UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE AECONOMICE

DEPARTAMANTUL FINANȚE ȘI BĂNCI

Referat

La disciplina Finanțe internaționale

Tema: “Analiza evoluției ratelor de schimb al lirei italiene pentru perioada 1991-2018 ”

elaborat de Mîndru Victoria,

Grupa FB1603

examinat de Patraș Mihai,

dr., prof.univ.

Chișinău

Septembrie, 2018

1
 Cuprins

Introducere………………………………………………………………………….………..3

Capitolul 1 Evoluția economiei Italiei……………………………………………………….4

Capitolul 2 Indicatori de bază ai economiei Italiei…………………………………………...7

Capitolul 3 Analiza ratelor de schimb a lirei italiene………………………………………..15

Concluzii…………………………………………………………………………………….18

Bibliografie…………………………………………………………………………………..19

2
 Introducere

În relaţiile economice internaţionale este foarte importantă cunoaşterea valorii unităţii

monetare a unui stat faţă de cea a altui stat. Raportul dintre acestea, stabilit la un moment dat pe
piaţa valutară, se numeşte curs valutar sau curs de schimb. Conform teoriei parităţii puterii de
cumpărare, cursul de schimb evoluează în funcţie de puterea de cumpărare a celor două monede
implicate în determinarea cotaţiei. În această lucrare mi-am pus ca scop să analizez, în primul
rînd, modul în care au apărut și au disparut de pe piața monetară italiană anumite monezi, iar în
al doilea rând, ratele de schimb a acestora.

Italia, oficial Republica italiană, este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de
sud. Ea acoperă o arie de 301.338 km² și are o climă temperată; datorită formei părții sale
continentale, este denumită pe plan intern lo Stivale („Cizma”). Cu 61 de milioane de locuitori,
este a cincea cea mai populată țară a Europei. Italia este o țară dezvoltată și are a treia cea mai
mare economie din zona Euro și a opta din lume după PIB nominal.

Italia este o tara superba, cu numeroase peisaje de poveste si o istorie fabuloasa, surprinde prin
atractiile sale inedite. De la uimitoarea Coasta Amalfi, podgoriile din Toscana, monumentele
istorice sau mancarea delicioasa, Italia este o tara splendida, ce trebuie explorata. Eu am ales să
explorez această țară din punc de vedere financiar, și anume a ratelor de schimb valutar.

3
 Capitolul I Evoluția economiei Italiei

Italia are o economie mixtă capitalistă, a treia cea mai mare din zona Euro și a opta din lume.
Țara este membră fondatoare a G7, G8, a zonei Euro și a OCDE.

Italia este considerată a fi una dintre cele mai industrializate țări din lume și un lider în domeniul
comerțului mondial și exporturilor. Este o țară foarte dezvoltată, pe locul 8 în lume după calitatea
vieții și pe locul 25 după Indicele Dezvoltării Umane. PIB-ul nominal al Italiei este al patrulea
din zona Euro, cu 1,642.4 miliarde de euro. Rata șomajului, 11,9% în noiembrie 2016, este a
patra din zona Euro. Țara este cunoscută pentru mediul de afaceri creativ și inovator, și pentru un
sector agricol mare și competitiv. În 2010 Italia a fost cel mai mare producător mondial de
vinuri. Este cunoscută și pentru influența și calitatea ridicată a industriilor de automobile,
construcții de mașini, alimentară și de design vestimentar.

Italia este a șasea țară din lume la producția industrială, fiind caracterizată de prezența unui
număr mai redus de corporații multinaționale globale decât în alte economii comparabile ca
dimensiune, și de un număr mare de întreprinderi mici și mijlocii, aglomerate în câteva districte
industriale ce reprezintă coloana vertebrală a industriei italiene. Acestea alcătuiesc împreună un
sector al industriei producătoare adesea concentrat pe exporturi pe piețe de nișă și de produse de
lux, adică pe de o parte mai puțin capabil de competitivitate în ce privește cantitatea, dar pe de
altă parte mai capabil să facă față cu produse de calitate net superioară concurenței venite din
partea Chinei și economiilor emergente asiatice și bazate pe costul redus al forței de muncă.

