Antonevici Alin

Specializarea Finante-Banci, ID, anul I

omajul fenomen multidimensional al

economiei
Romneti
Din multitudinea problemelor economice, inflatia si somajul sunt, adesea,
cele mai imortante
probleme cu care se confrunta o natiune.Ori de cate ori indicii saraciei
inventati de A. Okun, ca
suma dintre rata somajului si rata inflatiei ating valori ridicate, fie somajul,
fie inflatia sunt
apreciate de populatie drept cea mai importanta problema a societatii.
In prezent, somajul depaseste cu obstinenta pragurile considerate in
perioadele anterioare ca
intolerabile. Dincolo de indicatorii statistici, somajul este un rau care atinge
persoanele in
demnitatea lor.
Analiza economica a somajului pune, mai intai, problema definirii si masurarii
sale.
Cu totii am auzit in viata de zi cu zi vorbinduse tot mai des despre acest
fenomen. Dar ce este de
fapt el?
Somajul inseamna nefolosirea, in forme si grade diferite, a unei parti a
populatiei apte si disponibile. Existenta sa ca fenomen economic si social
este strans legata de productia moderna.
Evolutia prin dezechilibrare a economiei, ciclicitatea activitatii, aparitia unor
factori noi de
influenta, sub incidenta inovatiei tehnice si tehnologice.
Somajul = este forma de subocupare, respectiv o manifestare specifica de
inactivitate, cuprinzand
persoanele care cer de lucru, in schimbul salariului practicat, insa aceasta
cerinta nu oate fi
satisfacuta pentru fiecare indivind, in aceeasi meserie si localitatea de
resedinta.
Cauzele somajului sun:
evvolutia nefavorabila a activitatilor social economice, ceea ce face ca o
parte insemnata a
populatiei sa nu gaseasca locuri de munca
aparitia noilor generatii care au ajuns la varsta legala ded munca,
neinsotita de noi cereri de
munca (suplimentara) si neconcordanta dintre pregatire si cererile pietei
cresterea solicitarilor de munca de catre persoane de varsta a IIa care nu
au lucrat ori au intrerupt activitatea si sunt decise sa-si schimbe statutul
social.

Antonevici Alin
Specializarea Finante-Banci, ID, anul I

Particularitatile si functiile pietei muncii. Cererea si oferta de

munca.
Munca n calitate de factor de productie, se tranzactioneaza pe piata muncii,
piata pe care se ntlnesc cererea si oferta de munca si se formeaza pretul
muncii.
Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza n
economie ntr-o
anumita perioada de timp. Costul fiecarui angajat este salariul nominal pe
care firma i1
plateste. Salariul reprezinta pentru firma costul marginal al muncii. Salariul
real exprima puterea de cumparare a salariului nominal. Modificarea cererii
de munca n functie de salariul real se face pe aceeasi curba a cererii
modificarea cererii n functie de alti factori dect salariul determina
deplasarea curbei cererii spre dreapta, daca cererea creste si spre stnga,
daca cererea scade. La un nivel dat al salariului, cererea de munca poale sa
creasca, daca creste productivitatea medie a muncii, sau sa scada n situatia
inversa. Un alt factor care
influenteaza cererea de munca este pretul bunurilor si serviciilor produse de
firma cu
ajutorul factorului munca. Cu ct acest pret este mai mare, cu att firma va
dori sa ofere mai
mult, deci va avea nevoie de o cantitate mai mare de munca. Pentru ca
cererea de munca
depinde de cererea de bunuri si servicii de pe piata, spunem ca munca este
un factor de
productie derivat (deriva din cererea de bunuri si servicii).
Oferta de munca reprezinta cantitatea de munca pe care o pot depune
membrii
societatii n conditii salariale.
Ofertantul de munca rational are de ales ntre doua "bunuri": timp liber si
timp de munca. Daca un consumator doreste sa obtina mai multe bunuri si
servicii, el trebuie sa obtina un venit mai mare, adica sa munceasca mai
mult. Acest lucru reduce timpul liber de care consumatorul dispune pentru
odihna, educatie, distractie etc. n consecinta costul de oportunitate al
timpului liber este dat de venitul care ar fi putut fi obtinut prin munca si, mai
departe, de cantitatea de bunuri si servicii ce ar fi putut fi cumparata cu acel
venit.
Conceptul de somaj. Nivelul si trasaturile somajului.
Ocuparea fortei de munca n activitatile economicosociale si somajul
dovedesc cum functioneaza piata muncii ntro perioada sau un moment dat.
somajul este o stare negativa a populatiei active disponibile, care nu gaseste
locuri de munca, din cauza dereglarii relatiei dintre dezvoltarea economiei ca

