Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupa 210
Seria B
Bucureşti
2018
Introducere
În acesta lucrare, este analizată o temă de interes general, cea a migrației internaționale a
tineretului. Obiectivul articolului este acela de a identifica principalele cauze și de a afla
motivele ce stau la baza migrației tineretului. Articolul va începe cu definirea fenomenului de
migrație, va continua cu prezentarea cauzelor, urmată de identificarea consecințelor. În final vor
fi prezentate măsurile de prevenire a migrațiilor.
Acest articol va încerca să descopere principalele motive pentru care tinerii tind să
părăsească țara natală și să le aducă acestora la cunoștință care sunt consecințele unei astfel de
acțiuni.
Întreg proiectul va fi format în jurul a câtorva cuvinte cheie: migrare, tineri, efectele
migrării, consecințe.
Page 2 of 16
Analiza ştiinţifică
O mare problemă cu care se confruntă majoritatea statelor din ziua de azi, o constituie
migrarea internațională a tinerilor. Migrația presupune trecerea dintr-o țara în altă în scopul
stabilirii permanente sau doar pentru o limită de timp. Migrarea poate apărea în două forme:
emigrare (plecarea din țară) și imigrarea (venirea în țară).
“Fenomenul de migrare al tinerilor a devenit tot mai alarmant datorită amplorii mari, a
pierderii tinerilor cu capacitate intelectuală ridicată și cu forță de muncă activă. În luarea deciziei
intervin „determinări multiple, asociate cu starea comunitătii locale, a familiei, a persoanei în
cauză și chiar a societătii globale” (Chirvasiu, s.a.)
Un prim motiv pentru care oamenii și tinerii în general aleg să-și părăsească țara, este
economia, toți plecând în căutarea unui loc de muncă mai stabil și mai bine plătit. Aceștia
încearcă să scape de sărăcie, alegând să-și lase familia în urmă mergând într-o altă țară doar
pentru a avea bani din care să-și poată asigura un trai degent.
Un alt motiv identificat pentru care tinerii tind să-și părăsească locurile natale, este
dorința de a fi alături de familie. Mulți părinți își lasă copii acasă în timp ce ei sunt plecați peste
hotare pentru a le putea asigura un viitor mai bun. Aceștia din urmă, în general după terminarea
studiilor, aleg să urmeze calea părinților doar pentru a fi alături de ei, nemaisuportând disstanta și
dorul.
Altă cauză care ar putea explica fenomenul de migrație al tinerilor, o constituie educația.
O parte dintre migraţi iau această decizie din dorință de a aprofunda studiile alegând să meargă la
o instituție de învățământ din afară, unde se pot remarca și își pot asigura un viitor mai strălucit.
Page 3 of 16
Migrația externă are numeroase efecte, atât pozitive cât și negative. Astfel, apar atât
avantaje cât și dezavantaje pentru tânărul care ia decizia migrării cât și pentru statul din care
provine.
Efecte pozitive:
Tânărul are posibilitatea de a câștigă o sumă de bani mai mare cu care să-și poată
întreține familia, bani pe care în țara natală nu i-ar putea obține.
Sporesc investițiile și economisirea, fie prin deschiderea de noi afaceri prin forțe proprii,
fie prin bunuri ce au o durată de utilizare mai îndelungată (proprietăți, utilaje, etc)
Caştiguri profesionale şi culturale – deprinderi, disciplină în muncă, comportamente.
Efecte negative:
Poate apărea discriminare pe piaţa de muncă. Societaţile vor căuta să recruteze forţă
de muncă autohtonă în defavoarea străinilor.
Protecţia socială este mult mai redusă sau chiar absentă, întrucât condiţiile de muncă
sunt sub nivelul celor promise la angajare.
Acomodarea poate fi dificilă, necunoscând limba, tradiţiile, obiceiurile.
Efecte apar şi pentru statul din care tânarul alege să emigreze, astfel întâlnim:
Efecte pozitive:
Tinerii trimit bani în ţară rudelor, copiilor, ceea ce ajută la majorarea produsului
intern brut şi la menţinerea locurilor de muncă.
Rata şomajului scade iar statul scapă de obligaţia susţinerii financiare şi sociale a
tânărului.
Efecte negative:
Page 4 of 16
Pentru realizarea temei de cercetare, am ales folosirea aplicarea unui chestionar. Metoda
de cercetare pe bază de chestionar a fost aplicată pe un eșantion de 23 persoane din România, toți
tineri din cadrul facultății A.S.E. București, Facultatea de Medicină dar și tineri care încă
studiază la liceu. Chestionarul a avut la bază tema migrației tinerilor, cuprinzând un număr de 16
întrebări, atât deschise cât și închisa. Primele 5 întrebări au avut menirea de identificare a
persoanei, restul întrebărilor fiind menite să dea un răspuns temei de cercetare. Chestionarul a
fost aplicat verbal iar rata de răspuns a fost de 86,9%.
O altă metodă de cercetare secundară utilizată în realizarea cercetării, este interpretarea
datelor statistice privind migrarea internațională a tinerilor de-a lungul timpului la nivel mondial.
