Cltilina Slndulache

GEOGBIHE
llE pnEsfrIRE PEilTRU B[G[1[UnUI
0llD

_ ROUAUI - U]$U]{EA EUROPEAIU{

F-
c.UROpA
PRoBLEuE FUNDATENTATE

Edifia a III-a revizuitl

Caietul elevului
Materia sistematizati
Fige de evaluare
Teste finale

EDITURA UNIYERSTT^I'NA
Bucureqti,2017
 cuvANT ittlture

GEOGRAFIE - Ghid de pregitire pentru bacalautat reprezintd o edilie revizuiti a

acelei anterioare, un auxiliar didactic, un suport de instruire, menit si ofere un real sprijin
parcurgerii conlinuturilor cuprinse de Programa gcolari Tn vigoare.

Tn realizarea acestui suport de instruire, autorul a avut in vedere curriculumul gcolar

de geografle pentru clasa a Xll-a in ansamblul siu (competenfe generale, valori gi atitudini,
competenle specifice, conlinuturi ofertate, sugestiile metodologice), iar structura gi conlinutul
respecti sugestiile metodologice din Programa de geografie - clasa a Xll-a, precum gi
Programa pentru Examenul de Bacalaureat. in acest context, ghidul poate fi utilizat Tmpreund
cu oricare dintre manualele aprobate, aflate Tn circulafie.

Prin complexitatea problemelor prezentate, oportunitatea acestora gi modul de for-

mulare a itemilor, lucrarea de fali constituie un veritabil instrument de lucru pentru elevi,
care, In condiliile utilizirii acesteia gi in funcfie, bineTnleles, gi de nivelul de pregitire, de
interesul pentru geografie, se vor apropia mai mult de exigenlele examinirii curente gi
performan!ei.

Prin aplicalii, teme, Tntrebiri giteste se asiguri o evaluare gi autoevaluare obiectivi a

performanlelor fiecirui elev gi o pregitire adecvati, pentru evaluarea ce urmeazd si aibi loc
pe parcursul intregului an gcolar, in condiliile concursurilor gcolare (Olimpiada de Geografie)
gi mai ales in vederea pregdtirii examenului de bacalaureat.

Utilizarea ghidului permite o InvSlare activ5, elevul este permanent antrenat in

desfigurarea lecliei, asigurindu-se astfel, realizarea instruirii in mod predominant (sau in
mod exclusiv) in clasi.

Lucrarea de fald cuprinde:

1. Sinteze gi aplicalii, cu diverse tipuri de itemi, pentru fiecare capitol;

2. 30 de teste, dupi modelul celor de la examenul de bacalaureat, actualizate ca structurS,
conlinut gi cu un pronunlat caracter integrat;
3. Bareme asociate acestor teste, dezvoltate, cu mai multe variante de rispuns, care
permit atAt verificarea rezolvirilor, cAt qi o certificare a calitdlii invdlirii;
4. Ha(i, grafice foarte bine realizate gi extrem de utile.

Considerdm acest ghid de pregitire nu un scop in sine, ci o metodi de a invSla mai

bine, mai ugor gi mai eficient, de a demonstra elevului importanla studiului Geografiei in
generalgi mai ales a Geografiei RomAniei, Europei gi Uniunii Europene.

Prin modul de structurare, lucrarea este o noutate pentru studiul geografiei la nivel
liceal, este binevenitd 9i de un real folos pentru profesori gi elevi. Cu siguranld va contribui la
sporirea calitSlii procesului educalional, la invilarea geografiei gi in mod deosebit, facilitarea
oblinerii unor rezultate corespunzitoare agteptirilor la examenulde bacalaureat.

Prof.*. S-dlup Dan

I nspecto r Genenl ltinisfornl Educaliei N alio n ale
 CUPRINS

cAP. I - EUROPA $t ROMANTA - ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA

Spaliul european gi spaliul romdnesc...