Antonevici Alin
Specializarea Finante-Banci, ID, anul I

sursa a cererii de munca si evolutia populatiei ca sursa a ofertei de munca. In

conditiile contemporane, somajul este considerat ca neocuparea fortei de
munca.
Ocuparea fortei de munca poate fi exprimata n 2 modele:
a) Ca ocupare absoluta prin
numarul persoanelor, care participa la activitatile utile societatii.
PAO personae apte de munca ocupate
b) Ocuparea relativa prin
rata ocupari (Ro)
n ultimele decenii cresterea somajului influenteaza substantial asupra PNB,
de aceea analisti acorda o deosebita atentie corelatiei dintre cresterea
economica si somaj.
Rata ocuparii Ro poate fi determinata:
Ro = PAO personae apte de munca ocupatePA personae apte de munca
somajul reprezinta o stare a pieti muncii caracterizata printr-o oferta a fortei
de munca mai mare dect cererea de ea.
somajul mai poate fi caracterizat dupa:
a) frecventa (ct de des se afla o persoana n somaj timp de o perioada de
timp(un an))
b) durata (timpul de aflare a persoanei n somaj)
c) distributia (reprezentata dupa vrsta, sex, profesii).
somajul poate fi masurat n forma lui relativa si absoluta. Forma relativa este
rata somajului, forma absoluta numarul somerilor.
Rata somajului determina ponderea somerilor n numar total a persoanelor
apte de munca.
RS = Numarul somerilor: s=PAPO
Cauzele somajului
Atunci cand cererea de forta de munca este mai mica decat oferta putem
vorbi de somaj. Somajul este un insotitor permanent al unei economii de
piata. El este o consecinta fireasca a dezvoltarii unei economii concurentiale.
In literatura de specialitate, somajul reprezinta excedentul ofertei fortei de
munca fata de cererea de forta de munca. Somerii sunt cei apti de munca,
care nu au un loc de munca, sunt in cautarea unuia si pot incepe lucrul
imediat.
Putem clasifica motivele pentru care indivizii devin someri in urmatoarele
cinci motive:
1.Somer poate fi un tanar care abia a terminat scoala
2.O persoana poate sa-si paraseasca vechea slujba si sa caute una noua (in
acest caz se vorbeste
de somaj de frictiune)
3.Un angajat poate fi concediat pentru o perioada definita de timp datorita
unui declin temporar
al cererii pentru un produs (somaj sezonier)

Antonevici Alin
Specializarea Finante-Banci, ID, anul I

4.O persoana poate fi concediata datorita unei schimbari permanente in

cererea si oferta pentru
produsul sau sectorul respective (somaj structural)
5.O persoana poate fi pur si simplu concediata.
Iesirea din somaj poate fi cauzata de trei factori:
1.Un somer isi poate gasi o slujba
2.O persoana aflata in somaj sezonier isi poate relua vechea slujba
3.Un somer poate parasi piata fortei de munca prin pensionare, moarte.
Din punct de vedere conceptual, ocuparea si somajul sunt descrise, in
statisticile romanesti, cu
ajutorul urmatoarelor notiuni:
populatia ocupata : cuprinde, potrivit metodologiei balantei fortei de munca,
toate persoanele, care, in anul de referinta, au desfasurat o activitate
economica sociala aducatoare de venit, cu exceptia cadrelor militare si a
persoanelor asimilate acestora, a salariatilor organizatiilor politice, obstesti si
a detinutilor. Totalul populatiei ocupate, dar conform metodologiei anchetei
asupra fortei de munca in gospodarii cuprinde toate persoanele de 15 ani si
peste, care au desfasurat o activitate economica sau sociala producatoare de
bunuri si servicii de cel putin 1 ora in perioada de referinta (saptamana
inaintea inregistrarii), in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii,
plata in natura sau alte beneficii.
Somerii , in sensul Biroului International al Muncii: persoanele de 15 ani si
peste, care in perioada de referinta indeplinesc simultan urmatoarele
conditii:
nu au loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor
venituri
sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele patru saptamani
demersuri pentru al
gasi (inscrierea la oficiile de forta de munca si somaj sau la agentiile
particulare de deplasare,
demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, publicarea de
anunturi, apel la prieteni,
rude, colegi, sindicate, etc.)
sunt disponibili sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca s-ar gasi
imediat un loc de munca
Somerii inregistrati : persoanele in varsta de 18 ani si peste, apte de munca,
ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri de munca disponibile si care s-au
inscris la oficiile de forta de munca si somaj
populatia activa : populatia ocupata (definita conform metodologiei balantei
fortei de munca)
plus somerii
rata somajului : raportul dintre numarul somerilor (inregistrati la oficiile de
forta de munca si
somaj) si populatia activa.