Au fost analizate și comparate date statistice privind migrarea internațională a
persoanelor pe categorii de vârste furnizate de “United Nations”, realizate în 2005, 2010 și 2015.
Rezultatele obţinute:
Page 5 of 16
95% dintre tinerii care au participat la sondaj au declarat ca intre un job in Romania si un
job in strainatate platite la fel, ar alege jobul din strainatate. Intrebati de ce au luat aceasta
decizie, cei mai multi dintre ei au sustinut ca in strainatate locul de munca este mai stabil
si li se pot deschide multe oportunitati.
Toti respondentii au afirmat ca o alta tara le-ar putea oferi conditii mai bune de trai.
Un prim factor care determină migrarea tot mai semnificativă a tinerilor, este reprezentat
de economie. “De obicei oamenii își părăsesc locurile natale din motive economice,
plecând în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite sau pur și simplu, pentru a scăpa
de săracie. Desigur, mulți alții se deplasează în arii geografice noi ca urmare a unor
persecuții culturale și religioase, sau datorită unor condiții politice adverse. Oricum,
dintre toți factorii care influentează fluxurile migratorii cei economici răman
determinanți: foamete, șomaj, lipsa terenurilor agricole. Se înțelege căfluxurile migratorii
determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare. Există,insă cauze
involuntare: transferare fortată a unor populații dintr-un continent în altul, războaie,
expulzare, calamităti naturale de proporții etc.” (s.n. 2009)
Page 6 of 16
Pe lângă motivele economice, unii tineri decid să plece din țară doar pentru a fi aproape
de rudele plecate deja. De regulă, aceștia rămân în țara natală până la terminarea studiilor,
după care urmează drumul stainatatii pentru a fi împreună cu familia.
Page 7 of 16
Următoarea întrebare a fost menită pentru a afla câți dintre subiecți se gândesc cu
adevărat să părăsească țara. 75% dintre respondenți au afirmat că au astfel de gânduri în timp ce
restul de 25% doresc să rămână în țară după finalizarea studiilor. Se pare că o treime din numărul
tinerilor au astfel de gânduri de migrare, aceasta reprezentând o reală problemă pentru orice țară.
Migrarea tineretului este un fenomen nedorit ce are mai multe efecte negative decât pozitive.
În continuare, respondenții au fost întrebări de motivele unei astfel de hotărâri, de a
migra. Majoritatea dintre aceștia au declarat că economia este principalul motiv pentru care ar
vrea să-și înceapă o viață nouă pe alt teritoriu. Nu este de neglijat nici faptul că mulți tineri
doresc să emigreze pentru a fi alături de familie, acest răspuns calificându-se pe locul ÎI. Din
această întrebare rezultă că econonomia și familia sunt principalele motive de migrare a tinerilor.
Întrebarea a fost una închisă, subiecții putând să aleagă un singur răspuns dintre cele 4 variante.
Mai departe, subiecții au avut de răspuns la o altă întrebare închisă cu două variante de
răspuns, și anume dacă au rude în străinătate. 60% dintre aceștia au răspuns afirmativ, ceea ce
indică că procesul de migrare a tinerilor nu este unul actual, ci el a început mult mai devreme,
acum doar continuând cu actuala generație.
Următoarea întrebare li s-a adresat respondenților pentru a află în ce țară și-ar dori să-și
continue viață. Cei mai mulți dintre aceștia, 14, au declarat că Anglia ar putea fi soluția
problemelor acestora, pe locul II clasificându-se Spania cu 3 răspunsuri urmată de Germania pe
III cu 2 răspunsuri. Întrebarea a fost una închisă, cu o singură variantă de rapuns pe care subiecții
puțeau să o aleagă dintre cele existente sau puteau să-și exprime propia opțiune. Întrebarea a avut
rolul de a identifica țara în care tinerii din ziua de azi au cea mai mare speranță că le-ar putea
asigură un viitor.
A 10-a întrebare a avut rolul de a afla părerea respondenților dacă în străinătate se poate
duce un trai mai bun. Toți cei 20 tineri au răspuns afirmativ, ceea ce indică o reală problemă.
Niciunul dintre tinerii chestionați nu pare a fi încrezător în puterile statului, considerând că
alternativa de migrare este cea mai benefică. Întrebarea a fost închisă, respondenții având de ales
între două variante de răspuns a) Da și b) Nu.
Prin următoarea întrebare am vrut să aflu părerea tinerilor, mai exact să aflu ce ar alege
între un job în țara natală sau un job în străinătate renumerate la fel. 95% dintre aceștia au
apreciat că jobul în străinătate este mai tentant întrucât au oportunități mult mai mari. Se pare că
Page 8 of 16
statul Român nu le inspiră încredere celor mai mulți dintre tineri, aceștia alegând oricând o
alternativă din afară granițelor.
Când au fost întrebați de durata pe care intenționează să migreze, 60% dintre respondenți
au apreciat că vor migra pe o perioadă de 1-12 luni. Aceștia doresc să-și încerce norocul în
străinătate, putând astfel să facă o diferență între condițiile de viață din țară natală și cele din țara
străină. Pe locul II s-a clasat răspunsul “< o luna” cu 20%, aceștia dorind doar să părăsească țara
pentru a fi alături de rude/familie pentru un scurt timp.