ELEMENTE FtZtCO - GEOGRAFTCE DEFtNtrORll ALE EUROPEI Ft ROMANIEI 8

Relieful 8
C1ima......... 26
Apele ......... 34
inveligul biopedogeografic ......... 41
Sinteza caracteristicilor biopedoclimatice 42
Resursele naturale 45

ELEMENTE GEOGRAFTE UMANA A EUROPET

DE $l ROMANIEI 47
Harta politici a Europei 47
Populalia gi caracteristicile ei geodemografice 56
Sistemul de orage 59
Activitifile economice 70

MED\ tJL tNCOtUt U AAIOR 9' PEt SAJ E 72

Reg i tn i g eog rafice : C a rp ali i 72

TARILEVEctNE RoMANtEt

cAP. il - ROMANn $tUNIUNEA EUROPEANA 89

Formarea Uniunii Europene gi evolulia integririi europene 89

Jdrile Uniunii Europene 90

MODELE DE TESTE 97

99 159
103 163
107 167
111 171
115 175
119 179
123 183
127 187
131 191
135 195
139 199
143 203
147 207
151 211
155 215
 CAPITOLUL I

EnROpA gt ROMANTA - ELEMENTE eEOeRAFtCE DE BAZA

spATruL EUROPEAN $t SPATIUL ROMANESC

1. Europa este penultimul continent ca suprafala (10 170 340 km2) gi al treilea continent din
punct de vedere demografic (740,2 mil. loc).
Agezarea geograficd: este situat in intregime in emisfera nordici, avdnd ca (fig. 1):
o vecini: N - Oceanul Arctic; S - Marea Mediterani gi mirile marginale (Marea Tireniani,
Marea Adriatici, Marea lonici, Marea Egee), Marea Neagri, Munlii Caucaz; E - Munlii Ural,
Fluviul Ural, Marea Caspici; V - OceanulAflantic;
.
puncte extreme: N - Capul Nord (Norvegia); S - Capul Tarifa (Spania); E - NE-ul Muntilor
Ural (localitatea Vorkuta - Rusia); V - Capul Roca (portugalia);
Prezinti lirmuri festonate, cu numeroase:
. peninsule: Pen. Iberici, Pen. ltalicS, Pen. Balcanici, Pen. Scandinavi, Pen. Kola, pen.
Yutlanda;
o insule: Arhipelagul Britanic (format din insulele Marea Britanie, lrlanda, Hebride, Orkney),
lslanda, Arh. Azore, Madeira gi Canare (aflate in Oceanul Atlantic), Baleare, Corsica, Sicilii,
Sardinia, Malta, Creta, Cipru (aflate in Marea Mediterand);
Cuprinde doui grupiri regionale de state: una militari (NATO) 9i alta economici (UE) gi un numir de
46 de state, dintre care cel mai mare ca suprafafi gi populafie este Rusia gicel mai mic este Vatican.

c*putu<trd OCEANUL ARf ?IC

Furopa
.&----------------"
k)

.F+
.-.J--------d--_--_
ffi
dC.)
'.S ,//
-c {I
.r0i_.._-......."-.-_-.._.._--.-.\t-_._- _.-_......... _-#...-
.<.(J f* Pentnsatt
r

\x ), I ra*nae
?4,
*J \
".r$tl
?S* ) {r*',}r
"b \-/"
+
1ti
Qlitw;i 7 1

\rC-
"
rt*-'/ r\--r
..\
*--t4V\ .---""--","--."-..-4S:"
Paxirrsttl*
&cfrem?d
Fexrlxnl*
copot no*l ltu'kfr b*
*
{agsl . qI.NitN
;':""'"
'-LCr*v-
qj;. tuo*# *
* l.rxl! }lr AF RI CA *'.r$r1 Uf DtTf;RANA
^1 F
Fig. 1 - Europa: vecini, insule gi peninsule

2. Romdnia inregistreazi o suprafali de 238 391 kmz gi o popula{ie de 21,3 mil. loc.
Agezarea geograficd:
- pe glob este situati in emisfera nordici, la interseclia paralelei de 450 lat.N (ce o situeazd la
jumitatea distan{ei dintre Ecuator gi Polul Nord) cu meridianul de 250 long. E (ce o situeazi la
jumitatea distanfei dintre OceanulAtlantic Ai Mun(ii Urat);
- pe continent, Romdnia este situati in Europa Central5, avind ca vecini urmitoarele state: Bulgaria
(S), Serbia (SV), Ungaria (NV), Rep. Moldova (E) qi Ucraina (N 9i E).
Rominia este definitd ca o lari carpato-dundreand-ponticd:
o este lard carpaticd pentru cd 213 din lungimea Carpa[ilor se afli pe teritoriul Rominiei gi
ocupi 28o/o din suprafala !5rii;
. este larl dundreand (danubiand) pentru cdr 1075 km (38%) din lungimea Dunirii se afl5 pe
teritoriul Romdniei sau la grani[ele sale;
o este \ard ponticd pentru ci are iegire la Marea Neagri in lungul litoralului de 244 km;
Rominia este un stat central european de mirime mijlocie, atit ca suprafa!5, cit gi ca populalie. Din
punct de vedere geopolitic, Rom6nia este membru NATO din anul 2004 gi membru UE din anul 2007.

