mai
țină cont în cazul acordă-
rii de credite să evalueze
gradul de îndatorare și
din prisma:
• creșterii cursului de
schimb cu 35,5%-40,9% ,
în funcție de valuta îm-
prumutului;
• posibila creștere a
ratei dobânzii cu 0,6%;
• riscul ca venitul clien-
tului să scadă cu 6%.
Aceste situații vor dimi-
nua considerabil suma
maximă pe care un client
o poate obține, față de si-
tuația actuală.
Efectele cele mai dras-
tice vor fi în cazul credi-
telor în valută cu
dobânda variabilă, iar
cele mai puțin afectate
vor fi creditele în lei cu
dobândă fixă. Pentru cre-
ditele în valută devine
obligatorie garanția
reală sau personală și
asigurarea de risc de ne-
plată făcută la minim
133% din valoarea credi-
tului.
Noul regulament nu va
afecta programul "Prima
Casă" deoarece acesta
este un program guver-
namental, iar Banca
Națională nu poate im-
pune modificări.
BNR ne ajută să credităm "să-
nătos" de la 1 ianuarie 2012
Iulian Manta și
Florin Bouriță
de Giancarlo Germani
Avv. Patrocinante in Cassazione
giancarlo.germani@identitatearomaneasca.it
Fix 06 71542056 Mobil 329 3121699
Sindicaliștii Iulian Manta și Florin Bouriță sunt la dis-
poziția conaționalilor zece ore pe zi, cinci zile pe săp-
tămână. Ei pot fi contactați la numerele de telefon
(0039) 3487303736 și, respectiv, (0039)3401822608.
Adania M.
Pentru cine doreşte să acceseze credite în pe-
rioada care urmează veştile sunt bune, pe ter-
men foarte scurt.
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
ACTUALITATEA SOCIALĂ
PAGINA
8
(continuare din pagina 2)
Publicăm în exclusivitate
o parte din interviul acor-
dat de Lorenzo Bazzana
(foto) – responsabil Coldi-
retti, și el foarte puțin
informat asupra normati-
velor europene.
I: “Cum a pornit această
anchetă? De la ce anume
ați plecat?”
R: „A pornit totul de la
date, de la numere pri-
vind importurile de la Ro-
mania de produse
derivate din cereale . Și
aceste numere au trezit
în noi o curiozitate. Do-
ream să înțelegem ce fel
de produse ar putea fi
acestea și am descoperit
că era vorba despre alua-
turi congelate ce trebuiau
finisate prin coptură pen-
tru a fabrica pâine. Și de
aici a ieșit știrea.”
Nu un sfert, ci o canti-
tate marginală
I:” Care sunt catitățile?
Despre ce numere discu-
tăm exact? „
R: „ Ca și cantități discu-
tăm de 1, 36 milioane de
kg ce sunt importate în
Italia. Discutăm de o va-
loare de aproximativ 500
de milioane de euro. Este
clar că raportat la o va-
loare totală de peste 7 mi-
liarde de euro de
produse din pâine ce sunt
vândute pe piața italiană,
este o valoare marginală.
Este totuși un flux impor-
tant și semnificativ și ar
fi extrem de interesant să
înțelegem bine cum se
realizează și să avem o
evidență din punctul de
vedere al etichetării. Mie
ca și Coldiretti mi-ar
place să existe o etichetă
prin care consumatorul
să știe exact ce anume
cumpără și abia apoi să
facă propria alegere. Să
poată face o comparație
între produsul pe care îl
cumpără și prețul de
cumpărare, etc.”
I:” Să înțeleg că nu există
obligativitatea de a scrie
pe produse proveniența?”
R: „ Obligativitatea există
pentru utilizarea aluaturi-
lor congelate. Adică este
obligatoriu să fie specifi-
cat dacă pâinea a fost fă-
cută pe loc sau folosind
produse congelate și, ul-
terior, coapte. Dar, din-
colo de asta, nu există o
etichetatură nici privitor
la drojdia care este folo-
sită, nici eventual asupra
unor materii prime semi-
fabricate care s-ar putea
regăsi în produsul final. „
I: „Este vorba practic de
produse de panificație
ambalate sau de produse
care se vând vrac în su-
permarketuri?
R: „ Ar trebui să fie atât
o parte de produse amba-
late cât și o parte neam-
balate. Cât privește
categoriile merceologice
ar fi interesant să verifi-
căm până la capăt acest
lucru. Pentru că, repet,
sunt o serie de pasaje, de
modalități de furnizare,
de confecționare al aces-
tor produse de care nu
știm nimic. Noi ne plân-
gem doar de faptul că
pentru a n-a oară, cum s-
a întâmplat și în cazul
altor produse semi-fabri-
cate, de la cheagurile
pentru mozzarella sau
concentratul de roșii folo-
site pentru derivatele din
roșii, la alte produse cum
ar fi legumele uscate si
altele, există fluxuri de
importuri în Italia și în
Uniunea Europeană care
pierd propria identitate și
asupra cărora consuma-
torul nu are nicio
evidență. Noi remarcăm
faptul că trebuie să existe
oricum o etichetatură
completă a acestor pro-
duse în așa fel încât con-
sumatorul să fie pe deplin
conștient de ceea ce cum-
pără, având în vedere că
plătește produsul respec-
tiv , și să facă alegerea
proprie în deplină
cunoștință de cauză.”
I:„Sunt tocmai producă-
torii de pâine care se
plâng de aceste importuri
masive.”
R:” Este clar că-i vorba de
un fel de concurență ne-
loială. În sensul că, dacă
nu-i etichetat , dacă con-
sumatorul nu știe despre
ce anume este vorba,
atunci ajunge să compare
două bunuri care au ca-
racteristici diferite pe un
singur criteriu care este
prețul. Dar în realitate
pune în balanță două lu-
cruri care sunt total dife-
rite. Este ca și cum ai
compara o înghețată fă-
cută artizanal cu fructe
proaspete cu o înghețată
făcută industrial cu pra-
furi, cu arome , cu alte
chestii. Comparăm două
lucruri care au același
nume, dar din punct de
vedere merceologic sunt
două lucruri diferite. „
„Noi vrem doar eti-
chete”
I: „ În ceea ce privește
importurile în general, în
interiorul Uniunii Euro-
pene nu există un control
asupra a ceea ce se im-
portă?”
R: „ Este clar că în cazul
de față este vorba despre
importuri între două din-
tre cele 27 de țări mem-
bre ale Uniunii Europene.
Apoi știm că pe anumite
categorii de produse cu
anumite țări din Uniunea
Europeană existau încă
controale suplimentare,
limitări, etc. Eu sunt de
părere că dacă aceste ti-
puri de importuri se rea-
lizează, ar trebui făcute
cu toate garanțiile , cu
toate controalele prevă-
zute de lege. Nu vreau să
ma gândesc la ceva de
genul ăsta. Repet, pentru
noi este mai degrabă o
chestie de transparență.
La faza asta ar trebui să
se joace cu cărțile pe față
, să dă lucrurilor numele
lor. După care am putea
descoperi că acestă pâine
este de bună calitate , fă-
cută cu toate procedurile
de rigoare, etc. În cele
din urmă ceea ce solicită
Coldiretti este o eticheta-
tură de origine. O etiche-
tatură de origine este
chestia cea mai democra-
tică care poate exista.
Pentru că în cele din
urmă conduce fiecare
produs , fiecare elemente
la caracteristica sa efec-
tivă. Putem descoperi, de
exemplu că roșiile
chinezești sunt de cali-
tate foarte bună., că pâi-
nea românească este de
calitate optimă. Dar dacă
nu există o etichetatură
n-avem de unde să știm.
Și chestia cea mai rea
este că poate unul cum-
pără aceste produse cre-
zând că erau produse
naționale, face o alegere
crezând că va alimenta
economia internă a țării
sale și, într-un moment
de criză, este un element
de luat în seamă și se
trezește că nu e așa.”
I:”Din România ce alte ti-
puri de produse mai sunt
importate?
R: „ Cu România am mai
deschis un front în ulti-
mul timp ca mod de a
spune, pentru că l-am
scos în evidență cu mai
bine de un an în urmă. În
sensul că există o firmă
care produce derivate din
lapte constituită în Ro-
mânia cu participare de
capital național , între-
prinderi ce au ca finali-
tate internaționalizarea
care, să ne înțelegem,
este o chestie bună. Pro-
blema este că această
firmă are un nume care
amintește de Italia și pro-
dusele au nume italian.
Acest lucru generează
confuzii pe piață și ali-
mentează ceea ce noi
numin, o plagă a piețelor,
adică pirateria, mai pre-
cis contrafacerea de pro-
duse alimentare. Credem
că produsele românești
nu au nevoie să fie vân-
dute pe piață cu nume
italienești. Numele italian
este folosit de cine a des-
chis această industrie în
România pentru a putea
intra pe alte piețe păcă-
lind consumatorul sau le-
gând imaginea
produsului său de cea a
produselor italiene , care
este oricum este o im-
agine câștigătoare. Ceea
ce noi am scos în
evidentță este faptul că ni
se pare absurd ca o
inițiativă de genul acesta
să fie finațată de statul
italian când de fapt face
concurență produselor
italiene. Dacă această in-
dustrie ar fi fost deschisă
în România cu capital pri-
vat și nu alimentată cu
capital al statului italian
și ar face produse care au
nume românesc, care ar
fi numele corect, cel pe
care ar trebui să-l aibă,
fiind făcute în România
nu ar fi nicio problemă.
Este o altă poveste atunci
când astfel de inițiative
sunt făcute în interiorul
unui program de
internaționalizare, pe
banii statului italian, fo-
losind nume care apoi
intră în concurență cu
nume de produse care
sunt făcute în Italia. Este
clar că în cazul acesta
ceva nu este normal. „
I:”În fine, din câte am
înțeles aceste produse ar
costa la jumătate față de
produsele italiene. Mă
refer la cele făcute în
acest mod în România. „
R: „ Este ceea ce ni se
spune. În realitate ar fi de
verificat care ar fi prețul
corect pentru un produs
de genul ăsta. Pentru că
așa cum vă spuneam nu
sunt produse care pot fi
comparate. O chestie
este o pâine făcută în
aceeași zi , deci un pro-
dus artizanal și altă che-
stie este un aluat care a
fost congelat ulterior,
care a fost transportat
km întregi și copt la
destinație. Este un lucru
diferit. În cele din urmă
nu poți compara două
produse făcute în mod di-
ferit. „
I:” Există riscuri pentru
sănătatea publică în toată
această poveste?
R: „ Noi n-avem cum să
știm acest lucru. Vrem să
pornim de la premiza că
ceea ce ajunge pe raftu-
rile de vânzare în Italia
sau în Europa este marfă
sigură. Este clar că tre-
buie să vedem foarte bine
care sunt fluxurile , în ce
condiții sunt realizate
semi-preparatele și în ce
condiții este copt semi-
preparatul. Noi credem
că cu controalele care se
fac în Italia, produsul
care este pus în vănzare
este un produs sigur. Dar,
având în vedere, că acest
flux a devenit important
o verificare ulterioară
atât în Italia , cât și în
locul de baștină ar fi
cazul să fie făcută. „
I:” Aveți idee care ar fi fir-
mele implicate? Atât în
România unde sunt pro-
duse, cât și în Italia „
R: „Nu. Nu este meseria
noastră să o facem pe
007 . Când putem să
scoatem în evidență anu-
mite aspecte, o facem.
Apoi există autorități
competente care desco-
pere alte detalii, să-și
facă meseria. Poate nu
descoperă nimic rău. Pro-
blema noastră și care
cred că ar trebui
soluționată la Breuxelles
este cea a etichetaturii. „
Problema, după cum am
arătat mai sus este deja
soluționată la Bruxelles
însă, ceea ce cu siguranță
ar trebui încă soluționat
la Bruxelles este pro-
blema dezinformării prin
intermediul presei.
Franzelă românească
făcută de italieni
Și apropos de „alegerea
consumatorului de a ali-
menta economia
națională”, ne-am depla-
sat la câteva brutării ita-
liene și am descoperit că,
spre deosebire de
reprezentanții acestora,
brutarii italieni nu sunt
nici pe departe
preocupați de concurență
neloială. Pentru că
aceștia au învățat să facă
franzele românești pe
care le vând in magazi-
nele românești din Penin-
sulă. Franzele românești
made in Italy din grâu ita-
lian. Oare or fi bune?
Pâinea noastră cea de toate zilele...
ANCHETE
Cea românească este made in Italy, iar cea italiană este made in Romania
de Alina Harja
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
ACTIVEAZĂ CALL YOUR
COUNTRY CU UN SMS
GRATUIT, ÎNCADRÂND CODUL
CU SMARTPHONE -UL TĂU
CALL YOUR COUNTRY
SI AUTORICARICA INTERNAZIONALE.
CU CÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ROMÂNIA, CU ATÂT VORBEŞTI MAI MULT CU ITALIA.
Call Your Country. Cost minut către România: 5 cenți către rețea xă şi 9 cenți către rețea mobilă.
Cost semestrial 4€, gratis în promoție pentru primele 6 luni. Cost de activare 7€, gratis pentru noii clienți până la 8/01/2012.
Impuls la răspuns 16 cenți, tarifare la impulsuri de 60 de secunde. Autoricarica Internazionale: 7 luni pentru a-ți cheltui toate bonusurile.
Cost de activare 5€.
