Migrația

Migrația este deplasarea unei persoane sau a unui grup de persoane, fie prin trecerea
unei frontiere internaționale, fie în interiorul aceluiași stat. Este o mișcare a populației, care
cuprinde toate tipurile de deplasări ale persoanelor, indiferent de distanță, compoziție a
grupului de migranți și cauze; aceasta include migrația refugiaților, a persoanelor strămutate,
a migranților economici și a persoanelor care se deplasează din alte motive, inclusiv pentru
reîntregirea familiei.

Majoritatea migranților sunt adulți tineri, activi, majoritatea cu studii sau calificări, iar efectul
direct al emigrării lor este pierderea populaţiei active în primul rând.

Potrivit Eurostat, în 2018, un total de 3,9 milioane de persoane au imigrat în unul dintre
statele membre ale UE-27 și, conform datelor raportate, 2,6 milioane de emigranți au părăsit
un stat membru al UE-27. Imigranții către statele membre ale UE-27 erau, în medie, mult mai
tineri decât populația totală deja rezidentă în țara lor de destinație. La 1 ianuarie 2019, vârsta
medie a populației totale din UE-27 era de 43,7 ani, în timp ce vârsta medie a imigranților
către UE-27 era de 29,2 ani în 2018. În România, numărul emigranților temporari de lungă
durată a fost de 238.926 în anul 2018, în creștere cu 19.599 de persoane față de anul trecut.
Raportat la datele din ultimul deceniu, migrația românilor a fost cea mai mare din 2010
încoace. Față de anul 2015, de exemplu, numărul emigranților a crescut cu 51.460 de
persoane, asta înseamnă 27,45%. În ultimii 4 ani au plecat din țară 855.175 de români, adică
4,4% din populația rezidentă a României la data de 1 ianuarie 2019. Aproape jumătate, 47%
dintre tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani spun că ”da”, și-ar dori să emigreze. Asta susține
sociologul Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității din București.
Acesta a citat datele unui sondaj internațional făcut pe 30 de mii de tineri din nouă țări ale
Uniunii Europene: Germania, Suedia, Marea Britanie, Irlanda, Slovacia, Letonia, Italia,
Spania și România. În țara noastră, potrivit lui Dumitru Sandu, ar fi participat 2.000 de
persoane la acest sondaj. Cu cât sunt mai educați, cu atât e mai mare predispoziția oamenilor
spre migraţie pentru a câștiga mai bine de pe urma calificării lor.

La 1 ianuarie 2020, populaţia rezidentă a fost de 19 318 mii persoane, în scădere cu 96,5
mii persoane faţă de 1 ianuarie 2019. Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul
natural negativ (numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuților-vii cu 73.630
persoane) potrivit Institutului Național de Statistică.
 Pentru o mai bună înțelegere a situație, am decis să realizez un interviu. Alina, 34 de ani,
divorțată, studentă a FACULTĂȚII DE ȘTIINȚE SOCIALE din Craiova, în prezent angajată
în Italia a fost de acord să mă ajute în lămurirea câtorva aspecte.

Ce te-a determinat să părăsești țara?

“Motivul pentru care am părăsit ţara a fost unul comun, ca al celorlalte milioane de români
care aleg să părăsească ţara și anume pentru un job mai bine plătit. Acesta a fost principalul
motiv.”

Comparativ cu România, cum este mediul de lucru?

“Legat de mediul de lucru, da, într-adevăr este mai primitor. Angajatorii de aici nu fac
diferențe între angajați (și aici mă refer la multitudinea de naționalităti prezente în această
țară), salariile evident sunt mai mari ca cele din ţara noastră. Acum bineînțeles depinde de
domeniul în care lucrează fiecare.”

Au existat anumiţi factori de presiune? Te-ai simţit forţată sau constrânsă să părăseţi
ţara?

“Nu m-am simțit "forțată", dar constrânsa, da. Din cauza lipsei unui loc de muncă bine plătit,
din cauza că nu aveam o locuintă pentru familia pe care tocmai mi-o întemeiasem, adică eram
la început de drum, din cauză că nu am avut din păcate susținerea financiară din partea
familiilor (a mea și a fostului soț). Și atunci evident stând cu chirie și cu un copil mic de
crescut, chiar dacă ambii lucram nu era suficient să "ajungem" la sfârșitul lunii.”

Ce te-a determinat să alegi Italia?

“Cunoștințele familiare ale fostului soț. Mai fusese înainte singur în Italia și deja avea câteva
rude acolo, stabilite, și astfel am ajuns și noi prin intermediul lor.”

Salariul mai mare, nivelul de trai mai ridicat au fost şi ele unele din principalele
motive?

“Ambele aspecte mă "încântă" în acest moment aici.”

Ce părerea ai despre conducerea politică a Italiei?

“Sistemul politic din Italia...din păcate nu am analizat acest aspect, dar ceea ce am notat este
că cei de la conducere se gândesc mai mult la populație și din punct de vedere uman.”
Ce părere ai despre sistemul public de sănătate şi învăţământ din Italia comparativ cu
cel românesc? Care sunt diferenţele vizibile?

“Sistemul public de sănătate de aici din Italia comparativ cu cel din ţara noastră este mult mai
bine organizat și studiat. Italia este o ţară care, atunci când vine vorba de populația sa, chiar
se implică cu tot ceea ce este nevoie. Sunt eficienți, empatici, dispun de aparatura
corespunzătoare în spitale. Sunt foarte disciplinați și educați.”

Este Italia o ţară mai “bogată” din punct de vedere cultural?

“Din punct de vedere cultural, clar este. Cu toții cred că am auzit de Michelangelo, de
Brunotti, Puccini, Verdi, Vatican, Domul din Milano, coloseum etc. Italia a moștenit o
cultură vastă și cel mai important este că a avut grijă să o păstreze, dar și să o "salveze" atunci
când natura părea să o pună în pericol. Dar chiar și aşa, nu se pot compara cele două ţări,
pentru că orice ţară are valorile ei simbolice naționale.”

Consideri că altă ţară îţi oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare, atât profesional cât
şi personal?

“Deși am ales Italia, cred totuși că și ţara noastră oferă posibilități de muncă sau dezvoltare
personală. Și noi avem salarii mari, diverse domenii de activitate, şcoli unde să studiem, dar
mai avem puțin de muncă la capitolul empatie și educație.”

Îţi doreşti să te întorci în ţară la un moment dat?

“Da! Evident! Deși am învățat pe parcursul acestor ani multe lucruri din cultura italiană, aş
vrea să cred că am luat numai lucrurile bune. Şi chiar dacă România este o ţară cu multe
minusuri la multe capitole, eu tot vreau să mă întorc acasă. Cât mai curând sper.”

Ce ţi-ai dori să fie altfel în ţară, ce te-ar determina să rămâi aici?

“Sincer, nu am așteptări mari de la societatea românească, cred că fiecare dintre noi ar trebui
să își creeze propria cultură. Nu cred că societatea ar trebui schimbată, ci noi, oamenii care
facem parte din ea. Ar trebui să devenim în primul rând mai educați, mai empatici, mai puțin
superficiali și să ajutăm ori de câte ori este nevoie, fără a aștepta să primim recompense
neapărat.”

Unde ţi-ai dori să îţi desfăşori activitatea în viitor?

“Pe viitor vreau să îmi continui activitatea ACASĂ!”

 În concluzie, migraţia este determinată în cea mai mare parte de lipsa veniturilor, lipsa
unei condiţii de trai decent şi dorinţa de “mai bine” a populaţiei române, de evoluţie.