EVALUARE

l. incercu ili I itera corespu nzdtoare rdspunsul u i corect:

1. Punctulextrem nordic al Europei este situat pe teritoriul statului numit:
a. Suedia b. Norvegia c. Rusia d. Finlanda
2. in sud, RomAnia se invecineazi cu statul numit:
a. Ucraina b. Bulgaria c. Ungaria d. Rep. Moldova
3. lnsula Cipru se afli in Marea:
a. Baltici b. Nordului c. Mediterani d. Neagri
4. Rominia este situatd in Europa:
a. Nordici b.Sudici c. Estici d. Central5
5. Rom6nia este traversatd de meridianul de:
a.250lat.N b.250long.E c.450long.E d.250lat.S
ll. Completali spaliile lihere cu rdspunsul corect:
1. ln nord, Rominia se invecineazi cu statul numit...
2. Punctul extrem vestic al Europei este Capul
3. Teritoriul Rominiei este traversat de paralela ... ...
4. Pentru cd are iegire la Marea Neagri, Rom6nia este considerati o lari
5. RomAnia este membru al Uniunii Europene din anul

lll. Pe baza hd$ii de mai jos, precizali numele peninsulelor marcate, pe hartd, cu litere de la A la
E gi numele insulelor marcate, pe haftd, cu numere de la 1 la 5:

lV. Menlionafi doui argumente pentru a susline afirmalia "Romdnia esfe o ,tard carpaticd".
 ELEMENTE FtZtCO- GEOGRAFTCE DEF/,MTORil ALE EUROPEI gt ROMANIEI

RELIEFUL EUROPEI

1. Caractere generale ale reliefului Europei

Blanc (4807 m) din Munlii Alpi 9i cele mai mici altitudini (sub 0 m) in Olanda (regiunea
polderelor - uscat obfinut de sub apele mirii prin indiguire gi desecare) gi in CAmpia
Precaspici (- 28 m);
F treptele de relief cuprind: cAmpii gi dealurijoase (85%), munli gi dealuri ?nalte (15%);
F din punct de vedere geologic, relieful Europei cuprinde: unitdli de platformd (situate in nord
gi nord-est: Platforma Est-Europeani gi Scutul Baltic) gi unitdli de orogen (formate prin
Tncrelirea scoa(eiterestre in orogenezele caledoniani, hercinici gi alpind).

2. Tipuri genetice de relief:

- relieful glaciar:
o este rezultatul acfiunii ghe[arilor (de caloti gi montani) care s-au format In perioada glaciari
cuaternari (pleistocen) in Europa Nordici giin munlii cu altitudini mai mari de 2000 m;
r este reprezentat de: aliniamente de morene, depresiuni lacustre (in nordul Europei) gi circuri,
vii, morene glaciare (In mun!i);
o in prezent, existi caloti glaciari in lslanda gi ghelari montani in munlii cu altitudini de peste
30Q0 m gi in Alpii Scandinaviei (la peste 2000 m, datoritd situirii lor la latitudine mai mare de
6ooN).
- relieful carstic: este format pe roci carstificabile (calcare, sare), fiind reprezentat de pegteri gi chei;
este reprezentativ In Podigul Karst, din Slovenia, unde a fost studiat pentru prima oari;
- relieful vulcanic:este format in urma erupliilor vulcanice gi este reprezentat de:
{ vulcani activi:Vezuviu, Etna, Stromboli (in ltalia), Santorini (Grecia), afla[i in zona de contact
dintre placa tectonicd africani gi placa tectonici euro-asiatici gi vulcanul Hekla (in lslanda
insuld vulcanici, situati Ia contactul dintre plicile tectonice euro-asiatici gi americani);
-
r' un lan[ de vulcani stingi, cu resturi de conuri 9i cratere vulcanice (Tn Carpalii Rominegti);
- relieful eolian: este reprezentat de dune in C6mpia Romini (Birigan gi Cimpia Olteniei), CAmpia
de Vest (Cdmpia Carei) 9i Delta Dunirii;
- relieful litoral este reprezentat diferite tipuri de firmuri: ldrm cu fiorduri(Norvegia); ldrm cu canale
sau dalmatic (vestul Croafiei); ldrm cu delte (Volga, Dunire, Pad, Ebro); ,tdrm cu estuare (formate
datoritd amplitudinilor mari ale mareelor): Elba, Tamisa, Sena, Loire, Garonne, Tqo; ldrm cu lagune
(lagunele sunt foste golfuri barate de cordoane de nisip): lirmurile Mirii Baltice (nordul Germaniei,
Poloniei), !5rmul Mirii Negre (sistemul lagunar Razim - Sinoie); ldrm antropic (polderele olandeze).