Antonevici Alin
Specializarea Finante-Banci, ID, anul I

Excedentul de oferta de forta de munca si de produse duce la scaderea

salariului nominal si
cresterea somajului, iar in ceea ce priveste abundenta de produse si servicii
existente pe piata,
scaderea pretului acestora.
Pornind de la aceste conditii si de la cauzele somajului, acesta poate fi
clasificat in trei categorii:
1. Somajul frictional care se datoreaza acelor persoane care parasesc
anumite slujbe cautand
altele cu salarii mai mari sau, deoarece indivizii doresc anumite standarde de
viata isi vor cauta
ceea ce le convine cel mai mult.
2. Somajul structural datorat schimbarilor de structura ale unor intreprinderi.
Anumite ramuri
industriale vor intra in declin din cauza scaderii cererii si ofertei la unele
produse, deci
proportiile dintre diferite sectoare economice se vor modifica. In unele dintre
ramuri va aparea
oferta de munca in exces. Marimea si durata somajului structural depind de
mobilitatea
muncitorilor de a se adapta la o alta munca.
3. Somajul keynesian este datorat unei cereri agregate de produse si servicii
reduse sau in scadere. Se mai numeste somaj voluntar : somerii acestei
categorii nu refuza sa se angajeze, ci nu
gasesc locuri de munca, situatie ce corespunde unei oferte excedentare
cererii fortei de munca.
Somajul frictional (voluntar) impreuna cu cel structural ne dau rata somajului
natural(NAIRU).
Caracteristici ale somajului
Somajul poate fi caracterizat prin nivel, intensitate, durata si structura.
Pentru aceasta este
necesar sa tinem cont de faptul ca in orice economie exista fluxuri intense
de intrari si iesiri
in/din cadrul somajului zi de zi, luna de luna.
Nivelul somajului poate fi absolut sau relativ. Ca rata a somajului se
calculeaza prin raportul
dintre numarul de someri si populatia apta de munca. Exista mai multe cai
prin care o persoana
poate deveni somer sau poate iesi din randul somerilor (rezerva de munca a
societatii).
Intensitatea somajului se refera la:
somaj total: pierderea locului de munca si incetarea activitatii
(indemnizatia de somaj)

Antonevici Alin
Specializarea Finante-Banci, ID, anul I

somaj patial: reducerea activitatii depuse de o persoana fie prin reducerea

duratei saptamanii de
lucru, fie prin somaj tehnic
somaj deghizat: in cazul persoanelor cu eficienta mica (specific tarilor slab
dezvoltate).
Durata somajului reprezinta perioada de timp din momentul pierderii locului
de munca pana la
inceperea activitatii. Multe din perioadele de somaj se termina cu retragerea
somerilor din randul
fortei de munca, mai ales a celor inaintati in varsta, ce nu mai au
posibilitatea de a se recalifica.
Din evidenta tarilor ce au observat si au analizat zeci de ani fenomenul
somajului, s-a observant ca, in general, perioada somajului a fost pana in 60
de zile si de cele mai multe ori de 30 de zile.
In tarile ce fac trecerea la economia de piata se ajunge la perioade intre 6
luni si 1 an.
Durata somajului depinde de o serie de factori cum ar fi:
structura demografica a fortei de munca. Somajul se structureaza pe grupe
de varsta, ocupatii,
regiuni si rase. S-a observat ca somerii tineri sunt mai multi decat cei care au
peste 25 de ani. In
Italia sau Spania aceste diferente sunt chiar extrem de mari. Rata somajului
pentru muncitori necalificati este de 45 ori mai mare decat pentru cei
calificati, in randul femeilor aceasta este
mai mare decat in randul barbatilor. Acestea se datoreaza deciziilor privind
timpul de lucru si de
odihna, decizii ce se iau in concordanta cu obligatiile familiale. Femeile au
nevoie de mai mult
timp liber, in unele tari ele fiind chiar obligate sa stea acasa si sa se ocupe
de gospodarii
numarul si tipul slujbelor disponibile
dorinta si abilitatea somerilor de a continua cautarile pentru o slujba mai
buna
organizarea pietii in sensul existentei unor agentii de plasare
comportamentul muncitorilor in sensul acordarii prioritatii celor ce sunt
rechemati in cazul revigorarii activitatii firmei.
Printr-o informare mai atenta si mai buna cu privire la slujbele ce pot fi
ocupate, se produce o
deplasare a curbei catre origine, deplasare ce este dependenta de timpul
necesar gasirii unei slujbe.
Structura somajului permite clasificarea somajului in functie de mai multe
criterii: nivelul calificarii, domeniul, ramura, categoria socioprofesionala,
rasa, sex, varsta.
Existenta statisticilor face posibila exprimarea unor adevaruri evidente pe
piata muncii. In primul

