Universitatea Titu Maiorescu

Facultatea de Stiinte Economice

Specialitatea - Contabilitate si Informatica de Gestiune

PROIECT MACROECONOMIE

INDICATORI MACROECONOMICI

ITALIA

PROFESOR COORDONATOR:

MÂNDRICEL DIANA ANDREEA

STUDENT ANUL I – ID CIG GRUPA 106

PALADE (FOCŞA) ANDREEA

1
 Universitatea Titu Maiorescu
Facultatea de Stiinte Economice
Specialitatea - Contabilitate si Informatica de Gestiune

Contents
1. Cadru general.................................................................................................................3
2. Prezentare generală........................................................................................................4
3. Principalii indicatori economici.................................................................................... 5
4. Inflaţia în Italia.............................................................................................................. 6
4.1. Salariul mediu și inflația în Italia și Europa............................................................. 7
4.2. Salariile din Italia 2023: cum vor arăta salariile în noul an......................................7
4.3. Sectoarele în care salariile cresc cel mai mult în Italia.............................................7
4.4. Inflația și salariile în Italia 2022/2023......................................................................8
5. Ratele inflației în zona euro...........................................................................................8
6. Bibliografie....................................................................................................................9

2
 Universitatea Titu Maiorescu
Facultatea de Stiinte Economice
Specialitatea - Contabilitate si Informatica de Gestiune

1. Cadru general
•Date de referință:

Suprafaţa: 301.340 km2

Populaţia: 60.589.445 locuitori la data de 01.01.2017

Densitatea medie: 201,7 loc./ km2

Limba: italiană

Religia: creștină – catolică

Capitala: Roma

Forma de guvernare: Republică Parlamentară

Cetățeni stăini rezidenți: 5.047.028 (8,3% din totalul popolației)

•Geografia și clima

Italia este o peninsulă situată în sudul Europei fiind înconjurată din trei părţi de mări: Marea
Ligurică, Marea Tireniană, Marea Ionică, Marea Mediterană şi Marea Adriatică. Se învecinează la nord-
vest cu Franţa, la nord cu Elveţia şi Austria, iar la nord-est cu Slovenia. Ţara este împărţită în 20 de
Regiuni, dintre care 15 au "statut obişnuit" și 5x) au "statut special" (Sicilia, Sardinia, Trentino-Alto
Adige, Friuli Venetia Giulia, Valle d'Aosta), statut în funcţie de caracteristicile etnice/de tradiţie,
geografice şi lingvistice. Cele 20 de regiuni italiene sunt împărţite în provincii, acestea fiind în număr de
110. Provinciile la rândul lor sunt subdivizate în comune (în jur de 8.094). Aşezarea geografică face ca
Italia să aibă aşa numita „climă mediteraneană”, partea de nord fiind însă mai apropiată de clima
specifică zonei temperat-continentale.

•Cele 20 de regiuni ale Italiei sunt:

Abruzzo, Basilicata, Calabria, Campania, Emilia-Romagna, Friuli-Venezia Giuliax), Lazio,

Liguria, Lombardia, Marche, Molise, Piemonte, Puglia, Sardiniax), Siciliax), Toscana, Trentino-Alto
Adigex), Umbria, Valle d’Aostax), Veneto, din care cinci cu regim special ( Friuli-Venezia-
Giulia,Sardinia, Sicilia, Trentino – Alto Adige si Valle d’Aosta).

Principalele 10 orașe, în funcţie de numărul de locuitori (conform ultimelor date statistice

furnizate de ISTAT, la data de 01 ianuarie 2017) sunt: Roma 2.873.494 locuitori (în toată zona Roma
metropolitana 4.353.3738 locuitori), Milano 1.351.562 locuitori, Napoli 970.185 locuitori, Torino
3
 Universitatea Titu Maiorescu
Facultatea de Stiinte Economice
Specialitatea - Contabilitate si Informatica de Gestiune

886.837 locuitori, Palermo 679.735 locuitori, Genova 583.601 locuitori, Bologna 338.367 locuitori,
Firenze 382.258 locuitori, Bari 324.198 locuitori, Catania 313.396 locuitori.

2. Prezentare generală
Politica economică a Italiei de după anii 90 a pus accent pe dezvoltarea sectorului privat, ca
motor al creşterii economice, iniţiindu-se un program masiv de privatizare a firmelor și băncilor de stat.
Măsurile luate pentru restabilirea unei politici fiscale încurajatoare, stabilitatea monedei și rata scăzută a
dobânzilor, au permis Italiei să adere la Uniunea Monetară Europeană şi să adopte moneda comună,
euro, în calitate de membru fondator, la 1 ianuarie 1999.