La ultima întrebare, cei chestionați au trebuit să răspundă dacă au fost sau nu influențați
în luarea deciziei de a migra. 3 dintre aceștia, reprezentând 15% au declarat că au fost influențați
de prieteni/familie, probabil tot plecați în afară. Se pare că în ziua de azi este ușor de a influența
pe cineva să-și încerce norocul într-o altă țară, chiar prin propriul exemplu. Întrebarea a fost
închisă, doar cu două răspunsuri clare de răspuns a) Da și b) Nu, respondenții putând să aleagă o
singură variantă de răspuns.
O altă metodă de cercetare secundară folosită, este interpretarea datelor statistice. Astfel,
am folosit datele furnizate de “United Nations”. Din aceste date, reiese că în 2005, peste 64
milioane de tineri cu vârste cuprinse între 0-29 ani au migrat dintr-o țară în altă. Dintre aceștia,
aproximativ 40.000 au fost doar în România. În 2010, în mijlocul crizei economice, numărul
migrantilor s-a mărit simțitor, ajungând la 72,6 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 0-
29 ani. Se pare că, din cauza crizei, tot mai mulți tineri au hotărât-părăsească natale, incercandu-
norocul într-o . -resimțit , numărul migrantilor mărindu-se la 50.000. 2015, procesul de
migrație la nivel mondial,-accentuat tot tare. La sfatsitul anului trecut, au fost înregistrați
aproape 77 milioane de migranți, contribuind cu 123.000. Din aceste date, reiese fenomenul de
migrare tinerilor este tot accentuat, ceea ce reale probleme.
Page 9 of 16
Concluzii generale
Migrarea tinerilor este un fenoment ce a luat amploare tot mai tare. În urma ceretarii
efectuate, am descoperit că majoritatea tinerilor chestionați au gânduri de părăsire a țării natale.
Motivele acestora nu sunt puține și sunt întemeiate, unii dorind să plece din lipsă banilor, alții
pentru a fi aproape de cei dragi. Un lucru e sigur, nimic bun nu poate reieși din această migrare a
tinerilor.
Consider că, prezenta cercetare m-a ajutat să aprofundez și să aflu mai multe despre
fenomenul de migrare internațională a tinerilor, fenomen despre care nu știam că a luat o
asemenea amploare. Am aflat că fenomenul ia proporții tot mai mari în fiecare an, făcând o
analiză comparativă a mai multor perioade. Am observat că nici statul nostru stă prea bine la
capitolul migrări, tot mai mulți tineri plecând din țară după finalizarea studiilor. Aceste informații
au fost demonstrate și prin aplicarea chestionarului pe eșantion.
După părerea mea, tinerilor le este benefică această migrație, întrucât își pot asigură un
viitor. Le va fi mult mai ușor să trăiască decent fără a fi nevoiți să recurgă la ajutorul familiei sau
prietenilor. Vor învață să se descurce pe cont propriu, să ia decizii și să trăiască liberi. Eu
personal mă gândesc să plec din țară pe o durată de 3 luni pe durată vacanței de vară doar pentru
a câștiga un venit suplimentar și să fiu cât de cât independent fără de părinți. Sunt conștient că nu
pot trăi toată viață pe muncă părinților mei și trebuie să încep să mă ridic singur, dar pentru asta
trebuiesc făcute anumite sacrificii.
Viața în străinătate este dificilă pentru oricine, mai ales pentru un tânăr. Pe lângă
dezavantaje, sunt și avantaje precum: câștiguri suplimentare, experiențe noi, independență, etc.
Chiar și statul de proveniență al migrantului are de câștigat, destul de puțin ce-i drept. Statul este
scutit de plata ajutoarelor sociale în cazul migrantilor, își poate majora PIB-ul prin banii trimiși
în țară de tânăr poate oferi locul de vacant din unui alt tânăr.
Page 10 of 16
Bibliografie
Alte surse
Page 11 of 16
ANEXA
CHESTIONAR
1. Vârstă:
……………………………………………………………………………………….
2. Gen
a. Masculin
b. Feminin
3. Mediul de rezidenţă
a. Rural
b. Urban
4. Nivelul educaţional
a. Liceu
b. Facultate
c. Master
d. Doctorat
5. Specializare:
……………………………………………………………………………………….
6. V-aţi gândit vrodată să vă stabiliţi în altă ţară?
a. Da
b. Nu
7. Motivul/Motivele pentru care aţi emigra
a. Remuneraţie
b. Sistem educaţional
c. Clima
d. Pentru a fi langă familie
8. Aveţi rude în străinătate?
a. Da
b. Nu
Page 12 of 16
Page 13 of 16
Sursa:
http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/data/estimates2
/data/UN_MigrantStockByAge_2015.xlsx
Page 14 of 16
Sursa:
http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/data/estimates2
/data/UN_MigrantStockByAge_2015.xlsx
Page 15 of 16
Sursa:
http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/data/estimates2
/data/UN_MigrantStockByAge_2015.xlsx
Page 16 of 16