Antonevici Alin
Specializarea Finante-Banci, ID, anul I

rand, somajul este mai ridicat in randul tinerilor si mai mic in randul adultilor.
Exista diferente
intre rata somajului la femei si la barbati. In tarile cu rase distincte de
oameni exista diferente
mari, cum ar fi o rata a somajului mai mare la negri decat la albi.
Frecventa somajului arata de cate ori in medie lucratorii devin someri intr-o
anumita perioada de timp. Aceasta frecventa depinde de ritmul cu care
lucratorii intra in forta de munca ocupata, de
cererea de forta de munca .
Pornind de la aceste caracteristici se poate trage urmatoarea concluzie:
somajul se formeaza pe baza a doua mari procese economicosociale si in
functie de cauzele care il determina se disting mai multe genuri de somaj:
a) pierderea locului de munca a unei parti a populatiei ocupate:
a1) somaj ciclic (conjunctural) determinat de crizele economice ce au loc,
antrenate de ciclurile afacerii
a2) somaj structural, determinat de sedinte de restructurare economica
a3) somaj tehnologic, determinat de inlocuirea vechilor tehnologii, tehnici cu
altele noi, centralizarea unor unitati economice antrenand restrangerea
locurilor de munca
a4) somaj intermitent, ca urmare a practicarii contractelor pe termen scurt
a5) somaj de discontinuitate ce afecteaza in general femeile si e determinat
de intreruperea activitatii datorita obligatiilor familiale sau maternitatii
a6) somaj sezonier determinat de intreruperea activitatilor puternic afectate
si dependente de factori naturali (agricultura, constructii, lucrari publice).
b) cresterea ofertei de munca determinata de indivizi ce au varsta legala de
munca, au terminat perioada de scolarizare precum si o parte a populatiei
inactive caresi reafirma nevoia de munca, toate acestea pe fondul unei cereri
inferioare ofertei:
b1) generatiile noi ce ajung pe piata fortei de munca explica nivelul
somajului ca un decalaj intre reproductia fortei de munca, miscarii populatiei
sub incidenta factorilor naturali (biologici, demografici, economici)
b2) intrarea unor esantioane din populatia inactiva pe piata fortei de munca
ce sunt nevoite sa se incadreze pe locuri de munca datorita unui complex de
factori (de exemplu diminuarea nivelului de trai in conditiile unor venituri
care, alta data erau considerate siguresalariul sotilor, pensia de urmas,
economii devalorizate).
Efectivul somerilor se determina in Romania in doua variante: someri
inregistrati si someri in sens BIM.
In statistica internationala se utilizeaza urmatoarele rate de somaj:
Rata globala standardizata BIM
Rata globala standardizata CEE
Rata globala standardizata OECD
Rata globala nationala
Rate partiale pentrru diferite categorii de populatie activa
Rata integrala(compusa) de somaj si subocupare.