ACTIVEAZĂ AUTORICARICA
INTERNAZIONALE CU UN SMS GRATUIT,
ÎNCADRÂND CODUL
CU SMARTPHONE -UL TĂU
PENTRU MAI MULTE INFORMAȚII DESPRE COSTURI, CONDIȚII ŞI LIMITĂRI, INTRĂ PE WIND.IT
CALL YOUR COUNTRY. VORBEŞTI CU ROMÂNIA ÎNCEPÂND DE LA 5 CENȚI PE MINUT.
ACTIVEAZĂ PÂNĂ LA 8 IANUARIE 2012 AUTORICARICA INTERNAZIONALE, LA FIECARE 15€ DE CONVORBIRI INTERNAȚIONALE
AI UN BONUS DE 5€ PENTRU A APELA TOATE CELULARELE ŞI TELEFOANELE FIXE NAȚIONALE PENTRU 6 LUNI.
ACTUALITATEA CULTURALĂ
PAGINA
10
Feminitatea în întune-
ricul comunismului
Scriitoarele au reușit să
radiografieze cu precizie
realitatea lor trăită în
„epoca de aur” și sǎ des-
crie cu precizie expe-
riența de viațǎ ȋn
complexitatea cotidianu-
lui. „Lucrurile povestite
de autoare sunt vii, au
forță și valoare literară.
Nu sunt niște simple
amintiri din anii comunis-
mului”, scrie Radu Pavel
Gheo. Ȋn carte se recon-
stituie viața de zi cu zi a
femeilor ȋntr-o societate
care le obliga sǎ facǎ
munci istovitoare cot la
cot cu bărbații. Ȋn contex-
tul lipsurilor și a
dificultǎților pentru pro-
curarea minimului nece-
sar traiului, femeile
trebuiau sǎ gǎseascǎ
timp pentru ele și familie.
Volumul cuprinde texte
semnate de Adriana Ba-
beți, “Sarsanela”, Anama-
ria Beligan, “Halatul Ve-
ronicăi”, Carmen Ben-
dovski, “Lungul drum al
comunismului către sfâr-
șit”, Rodica Binder,
“Chiar asa”, Adriana Bit-
tel “Servus, Reghina”,
Mariana Codruț , “Atunci
am învățat să renunț",
Sanda Cordoș “Din
umbra viitorului lumi-
nos”, Nora Iuga “Scri-
soare către un prieten”,
Cerasela Nistor “Cerul
negru-rozaliu”, Ioana Oc-
neanu-Thierry, “Eu, una,
n-am suferit!”, Simona
Popescu “HoRor! Cool!”,
Iulia Popovici “ X și Y”,
Alina Radu “ O zi din
viata Alinei Viktorovna”,
Doina Rusti “Ginecologii
mei”, Simona Sora “Bi-
bliotecile spitalelor
mele”, Mihaela Ursa “ O
poveste de fată”, Otilia
Vieru-Baraboi “Aha”. Tra-
ducerea în limba italiană
a fost realizată de Mauro
Barindi, Anita Natascia
Bernacchia și Maria
Luisa Lombardo. Volumul
a fost publicat de Sandro
Teti Editore din Roma.
Cartea cuprinde episoade
din viața autoarelor, scri-
sori, fragmente din jur-
nale personale,
confesiuni și destǎinuiri
intime, povești impresio-
nante, tulburǎtoare și
pline de suspans care
aruncă o rază de lumină
asupra unei perioade is-
torice ȋntunecate. Ȋn pagi-
nile volumului se
vorbește “despre lucru-
rile aparent fără însem-
nătate care trec, în timp,
printr-o viață de om“,
scrie Adriana Babeți. Vo-
lumul descrie supravie-
țuirea femeilor ȋntr-o
societate ȋn care viețile
lor au fost modelate de
sistemele politice și tota-
litare ale epocii în care au
trǎit.
“Egalitatea asiguratǎ fe-
meilor prin lege era doar
o frumoasǎ teorie farǎ va-
loare practicǎ. Femeile
aveau un loc de muncǎ,
dar obligațiile casnice
erau la fel cu cele ale bu-
nicilor lor, deoarece ȋn
conștiința bǎrbaților,
totul a rǎmas practic nes-
chimbat ''. (Mariana Co-
druț)
Pentru cei care au uitat
cum se descurca femeia
ȋn acea epocǎ sau pentru
cei care nu au știut
niciodatǎ cum era sǎ tra-
iești ȋntr-un spațiu
ȋncorsetat de limitari,
ȋntr-o lume plinǎ de
frustrǎri, de lipsuri mate-
riale și de mizerii morale
deopotrivǎ, acest volum
este alegerea cea mai
potrivitǎ.
La 100 de ani de la naşte-
rea filosofului român,
Academia Română din
Roma în colaborare cu
Facultatea de Filosofie a
Universităţii din Roma
'Tor Vergata' şi FIRI (Fo-
rumul Intelectualilor Ro-
mâni din Italia), au
organizat în luna noiem-
brie un colocviu dedicat
lui Emil Cioran.
Discuțiile din sala de con-
ferințe a Academiei au în-
ceput cu intervenția lui
Mario Andrea Rigoni,
profesor de literatura ita-
liană la Universitatea din
Padova, corespondent,
prieten și traducător al
lui Cioran. Au urmat apoi
studii prezentate de
Francesco Miano, profe-
sor de etică la Universita-
tea din Roma 'Tor
Vergata' și Aldo Masullo,
profesor emerit de etică
la Universitatea din Na-
poli 'Federico II'.
În program au fost in-
cluse și comunicări ale
unor cercetători care i-au
dedicat lui Emil Cioran
lucrări critice importante
și care, de mai mulți ani,
desfășoară o intensă acti-
vitate de cercetare asu-
pra unor texte inedite.
Aceștia sunt Massimo
Carloni, Horia Corneliu
Cicortaș, Aurélien De-
mars, Antonio Di Gen-
naro, Giovanni Rotiroti,
Renzo Rubinelli și Bar-
bara Scapolo.
Horia Corneliu Cicortaș,
președintele FIRI, s-a
ocupat de aspectele mai
puțin cunoscute ale para-
lelei dintre Emil Cioran și
Mircea Eliade, unele din-
tre cele mai reprezenta-
tive figuri ale culturii
române din secolul tre-
cut. Viața celor prezintă
multe similitudini, inclu-
siv la capitolul familial,
precum faptul că niciunul
dintre ei nu a avut copii,
deși au avut relații mono-
game de lungă durată.
Profesorul Cicortaș a evi-
dențiat caracterul gene-
ros al omului Emil
Cioran, așa cum reiese
acest lucru din mărturiile
unui fost elev de la Bra-
șov. Aspectul a fost con-
firmat și de Mario Andrea
Rigoni, profesor de litera-
tura italiană la Universi-
tatea din Padova,
corespondent, prieten si
traducător al lui Cioran,
care a prezentat în sala
de conferințe a Acade-
miei Române din Roma,
colecția de fotografii îm-
preună cu filosoful român
pe care o deține.
Corespondența dintre Ri-
goni și Cioran a fost
strânsă în volumul "Mon
cher ami. Lettere a Mario
Andrea Rigoni (1977-
1990)", apărut în anul
2007 în librăriile italiene.
Profesorul Rigoni a vorbit
despre umanitatea de
care era capabil filosoful
român în viața de zi cu zi,
în pofida spiritului critic
care reiese din operele
sale. Deși a dus mereu un
elogiu sterilității ca va-
loare, vorbind despre "in-
convenientele nașterii",
Emil Cioran nu a ezitat să
îl felicite călduros pe pro-
fesorul Rigoni la nașterea
fiului. "Admir curajul și
simțul responsabilității",
îi scria Cioran prietenului
de la Padova.
Memoria lui Emil Cioran
a fost omagiată și de
către Renzo Rubinelli, ab-
solvent al facultății de fi-
losofie din Veneția cu
lucrarea de licență "Timp
și destin în gândirea lui
E. M. Cioran". Rubinelli l-
a cunoscut pe filosoful
român, iar în 1987 i-a vi-
zitat plaiurile natale din
România, unde l-a întâlnit
pe fratele lui Emil Cioran,
Aurel. Pentru o perioadă,
a corespondat cu frații
Cioran și a avut ocazia să
îl viziteze pe filosoful
român în Franța. "Îmi
aduc minte de ospitalita-
tea și simplitatea pentru
care erau cunoscuți Emil
Cioran și Simon Boue", a
precizat Rubinelli.
La colocviul dedicat filo-
sofului de la Sibiu au asis-
tat atât tineri studenți
români și italieni, cât și
oameni de știință. Dezba-
terile au depășit cu 30 de
minute intervalul de cele
patru ore acordate, dar
publicul a rămas în sală
până la sfârșit. "Curiozi-
tatea pentru Cioran este
mare pentru că în Italia
este cunoscut. Emigrarea
a fost puntea de lansare
pe plan internațional pen-
tru Eliade și Cioran și din
acest motiv sunt figurile
reprezentative ale cultu-
rii noastre din secolul al
XX-lea, pe când Lucian
Blaga și Constantin Noica
au devenit cunoscuți Oc-
cidentului mai târziu', a
declarat președintele
FIRI.
Emil Cioran un emigrant discret
Volumul „ Memoria
trecutǎ a personajului” de
Maria Ștefanache a apă-
rut la editura Edizioni Uro-
boros din Milano.
Autoarea este regizor de
teatru și film documentar.
S-a născut la Iași în ianua-
rie 1962, și a studiat regia
de teatru în orașul natal și
la București. În Italia a stu-
diat regia cu Andrea Ca-
milleri, la Accademia
Naționalǎ de Artǎ
Dramaticǎ “Silvio D’
Amico”. În 1995 creează,
la Milano, Școala Euro-
peană de Actorie și Regie.
În 2003 asociația culturală
devine Centrul de Produc-
ții Teatrale și Documen-
tare Video, având caracter
autonom. Volumul „Me-
moria trecutǎ a personaju-
lui” este o carte inovatoare
pentru lumea teatrului
descriind o metodǎ nouǎ
care se bazează în între-
gime pe modul în care ar-
tistul își poate crea rolul
fără sǎ se foloseasca de
amintirile din viața sa pri-
vată. O metodǎ care poate
fi aplicatǎ cu bune rezul-
tate în diverse situații,
cum ar fi întreprinderi și
universități. Prețul cărții în
librăriile italiene este de
18 euro.
de Alina Breje
Scriitori români în Italia
Colţul celor mai noi apariţii editoriale
de Alina Breje
Cu ocazia Zilei Naționale a
României și celebrarea a
150 de ani de la unificarea
Italiei, Centrul Cultural
Italo-Roman din Milano și
editura Nomos “Simbolu-
rile sacrului” anunță apa-
riția catalogul “I simboli
del sacro” (“Simbolurile
sacrului”). Catalogul con-
ține 24 de pagini color, de-
dicat expoziției cu același
nume. Expoziția ȋngrijitǎ
de curatoarea Ana Comi-
nio, reunește opt artiști ro-
mâni și italieni ȋntr-o
expoziție care prin “ope-
rele selecționate aduce ȋn
atenție douǎ moduri de re-
prezentare a sacrului”. Vor
fi expuse lucrǎrile artiști-
lor Paolo Bonaldi, Claudio
Borghi, Alina Margulescu
Stroie, Albano Morandi,
Daniela Nenciulescu, Da-
niele Niti Sotres, Simona
Teodora Rosca și Daniele
Salvalai. Expoziția va în-
chide porțile în 4 decem-
brie.
Produzioni Teatrali e Do-
cumentari din Milano
prezintǎ din 27 noiembrie
2011 pânǎ ȋn 4 decembrie
Centro 2011 la Teatrul Au-
ditorium San Fedele/
Duomo San Babila -Hoepli
3, Milano “ Ȋntâlnire cu
cultura din Est”, ediția
2011- săptămâna
interculturalǎ pentru toată
lumea. Un eveniment cul-
tural născut cu ideea de a
face cunoscutǎ bogăția
care rezultă din împletirea
culturilor de pe teritoriul
din nordul Italiei. În cadrul
manifestației a rulat filmul
documentar „Noi, românii
în lume" însoțit de lansa-
rea cărții “Memoria tre-
cută a personajului” de
Maria Ștefanache, publi-
cat de editura Uroboros
2011. Cu același prileji au
participat și scriitorilor ro-
mâni Ingrid Beatrice
Coman, Ioan Ciprian Far-
caș și Mihai M. Butcovan.
Eveninentul se va încheia
duminică 4 decembrie cu
dezbaterea „Cultura ȋn
mai multe limbi”.
Cultura română în Italia
Calendarul evenimentelor din
prima parte a lunii decembrie
de Alina Breje
de Olga Simion
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
Il 1 dicembre del 1918,
la Transilvania si univa
con il Regno di Roma-
nia, dopo l’Assemblea
dei 1228 delegati riuniti
ad Alba-Iulia (città nel
centro del Paese) che si
pronunciarono per l’uni-
ficazione, e così si con-
cludeva praticamente il
processo di unione delle
province storiche abi-
tate da una maggio-
ranza romena.
Dal 1990, dopo il crollo
della dittatura comu-
nista, il 1 Dicembre è
stata celebrata la Festa
Nazionale della Roma-
nia.
L’atto politico è stato il
risultato della politica
estera romena e della
partecipazione della Ro-
mania alla Prima Guerra
Mondiale, tra il 1916 e il
1918, accanto alla Fran-
cia, Inghilterra, Russia e
agli Stati Uniti.
I momenti storici più ri-
levanti fino al 1918 fu-
rono l’unione del 1859
degli stati feduali Mol-
dova e Valacchia, diven-
tati Principati,
l’indipendenza della Ro-
mania conseguita in se-
guito alla guerra del
1877-1878 e la sua tras-
formazione, nel 1881, in
Regno. Dopo l’Unione
del 1918- evento defi-
nito, nella storiografia
dell’epoca, ora astrale
della Romania- lo stato
nazionale unitario subì
importanti perdite terri-
toriali in seguito alla Se-
conda Guerra Mondiale.