Italia este membră a G7 (Grupul celor sapte ţări cele mai industrializate), membră fondatoare a
Uniunii Europeană, OCDE și este a treia economie din regiune.

În conformitate cu datele statistice furnizate de ISTAT, PIB-ul Italiei a înregistrat în anul 2016 o
creștere de 0,9% față de anul 2015. ISTAT certifică, pentru economia italiană, un cadru prielnic de
creștere economică – o noutate pozitivă pentru ultimii trei ani – însă este sub așteptările guvernului,
lucru care ar putea afecta stabilitatea politicilor economice și fiscale. La data de 31 decembrie 2016,
datele privind raportul deficit / PIB era de 2,6%, confirmând previziunile estimate de Banca Italia, iar
datoria publică în raport cu PIB se situează la nivelul de 132,6%. 3

Tot ISTAT menționează că, în Italia PIB-ul a crescut cu 0,9%, consumul intern cu 1,2%,
investițiile cu 2,9%, iar exporturile cu 2,4% și importurile cu 2,9%.

In trimestrul 3 al anului 2017 PIB a crescut cu 1,7%, fată de același trimestru al anului 2016
trecut si cu 0,4 fata de trimestrul 2 al anului 2017.

În ceea ce privește economia Italiei se poate afirma că Italia are o economie diversificată
împărţită între Nordul dezvoltat/industrializat, dominat de companii private şi Sudul - agricol, mai puţin
dezvoltat, mai puţin prosper şi cu un șomaj ridicat. Standardele de viaţă au cunoscut o diferenţă
considerabilă între cele două regiuni. Astfel, media PIB-ului pe locuitor în Nord depășește cu mult
media Uniunii Europene (de ex. in zona Bolzano aceasta este în jur de 39.800 euro/loc) în timp ce, în
anumite regiuni şi provincii din Italia de Sud acest indicator se situează mult sub această cifră (de ex. în
Campania fiind de numai 17.000 euro/loc). Italia are un număr de corporații multinaţionale mai mic
decât oricare altă ţară de dimensiunea sa, având în schimb un număr mare de IMM-uri, multe dintre ele
fiind afaceri de familie.

Triunghiul industrial din Nord (Milano – Torino – Genova) alături de cel din Regiunea Toscana
(Firenze – Prato - Pistoia) constituie coloana vertebrală a industriei italiene. Aceasta s-a orientat în
special pe producţia şi exportul produselor de lux, producţie capabilă să facă faţă competiţiei din China,

4
 Universitatea Titu Maiorescu
Facultatea de Stiinte Economice
Specialitatea - Contabilitate si Informatica de Gestiune

precum şi altor economii emergente din Asia, ţări cu economii bazate pe costuri de producție şi de
muncă foarte mici.

3. Principalii indicatori economici

Italia deţine un sector manufacturier de dimensiuni relativ mari, specializat mai ales în pielărie,
textile, utilajele şi produse metalurgice. Principalele produse exportate sunt cele metalurgice, utilajele și
mijloacele de transport, aparatură electrocasnică produse agro-alimentare (cunoscutul brand de ţară
„Made in Italy”). În raport cu celelalte ţări ale UE, Italia este specializată cu predilecţie în sectoarele de
joasă şi medie tehnologie.

Este ţara cu cel mai mare număr de întreprinderi (societăţi) din UE: 3,8 milioane IMM-uri,
aproape dublu faţă de cele existente în Germania. Aceste mici întreprinderi ar putea deveni cei mai
importanţi concurenţi în economia globală dacă ar fi eliminate obstacolele care le frânează încă creşterea
şi dacă ar fi folosite mai eficient structurile existente pentru dezvoltare.

Conform datelor statistice furnizate de ISTAT (Institutul National de Statistică) în anul 2016
PIB-ul s-a ridicat la cifra de 1.636 miliarde euro, PIB-ul pe locuitor fiind,în medie, de 25.500 euro (locul
27). Creșterea PIB-ului se datorează creşterii valorii adăugate în sectorul agriculturii si cel al industriei,
în acest fel înregistrând, așa cum s-a mai menționat, în anul 2016 o creștere de 0,9%. Din punct de
vedere al cererii, contribuția a fost pozitivă a cererii interne și a cererii externe.

Se estimează că, în viitorul apropiat, dacă PIB ar crește , în medie cu cel puțin 2%, Italia s-ar
întoarce la perioada pre-criză abia în anul 2020.

Rata inflației medie în Italia, în anul 2016, a fost de 0,1%.