Țara era în 2009 al șaptelea cel mai mare exportator din lume. Cele mai strânse legături
comerciale ale Italiei sunt cu celelalte țări ale Uniunii Europene, cu care efectuează circa 59%
din comerț. În cadrul UE, cei mai mari parteneri comerciali sunt Germania (12,9%), Franța
(11,4%) și Spania (7,4%).Turismul este și el unul dintre cele mai profitabile și mai rapid
crescătoare sectoare ale economiei naționale: cu 47,7 milioane de turiști sosiți din întreaga lume,
și cu venituri estimate la 43,9 miliarde de dolari în 2013, Italia a fost a cincea cea mai vizitată
țară din lume și a șasea ca venituri din turism.

Italia a fost însă lovită puternic de recesiunea de la sfârșitul primului deceniu al secolului al XXI-
lea și de criza datoriilor suverane care a urmat, ceea ce i-a exacerbat problemele structurale.
După o creștere puternică de 5–6% pe an din anii 1950 până în anii 1970, și o încetinire
progresivă în anii 1980-90, țara a stagnat practic în anii 2000. Eforturile politice de revitalizare a
creșterii cu investiții masive de stat au produs o gravă creștere a datoriei publice, care în 2014 se
ridica la peste 135% din PIB, a doua din UE după cea a Greciei (174%).Cu toate acestea, cea mai

4
mare parte din datoria publică a Italiei aparține unor entități private, o diferență majoră față de
situația Greciei, iar nivelul datoriilor personale este mult mai scăzut față de media OCDE.

Principalul factor de slăbiciune socio-economică este o divizare mare între nord și sud. Ea se
poate observa prin uriașa diferență între veniturile statistice înregistrate la nivelul comunelor din
nord și cele din comunele din sud.

În plus, Italia are nevoie să-și importe circa 80% din necesarul de energie. Mai mult,
după Indicele Libertății Economice, țara se clasează abia pe locul 86 în lume din cauza
birocrației ineficiente a statului, a protecției scăzute a drepturilor de proprietate, a nivelului
ridicat de corupție, a taxelor ridicate și cheltuielilor publice care reprezintă jumătate din PIB-ul
țării. Conform Indicelui de Percepție a Corupției, Italia prezintă un nivel ridicat de corupție,
aflându-se pe locul 60 în lume. Crima organizată ar reprezenta venituri de circa 90 de miliarde de
euro și 7% din PIB-ul Italiei.

Populația Italiei aproape s-a dublat de-a lungul secolului al XX-lea, dar modelul de creștere a
fost extrem de eterogen, din cauza migrației interne pe scară largă dinspre sudul rural către
orașele din nord, fenomen ce a avut loc ca urmare a miracolului economic italian din anii 1950–
1960. Fertilitatea ridicată și o rată mare a natalității au persistat până în anii 1970, după care au
început să scadă dramatic, ceea ce a dus la o îmbătrânire demografică rapidă. La sfârșitul
primului deceniu al secolului al XXI-lea, unul din cinci italieni avea peste 65 de ani. Ulterior,
însă, în Italia rata natalității a crescut semnificativ. Rata totală a fertilității a crescut și ea de la un
minim istoric de 1,18 copii pe femeie în 1995 la 1,41 în 2008. Se așteaptă ca rata fertilității totale
să ajungă la 1,6–1,8 în 2030. La începutul lui 2013, Italia avea 60.656.000 de
locuitori. Densitatea populației, de 202,7 locuitori/km², este mai mare decât în majoritatea țărilor
Europei de Vest. Distribuția populației este însă foarte neomogenă. Cele mai dens populate zone
sunt Valea Padului (unde trăiește aproape jumătate din populația țării) și zonele metropolitane
Roma și Napoli, în timp ce unele regiuni vaste, cum ar fi Alpii și Apeninii, podișurile din
Basilicata și insula Sardinia, sunt foarte rarefiat populate.