Nel 1940, all’inizio della
nuova conflagrazione
mondiale e dopo che le
sue alleanze tradizionali
con le democrazie occi-
dentali, Francia e Gran
Bretagna, diventarono
caduche, la Romania fu
costretta, sotto la pres-
sione simultanea della
Berlino nazista e della
Mosca stalinista, ma
anche a causa delle pro-
prie debolezze, a cedere
ai suoi vicini, in parte
definitivamente, circa
un terzo del suo territo-
rio nazionale. Seguirono
4 anni di guerra e quasi
metà secolo di dittatura
comunista, i cui orrori
oscurarono il momento
di grazia della Grande
Unione.
(www.culturaromena.it)
il ROtaliano
PAGINA
11
La comunità
romena in
italiano
Pagina 1-2
Auguri Romania: I pen-
sieri delle personalità
italiane per la comunità
romena.
Pagina 2 - 8
In esclusiva: Il pane ro-
meno. L’inchiesta di “La
Repubblica”, una bufala.
Il pane romeno non è
dannoso ed il mercato
italiano non è invaso.
Pagina 3
In esclusiva: "Itaker", un
film sull’immigrazione
italiana in Germania,
produzione italo-romena.
Michele Placido ci rac-
conta i dettagli.
Pagina 4
Il Gruppo Interparlamen-
tare Italia-Romania in vi-
sita a Bucarest
Numerosi incontri sotto
il segno dell’amicizia
Accordi tra le università
italiane e quelle romene.
Pagina 5
La politica in breve
Politici romeni ed italiani
tra accordi, concerti, tri-
bunali e randagi.
PSD romeno e PD ita-
liano fanno anche ac-
cordi locali, mentre il
responsabile PSD dias-
pora litiga in tribunale.
Silvio Berlusconi ed i
suoi processi ancora in
corso
Pagina 6
Casa dolce casa.
Crollano i prezzi delle
case in Romania ai livelli
del 2005-2006
I romeni comprano case
in Italia
Pagina 7
Consulenza legale:
Cause di lavoro. Come
aiutare il vostro avvo-
cato. La pazienza è tutto.
Consulenza sindacale:
Feneal Uil parla romeno.
Due sindacalisti romeni
daranno dei consigli ai
lavoratori su Actualitatea
Magazin
Consulenza finanziaria:
Dal 2012 in Romania,
BNR stabilirà le condi-
zioni per ottenere un cre-
dito. Crediti sicuri, ma
più difficile da ottenere
Pagina 10
Essere donne durante il
regime di Ceausescu: re-
censione del libro “Com-
pagne di viaggio”
Emil Cioran, un emi-
grante discreto: con-
vegno per i 100 anni
della nascita
Pagina 15
Romania, ospite d’onore
a MEDFILM Festival.
Il documentario “Danube
Blu et Chevaux Sauva-
ges” vince il premio del
Festival Pro Cult
Pagina 16
Un ragazzo romeno di 11
anni conquista l’Italia.
Ștefan Atârgovițoaie
vince “Ti lascio una can-
zone”
Mc Hammer+Prince =
Alex Velea. Il cantante
romeno in concerto in
Italia
Pagina 17
Dicembre, un mese
pieno di spettacoli ed
eventi nella comunità ro-
mena in Italia
Pagina 18
Il Vescovo Siluan a Ciriè:
“La nostra anima non ha
bisogno solo di tv e ves-
titi di marca. Ma anche
di preghiera e buone
azioni”
La Chiesa ortodossa ro-
mena è stata riconos-
ciuta ufficialmente in
Italia
Pagina 19
Lo stilista Stelian Mosor
ed il suo sogno realizzato
a Milano
Pagina 21
Lucian Bute, nove volte
campione mondiale di
pugilato
de Alina Harja
1 Dicembre Festa Nazionale
della Romania
OPINIONI
Per i nostri lettori italiani , un breve sommario del con-
tenuto delle pagina in romeno
La mia casa è la casa di mia nonna;
la mia casa è fatta di essenze, profumi
e spezie;
la mia casa è un cerchio dentro il
quale
ho racchiuso generazioni di parole e
angoli di poesie;
la mia casa è vecchia come la terra
che la sostiene;
la mia casa è vecchia più di mia
nonna –
qui è nata la nonna della mia nonna;
la mia casa è magica come i racconti
al tramonto,
come le stelle, le streghe e gli scia-
mani,
come il profumo dell’erba e dei campi
di grano,
come le danze dei cacciatori dell’orso
bianco,
come la maestosità degli abeti, dei
fiumi e delle montagne,
dove il mezzogiorno viene scandito
dal fischio del treno
che avanza lentamente una sola volta
al giorno;
nella casa di mia nonna vorrei diven-
tare nonna;
la mia casa è la casa di mia nonna.
(poesia inedita, agosto 2011)
La mia casa
di Gabriela Lavinia Ninoiu
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
Il 13 novembre a Torino, è stato presentato il volume "Visul de taină" (Il mio sogno
misterioso), il secondo libro di poesie scritto dal giovane moldavo Sergiu Matei.
A soli 29 anni, Sergiu si è introdotto nel mondo della letteratura con un lavoro
molto interessante, ricevendo i complimenti e il sostegno di molte persone che
sono rimaste affascinate dai versi del giovane poeta. Divisa in quattro parti, la
raccolta tratta temi che toccano in modo profondo tutti i suoi lettori. Infatti passa
dalla mancanza dei genitori e della terra natale al parlare del mondo in cui oggi
viviamo, dall’amore e l’amicizia al ruolo del poeta – cioè il suo ruolo sulla terra.
Modesto, lui non vuole essere considerato un grande poeta, non aspira a tanto:
l’unico suo desiderio è quello di poter esprimere liberamente ciò che sente e ciò
che vede. Ci sono attimi in cui si rende conto di non poter cambiare il mondo e
soprannomina il poeta "uccello in volo senza ali".
È da ammirare la capacità di intrecciare le parole in un modo così intenso ed
emozionante anche, spesso, dopo una lunga giornata di lavoro. Infatti, di poesia
non si vive ed anche Sergiu, come molti altri che coltivano passioni e talento,
deve fare i conti con l’attività quotidiana che gli lascia pochi momenti da dedicare
alla sua passione. Nonostante questo, lui è riuscito a pubblicare e ad affiancarsi
ad altri nomi già affermati della scena artistica multiculturale metropolitana.
Il suo primo libro, intitolato "Il violino di neve" è uscito soltanto pochi mesi fa, a
dicembre dell’anno scorso. Il così poco tempo trascorso tra un volume e un altro
ha suscitato anche tante polemiche, che l’amica e la maestra di Sergiu, Georgeta
Galusca, ha ritenuto opportuno commentare sin dall’inizio della presentazione:
"é sbagliato dire che si è affrettato. Lui ha il dono del scrivere e se le parole ven-
gono da se e compongono i versi, non bisogna aspettare. Mi auguro solo che siano
sempre di più le notti in cui mi chiama per chiedermi i consigli."
La presentazione del libro è stata organizzata dall’Associazione culturale "Basa-
rabia" di Torino, in collaborazione con le associazioni Plai, Flacara, Fratia e il Ce-
nacolo Lumina. Il Gruppo musicale "Amurg" ha accompagnato la serata insieme
a vari interpreti che hanno voluto dedicare al poeta alcune canzoni, adattando
anche i suoi versi su melodie della tradizione moldava.
il ROtaliano
PAGINA
12
Il sogno misterioso di un
poeta moldavo
di Anca Manolea
Il vero nome di George Bacovia, originario di Bacău
(Romania) dove è nato nel 1881, era George Vasiliu.
Laureato in Giurisprudenza all’Università di Iaşi,
scelse di non esercitare mai la professione di avvo-
cato. Si guadagnava da vivere con vari impieghi op-
pure facendo l’insegnante di calligrafia e disegno.
George Bacovia è tra i maggiori esponenti del simbo-
lismo romeno e uno dei poeti più importanti della
poesia romena moderna. La sua scrittura apre la
strada ad una tecnica unica nella letteratura romena.
La sua opera è caratterizzata dalle influenze della
grande lirica moderna francese tra cui Rollinat, La-
forgue, Baudelaire e Verlaine.
La malinconia come il piombo
Nella sua lirica ermetica ed espressiva si respira
un’aria pregna di solitudine. Il poeta descrive l’amore
in modo tanto deprimente (come nella sua poesia
"Mattinale": "Busso dolcemente alla tua porta,/Busso
con una rosa insanguinata"o nella sua poesia
"Piombo" ("Dormiva riverso il mio amor di piombo/
Su fiori di piombo, e presi a chiamarlo"). Nella sua
poesia domina il cielo di piombo, l’orizzonte buio at-
traversato da corvi e l’autunno, con la sua atmosfera
di decomposizione degli elementi della natura. Il
poeta descrive anche processioni funeree, i suoi sogni
finiti ancora prima di nascere, il freddo e la tristezza
della pioggia e i paesaggi crepuscolari con tonalità
grigie, dove la natura si manifesta in tutta la sua des-
olazione. Il poeta dipinge un’immaginaria atmosfera
surreale, cupa e densa di malinconia. L’atmosfera lu-
gubre e inquietante dei suoi versi, l’ossessione della
morte e del nulla accompagna e fa da cornice a tutta
la sua opera, e per questo nella letteratura romena
ha fatto nascere il termine di "l’atmosfera bacoviana".
Io - un solitario
Il poeta sente il pianto della natura, come simbolo di
solitudine e di isolamento, cosi come si legge in una
delle sue più suggestive poesie "Lacustra": "Da tante
notti sento come piove,/E' la materia che
piange.../Sono solo e mi porta un pensiero/Alle case
lacustri".
La sua poesia di alto spessore lirico lascia spazio a ri-
flessioni profonde e racchiude tra le sue righe quel
sentimento pervaso da una struggente nostalgia, che
discende dallo sgomento del vivere. Un vivere dove
ogni pensiero diventa una confessione di un’anima in
pena e viene analizzato nel suo aspetto più inquie-
tante. Il poeta si descrive nella sua poesia Epitaffio
"Qui sono io/Un solitario,/Dal riso amaro/E che ha
sempre pianto. Col mio aspetto/ Dovevo morire,/Per-
ché a tutti/Sembravo sospetto."
Bianco
L'orchestra iniziò con delicata frenesia.
Il salone bianco sognava con rose bianche-
Un valzer di veli bianchi…
Lo spazio infinito di una tristezza armoniosa…
Nell’aurora piena di violini,
La danza bianca si diffuse su vasti percorsi-
Cantavano chiari baci…
Nell’ampia miniatura dei tempi futuri.
Solitario
Diluvio,cadono stelle bianche di cristallo
E nevica nella notte piena di peccati;
Nel camino la fiamma appena arde -
Oggi è spento anche il mio sogno finale.
E nevica nel mezzo della notte glaciale...
E tu ancora tremi, anima solitaria -
Nel camino nella debole fiamma, nella brace,
Scorrono lentamente lacrime rosa di cristallo.
(traduzione delle poesie dal romeno di Alina Breje)
George Bacovia,
malinconia autunnale
130 anni dalla nascita del poeta romeno
L’uno dei poeti romeni più importanti è stato ricordato in Italia
il mese scorso con vari eventi dedicati alla sua poesia in occa-
sione dei 130 anni dalla nascita
"Non solo l’amore ti trasforma in poeta, ma anche
l’estraneità. Arrivato lontano da casa, dalle per-
sone care, la malinconia ti fa scrivere. Scrivere a
quelli che ti sono lontani, per raccontare loro il
tuo malore e la tua sofferenza." – sono le parole
della scrittrice Claudia Partole, l’incipit della pre-
fazione del libro "Il mio sogno misterioso".
◼ di Alina Breje
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
il ROtaliano
PAGINA
13
Nell'ambito del 150° an-
niversario dell'unità d'Ita-
lia e del 90° dell'arrivo
del milite ignoto a Roma,
presso la Stazione Ter-
mini della capitale, al bi-
nario 29, ha sostato dal
29 ottobre fino al 6 no-
vembre il treno rievoca-
tivo dello storico
trasporto della salma del
soldato sconosciuto.
All'interno del convoglio
tante immagini, foto, ci-
meli, scritti dell'epoca,
giornali, che ripercorrono
i momenti salienti di
questo importante avve-
nimento, di cui ancor
oggi l'altare della Patria a
Piazza Venezia ne è l'em-
blema. Attaccato al treno,
un rimorchio su cui era
poggiata la riproduzione
dell'affusto dove venne
adagiata la bara del mili-
tare. Perchè il milite ig-
noto? Quale fu il
significato di questo viag-
gio?
Era appena finita da tre
anni la prima guerra
mondiale, che vide l'Italia
vincitrice ma con tante
perdite di vite umane. Si
pensò così di onorare
tutti quei caduti senza
nome nella salma di uno
di essi. Nell'agosto del
1921 fu presentato un di-
segno di legge che diede
il via alle ricerche di 11
resti ignoti, uno dei quali
avrebbe appunto rappre-
sentato tutti i martiri sco-
nosciuti. Le salme furono
reperite nei vari campi di
battaglia, inserite in bare
uguali e trasportate nella
basilica di Aquileia il 27
ottobre 1921, e il giorno
dopo, una donna di Tri-
este, Maria Bergamas
che aveva perso il figlio in
guerra, scelse una delle
bare, che venne poi posta
su un affusto di cannone
collocato su un treno di-
retto a Roma, dove arrivò
il 2 novembre, salutato
con entusiasmo patriot-
tico in tutte le stazioni di
transito.