Rata șomajului, în schimb, s-a dublat în ultimii 8 ani: dacă în anul 2007 șomajul se ridica la
6,1%, în anul 2015 aceasta a avut o valoare de 11,9% înregistrând o ușoară scadere in anul 2016 cu
0,2% altfel spus o valoare de 11,7%.

În 2016 cheltuielile de uz casnic au crescut pozitiv cu 1% datorate creșterii veniturilor față de

2015 și cu 2,2% față de anul 2013. Se prevede consolidarea consumului privat cu 0,9% pentru 2017,
susținut de o creștere treptată a ocupării forței de muncă.

•Comerțul Italiei:

Italia se află pe locul 9 la nivel mondial (2,9% cota deținută în exportul mondial) în ceea ce
privește exporturile și pe locul 12 (2,5% cota deținută în importul mondial) în ceea ce privește
importurile.

5
 Universitatea Titu Maiorescu
Facultatea de Stiinte Economice
Specialitatea - Contabilitate si Informatica de Gestiune

La nivelul anului 2016 comerţul total al Italiei a înregistrat valoarea de 782,65 miliarde euro, din
care 417,07 miliarde euro la export și 365,58 miliarde euro la import, cu un sold pozitiv de 51,49
miliarde de euro.

•Agricultura.

În condiţiile unui exod al populaţiei către oraş şi a scăderii interesului pentru dezvoltarea
agriculturii în favoarea industriei, agricultura are în prezent un rol secundar în cadrul economiei (5% din
PIB), Italia fiind nevoită să importe o mare parte din produsele agricole necesare consumului (cu
excepţia legumelor şi fructelor).

Agricultura Italiei este dezvoltată cu predilecție în zonele septentrionale și în sudul țării,

angrenând o numeroasă forță de muncă. Italia produce cereale (grâu, orez, porumb), soia, tomate și
produse din carne în partea centrală iar în partea de sud fructe, legume, ulei de măsline și vin, fiind
totodată primul producător mondial de vin.

•Industria.

Sectorul industrial are un rol important în structura economică a ţării, o contribuţie esenţială
avand-o sectorul serviciilor legate de distribuţie sau adiacente vânzării de bunuri industriale.

Pe parcursul anilor, Italia şi-a câştigat o poziţie importantă pe piaţa internatională în domeniile
bunurilor de consum şi a investițiilor (în special în următoarele sectoare: confecţii textile, încălţăminte şi
pielărie, mecanic, chimic, construcţii de automobile, aparatură electrocasnică).

•Serviciile.

În cadrul acestui sector, un rol de o deosebită importanţă, îl are turismul. Acesta contribuie într-o
tot mai mare măsură la balanţa de plăţi, aşa după cum se înregistrează şi în alte ţări din bazinul Mării
Mediterane: Grecia, Spania, Turcia.

În Italia s-au înregistrat, în anul 2016, 50,7 milioane de turiști și numai în Roma 11,5 milioane de
turiști, fiind orașul cel mai vizitat din Italia. Între principalele trei forme de turism: „de mare”, „de
munte” şi „cultural”, acesta din urmă atrage cel mai mare număr de turişti străini, favorizând totodată şi
crearea de locuri de muncă, dat fiind că acest gen de turism nu este afectat de anotimpuri.

4. Inflaţia în Italia
Creșterea medie a salariilor fixe în Italia în 2022 a fost de 3%. Dar care este rata actuală a
inflației în Italia? Italia încheie 2022 cu o inflație estimată la 7%, ceea ce afectează drastic această cifră

6
 Universitatea Titu Maiorescu
Facultatea de Stiinte Economice
Specialitatea - Contabilitate si Informatica de Gestiune

de creștere și reduce salariul real al angajaților din Italia cu 4%. Acesta este faptul izbitor care reiese din
Observatorul dinamicii salariale WTW (fostul Willis Towers Watson), care evidențiază modul în care
puterea de cumpărare a italienilor este erodata de inflație intrând în anul 2023.

4.1. Salariul mediu și inflația în Italia și Europa

Potrivit WTW, care a efectuat studiul pe un eșantion de peste 640 de companii italiene de
dimensiuni medii sau mari, bugetele corporative pentru salarii urmează să crească în medie cu 3% în
2022 în Italia, în conformitate cu principalele țări europene, precum Austria (+3,2%), Franța, (+3%),
Germania și Țările de Jos (+3,5%), Spania (+3,3%) și Marea Britanie (+3,9%).