Banca Italiei este banca centrală a Republicii Italiene. Este o instituție de drept public
reglementată de legislația națională și europeană. Este parte integrantă a Eurosistemului, care
este alcătuită din băncile centrale naționale din zona euro și din Banca Centrală Europeană.
Eurosistemul și băncile centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat
euro constituie Sistemul European al Băncilor Centrale.

Banca urmărește obiective de interes general în sectorul banilor și al finanțelor: stabilitatea

prețurilor, care este obiectivul principal al Eurosistemului în temeiul Tratatului privind

5
funcționarea Uniunii Europene; stabilitatea și eficiența sistemului financiar, punând astfel în
aplicare principiul protecției economiilor consacrate în Constituție (articolul 47 afirmă
"Republica încurajează și protejează economia în toate formele sale, reglementează, coordonează
și controlează acordarea de credite") ; și celelalte sarcini care îi sunt încredințate de legislația
italiană.
Banca contribuie la deciziile privind politica monetară unică a zonei euro și îndeplinește sarcinile
care i-au fost încredințate ca o bancă centrală națională în cadrul Eurosistemului. Acesta poate
efectua operațiuni valutare în conformitate cu normele stabilite de Eurosistem. Acesta își
administrează propriile rezerve valutare și o parte din cele ale BCE în numele acestuia.

6
 Capitolul II Indicatori de bază ai economiei Italiei
PIB ritm PIB Export Export Import Import Export- ISD Datorii Venituri
cr. /cap % PIB % PIB import externe bugetare
u.m. mln.USD % USD mnl USD % mln USD % mln USD mlrd mln USD mln EUR
USD
1991 1.236.195 1,5 21.785 169.465,0 14,08 182.679.0 15,16 -13.214,0 2,4 1.264.389

1992 1.311.788 0,8 23.106 178.155,0 14,00 188.451,0 14,82 -10.296,0 3,1 1.439.275

1993 1.054.938 -0,9 18.564 169.229,0 16,48 148.095,0 14,42 21.134,0 3,75 1.271.488

1994 1.087.994 2,2 19.141 191.362,0 18,04 169.144,0 15,95 22.196,0 2,2 1.382.513

1995 1.171.401 2,9 20.607 233.766,0 19,96 205.990,0 17,59 27.776,0 4,84 1.369.478 361.927

1996 1.309.287 1,3 23.033 252.293,0 19,27 208.236,0 15,91 44.030,0 3,55 1.523.235 421.294

1997 1.240.398 1,8 21.809 240.414,0 19,38 210.132,0 16,94 30.282,0 3,7 1.411.126 464.572

1998 1.267.956 1,6 22.282 245.800,8 19,38 218.465,1 17,23 27.335,7 2,63 1.404.992 466.453

1999 1.250.171 1,6 21.968 235.563,7 18,86 220.636,8 17,66 14.926,9 6,94 1.363.611 484.238

2000 1.144.880 3,7 20.113 240.517,7 21,01 238.756,7 20,86 1.761,0 13,18 1.203.033 497.982

2001 1.163.111 1,8 20.420 244.489,5 21,02 236.220,4 20,31 8.269,1 14,87 1.218.272 522.352

2002 1.270.428 0,2 22.289 254.426,5 19,99 247.015,2 19,41 7.411,3 17,22 1.297.060 536.481

2003 1.572.348 0,2 27.489 299.333,2 19,03 297.519,2 18,91 1.814,1 19,55 1.580.807 557.337

2004 1.800.203 1,6 31.240 353.781,8 19,64 355.300,7 19,72 -1.518,9 20,09 1.803.228 570.927

2005 1.855.664 0,9 31.959 373.134,7 20,13 384.790,2 20,76 -11.655,5 36,78 1.889.340 584.155