Indubbiamente parlare di
patriottismo oggi può
suonare retorico, ma le
gente in fila per salire sul
treno del ricordo era
tanta, e molti non sono
riusciti a salire per la
tassatività dell'orario.
All'interno del treno, le
foto dell'epoca davano
l'idea di un'Italia alla dis-
perata ricerca di unità
nazionale, di uscire dalle
macerie di una guerra
molto dura, senza mini-
mamente immaginare
che di lì a pochi anni,
un'altro terribile conflitto
mondiale ci avrebbe
messi in ginocchio.
Rivedere un momento
storico così importante
come quello del viaggio
del milite ignoto a Roma
non può non suscitare
forti emozioni, se ci si
sente italiani a tutti gli ef-
fetti e non solo allo stadio
o durante i campionati
mondiali di calcio...
“ L'Italia combatteva con-
tro l'Austria....tutti i sol-
dati erano giovani..”
Molti genitori spiegavano
ai bambini la storia di una
nazione martoriata attra-
verso le immagini affisse
sulle pareti dei vagoni,
dove campeggiavano i
“ragazzi del '99”, quei
soldati neppure ventenni
che combatterono sul
Piave, sul Carso, sul
Monte Grappa, in nome
dell' Italia che hanno
amato senza riserve. Fino
all'ultimo.
"Da Aquileia a Roma: 90 anni dopo"
E’ nato a Lancrăm (Ro-
mania), il 9 maggio 1893
ed è morto a Cluj-Na-
poca, il 6 maggio 1961.
Lucian Blaga ha tras-
corso la sua infanzia
come egli stesso con-
fessa, "in una favolosa as-
senza della parola" si è
definito "muto come un
cigno”, perché non parlò
fino all'età di quattro
anni. Ha frequentato la
Facoltà di Teologia di
Sibiu, dopodiché ha stu-
diato filosofia e biologia
presso l'Università di
Vienna dove ha presso il
suo dottorato in filosofia.
Un lungo periodo (1926-
1939), ha lavorato in di-
plomazia, essendo
addetto stampa e consu-
lente della delegazione
romena a Varsavia,
Praga, Berna,Vienna e
ministro plenipotenziario
a Lisbona. E' stato nomi-
nato docente universita-
rio presso il Dipartimento
di Filosofia
dell'Università di Cluj.
Dopo l'arrivo del regime
comunista, è stato consi-
derato idealista perché
ha rifiutato di cambiare la
sua filosofia, alla luce del
materialismo dialettico
ed è stato rimosso dal suo
incarico, diventando un
semplice bibliotecario
presso la biblioteca di
Cluj. Ha lavorato e creato
nei vari campi come edi-
tore, saggista, giorna-
lista, professore e
ricercatore scientifico,
poeta, drammaturgo, ro-
manziere, ed è creatore
di un sistema filosofico .
Con la sua vasta conos-
cenza della storia
dell'arte, filosofia e lette-
ratura ha descritto con
intensità, autenticità e
fervore l'espressione più
vera dell'originalità spiri-
tuale del popolo romeno.
Lucian Blaga è stato un
poeta con l’anima troppo
piena di sentimenti pro-
fondi…diceva: ”penso che
ho sofferto di troppa
anima”. In ogni sua poe-
sia progetta uno spazio
immaginario virtuale, si
pone con una sensibilità
metafisica domande sul
destino, sull'infinito e
sull'essenza della vita, ag-
giunge una luce rivela-
trice interiore in
un'atmosfera spirituale
pura e omogenea.
Poesia “Anelito”:
”Assetato bevo il tuo pro-
fumo e ti prendo le
guance
con tutte due le mani
come raccogliere
nell'anima un miracolo.
Ci brucia il toccarci,
occhi negli occhi, come
noi siamo,
e tu sussurri: "quanto mi
manchi!"
Me lo dici in modo così
misterioso,
come se io fossi fuggiasco
su un'altra terra.
Donna,
cosa porti nel tuo cuore e
chi sei tu?
Cantami ancora almeno
una volta il tuo desiderio,
così ti sento
e alcuni momenti mi sem-
brano boccioli pieni,
dai quali fioriscono dav-
vero - le eternità
Il filosofo romeno Lucian Blaga
L’ultimo canto del cigno
di Lorella Lattavo
◼ di Alina Breje
◼ foto di Maurizio Soffiatti
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
il ROtaliano
PAGINA
14
Ricetta vegetariana
Una salsa romena che si
può consumare spal-
mata su crostini di
pane, per un pinzimonio
di verdure o per accom-
pagnare carni alla
brace.
Ingredienti:
4 melanzane
6 cucchiai maionese
1/2 cipolla bianca
olio d'oliva
sale
Preparazione:
Mettiamo le melanzane
su una teglia coperta di
carta forno,le bucherel-
liamo con i rebbi di una
forchetta e mettiamo
nel forno a 220°C per
cca 1/2 ora.
Quando sono cotte (de-
vono essere morbide)
gli tiriamo fuori e le
mettiamo su un grosso
tagliere. Tagliamo il co-
dino e leviamo la pelle,
mettiamo in un scolla
pasta per far si che le
melanzane lasciano il
loro succo per cca 40
min. Poi tritiamo le me-
lanzane, li saliamo, met-
tiamo la cipolla tagliata
a cubetti piccolissimi e
qualche cucchiaio olio
d'oliva, e alla fine mes-
coliamo tutto con la ma-
ionese.
Buon appetito!
Per altre ricette:
cucinarumena.blogspot.com
Cucina romena
L'insalata di melanzane con maionese
"Sono cinque anni che
lavoro presso una sig-
nora anziana, che mi
vuol bene come una fi-
glia, eppure quando
esco per strada vedo
che molte persone mi
squadrano dall'alto in
basso..." Parla una gio-
vane badante romena
che abita nel mio quar-
tiere. E’ carina e subito
si pensa che potrebbe
essere "una di quelle",
perchè la mentalità pre-
valente in certe persone
povere di spirito intellet-
tivo è quella di associare
le romene alle "lucciole"
dell'amore... L'opinione
comune purtroppo è
quella classica del "tutta
un'erba un fascio". Non
saremmo ottusi al punto
di vedere attorno a noi
solo delinquenti e gente
depravata... parlo dei ro-
meni, di quel popolo
visto da tutti come lo
specchio della malvagità
più efferata, invece
tocca conoscerli profon-
damente, capirli, entrare
nella loro ottica, vederli
come persone e non
come carne da macello.
A cominciare dai media,
quella televisione, quella
carta stampata, buona
solo a trovare difetti e
mai i pregi e le buone
qualità. Si parla di TV
spazzatura in riferi-
mento ai reality, ma
anche il parlare male di
un popolo equivale a
creare una pessima in-
formazione. Eppure chi
viene qua, nella maggio-
ranza dei casi, viene per
lavorare onestamente,
ma purtroppo il pregiu-
dizio è duro a morire.
Non è giusto catalogare
un popolo, ma è necessa-
rio capire realmente le
esigenze, le necessità, i
bisogni di uomini e
donne catapultati in una
realtà, quella occiden-
tale, per anni sconos-
ciuta per via della
dittatura in cui ha vis-
suto. L’integrazione è
impossibile se l'italiano
relega in un angolo il ro-
meno, vedendo in lui
solo una fonte di guai e
di reati di ogni genere.
Neanche i romeni sono
contenti nella situazione
in cui vivono.
"Non è facile convi-
vere con chi ti emar-
gina solo perchè sei di
una nazione vista
come focolaio di mala-
vita. Devi fare uno
sforzo per convincere
che tu sei diversa, che
altri connazionali
sono diversi", dice
un’altra ragazza che la-
vora a bar sotto casa
mia. Se solo ciascuno di
noi facesse appello alla
sua memoria troverebbe
tanti punti nascosti del
proprio passato che ci
porterebbe ad essere
meno giudici e più amici
di un popolo che, come
noi, ha sofferto, e
tutt'ora soffre la fame, è
stato emigrante, sbeffeg-
giato e abbandonato. Se
solo usassimo un pò di
più il cuore capiremmo
che è fin troppo facile
mettersi in cattedra, dire
parole di condanna per
episodi di criminalità
che, a ben guardare,
pure noi italiani commet-
tiamo... non sono reati
ad uso e consumo esclu-
sivo della Romania.
Qualcuno dice che le
donne romene sono op-
portuniste, rubano i ma-
riti alle italiane... ma
quante italiane a loro
volta "mettono le corna"
ai loro partners? Non si
contano! Eppure se una
donna romena si inna-
mora di un italiano viene
considerata una poco di
buono, una fattucchiera
che chissà quali pozioni
magiche ha usato per
raggiungere il suo
scopo... e questo vuol
dire ragionare da sen-
sati?
Sono convinta però che
col tempo le cose cam-
bieranno. Italia e Roma-
nia sono troppo simili
per rimanere lontane...
La "razza dannata" della porta accanto
OPINIONI
Inauguriamo, a partire da questo numero, la rubrica di opinione di Lorella Lattavo,
giornalista italiana che racconta la sua quotidianità accanto ai romeni.
di Lorella Lattavo
di Irina Țîrdea
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
COMUNITATE
PAGINA
15
Pe parcursul celor două
evenimente integrate,
desfășurate în perioada
19-27 noiembrie la Roma,
au fost proiectate 100 de
producții cinematogra-
fice, din peste 50 de țări.
România, alături de Egipt
și Tunisia, a fost invitat
de onoare al acestei edi-
ții. Țara noastră a partici-
pat cu 14 producții
cinematografice. Seg-
mentul românesc a înce-
put în 2008 și a continuat
în 2010 în aceeași for-
mulă. Au colaborat Aso-
ciația pentru Cooperare
Transilvania Italia /preșe-
dinte Gianfranco Bruno/,
asociația Pro Event deve-
nind în 2011, PRO CULT
CINEMAFESTIVAL – Fes-
tivalul de Film Românesc
de la Roma. Ceremonia
de deschidere a celor
două evenimente s-a bu-
curat de prezența Maes-
trului Cinematografiei
Românești, Sergiu Nico-
laescu, căruia i s-au înmâ-
nat premiul Medfilm Fes-
tival și Premiul Pro Cult
pentru întreaga carieră.
“Mă simt onorat pentru
acest premiu”, ne-a de-
clarat marele regizor în
seara înmânării premiu-
lui PROCULT la sediul
Academiei Române.
Sergiu Nicolaescu are
însă o părere foarte bună
și despre noua generație
de regizori români pe
care îi consideră “foarte
talentați”.
Premiile au fost înmânate
de senatorul Sorin Ma-
rius Ovidiu Bota,
președintele Grupului In-
terparlamentar de Priete-
nie Italia-România,
inițiatorul acestei acțiuni
care s-a declarat
“mulțumit de succesul
acțiunii, succes care se
datorează și legăturii ex-
celente pe care am stabi-
lit-o cu partea italiană.
Iată lista filmelor câștigă-
toare:
PREMIUL PENTRU IN-
TREAGA CARIERA :
SERGIU NICOLAESCU
PREMIUL FARMEC-IL
FASCINO DELL’EST
EUROPA :
“MORGEN” REGIA MA-
RIAN CRISAN
PREMIUL INNOVA -
SCURT METRAJE :
“DRAFT 7” REGIA LUIZA
PARVU
PREMIUL PRO CULT –
DOCUMENTARE :
“DANUBE BLU ET CHE-
VAUX SAUVAGES”
REGIA DAN CUREAN
Documentarul "Danube Blu Et Che-
vaux Sauvages", premiat la Roma
România, invitat de onoare la Festivalul de Film
Mediteranean de la Roma, mulţumită Grupului In-
terparlamentar de prietenie Italia-România
La finalul celei a 17-a ediţie a Medfilm Festival şi celei
de-a treia a Festivalului de Film Românesc de la Roma,
Pro Cult Cinemafestival 2011, juriul a anunţat câştigă-
torii iar organizatorii şi-au confirmat obiectivele de a
realiza punţi de legătura între Europa de Est, România
şi ţările din zona mediteraneană.
de Olga Simion
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
Un băiat de 11 ani din
Iași a cucerit Italia ofe-
rindu-le locuitorilor din
Peninsulă o imagine mult
mai luminoasă a români-
lor și a României, decât
neîncetatele știri cu delic-
venți și cerșetori. Ștefan
Atârgovițoaie a câștigat a
cincea ediție a concursu-
lui televizat "Ti Lascio
una Canzone", de pe Ra-
iUno.
El a cucerit atât publicul,
cât și criticii, care nu i-au
putut găsi decât un sin-
gur reproș - numele de fa-
milie, greu de pronunțat.
“Am fost foarte
emoționat, mai ales că
piesele erau foarte
grele”, ne-a declarat
Ștefan pe care l-am întâl-
nit în fața studiourilor Rai
împreună cum mama sa,
Carmen Atârgovițoaie,
unde era venit să înregis-
treze mai multe piese
pentru spectacolul de
Crăciun.
“Publicul italian a fost
foarte bun. De fapt, când
italienilor le place ceva se
simte”, ne-a mai spus tâ-
nârul cântăreț care a
ținut să mulțumească “tu-
turor celor care l-au votat
și l-au susținut atât în Ro-
mânia cât și aici în Italia”.