Antonevici Alin
Specializarea Finante-Banci, ID, anul I

Rata globala standardizata BIM se calculeaza ca raport intre numarul

somerilor in sens BIM si
populatia activa totala are cea mai mare sfera de cuprindere fiind cea mai
utilizata in
comparatiile internationale.
Rata globala standardizata CEE este raportul dintre numarul de someri si
populatia activa civila.
Rata globala standardizata OECD se determina ca raport intre numarul de
someri si populatia
activa totala.
Rata partiala de somaj se refera la o anumita categorie de forta de munca
sau regiune geografica
sau administrativa se determina ca raport intre numarul de someri proveniti
din categoria respectiva si populatia activa din categoria respectiva.
Rata integrala de somaj si subocupare vizibila ce se calculeaza ca raport
intre timpul de munca
disponibil neutilizat, corespunzator persoanelor in somaj si a celor aflate in
stare de subocupare
vizibila (persoane care au un loc de munca dar care lucreaza involuntar in
timp partial) si timpul
de munca total disponibil sau timpul de munca utilizat. Ea masoara de fapt
somajul potential,
calculul acesteia impunandu-se in special in cazul tarilor in care subocuparea
vizibila are dimensiuni apreciabile. Romania face parte din categoria acestor
tari.
Legea lui Okun
Legea ce reflecta legatura dintre rata de crestere economica si rata
somajului este cunoscuta sub
denumirea de legea lui Okun. Conform acestei legi, rata somajului scade cu
0,5%, pentru fiecare procent de crestere a PIB peste o rata a trendului de
2,25%.
Aceasta relatie are un caracter statistic si nu este valabila pentru orice tara
ci doar pentru SUA si
pentru etapa in care Okun a facut cercetarile. O asemenea relatie statistica
se poate deduce pentru
fiecare tara in parte, in functie de conditiile create ale etapei pe care o
parcurge putanduse
utiliza in functionarea politicii strategice de explansiune economica in
vederea reducerii somajului la o marime convenabila.
Cel mai important lucru de retinut este acela ca, necesitatea reducerii
somajului impune ca
politicienii sa adopte o strategie sustinuta de crestere a productiei prin toate
masurile de politica
monetara, fiscala sau mixta posibile.

Antonevici Alin
Specializarea Finante-Banci, ID, anul I

Relatia de compensare inflatiesomaj.

Curba lui Phillips.
Esenta relatiei de compensare inflatiesomaj consta in aceea ca un somaj mai
mic poate fi obtinut
acceptand mai multa inflatie sau inflatia poate fi redusa acceptand mai mult
somaj. Aceasta relatie de compensare dintre inflatie si somaj este redata de
curba Phillips, care sugereaza ca rata
inflatiei poate fi redusa in permanenta prin acceptarea costului unui somaj
mai ridicat (figura 5.5)
Curba lui Phillips, care este o relatie empirica ce refleca comportarea
salariului si a inflatiei
preturilor fata de rata somajului are o panta descrescatoare, indicandu-ne ca
o rata inalta a somajului este insotita de o rata scazuta a inflatiei si invers,
adica exista o relatie de compensare intre inflatie si somaj. Se constata totusi
ca pe termen lung relatia este adevarata dar pe termen scurt nu mai este
adevarata pentru o serie de tari.
Problema diminurii numerice a omerilor rii reprezint o dilem
plurifactorial a economiei
romneti de mare actualitate care a incitat i incit n continuare spiritul
analitic i previzionar al
cercettorilor pe acest trm. Rezolvarea ei necesit o protecie social
adecvat , fundamental
pe aplicarea unei juste politici de cretere economic i de relansare a
produciei , n msur s
micoreze numrul celor privai de un loc de munc corespunztor.
Prin urmrile sale economicosociale multiple costul social al omajului
influeneaz negative proporiile, ritmul i esena dezvoltrii economiei
romneti pe termen lung.
Considerm c n condiiile existente acum, scenariul macroeconomic al
evalurii omajului din
ara noastr trebuie s aib n vedere derularea reformei pe fondul crizei
economicofinanciare
mondiale n primul rnd i soluionarea urgent a deficienelor de ordin
intern, n al doilea rnd,
inta final fiind obinerea unei creteri economice durabile evideniate prin
mbuntirea
principalilor indicatori macroeconomici.
Bibliografie :
1. Macroeconomie curs pentru studenti
2. http://www.slideshare.net/adrian83ady/somajul
3. http://www.stiucum.com/economie/microeconomiesimacroeconomie/
Piataforteidemu
ncasisomaj53949.
php

Antonevici Alin
Specializarea Finante-Banci, ID, anul I

4. http://www.scritub.com/economie/PiatamunciiSomajuldezechili61211112.
php