2006 1.944.255 2,0 33.340 416.875,4 21,44 442.554,7 22,76 -25.679,3 56,96 1.993.984 625.065

2007 2.206.108 1,5 37.685 499.881,5 22,66 511.662,2 23,20 -11.780,7 65,99 2.201.301 670.432

2008 2.402.062 -1,1 40.689 542.748,1 22,61 561.919,4 23,41 -19.171,3 -9,5 2.458.296 676.919

2009 1.190.700 -5,5 36.850 406.909,4 18,55 415.104,6 18,92 -8.195,2 16,57 2.469.116 660.244

2010 1.129.020 1,7 35.658 447.300,9 21,03 487.048,7 22,90 -39.747,7 9,94 2.454.954 669.845

2011 2.278.376 0,6 38.003 523.258,1 22,96 558.787,4 24,52 -35.529,2 34,44 2.655.941 683.525

2012 2.073.971 -2,8 34.470 501.305,8 24,19 488.588,7 23,57 12.706,2 0,03 2.556.919 705.951

2013 2.131.159 -1,7 35.220 518.268,2 24,32 479.447,2 22,50 38.821,0 19,53 2.749.504 702.076

2014 2.155.151 0,1 35.457 529.899,3 24,59 474.193,2 22,01 55.706,1 17,03 2.839.429 704.612

2015 1.833.791 1,0 30.163 457.437,2 24,95 411.052,3 22,42 46.384,9 13,3 2.411.373 715.493

2016 1.860.152 0,9 30.662 461.874,8 24,82 406.924,9 21,87 54.949,9 19,64 2.456.815 720.310

2017 1.900.000 1,5 31.413 506.226,0 26,1 452.624,5 23,34 53.601,6 19,84 2.556.574

tab. 2.1 Indicatori economici de bază pentru perioada 1991-2017

Elaborat de autor în baza datelor bibliografice

7
Produsul intern brut (PIB) din Italia a fost în valoare de 1.900.000 milioane de dolari SUA în
2017. Valoarea PIB-ului din Italia reprezintă 3,12% din economia mondială. PIB-ul în Italia a
fost în medie de 944.344 milioane de dolari din 1991 până în 2017, ajungând la o valoare
maximă de 2.402.062 milioane USD în 2008 și un nivel record de 1.054.938 milioane USD în
1992. (fig. 2.1)

Fig. 2.1 Variația PIB pentru perioada 1965-2017, mln USD

Sursa: www.countryeconomy.com accesat la 30.10.2018

Produsul intern brut pe cap de locuitor din Italia a fost înregistrat ultima dată la 31.413 dolari
SUA în 2017. PIB pe cap de locuitor în Italia este echivalent cu 276% din media mondială. PIB-
ul pe cap de locuitor în Italia a fost în medie de 27230,18 USD începând cu anul 1991 până în
2017, ajungând la o valoare maximă de 40.689 USD în 2008 și un nivel record de 18.564 USD în
1991.( fig. 2.3)

Fig. 2.2 Variația PIB/cap de locuitor pentru perioada 1970-2017, USD

Sursa: www.countryeconomy.com accesat la 30.10.2018

8
Economia italiană a crescut cu 1,2% față de anul trecut în al doilea trimestru al anului 2018, în
creștere față de o lectură preliminară de 1,1% și față de o creștere de 1,4% în perioada anterioară
de trei luni. Acesta a fost cel mai încet ritm de expansiune de la al patrulea trimestru al anului
2016. Rata anuală de creștere a PIB-ului în Italia a fost în medie de 2,42% între 1991 și 2018,
atingând un maxim de 3,70% în anul 2000 și un nivel record de -5,5% în anul 2009.( fig 2.3)

In fig. 2.4 putem observa o comparație a ritmului de creștere a PIB pentru Italia și pentru
întreaga Zona Euro.