Elev la colegiul național
Octav Băncilă din Iași,
Ștefan Atirgovițoaie este
bine cunoscut de publicul
italian, în pofida vârstei
destul de fragede. El par-
ticipă la concursuri din
Peninsulă încă din 2008
iar anul acesta a cucerit
prestigiosul trofeu "San-
remo Junior". Acesta s-a
adăugat unei impresio-
nante colecții de premii
naționale și străine. Inte-
resant este că, la colegiu,
Ștefan nu studiază canto,
ci pianul.
Pentru a ajunge la aceste
performanțe el repetă
aproape zilnic cu mama
sa și cu profesoara sa,
Carmen Fugaru.
“Nu prea am timp liber.
Am și multe lecții de
făcut la școală și cânt și la
pian în timpul liber”.
Primul profesor care l-a
testat și l-a acceptat a
fost regretatul maestru
Titel Popovici dar Ștefan
a studiat și cu neuitatul
Cornel Fugaru care i-a
sugerat acest concurs,
cupă cum ne
mărturisește mama băia-
tului.
Concursul "Ti Lascio una
Canzone", care a debutat
în 2008, este practic o în-
trecere a celor mai iubite
cântece din istoria muzi-
cii ușoare italiene. Inter-
pretarea lor este
încredințată unor copii
între 7 și 12 ani. Compe-
tiția are zece etape preli-
minare, dintre care tână-
rul român a câștigat, anul
acesta, două, cu melodiile
"Profeta non saro'", din
repertoriul lui Demis
Roussos, și "Canzone per
te", a lui Sergio Endrigo.
Pentru finală, Ștefan a in-
terpretat, din nou, "Pro-
feta non saro'", care a
primit cele mai multe vo-
turi ale telespectatorilor.
După însumarea notelor
acordate de juriu și de
publicul din sală, melodia
susținută de român s-a si-
tuat în fruntea clasamen-
tului final.
Nu este pentru prima
dată când românii se evi-
dențiază la concursul "Ti
Lascio una Canzone".
Anul trecut, premiul ju-
riului i-a revenit Mădăli-
nei Lefter.
SPECTACOL
PAGINA
16
Un ieşean de 11 ani cucereşte Italia!
de Alina Harja
Ştefan Atârgoviţoaie a câştigat a cincea ediţie a concursului televizat "Ti Lascio una Canzone", de pe RaiUno.
Fanii din Roma ai lui Alex
Velea l-au putut vedea,
pentru prima dată la
Roma, într-un concert
care a avut loc Vineri 11-
11-11 în localitatea Fiu-
micino. Interpretul de
muzică pop și R&B a fost
invitat să susțină un con-
cert în discoteca româ-
nească ”Disco Club
Faraon”. Prețul unui bilet
de intrare a costat 10
euro. În acest preț era in-
clusă și o consumație gra-
tuită. Discoteca s-a
deschis în jurul orei
22.00, iar concertul inter-
pretului român a început
târziu după miezul nopții.
Alex Velea impreuna cu
DJ Speak si cu cele 4 dan-
satoare au oferit cu con-
cert incendiar celor 400
de fani . Cu o coregrafie
de invidiat si de cei mai
mari interpreți din topu-
rile internaționale. Mic în
realitate dar un gigant pe
scenă. Un interpret care
își respectă cu adevărat
fanii: după concert nu a
părăsit ringul de dans ,
până nu a făcut fotografii
cu toți cei prezenți.
Este primul tău con-
cert la Roma?
AV - Da
Felicitări pentru pre-
miile câștigate!
AV - Publicul este cel mai
important pentru mine!
Acesta e cel mai mare
premiu pe care îl poate
câștiga un artist. Premiile
sunt un lucru fizic. Am
câștigat un Best Pop de
care sunt foarte mândru
și foarte mulțumit! Dacă
m-ați votat, vă mulțumesc
frumos!
Când erai mic ce vroiai să
devii când ai fi devenit
mare ?
AV - Doream să devin
ceea ce sunt astăzi.
De la ce vârstă ai început
să cânți și după cât timp
ai devenit cunoscut?
AV - Cânt de la 9 ani, dar
în mod organizat, adică
sub îndrumarea unor pro-
fesori de pe la 11 ani.
Dragostea pentru muzică
am moștenit-o de la tatăl
meu. Am devenit cunos-
cut pe la 20-21 de ani,
însă nu contează asta
pentru că în tot acest
timp m-am pregătit cu tot
ce era nevoie.
Daca n-ai fi făcut mu-
zică, cu ce crezi că te-
ai fi ocupat?
AV- Aș fi fost inginer.
(Râde) Deși... ar fi fost o
mare dezamăgire să nu
fac muzică pentru că sunt
îndrăgostit de muzică.
Am spus că vreau să cânt
încă de la 11-12 ani. Asta
voiam să îmi fie profesia.
Cu ce artist străin ți-ar
place cel mai mult să co-
laborezi? Cine crezi că te-
a influențat cel mai mult
în evoluția ta artistică?
AV - Ooo... sunt atât de
mulți. Mi-ar place să lu-
crez cu Timbo sau
Kanye... Sunt mulți artiști
care m-au influențat:
Trence Trent D'arby,
Boyz 2 Men, Usher,
mulți..
Te consulți cu cineva în
legătură cu imaginea ta?
AV - Nu. Sunt propriul
meu stilist :) dar aș ac-
cepta sfaturile unuia, și
dacă ar coincide și cu vi-
ziunile mele și cu perso-
nalitatea mea le-aș urma.
De ce mulți artiști români
lansează mai mult melo-
dii în engleză decât în ro-
mână?
AV-Eu cred că în muzică e
mai important ritmul
decât limba. Mai
mult nu aș putea
să-ți ascund că îmi
doresc ca mesajul
meu să fie înțeles de
cât mai multă lume. Pro-
babil că așa gândesc toți
artiștii.
Ai foarte mulți fani care
sunt în permanență cu
ochii pe tine. Ce faci pen-
tru a nu-i dezamăgi?
AV - Într-adevar. Am mulți
admiratori și încerc la fie-
care nouă apariție să-i
surprind cu ceva.Țin
foarte mult la ei, îi apre-
ciez pentru că îmi dau pu-
tere de muncă și îmi
hrănesc dorința de a per-
forma în fața lor. VĂ
MULȚUMESC!
Ce s-a schimbat la tine de
când ai devenit cunoscut?
AV-Nu cred că s-au
schimbat prea multe. Mă
știe mai multă lume...cam
atât. A(rade), și partea
materială, dar până la
urmă și asta este tot o
meserie.:)
Mc Hammer+Prince = Alex Velea
de Cristian Ambrozie
Interpretul de muzică pop şi R&B s-a întâlnit, vineri seară, cu fanii săi din Roma.
Evenimentul a avut loc în discoteca
DiscoClubFaraon"
EXCLUSIV!
EXCLUSIV!
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
Ziua Națională și Săr-
bătorile de Crăciun
Încă din luna noiembrie
au fost organizate specta-
cole pentru a sărbători
Ziua Națională și vor con-
tinua și în luna decem-
brie. Totodată ultima lună
a anului este bogată în
evenimente dedicate săr-
bătorilor de Crăciun.
Benone Sinulescu și Eli-
sabeta Turcu au încântat
publicul trei zile în trei
orase din Italia: Veneția
(27 noiembrie), Ancona
(26 noiembrie) și Perugia
(25 noiembrie. Spectaco-
lele au fost organizate de
Asociația Danubius și au
făcut parte din turul de
campanie electorală al
deputatului William
Brânză.
„Acasă, la românii” din
Roma
Ajuns la a patra ediţie,
spectacolul „Acasă la ro-
mâni” propune publicului
o suită de intrepreţi de
muzică uşoară şi popu-
lară renumiţi. Evenimen-
tul, organizat la Roma la
data de 8 decembrie, este
dedicat Zilei Naţionale a
României.
Spectacolul este organi-
zat de asociația socio-cul-
turală “Vocea Românilor”
din Roma împreună cu
depozitul de produse ro-
mânești ROMA..NIA SRL
și cu patronajul Guvernu-
lui României prin Depar-
tamentul pentru Românii
de Pretutindeni (DRP),
Ambasada României la
Roma și Primăria Romei.
Publicul este așteptat în-
cepând cu ora 15.30 la
Auditorium Seraficum, la
adresa via del Serafico 1.
Intrarea este liberă.
Vor participa artiștii
Aurel Tămaș și Ansam-
blul “Dor Transilvan”, Că-
tălin Crișan și Matilda
Pascal Cojocărița.
Această ediție va fi pre-
zentată de către Sorina
Tite. Printre diverșii par-
teneri media se află și Ac-
tualitatea Magazin.
Prima ediție a spectacolu-
lui „Acasă la români, de
Crăciun”, a avut loc în
anul 2007 în orașele La-
tina, Monterotondo și
Roma cu ocazia Zilei Na-
ționale a României și a
sărbătorilor de iarnă.
Succesul acțiunii a deter-
minat organizatorii să o
transforme într-o tradiție.
Pentru cel de-al doilea an
consecutiv, se va organiza
o tombolă cu 50 de pre-
mii, oferite de depozitul
de produse românești
ROMA..NIA SRL, care vor
fi distribuite persoanelor
prezente în sală.
“Hai să-ntindem hora
mare” la Milano
Asociația Românilor din
Italia, cu sediul la Milano
si DIGI Mobil Italia orga-
nizează spectacolul extra-
ordinar de Crăciun „Hai
să întindem hora mare”.
Evenimentul va avea loc
sâmbătă, 10 decembrie
începând cu orele 16.00,
la Discoteca Românească
(Via Monfalcone, 25) din
Cinisello Balsamo (Mi-
lano) și se va bucura de
prezența artiștilor Dumi-
tru Fărcaș, Sofia Vico-
veanca, Dinu Iancu
Sălăjan și a Grupului Co-
lindătorii.
Spectacolul va fi prezen-
tat de Cristian Tabără.
Actualitatea Magazin va
fi media-partner al eveni-
mentului.
Concert de Colinde
la Roma
Pe 10 decembrie 2011
la orele 16:30, va avea
loc la Roma un concert
de colinde susținut de
artiști români.
Concertul se bucură de
patronajul Ambasadei
României la Roma și va
avea loc la Biserica Ca-
tolică San Carlo Ai Ca-
tinari, Piazza
Benedetto Cairoli 117
(Largo Argentina).
În program veți putea
audia Colinde
tradiționale românești
și internaționale.
Intrarea este liberă,
dar confirmând
prezența veți putea
avea locurile rezer-
vate.
Pentru detalii:
Cornel Serban
Organizator
Director al Departa-
mentului Relații Ex-
terne
Biserica Adventistă de
Ziua a Șaptea
cell: 349 70 13 199
Ziua Naţională la To-
rino
Duminică 4 decembrie
de la orele 18.30 -
21.30 în Via Moretta
57/A va avea loc un
spectacol de muzică
populară și dansuri
tradiționale românești,
dedicat zilei de 1 De-
cembrie, Ziua Națio-
nală a României.
Spectacolul este orga-
nizat de Asociația
"Maria Tănase" din To-
rino si" Cittadini nel
mondo". Participă soli-
știi Natalia Petică și
grupul său muzical -
Asociația "Plai" din To-
rino, grupul de dans
"Hora Basarabiei" al
Asociației Basarabia
din Torino și Larisa
Olărescu Ciubotaru,
iar ca invitați speciali.
Petre Cristea - Asocia-
ția Flacara Torino, Ge-
orgeta Ene, Gicu
Pitirut si Claudiu
Rotar, Asociatia "Maria
Tanase" Torino cu soli-
știi: Mihaela Laza,
Cezar Buruiană, Ștefa-
nia Pelepco, Larisa Za-
haria, Liliana Papila si
Gigi Ciprian Adam. Cu
ocazia sărbătorii Sfân-
tului Nicolae, cei pre-
zenți vor avea ocazia
de a participa la o tom-
bolă cu premii, iar cei
mici vor primi cadouri
și dulciuri din partea
Moșului. Spectacolul
este prezentat de Io-
nela Ioniță.
Ziua Naţională la
Roma
Asociația Românilor
din Italia a organizat
pe 28 decembrie un
concert dedicat Zilei
Naționale a României
dar si Aniversării a 150
de ani de la Unificarea
Italiei.
La spectacol a fost pre-
zent și Primarul Capi-
talei italiene, Gianni
Alemano.
COMUNITATE
PAGINA
17
Decembrie, luna evenimentelor
Asociaţiile româneşti din Italia se iau la întrecere în a organiza spectacole
de Alina Harja
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
ACTUALITATEA RELIGIOASĂ
PAGINA
18
Comunitatea română din Torino și Provincie a
avut onoarea de a-l avea oaspete pe Preasfințitul
Părinte Episcop Siluan, cu ocazia Hramului Pa-
rohiei Sfântul Apostol și Evanghelist Matei din
Cirié.
Cu puțin timp în urma, pe 12 septembrie, Bise-
rica Ortodoxă română a fost recunoscută oficial
ca și cult religios în Italia printr-un decret de
recunoaștere a Episcopiei Ortodoxe. Dar care
sunt avantajele acestei recunoașteri?
“În primul rând cred că este o recunoaștere nu
doar a Bisericii ci și a comunității noastre orto-
doxe românești din Italia, ceea ce înseamnă că
nu mai suntem ai nimănui. Pe de altă parte,
avem acum posibilitatea de a dezvolta proiecte
cu primăriile, cu instituțiile centrale ale Statului
Italian, ca de exemplu Ministerul Familiei și In-
tegrării sociale, Ministerul Justiției și Ministerul
Educației. Prin aceste proiecte putem fi mult
mai prezenți în mijlocul credincioșilor noștri
sprijinindu-i și ajutându-i. Începând cu 1 ianua-
rie 2012 avem dreptul la “5 la 1000” acea parte
a taxelor plătite statului care merge la
asociațiile non profit și pe care angajații români
vor putea să aleagă să-i aloce Bisericii noastre.