Dar inflația se aplică salariilor? În climatul actual, inflația afectează profund salariile deoarece
depășește cu mult creșterile planificate de companiile din Italia. Prin urmare, cu o inflație mai mare
decât creșterile salariale, aceasta înseamnă că inflația provoacă o pierdere a puterii de cumpărare pe
măsură ce prețurile continuă să crească. În general, se observă că în întreaga Europă, nivelurile bugetare
planificate de companii în acest an au fost semnificativ mai mici decât rata inflației (cu excepția
Elveției).

„Venim din ani de creștere moderată și liniară a salariilor, față de o rată scăzută a inflației,
asistând la o creștere fiziologică a salariilor datorată în special treptelor de vechime și creșterilor
contractuale, în special pentru cele mai mici salarii, cu puțin loc rămas pentru recunoașterea economică
a meritului”, spune Edoardo Cesarini, CEO al WTW. Acum, însă, acest model liniar este contestat de
creșterea foarte mare a ratei inflației, care a avut un impact puternic asupra salariilor și ne pune în fața
unui nou model cu mai multe variabile și necunoscute.

4.2. Salariile din Italia 2023: cum vor arăta salariile în noul an

Dacă în 2022 companiile au încercat să îmbunătățească puterea de cumpărare a angajaților lor,

intervenind cu creșteri ale salariilor fixe (60 la sută cu măsuri temporare, 40 la sută cu măsuri mai
structurale), creșterile salariale de piață planificate în Italia pentru 2023 sunt de așteptat să crească cu o
medie de 3,9 %.

4.3. Sectoarele în care salariile cresc cel mai mult în Italia

În ce sectoare cresc salariile cel mai mult? La cele două extreme se află sectorul TMT
(Tehnologie-Media-Telecomunicații) cu cea mai mare creștere de 4,6% (+0,7% față de medie) și
sectorul Retail cu cea mai mică creștere de 3,2% (-0,7% față de medie).

Sectorul în care creșterile salariale vor crește cel mai puțin în Italia, în afară de Retail, este
Energia, cu creșteri de +3,3%. Sectoarele în care creșterile salariale vor crește mai mult decât media, pe

7
 Universitatea Titu Maiorescu
Facultatea de Stiinte Economice
Specialitatea - Contabilitate si Informatica de Gestiune

lângă TMT, includ Asigurări, care se așteaptă să crească cu 4,4% în 2023, și Oil & Gas, care va crește
cu 4,2%.

4.4. Inflația și salariile în Italia 2022/2023

Este al doilea an consecutiv în care rata inflației din Italia depășește creșterea medie a salariilor:
o situație atât de neobișnuită încât nu s-a mai întâmplat de treizeci de ani, adică de la începutul anilor
1990. Din 2010, creșterea medie a salariilor în Italia a depășit, de fapt, întotdeauna inflația, neîntrerupt
până în 2021.

„Piața forței de muncă din Italia în 2022 a fost totuși hotărât competitivă, iar companiile nu au
încetat niciodată să caute cele mai specializate profiluri, cum ar fi ingineri, profesioniști IT pentru
dezvoltarea de aplicații, securitate cibernetică sau comerț electronic”, adaugă Rodolfo Monni, șeful
sondajelor de remunerare ale WTW. „Dinamica salariilor pentru componenta fixă a remunerației a dus
la o creștere a salariilor, net de inflație, dar diferența de gen este încă puternică în țara noastră: în 87%
dintre companii, salariul mediu fix al femeilor este în continuare mai mic decât cel al bărbaților. O
inversare a tendinței pe acest front este de dorit”.

5. Ratele inflației în zona euro

Rata globală a inflației în zona euro este o medie a ratelor inflației din toate țările din zona euro.
Analizând cele patru economii mari din zona euro, în februarie 2023 rata inflației a fost de 9,3% în
Germania, 7,3% în Franța, 9,8% în Italia și 6,0% în Spania.

Diferențele între țări sunt frecvente și pentru diferite categorii de bunuri și servicii. Având în
vedere că tiparele de cheltuieli și de consum diferă între țări, ponderile acordate diferitelor grupe de
bunuri și servicii diferă, de asemenea, de la o țară la alta. De exemplu, ponderea categoriei „alimente și
băuturi nealcoolice” în inflația din zona euro a fost de 16,1% în 2023, iar cea a categoriei „îmbrăcăminte
și încălțăminte” a fost de 5,2%.

8
 Universitatea Titu Maiorescu
Facultatea de Stiinte Economice
Specialitatea - Contabilitate si Informatica de Gestiune

6. Bibliografie
• www.istat.it

• www.europa.eu

• www.idealista.it