Fig. 2.3 Variația ritmului de crestere a PIB pentru perioada 1991-2017, %

Sursa: www.countryeconomy.com accesat la 30.10.2018

Fig. 2.4 Comparatie intre variația ritmului de creștere a PIB a Italiei cu Zona Euro pentru perioada 1991-2017, %
Sursa: https://www.euro-area-statistics.org accesat la 10.10.2018

9
Exporturile din Italia au crescut în 2017 cu 9,6% față de anul precedent la 506.226 milioane
USD de la 461.874,8 milioane USD, în special datorită vânzărilor mai mari de metale comune și
produse din metal, cu excepția mașinilor și a instalațiilor (+12,4%); mașini și echipamente (+7 la
sută); produse petroliere rafinate (+41,6 la sută) și echipamente de transport, exclusiv
autovehicule (+12,0 la sută). Aceste creșteri au fost parțial compensate de scăderea
transporturilor autovehiculelor (-6%) și a produselor farmaceutice, chimice, medicinale și
botanice (-2,8%). Exporturile au crescut atât în țările UE (+8,5%), cât și în cele din afara UE
(+4,8%), adică în Germania (+9%); Franța (+11,9%); Spania (+8,7%) și Elveția (14,4%). (fig.
2.5)

Fig.2.5 Ratele exportului Italiei în dependență de destinație pentru anul 2017, %

Sursa: www.countryeconomy.com accesat la 30.10.2018

10
Exporturile în Italia au fost în medie de 299.345,8 milioane USD începând cu 1991 până în 2017,
ajungând la un nivel maxim de 542.748,1 milioane USD în 2008 și un record de 169.229,0
milioane USD în 1993. (fig. 2.6)

Fig.2.6 Variația exportului de mărfuri în Italia pentru perioada 1991-2017, mln USD
Sursa: www.countryeconomy.com accesat la 30.10.2018
Importurile s-au majorat cu 11,23% în 2017 față de anul precedent, ajungând la 452.624,5
milioane USD, de la 406.924,9 milioane USD, în principal datorită achizițiilor mai mari ale
produselor industriale (+10,8%); (+1,1%) și mașini (+11,4%). S-au înregistrat importuri mai
mari din țările UE (+6,2%) și țările din afara UE (+17,8%), respectiv Germania (+11,7%); Franța
(+9,4%); China (+7,3%) și țările OPEC (+24,5%). (fig. 2.8)
Importurile în Italia au fost în medie de 23342,54 milioane de euro începând cu 1991 până în
2018, ajungând la un nivel record de 561.919,4 milioane USD în 2008 și un minim de 148.095
milioane USD în anul 1993. (fig. 2.7)

Fig.2.7 Variația importului de mărfuri în Italia pentru perioada 1991-2017, milioane USD
Sursa: www.countryeconomy.com accesat la 30.10.2018
11
Fig.2.8 Ratele importului în Italia în dependență de țara exportatoare pentru anul 2017, %
Sursa: www.countryeconomy.com accesat la 30.10.2018

Investițiile străine directe în Italia au crescut cu 0,20 miliarde USD în anul 2017 față de anul
2016. Investițiile străine directe în Italia au fost în medie de 19,74 miliarde USD din 1991 până
în 2017, ajungând la o valoare maximă de 65,99 miliarde USD în 2007 și un nivel record de -9,5
miliarde USD în 2008.(fig. 2.9)

12
Fig. 2.9 Variația ISD pentru perioada 1995-2018, mln EUR
Sursa: https://tradingeconomics.com/italy accesat la 10.10.2018

Veniturile bugetare din Italia au crescut la 720.310 milioane USD în 2016, de la

715.493milioane de euro în anul 2015. Veniturile în Italia au fost în medie de 525.7342 milioane
în perioada 1995-2016, atingând un nivel de 720.310 milioane în 2016 și un nivel record de
361.927 milioane euro 1995. (fig 2.10)