Acesti bani avem intenția de a-i folosi în
activități cu caracter social: deschiderea unor
centre de noapte unde persoanele rămase fără
adapost din diferite motive să poată primi o cină
caldă și să poata dormi sub un acoperiș, dar și
pentru tinerele mame care vor să-și păstreze co-
pilul, însă au grija unui acoperiș deasupra capu-
lui. Un alt proiect deja în curs este “Brațele
părintești” prin care susținem în fiecare lună în
România câte un copil al unei familii sau orfani
din diferite zone ale țării cu suma de 50 de euro
pe lună, dați sub forma de alimente, rechizite
sau articole de îmbrăcăminte. Același lucru îl
facem și pentru 20 de copii din Republica Mol-
dova.”
Cat despre faimosul “8 la 1000” parte a impozi-
tului pe venit dedicată culturilor religioase din
Italia Episcopul a subliniat faptul că pentru a
putea beneficia și de această sumă este nece-
sară încheierea “înțelegerii” cu Statul Italian
printr-un protocol scris și semnat de ambele
părți, care deocamdată lipsește.
Credincioșii sunt mulți, dar lăcașurile de cult
sunt încă foarte mici și putine. Soluția? Con-
struirea propriilor biserici, care presupune
mulți bani.
“Deocamdată trebuie să ne limităm la a găsi
lăcașuri de cult disponibile, care să nu îngreu-
neze în niciun fel situația credincioșilor și asta
pentru că nu vrem să fim nevoiți să cerem lor
bani de chirie,” a mai sublimiate Preasfinția Sa.
Cei ce lipsesc de multe ori la slujbe sunt tinerii,
dar Episcopul Siluan a amintit că “în cadrul
Episcopiei există o organizație a tinerilor numită
Nepsis Italia care s-a constituit oficial pe data
de 6 decembrie 2008 cu scopul de a reuni tinerii
ortodocși români de pe teritoriul Peninsulei.”
Activitatea acestei mișcări a tinerilor este foarte
dinamică, întrucât plecând de la problemele și
realitatea acestora organizează pentru ei dife-
rite inițiative care să-i stimuleze precum excur-
sii, tabere sau evenimente cu specific
tradițional.
Postul Crăciunului a început pe 15 noiembrie,
iar ținând cont de cuvintele Episcopului Siluan
„postul se face în funcție de posibilitățile fiecă-
ruia, dar nu trebuie să uităm că nu există doar
postul de bucate. Sufletul nu are nevoie doar de
televizor și de haine de firmă, ci și de fapte bune
și de rugăciune.”
"Nu televizorul şi
hainele de firmă ne
hrănesc sufletul, ci
faptele bune"
3 S †) Sf. Cuv. Gheorghe
de la Cernica; Sf. Proo-
roc Sofronie; Sf. Mc.
Teodor, Arhiep. Alexan-
driei (Dezlegare la
pește)
4 D † Sf. M. Mc. Var-
vara; Cuv. Ioan Da-
maschin (Dezlegare
la peşte)
Duminica a XXVII-a
după Rusalii
5 L † Cuv. Sava cel Sfin-
țit; Sf. Mc. Anastasie;
Cuv. Nectarie (Dezle-
gare la pește)
6 M †) Sf. Ier. Nico-
lae, Arhiep. Mirelor
Lichiei (Dezlegare la
peşte)
7 M †) Sf. Mc. Filofteia
de la Curtea de Argeș;
Sf. Ambrozie, Ep. Me-
diolanului (Dezlegare la
pește)
8 J Cuv. Patapie și So-
fronie; Sf. Ap. Tihic,
Cezar și Onisifor (Dez-
legare la ulei și vin)
9 V Zămislirea Sf. Fe-
cioare Maria de către
Sf. Ana; Sf. Proorociță
Ana (Dezlegare la ulei
și vin)
10 S Sf. Mc. Mina, Er-
moghen și Evgraf (Dez-
legare la pește)
11 D Cuv. Daniil Stâl-
pnicul şi Luca cel
Nou; Sf. Mc. Varsava
(Dezlegare la peşte)
Duminica a XXVIII-a
după Rusalii
12 L †) Sf. Ier. Spiri-
don, Ep. Trimitundei;
Sf. Mc. Sinet; Sf. Sfin-
ţit Mc. Alexandru
(Dezlegare la peşte)
13 M †) Sf. Ier. Dosoftei,
Mitr. Moldovei; † Sf. M.
Mc. Evstratie, Auxen-
ție, Evghenie, Mardarie
și Orest; Sf. Mc. Lucia
fecioara (Dezlegare la
pește)
14 M Sf. Mc. Tirs, Cali-
nic, Filimon, Arian și
Apolonie (Post)
15 J † Sf. Sfințit Mc.
Elefterie; Sf. Mc. Antia
și Suzana (Dezlegare la
ulei și vin)
16 V Sf. Prooroc Agheu;
Sf. Mc. Marin; Sf. Împă-
răteasă Teofana (Post)
Calendar creștin-
ortodox
Preasfinţia Sa, Episcopul Siluan la
hram la Cirié
03 - 16 decembrie 2001
AGENDA CREȘTINULUI
de Anca Manolea
Parohia „Sfântul Sava
de la Buzău” Perugia-
Italia are de acum pro-
priul lăcaș de
închinare, deoarece a
primit o biserică care
este destinată în mod
exclusiv săvârșirii sfin-
telor slujbe pentru co-
munitatea ortodoxă
românească din Peru-
gia.
Duminică 27 noiembrie
a avut loc inaugurarea
oficială a bisericii prin
slujirea Dumnezeieștii
Liturghii de către
Preasfințitul Părinte
Episcop Siluan, al Epis-
copiei Ortodoxe Ro-
mâne a Italiei, prilej cu
care au avut loc ample
manifestări religioase și
culturale.
Parohia Perugia a luat
ființă acum doi ani și ju-
mătate cu binecuvânta-
rea Preasfințitului
Părinte Siluan, având
ca vrednic păstor pe PC
Pr Protopop Misionar
Ionuț Radu. În acest
răstimp s-a slujit într-o
biserică catolică printr-
un contract de închi-
riere.
Începând cu 12 iunie
2011 s-a primit o bise-
rică foarte frumoasă a
Sfântului Mucenic Flo-
rentie, prin contract de
comodat, pentru o pe-
rioadă de opt ani, în uz
exclusiv pentru comuni-
tatea ortodoxă română
din Perugia.
Biserica este impresio-
nantă prin istorie și di-
mensiuni (40 m
lungime). Este vorba de
biserica unei foste mă-
năstiri care a început la
anul 700, biserica ac-
tuală fiind construită la
anul 1300.
Biserica de la Perugia
este importantă și pen-
tru că are hramul și to-
todată adăpostește
moaștele Sfântului Flo-
rentie, un sfânt muce-
nic de la anul 250 care,
împreună cu alți patru
sfinți mucenici, se află
în altarul bisericii. De
asemenea, timp de câ-
teva secole, Sfântul Flo-
rentie a fost patronul
orașului Perugia.
Nou lăcaș de cult la
Perugia
Biroul de presă
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
A-ţi împlini un vis la o
vârstă destul de fragedă
pare imposibil dar, după
cum ştim, speranţa
moare ultima. Stelian
Mosor, 29 ani, din Slatina,
cu un trecut aproape si-
milar oricărui emigrant
român în Italia, şi-a impli-
nit visul: a devenit un sti-
list cunoscut în capitala
modei, la Milano. A plecat
din România în 2003 cu
un obiectiv: să devină un
fashion designer de re-
nume.
Astăzi el deține un atelier
și un magazin la Milano,
ocupându-se de tot ce
ține de conceperea haine-
lor: de la desen, șablon și
până la realizarea pro-
priu-zisă a produsului
finit și, în general, crează
haine exclusiviste la co-
mandă pentru italieni.
Când aţi decis să veniţi în
Italia? De ce? A meritat
acest sacrificiu?
Venirea în Italia făcea
parte din visele mele încă
de când aveam 9-10 ani,
de când urmăream pre-
zentările de modă de la
Milano. Am reușit să vin
aici în 2003, cu gândul de
a mă realiza, de a-mi
vedea visul cu ochii, de a
încerca să pun în pratică
ceea ce nu am reușit în
România.
Participarea la prezentă-
rile de modă, contactul cu
persoane importante…
cred că a meritat să fac
acest pas de a veni în Ita-
lia și consider că mi-a
schimbat viața, felul de a
vedea lucrurile așa cum
sunt în realitate. Am în-
tâlnit persoane care m-au
ajutat foarte mult în ceea
ce privește meseria mea,
persoane fără interese,
care au crezut în ceea ce
fac și asta m-a ajutat
foarte mult; încrederea
lor față de mine s-a de-
monstrat, bineînțeles, vă-
zând ce fel de persoană
sunt.
Este greu să te intergrezi
în lumea modei ca român,
aici în Italia?
În ce privește integrarea
mea în lumea modei ca
român în Italia, nu a fost
ușoară, dar nici foarte
grea. Atunci când italia-
nul vede ceea ce faci și-i
place, apreciază și cum-
pără produsul fără să se
gândească dacă ești
român sau nu.
Povestiţi-ne despre aface-
rea dumneavoastră. Care
este stilul pe care îl
abordaţi? Cu ce vă
distingeţi faţă de ceilalţi
stilişti?
Despre afacerile mele
ceea ce vă pot spune e că
în acest moment am un
magazin "Veronica & Ste-
lian - Fashion designer
uomo-donna" la Milano
în via Martiri Triestini
nr.5 (zona MM Lotto),
unde pun în vânzare pro-
dusele mele și unde se
află și atelierul de
creație; pe deasupra fac
și haine la comandă, dând
posibilitatea clientului de
a alege modelul și stofa
pe care o dorește.
În general, stilul care mă
caracterizează este cel
feminin, o ador pe Mari-
lyn Monroe de exemplu,
anii 50’-70’, dar
modernizați, adaptați
timpurilor în care trăim.
Consider că orice stilist
are modul lui de a pro-
pune tendințele în modă,
în funcție de viziune,
preferințe, inspirație;
dacă anul acesta, de
exemplu, mari stiliști
renumiți spun că se va
purta pantalonul cu turul
înalt, asta nu înseamnă
că toți trebuie să urmăm
acest trend sau să-l co-
piem… trebuie să ne
adaptăm stilului nostru,
conformației noastre și
modului de viață pe care
îl avem… și buzunarului,
bineînțeles.
Clienții apelează la servi-
ciile mele deoarece știu
că doar la mine găsesc
piesele care îi intere-
sează, sunt mulțumiți de
calitatea stofelor - unde
încerc să aleg materialul
care le pune în valoare
calitățile, cum ar fi măta-
sea, taftaua, în general
materiale elegante - și de
modul cum este realizat
modelul, realizat cât mai
în pas cu tendițele ac-
tuale.
Care este visul dumnea-
voastră?
Visul meu este de a de-
veni un stilist cunoscut în
întreaga lume, de a vedea
panouri de publicitate cu
numele meu și de a des-
chide un magazin în cen-
trul orașului Milano.
Povestiţi-ne despre lansa-
rea ultimei colecţii la Mi-
lano: "GIOIELLO" HAUTE
COUTURE (SWA-
ROVSKI).
Ultima colecție "GIO-
IELLO" ("Bijuteria"), pe
care am lansat-o în octom-
brie anul acesta la Milano,
a fost inspirată de astre:
soarele și stelele, care au
o legătură și cu numele
meu, materialele folosite
având o valoare foarte
mare, așa cum cred că se
înțelege chiar din denu-
mire, având ca scop pune-
rea în lumină a brandului
meu, fiind întradevăr
prima colecție de valoare
realizată până în prezent.
La acest eveniment a fost
implicată și o bună prie-
tena a mea, tot româncă și
directoare la o revistă de
sport, Giulia Deamina, ca
protagonistă a colecției și
alte trei modele românce:
Mădălina, Larisa și Laura,
însoțite de părinții lor.
Din păcate alți români nu
au fost prezenți.
Ce planuri aveţi pe viitor?
Pe viitor vreau să deschid
un magazin în centrul
orașului Milano, posibil în
Via Monte Napoleone, în
rândul marilor stiliști,
unde să-mi permită să am
mai multă vizibilitate și
să-mi fie apreciat la ade-
vărata valoare ceea ce
creez.
Aţi putea să le daţi câteva
sfaturi cititoarelor nostre
legate de tendiţele pentru
acest sezon?
Acest sezon este caracte-
rizat de stilul anilor ’70:
pantaloni largi, rochii tu-
bino (tip teacă) și
bineînțeles mantelele; în
ceea ce privește culorile,
vor predomina cărămiziul,
verdele și griul.
MONDEN
PAGINA
19
PERSONALITĂȚI ȘI PERSONULITĂȚI
Stelian Mosor :
un vis împlinit în Italia
Director general
Cristiano Acquaroli
Director editorial
Alina Harja
Redactor şef
Olga Simion
Redacţia
Ghighi Puieșteanu, Olga Si-
mion, Alina Breje, Anca Mano-
lea, Cristian Ambrozie, Lorella
Lattavo, Luca Bistolfi, Arsenio
Silupescu, Irina Țîrdea, Diana
Rusu, Ana Panait
Colaboratori
Gianina Ion Ghiuță, Adrian Ioan
Grigor, Giancarlo Germani,
Costel Adjudeanu, Jenica
Răchinoiu, Corina F. Vătavu,
Adania M., Nicoleta Sprîn-
ceană, Gabriela Lavinia Ninoiu,
Adalbert Gyuris
Art director & DTP
Marius Lupu
Editat de
Noesis Media SRL
Administrator
Ioan Adrian Grigor
Redacţia şi administraţia
Cluj Napoca, Piata 1 Mai nr. 4
Tel. +40 264.333.507
Tipografia
Telestampa Centro Italia srl
Località Casale Marcangeli
67061 Oricola (AQ)
***
Actualitatea Magazin nu își
asumă responsabilitatea în
ceea ce privește conținutul re-
clamelor și nu garantează veri-
dicitatea mesajelor publicitare
aferente. Actualitatea Magazin
este un ziar editat în România
și se supune legilor românești
în materie.
***
Publicitate :
tel. (0039) 339 41 42 640
IDENTIKIT
Nume: Stelian Mosor
Data și locul nașterii: 19.08.1982 în
localitatea Slatina, judeţul Olt.
Profesie: creator de modă, croitor.
Studii: Sc. Prof. de Croitorie al Colegiu-
lui Naţional Petre S. Aurelian Slatina
Experiență: creaţie vestimentară Ro-
mânia, Croaţia şi Italia, dansuri mo-
derne.
Hobby: muzica, dansul, coafura,ma-
chiajul,coregrafia.
Stil preferat: anii ‘50-‘70, stilul femi-
nin în general
Stiliști preferați: Moschino, Christian
Dior
de Irina Țîrdea
ISSN 2248 – 0803
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
Dragul mamei cititor,
La noi se împart banii țării
pentru la anu’.
“Cum se împart banii la
anul”
În bugetul pentru 2012,
Guvernul a plănuit să re-
ducă banii pentru jumă-
tate dintre ministere,
printre ele fiind Educația,
Cultura, Agricultura și
Justiția. Majorează, însă,
bugetul Sănătății, Apără-
rii și Transporturilor. Tot
în proiectul de buget se
spune că regiile autonome
și companiile de stat vor fi
obligate să înghețe și la
anul angajările. Nici pen-
siile nu au nici o șansă să
crească până în 2013, po-
trivit documentului întoc-
mit de Executivul de la
București. Acesta face și o
estimare a numărului de
șomeri de la anul, de care
spune că va scadea ușor:
de la 4,9% prognozat pen-
tru anul asta la 4,5%. Ast-
fel, numărul de șomeri
s-ar reduce cu doar
35.000, pentru a ajunge
astfel la un total de
410.000 persoane fără loc
de muncă.
“Zboruri mai scumpe”
Nu știu cum îți planifici tu
bugetul pentru la anul dar
o să-și dau o știre care te
poate ajuta să te organi-
zezi mai bine cu drumu-
rile în țară. Ministrul
transporturilor a anunțat
că toate zborurile low-cost
de la și înspre Capitală
vor fi mutate, din martie
anul viitor, de pe Aeropor-
tul Băneasa pe Aeroportul
Otopeni. Asta va atrage
scumpirea fiecărui bilet
cu aproximativ 4 euro. Nu
e cine știe ce, dar e o
scumpire și nu se știe încă
cum vor reacționa opera-
torii de zboruri low cost.
De la Aeroportul Otopeni
mai avem o știre: s-a înce-
put construcția unui nou
terminal care, se pare, va
fi deschis la anul, în iulie.
El va dubla capacitatea de
transport a aeroportului.
“Cauciucurile la con-
trol!”
Dar până la anul, poate vii
și tu, mamă, de sărbători
acasă... Dacă vrei să vii cu
mașina, trebuie să știi
că ai nevoie de cauciu-
curi de iarna. De la înce-
putul acestei luni a
intrat în vigoare o
ordonanță de urgență
potrivit căreia anvelo-
pele de iarna devin obli-
gatorii. În cazul în care
șoferii nu vor reuși să-și
echipeze mașinile cores-
punzător nici până la
începutul lunii viitoare,
ei pot plăti amenzi între
2.500 lei și 4.000 de lei.
“Accidente grave de
circulaţie. Controale
rutiere intensificate.”
Grijă mai mare ar trebui
să ai pe drumurile de la
noi și pentru că polițiștii
fac mai multe controale
în urma accidentului de
la sfârșitul lunii trecute
din Ungaria, în care 14
români au murit. S-a
ciocnit atunci un tir cu
un microbuz. Șoferul
TIR-ului, care este tot
român, a adormit la
volan și a intrat pe con-
trasens, unde s-a izbit
de un microbuz care cir-
cula regulamentar.
Șoferul vinovat este in-
ternat la un spital din
Ungaria, însă
autoritățile l-au arestat
pentru 29 de zile sub
acuzația de ucidere din
culpă. Polițiștii din țară
au în perioada asta o
campanie și fac verifi-
cări la mașinile de mare
tonaj, ca șoferii acestora
să respecte timpii de
parcurs și astfel să fie
evitată oboseala la
volan. Verificate mai
atent sunt și microbu-
zele pentru că s-au con-
statat mai multe
nereguli la aceste mij-
loace de transport în
comun. De exemplu, s-
au găsit bancuțe puse în
interiorul microbuzelor
pentru a putea trans-
porta mai mulți călători.
Cu toate astea, la nici
două săptămâni după
primul accident din Un-
garia, a mai avut loc
unul, în aceeași țară ve-
cină. Trei români au
murit, după ce microbu-
zul în care se aflau, în-
matriculat în Alba, s-a
ciocnit cu un tir, condus
de un șofer slovac de
această dată.
“Ne temem mai mult
de singurătate decât
de lipsa banilor”
Nu știu cât de tare am
putea ajunge, noi românii,
să ne temem de polițiști
și, în general, de pedep-
sele oamenilor legii, dar
pot să-ți spun câte ceva
despre alte temeri de-ale
noastre, pentru că s-a
facut un adevărat studiu
pe aceasta temă.
Frica de a pierde pe ci-
neva drag se află pe pri-
mul loc în topul celor mai
importante și actuale te-
meri ale noastre, ale ro-
mânilor, urmată, la
egalitate, de teama de
boală și cea de a nu avea
suficienți bani pentru
achitarea cheltuielilor cu-
rente. Astfel, în mod spon-
tan, considerăm că cele
mai mari motive de te-
mere sunt legate de sta-
rea noastră de bine sau
starea unui membru al fa-
miliei. Acesta este primul
lucru la care s-a gândit
aproape un sfert din cei
intervievați. Pe locul doi al
mențiunilor spontane se
află situația profesională,
iar pe locul al treilea, ro-
mânii au indicat teama
provocata de lipsa banilor.
Femeile sunt mai îngrijo-
rate de lipsa acestora în
timp ce bărbații sunt mai
preocupați de situația pro-
fesională. Dintre dezas-
trele naturale, ne temem
cel mai mult de cutemure.
Știm acum și care sunt
principalele noastre mo-
tive de satisfacție. Ele
sunt legate de familie.
Mai mult de jumătate din-
tre noi (54 %) am declarat
că familia implinită, feri-
cită este principala noas-
tră sursă de mulțumire.
Și, un lucru ciudat, mai
ales pe timp de criză, este
că doar patru procente
dintre români
menționează că situația fi-
nanciară este un motiv de
satisfacție. Mi-a venit în
minte acum un exemplu,
al unui român din Blaj,
care spune mult despre
motivele noastre de
satisfacție. Românul de
care vreau să-ți vorbesc
are acum o afacere de
succes nu numai în țară
dar și în străinătate. El
vinde cosmetice pe bază
de produse apicole.
“Din pasiune, o afa-
cere profitabilă”
Totul a pornit acum 10
ani, când Victor Mates,
profesor de fizică, a în-
ceput o mică afacere de
familie, cu doar 2
angajați și cu 50 de
stupi. A moștenit plăce-
rea pentru apicultură de
la bunicul său și a trans-
format-o într-un hobby
între anii 1980 -1992. La
început toată producția
de miere era extrasă,
ambalată și etichetată
manual de membrii fa-
miliei. Apoi Victor Mates
livra direct marfa, cu
mașina personală, la pri-
mele magazine private
din București și din alte
câteva orașe mari din
țară. Afacerea s-a dez-
voltat odată cu apariția
marilor lanțuri de maga-
zine și a crescut îm-
preună cu ele. Din 2001,
firma livrează produse și
la export.
“Filme si Viori de…
colecţie”
Un motiv de satisfacție ar
putea fi pentru unii și trăi-
rea din timpul unui act ar-
tistic. Nu ducem lipsă de
evenimente artistice, doar
trebuie să le căutam.
Daca la voi, la Roma, Fes-
tivalul de Film Meditera-
nean (MEDFILM
FESTIVAL), la care țara
noastră este invitată de
onoare, ține capul de afiș,
la București avem un Fes-
tivalul Internațional de
Film DaKINO. Scurtme-
traje de ficțiune și anima-
tie au concurat pentru
Trofeul DaKINO, Cea mai
bună regie, Cea mai bună
imagine și pentru Premiul
Special al Juriului. Și mai
avem un eveniment care
se adresează sufletului:
Festivalul Viori de colec-
ție. Aproape zilnic, până la
inceputul lunii viitoare, la
Sala Radio din Bucuresti
vor avea loc recitaluri și
concerte cu participarea
Orchestrei Naționale
Radio și a Orchestrei de
Cameră Radio, având ca
soliști mari violoniști care
au dus în lume faima școlii
românești de vioară: Bog-
dan Zvorișteanu, Remus
Azoiței, Ștefan Horváth,
Gabriel Croitoru, Alexan-
dru Tomescu.
Întrebat într-un interviu
care ar fi cel mai frumos
sunet și cum ar putea fi el
explicat în cuvinte, Ale-
xandru Tomescu a răs-
puns: scârțâitul unei viori
ce se aude la poarta Raiu-
lui atunci când aceasta ți
se deschide.
Ascultă și tu, mamă, cu
sufletul sunetele pe care
ți le trimite Dumnezeu și
nu uita că: se poate trăi și
fără muzică, dar nu la fel
de frumos.
Mama
ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA
PAGINA
20
"Spune-mi, mamă, ce se mai în-
tămplă pe la noi?"
Știri din România, fără politică şi scandaluri
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
ACTUALITATEA SPORTIVĂ
PAGINA
21
Lucian Bute, campion mondial
pentru a noua oară
Prin meciul disputat îm-
potriva jamaicanului Glen
Johnson duminică
dimineață la Quebec (Ca-
nada), Lucian Bute a păs-
trat centura de campion
mondial la categoria su-
permijlocie, în versiunea
IBF. Lucian Bute ramâne
neînvins la categoria su-
permijlocie, în versiunea
IBF! Duminica dimineata,
la ora 4.00, ora României,
pecheanul a dominat me-
ciul cu Glen Johnson (Ja-
maica), un pugilist în
vârsta de 42 de ani, câsti-
gând 11 din cele 12 re-
prize ale disputei.
Decizia de a-l declara în-
vingător pe Lucian Bute a
fost una unanimă, cei trei
arbitri judecători punc-
tând astfel: Benoit Rous-
sel 120-108, Pasquale
Procopio 119-109, iar
Jerry Roth 120-108.
Campionul român a reu-
șit a 30-a victorie la pro-
fesioniști în tot atâtea
meciuri (24 prin KO),
după un meci pe care l-a
dominat clar, de la înce-
put până la sfârșit.
La final, gălățeanul a ară-
tat o prospețime de invi-
diat, în timp ce pe chipul
adversarului său se citea
oboseala.Visul său este
de a lupta pentru unifica-
rea centurilor la super-
mijlocie.
“A fost un pas mare pen-
tru mine. Toată presa din
America a vorbit frumos
despre performanța mea.
Pot să spun că am tras un
semnal de alarmă pentru
ceilalți jucători la catego-
ria mea, care vor să mă
înfrunte. Acum cred că o
să se gândească de două
ori înainte să joace cu
mine", a declarat Lucian
Bute după meci.
Mănușile purtate de Lu-
cian Bute în meciul cu
Jean-Paul Mendy. de la
Bucuresti, atunci când ro-
mânul și-a apărat pentru
a opta oară titlul mondial
IBF la categoria super-
mijlocie au fost vîndute
pentru suma de 10.001
euro.
Banii vor fi investiți în to-
talitate în renovarea Clu-
bului de Box din Pechea,
localitatea natala a pugi-
listului român, unde cam-
pionul mondial și-a
început cariera sportiva.
Steaua a început perfect
iar după numai 20 de mi-
nute conducea deja cu 2-
0. Tatu, cu o lovitură de
cap din 8 metri, și Florin
Costea, cu un șut superb
de la marginea careului,
au adus-o pe Steaua în
avantaj. Israelienii nu s-
au speriat și au revenit
imediat pe tabelă, Mes-
humar și Katan reușind
să egaleze până la pauză.
Părea încă un meci sortit
eșecului pentru români
pe Național Arena, mai
ales că imediat după
pauză Steaua s-a văzut și
cu un om mai puțin, după
ce Florin Costea a fost eli-
minat pentru un fault stu-
pid. Tănase a ieșit însă la
rampă și i-a readus în
avantaj pe bucureșteni
după ce a marcat cu
capul din apropiere și tot
el a făcut 4-2 cu un șut în
forță de la 28 de metri.
Steaua învinge pe National Arena
Marți 15 noiembrie, într-un meci amical disputat
în Altach, Austria, România a învins Grecia cu sco-
rul de 3-1, după o partidă frumoasă realizată de
români. Golurile României au fost înscrise de
Torje, Tănase și Chipciu, iar pentru Grecia a în-
scris Karagounis. Acesta a fost ultimul meci dis-
putat de către selecționata țării noastre pe acest
an, iar victoria înregistrată in fata unei echipe
precum cea a Greciei, face să îndrepte puțin im-
aginea degradată a tricolurilor, după ce în ultimul
timp au avut evoluții dintre cele mai nefericite.