Fig. 2.10 Variația veniturilor bugetare pentru perioada 1991-2018, mlrd EUR
Sursa: https://tradingeconomics.com/italy accesat la 10.10.2018

Datoria externă în Italia a crescut la 2.556.574 milioane USD în anul 2017, de la 2.456.815
milioane USD în anul 2016. Datoria în Italia a fost în medie de 2.240.010 milioane USD din

13
1991 până în 2017, ajungând la un nivel maxim de 2.839.429 milioane USD anul2014 și un nivel
record de 1.264.389 milioane USD în 1991. (fig. 2.11)

Fig. 2.11 Variația datoriilor externe pentru perioada 1991-2018, mln EUR
Sursa: https://tradingeconomics.com/italy accesat la 10.10.2018

14
 Capitolul III Analiza ratelor de schimb a lirei italiene

Lira este numele mai multor unități monetare. Este moneda actuală a Turciei și, de asemenea,
numele local al monedelor Libanului și Siriei. Este vorba despre fosta monedă a Italiei, a Maltei,
a San Marino și a Orașului Vatican, toate fiind înlocuite în 2002 cu euro. Termenul provine din
valoarea unui ‘troy pound’ (unitate de măsură din sistem de greutăți egală cu 12 uncii ) de argint
de înaltă puritate. Libra a constituit baza sistemului monetar al Imperiului Roman. Când Europa
a reluat un sistem monetar, în timpul Imperiului Carolingian, a fost adoptat sistemul roman, așa-
numitul £ sd (librae, solidi, denarii).

Liră italiană a fost unitatea monetară oficială a Italiei între 1861 și 2002. Între 1999 și 2002 a fost
o subunitate naționala a monedei euro. Codul lirei în standardul ISO 4217 e ITL. Lira datează de
pe vremea lui Carol cel Mare. Ca și lira sterlină, ea reprezenta un pound de argint, egal în acea
vreme cu 20 soldi sau 240 denari. Înainte de unificarea Italiei, multe state italiene foloseau lira
ca unitate monetară. În 1954–1955 au fost introduse monedele cu valori nominale de 50 și 100
de lire din acmonital (oțel inoxidabil produs în Italia, acronim pentru Acciaio Monetario
Italiano).

Valuta European Currency Unit

ITL per: 1 ECU
1991 1539,0
1992 1781,8
1993 1912,5
1994 1990,2
1995 2090,93
1996 1913,14
1997 1936,78
1998 1940,78
tabelul 3.1 Rata de schimb a lirei italiene față de ECU în perioada 1991-1998
Elaborat de autor în baza datelor bibliografice

În 2002, toate statele membre ale UE și-au abandonat monedele naționale pentru a trece la
moneda euro. Lira a fost o monedă proprie din 1862, un simbol al țării mult dorit și dobândit cu
greu. Până atunci, fiecare stat din peninsulă avea propria sa monedă. Nu e de mirare că, într-un
sens, introducerea unei monede comune a devenit atât de importantă pentru formarea unui
sentiment de unitate pentru italieni. Valoarea lirei italiene a fluctuat de-a lungul anilor,
influențată, așa cum s-a întâmplat cu toate monedele, nu numai de panorama economică, dar și
de cea politică și socială a momentului dat în timp. Perioada dintre nașterea Republicii Italiene,
1946 și 1968, este probabil atunci când cel mai mare număr de valori monetare a invadat
buzunarele: pe piața monetară italiană au circulat monede de 1, 2, 10, 20, 50, 100, 200 și 500 de
15
lire. Cele de 1,2 și 10 au fost în cele din urmă abandonate în anii optzeci, în condițiile în care
inflația a atins valoarea lor zero, în timp ce cele 50 de lire păstrează încă puțin loc în buzunarele
italienilor până în 1999. Monedele de 100, 200 și 500 de lire s-au opus până la finalizarea
decomisiei din 2002. În cele din urmă, valorile inferioare de până la 500 de lire s-au transformat
toate în monede, numai valori de la 100 lire în sus au fost emise pe hârtie.