Pițurcă a profitat de acest meci amical pentru a
testa un lot de jucători tineri, probabil în vederea
unei proiecții pe termen lung cu scopul de a ataca
calificările la Campionatul Mondial din 2014, for-
mula care nu pare de loc greșită dupa evoluția de
aseară.
România: Balgradean – Papp, Goian, Gaman (Chi-
riches ’63), St. Radu – Torje, I. Neagu (N. Grigore
86), Pintilii (Lazar ’46), Tanase (Chipciu ’67) – Ma-
zilu (M. Niculae ’46), B. Stancu (Cocis ’78). Selec-
tioner: Victor Piturca.
Grecia: Kapino – Maniatis, Papastathopoulos (Pa-
padopoulos ’46), Malezas, Giannoulis – Makos
(Fotakis ’46), Karagounis, Tziolis (Salpingidis ’77)
– Kone (Theodoridis ’65), Liberopoulos (Mitroglou
’46), Charisteas (Samaras ’46). Selecționer: Fer-
nando Santos.
"La cald nu vă pot spune ce am câștigat, dar sunt
mulțumit de Neagu, Chipciu, Torje, Gaman, Papp
sau Radu Ștefan. Chipciu a făcut faza defensivă
și a făcut-o bine. A creat și panică în atac. Lui Tă-
nase se pare că îi priește Austria...", a declarat
Pițurcă după amicalul cu Grecia.
de Cristian Ambrozie
"Șpagă în Fotbal", Mir-
cea Sandu fiind suspec-
tat și de luare de mită,
iar Mitică Dragomir -
de complicitate. Cei doi
sunt deja urmăriți
penal pentru acuzația
de abuz în serviciu.
Dezvăluiri incredibilă
făcută de Jean Pădu-
reanu, care a recunos-
cut faptul că a fost
împrumutat de soția lui
Mircea Sandu cu suma
de 400.000 de euro,
bani care au fost înapo-
iați din drepturile TV.
"Am luat bani împru-
mut de la doamna
Sandu. Am făcut un
contract de împrumut
pentru acești bani, dis-
poziție plată, totul a
fost legal. În perioada
aceea aveam conturile
blocate la club. După
aceea i-am returnat da-
toria din banii primiți
din drepturile TV." a
spus Jean Pădureanu
-----------------------------------
Ion Ionescu, avocatul
care l-a aparat pe Du-
mitru Dragomir în pro-
cesul din 1990, cînd
actualul sef de la LPF
era presedintele Victo-
riei Bucuresti, spune ca
în cazul dezafilierii Uni-
versitatii Craiova, Dra-
gomir si Sandu au
gresit grav si nu au nici
o scapare
Ion Ionescu
spune ca în cazul acu-
zarii din 1990, Drago-
mir era nevinovat, dar
în cel al dezafilierii Cra-
iovei, acesta nu are nici
o scuza.
PE SCURT
LIGA 1 ETAPA 15
Concordia Chiajna 0 - 1 Astra Ploieşti
Astra Ploieşti 0 - 0 Ceahlăul Piatra Neamț Sportul Studențesc 1 - 0 FC Vaslui
Pandurii Târgu Jiu 3 - 0 Rapid Bucureşti
Steaua Bucureşti 1 - 0 FC Braşov
November Voința Sibiu 0 - 1 CFR Cluj
Universitatea Cluj 1 - 1 Oțelul Galați
Mioveni 0 - 1 Dinamo Bucureşti
November Târgu Mureş 3 - 0 Concordia Chiajna Gaz Metan Mediaş 0 - 1 Petrolul Petrolul Ploieşti
CLASAMENTUL LIGA 1 DUPA ETAPA 15
1 Dinamo 36
2 CFR Cluj 32
3 Rapid 31
4 U Cluj 26
5 Pandurii Tg. Jiu 25
6 Steaua 25
7 Oțelul 25
8 FC Vaslui 24
9 Astra 24
10 Ceahlăul 20
11 Petrolul 16
12 Gaz Metan 16
13 Braşov 15
14 Târgu Mureş 14
15 Vointa Sibiu 13
16 Sportul 12
17 Concordia 9
18 CS Mioveni 8
de Cristian Ambrozie
Fotbal la DNA
Steaua Bucuresti este prima echipa românească care câştigă pe Naţional
Arena. 4-2 cu Maccabi Haifa
Victorie pentru tricolori în
Austria: România - Grecia, 3-1.
Românii au dominat meciul
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
Madrigaluri
MISCELLANEA
PAGINA
22
I.
Merii ningeau fulgi albi peste Cetate;
Îi fu de-ajuns o singură privire
Să o-nțeleagă şi să-i dea dreptate.
Și nemaiaşteptând bis-ul chemării
Hrăni, ad-hoc, flămânda de iubire.
Era în mai, la vremea deflorării.
II.
La respectabila-mi etate
Balade vechi despre Cetate
Ar trebui să-ți cânt, copilă;
Dar eu, riscând dispreț, ridicol, milă...
Tot fredonez, mai bine de un an
“Iubire, bibelou de porțelan” !
Motto: Eu, cu ajutorul bunului Dumnezeu, am fost mereu ateu !
Colţul poetic al diasporei
Cetate şi iubire
◼ de Ghighi Puieşteanu
CURIOZITĂŢI
Bolile toamnei
Se pare că venirea
toamnei aduce cu ea
multe probleme de să-
nătate precum: insom-
nie, senzație de foame
permanentă, diminua-
rea dorințelor sexuale,
depresiune psihică...
etc.
Coincidenţe
Șase inși din zece, din-
tre cei care au depășit
suta de ani, din în-
treaga lume, au avut
copii după împlinirea
vîrstei de 35 de ani.
Carcioful mafiot
Cuvîntul "cosca" este
un termen folosit în Si-
cilia atunci cînd vine
vorba de coroana de
frunze din bulbul car-
ciofului. Astăzi, respec-
tivul substantiv este
uzat atunci cînd se
vorbește de familiile de
mafioți.
Satul "lung"
Comuna italiană cu nu-
mele cel mai lung este
"PINO SULLA SPONDA
DEL LAGO MAGGIORE"
din provincia Varese.
Localitatea are doar
200 de locuitori.
Plante cu frică de om
Unii cercetători susțin
că ar exista anumite
plante care au capaci-
tatea de a se înspăi-
mînta. La apropierea
unei ființe omenești,
speciile vegetale stu-
diate au o recție chi-
mică specifică.
Iute ca gîndul
Un experiment condus
de curînd de către
CERN Geneva a conclu-
zionat că mini-particu-
lele chemate neutrini
pot circula cu o viteză
superioară celei a lumi-
nii. Sunt necesare însă
noi cercetări care să
confirme acestă desco-
perire epocală.
de Ghighi Puieşteanu
BANCURI CU EL ȘI EA
EL: Draga mea, dacă tu,
pe criza asta, ai învăța
să gătești, am putea
concedia bucătăreasa.
EA: Ai dreptate, dragul
meu. Dar dacă tu ai în-
văța sa faci sex, am
putea concedia și șofe-
rul.
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::
EL: Te felicit, draga mea,
îi spune soțul văzînd
cum consoarta pune te-
lefonul în furcă. E cea
mai scurtă convorbire te-
lefonică cu o prietenă
de-a ta, de cînd ne-am
căsătorit. Un adevărat
record: numai opt mi-
nute!
EA: Lasă ironiile! N-a fost
nici o prietenă. Era o ne-
cunoscută, pur și simplu
femeia greșise numărul.
Nu-ţi mai timora acompaniatorul;
Și nici la serviciu nu te mai certa;
Mai lasă cafeaua, mai lasă alcoolul;
Lasă şi amicii. Stai de partea ta!
Vă rog: nu ”molaţi”!
Economisiţi,
Apoi învăţaţi
Optimişti să fiţi!
Hibe, nu-i "cerca" la partener.
Caţi în van. Te vrea, te iubeşte.
În muncă eşti dur, eşti de fier.
De excese, te rog, te fereşte !
Nu prea excitaţi,
De loc ”excelenţi”,
Ingenui şi plaţi...
Nici independenţi !
Ai un partener ”zburător”,
La servici careva-ţi pune frînă,
Mădularele iarăşi te dor...
Mai aşteaptă o săptămînă !
Amînă amorul pe mâine.
Fiindcă azi agoniseşti
Mult mai mult decît gîndeşti:
Ai forţă, ai bani... ai pâine!
Venus şi cu Luna
Nu-ţi mai ţin cununa;
De bani îţi e dor;
Ai grijă-n amor!
Destinul nu mai generează pacoste
Nici în hîială, nici în dragoste.
- Repaos !
(E singurul adaos.)
Obţii tot ce vrei,
Eşti şi optimist(ă)
Ai forţă, idei,
Norocul există !
Lipsa-ţi de diplomaţie
Face grea viaţa din casă,
Din vlaga, puţin rămasă,
Și din griji... numai ”folie” !
Splendizi în amor;
Munca merge bine;
Cu toţii, în cor:
- O frigem, cît ţine!
Ți-a rupt echilibrul ”tov-ul” tău de viaţă,
Iar în cîmpul muncii eşti neprotejat...
Încălzeşte-ţi ”hoitul” şi, neapărat,
Vei reînnoda totul! (E doar o povaţă.)
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
DIVERTISMENT
PAGINA
23
IMPORTANTE ! Actualitatea Magazin
e la sua Società editrice Noesis Media
s.r.l. diffidano qualunque soggetto dal
procacciare contatti e piani pubblici-
tari a terzi per conto e in nome del
suo Direttore Cristiano Acquaroli se
non espressamente autorizzati con
mandato firmato dallo stesso, da con-
segnare su richiesta all'atto della sot-
toscrizione contrattuale del cliente.
Tale violazione sarà perseguita in
sede giudiziaria secondo i termini di
legge.
IMPORTANT ! Actualitatea Magazin și
societatea editoare Noesis Media SRL
nu susțin persoanele fizice care propun
acorduri sau contracte de publicitate în
numele directorului Cristiano Acquaroli,
cu excepția autorizării în mod expres
prin mandat semnat de către acesta,
prezentat la cerere în momentul sem-
nării contractului de către client. Încăl-
carea acestei dispoziții va fi urmărită
juridic în instanță conform legii.
Rebusistice
INTEGRAMA
REGIUNEA PIEMONTE: AGNOLOTTI PIEMONTESI
Ingrediente pentru 4 persoane
Un cățel de usturoi, 50 g de borage (boraggine, în italiană, sau “limba mie-
lului”, denumire populară în limba română), 50 g de unt, 150 g de pulpâ de
porc și 150 g de pulpă de vită, 400 g de făină, ½ pahar de ulei, 50 g de
parmezan, 1 praz, 1 crenguță de rozmarin, 5 ouă
Preparare
Pentu a pregăti rețeta de “agnolotti” mai întâi trebuie pregătit aluatul:
amestecați făina și 4 ouă și frământați bine până veți obține un aluat neted
și omogen. Acoperiți-l cu o pânză umedă și lăsați-l să se liniștească preț
de cel puțin jumătate de oră. Apoi frământați din nou aluatul și începeți să-l
întindeți până obțineți o turtă foarte subțire. Între timp pregătiți umplutura:
rumeniți în ulei aproximativ 10 minute carnea cu mirodeniile și un pic de
sare. La sfârșit adăugați o salată pe care ați fiert-o în precedență și ați
lăsat-o la scurs. Tocați totul cu ajutorul unui mixer și adăugați un ou, par-
mezanul ras și continuați să amestecați foarte bine ingredientele. Cu o lin-
gură, puneți umplutura pe aluat, lăsând cam 4 cm între fiecare lingură de
umplutură. Închideți aluatul, închizând grămăjoarele de umplutură apă-
sând aluatul cu degetele. Tăiați aluatul în așa fel încât să obțineți “agno-
lotti” pătrați, cu latura de aproximativ 2 cm. Pregătiți apoi sosul: prăjiți cu
un pic de ulei prazul și adăugați untul și lăsați-l să se prăjească la foc mic.
Apoi treceți printr-o sită totul. Între timp fierbeți “agnolotti” în apă sărată
timp de 10 minute, scurgeți-i și turnați peste sosul. Presărați parmezan ras
după gust. Sugestii: Fiind o mâncare destul de substanțioasă, felul doi ar
trebui să fie lejer sau chiar numai o salată. Ca sos puteți opta și pentru un
ragù simplu sau, după tradiție, pentru un sos pe bază de carne și legume.
Curiozități
În privința numelui, se pare că “agnolotto” provine de la numele bucătaru-
lui piemontez Angelotu care a fost primul care a inventat acest tip de
pastă, de unde și numele de “piat d’Angelot”, transformat în timp în “ag-
nolotto”.
Dezlegarea integramei din numărul trecut: RAPSODIAROMANA
- NEON - PLACA - AN - OT - NOR - ASA - PRO - EM - ROADE -
DO - SCOP - INA - VERDI - PAIE - ARS - OM - PORUMBESCU -
NAP - PA - ION - ATU - RU - TU - AS - EST - RA - LOIAL - VI-
VALDI - MANDRINA - BAL - REA - ENESCU - CE
REȚETE ITALIENE de Lorella Lattavo
Actualitatea
magazin
3 - 16 decembrie 2011
Actualitatea
magazin
PUBLICITATE
PAGINA
24
3 - 16 decembrie 2011

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->