Valuta Dollar
ITL per: 1 USD
1991 1134,629
1992 1146,816
1993 1471,731
1994 1714,216
1995 1619,459
1996 1546,125
1997 1515,917
1998 1762,001
1999 1649,0
2000 1926,06
2001 2056,79
2002 2184,61
tabelul 3.2 Rata de schimb a lirei italiene față de dolar USD în perioada 1991-2002
Elaborat de autor în baza datelor bibliografice

Toate au început să fie retrase odată cu intrarea în vigoare a euro începând cu 1 ianuarie 1999,
guvernul Prodi stabilind cursul de schimb al euro la 1.936,27 lire. Timp de trei ani, euro și lira au
locuit împreună în buzunare, la fel ca în cazul tuturor monedelor naționale din Europa. 1999 a
fost, de asemenea, ultimul an în care lira a fost produsă de Monetăria de Stat și emisă. În martie
2002, lira a fost în cele din urmă desființată: aceasta a însemnat, pentru mulți, ultima suflare a
unei părți iconice a istoriei italiene și a culturii țării.
Valuta Euro
ITL per : 1 EUR
1999 1936,27
2000 1936,26
2001 1936,26
2002 1936,27
tabelul 3.3 Rata de schimb a lirei italiene față de Euro în perioada 1999-2002
Elaborat de autor în baza datelor bibliografice

Desigur, având o singură monedă pentru majoritatea Europei, lucrurile au fost mult mai ușoare
pentru cei care călătoresc pentru muncă sau pentru plăcere și au eliminat practic necesitatea unor
calcule greoaie ale cursului de schimb. Insă, cursul de schimb convenit între lire și euro a dus la
creșterea considerabilă a prețurilor, în anumite cazuri, dublându-le în doar câteva luni. Această
schimbare nu a fost însă luată în considerare la convertirea salariilor și a salariilor din lire în
16
euro. Pentru a face mai simplu: costul vieții a crescut exponențial, dar nu și salariile. Această
problemă era comună întregii zone euro și nu era specifică numai Italiei. Oamenii mergeau la
cumpărături și erau nevoiți să cheltuiască de două ori mai mult cu euro decât ar cheltui în lire,
pentru același tip și cantitate de produse. Acum putem observa cât de avantajoasă a fost trecerea
monedei naționale italiene la euro pentru cei care au salvat și au investit bani în deceniile
anterioare: dacă au făcut-o în proprietate de orice fel, au văzut că valoarea sa crește de două ori
mai mult. Dacă, pe de altă parte, au salvat sau au investit în numerar, valoarea acestui numerar
s-a redus la jumătate din valoare.
Valuta Great Britain Pound( Lira sterlină)
EUR per 1 GBP
2003 1,5347
2004 1,4176
2005 1,4180
2006 1,4528
2007 1,4845
2008 1,3612
2009 1,0373
2010 1,127
2011 1,1658
2012 1,1978
2013 1,2314
2014 1,205
2015 1,2876
2016 1,3577
2017 1,1729
2018 1,1245
Tabelul 3.4 Rata de schimb a Euro față de Lira strerlină in perioada 2003-2018
Elaborat de autor în baza datelor bibliografice

Datorită datelor prezentate în tabelele din capitolul II, am putut analiza dezechilibrele pieței
valutare italiene pentru perioada 1991-2017, care se refera la producerea fenomenelor
de supraevaluare și subevaluare a monedei în raport cu valutele de referinta.

Supraevaluarea s-a produs atunci când oferta de moneda pe piata valutara este mai mare decât
cererea de moneda pe acea piata. Creșterea ofertei de monedă s-a produs în cazul cînd au crescut
importurile, investițiile proprii în străinătate, au scăzut exporturile și investitiile străine.

Subevaluarea s-a produs atunci când cererea de monedă pe piața valutară depașește oferta
monedei pe acea piață. Creșterea cererii de monedă pe piața valutară s-a prods din urmatoarele
cauze: cresterea exporturilor, cresterea investitiilor straine, scaderea importurilor, scaderea
investitiilor proprii în strainatate, etc.

17
 Concluzii

Producţia de bunuri a unei ţări este factorul care determină cantitatea de bunuri din acea ţară,
element care raportat la indicele general al preţurilor dă puterea de cumpărare bunurilor
respective. Orice factor economic (volumul şi structura producţiei, calitatea bunurilor şi
serviciilor produse în cadrul unei economii, tehnologiile folosite, evoluţia productivităţii muncii,
nivelul şi dinamica preţurilor) îşi transmite influenţa asupra cursului valutar prin preţ. Dacă
indicele general al preţurilor şi tarifelor scade, aceasta înseamnă o creştere a puterii de cumpărare
a monedei naţionale, ceea ce se reflectă în creşterea raportului de schimb al monedei naţionale
faţă de o altă monedă cu care se compară, respectiv o influenţă favorabilă asupra cursului de
schimb. În caz contrar, creşterea indicelui general al preţurilor şi tarifelor va avea o influenţă
nefavorabilă asupra raportului de schimb, moneda naţională pierzând din puterea de cumpărare.
Nivelul preţurilor este corelat cu nivelul produsului intern brut, care generează oferta de bunuri şi
servicii într-o economie, şi cu inflaţia. Dacă într-o economie ritmul anual de creştere a preţurilor
este de 2-3%, urmarea este stimularea activităţii economice, ceea ce se va reflecta într-o
apreciere a monedei naţionale. Așadar, putem face o legătură între PIB al Italiei pentru perioada
analizată și rata de schimb a lirei italiene ITL în raport cu ECU, USD și EUR. Putem observa că
în perioadele în care produsul intern brut atinge valori mai mari, ratele de schimb a lirei italiene
față de valutele menționate la fel se majoreaza. Cu alte cuvinte, crește puterea de cumpărare a
lirei italiene.

Țările ajung la deficite financiare pe scară largă pentru a plăti proiecte dedicate sectorului public
si accesării de fonduri guvernamentale. În timp ce astfel de activități stimulează economia
internă, națiunile cu deficite si datorii publice mari, sunt mai puțin atractive pentru investitorii
străini.
Mai mult, daca un guvern nu poate sa-si acopere deficitul prin mijloace interne (vânzarea de
obligațiuni pe piața internă, creșterea ofertei de bani), atunci trebuie să crească oferta de valori
mobiliare de vânzare către străini, reducând, implicit, preturile. În cazul in care se consideră că
țara riscă să se afle în incapacitatea de a plăti, străinii vor fi mai puțin dispuși să dețină valori
mobiliare denominate în respectiva monedă. Din acest motiv, ratingul datoriei țării este un
determinant crucial al ratei sale de schimb. Așa cum putem observa în cazul Italiei, datoriile
externe ale țării influențează direct ratele de schimb a monedei naționale italiene. Odată cu
creșterea datoriilor externe, cursul de schimb al lirei italiene scade, aceasta pierzând din puterea
de cumpărare.

18
 Bibliografie

1. www.worldbank.org
2. www.imf.org
3. www.fxtop.com
4. www.historicalstatistics.org
5. www.ofx.com
6. www.xe.com
7. www.bancaditalia.it
8. www.lifeinitaly.com
9. data.worldbank.org
10. www.worldwide-tax.com
11. www.oanda.com
12. www.ecb.europa.eu
13. www.euro-area-statistics.org
14. tradingeconomics.com
15. www.nationmaster.com
16. www4.istat.it
17. ec.europa.eu
18. finanza.repubblica.it
19. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Tax_revenue_statistics
20. https://countryeconomy.com
21. https://www.theglobaleconomy.com/Italy
22. https://stats.oecd.org
23. www.wikipedia.com

19