3. Unitifi majore de relief (fig. 2)

Munfii Alpi prezinti urmitoarele caractere generale ale reliefului:

- Modul de formare.' s-au format prin increlirea scoa(ei terestre in orogeneza alpini;
- Tipuri de roci: sunt alcituili predominant din roci metamorfice, dar gi din calcare (In est);
- Altitudini; depigesc 4000 m (vf. Mont Blanc 4807 m);
- Fragmentare: sunt pulin fragmenta{i (se caracterizeazd prin masivitate);
- Tipuri de relief: prezinti relief glaciar, ghe{ari actuali gi relief carstic.
MunfiiCaucaz:
- s-au format prin increlirea scoa(eiterestre gi eruplii vulcanice in orogeneza alpini;
- sunt alcitui(i predominant din roci metamorfice, la care se adaugi calcare gi roci vulcanice;
- altitudinile depigesc 5000 m (vf. Elbrus 5642 m);
- sunt pulin fragmentali (se caracterizeazi printr-o masivitate remarcabili);
- prezintd relief glaciar, ghe[ari actuali, relief carstic Aivulcanic.
MunfiiPirinei:
- s-au format prin increlirea scoa(eiterestre in orogeneza alpini;
- sunt alcituifi predominant din roci metamorfice;
- altitudinile depdgesc 3000 m (vf. Pic d'Aneto 3404 m);
- sunt pulin fragmentafi (se caracterizeazi printr-o masivitate remarcabili);
- prezintd relief glaciar gi ghetari actuali.
IlunfiiApenini:
- s-au format prin increfirea scoa(ei terestre in orogeneza alpini, dar gi prin eruplii vulcanice;
- sunt alcituili din roci metamorfice gi din roci vulcanice;
- altitudinile sunt de aproape 3000 m (vf. Gran Sasso d'ltalia 2912 m);
- prezinti relief vulcanic gi glaciar;
tlunfiiCarpafi:
- s-au format prin incre[irea scoa(ei terestre in orogeneza alpini, dar gi prin erupfiivulcanice;
- sunt alcituili dintr-o varietate de roci: metamorfice, vulcanice, sedimentare;
- altitudinile depdgesc 2500 m (vf. Gerlachovka 2655 m din Munlii Tatra, pe teritoriul Slovaciei);
- sunt fragmentali (aproape un sfert din suprafala lor fiind reprezentati de depresiuni gi culoare de
vale);
- prezinti relief glaciar, vulcanic, carstic.
Munfii (Alpii) Dinarici:
- s-au format prin incre{irea scoa(ei terestre in orogeneza alpini;
- sunt alcituifi predominant din calcare;
- altitudinile depigesc 2500 m (vf. Jezerski 2694 m, situat la granila dintre Albania gi Muntenegru);
- prezinti relief carstic Ai glaciar.
Munfii Balcani (Munlii Stara Planina):
- s-au format prin increlirea scoa(ei terestre in orogeneza alpind;
- sunt alcitui[i predominant din rocile metamorfice;
- altitudinile depigesc 2000 m (vf. Botev 2376 m)',
- prezinti relief glaciar;
Masivul Central Francez:
- s-a format prin increlirea scoa(ei terestre in orogeneza hercinici gi prin eruplii vulcanice;
- este alcituit din roci vulcanice, dar Si calcare;
- are altitudini sub 2000 m (vf. Mt. Dore 1886 m);
- prezinti relief vulcanic gi carstic;
Munfii Ural: este cel mai lung lan! muntos din Europa, peste 2000 km, orientat nord - sud;
- s-au format prin incre[irea scoa(ei terestre in orogeneza hercinici;
- sunt alcituifi predominant din roci metamorfice;
- altitudinisub 2000 m (vf. Narodnaia '1895 m);
- existi relief glaciar in nord.
Munfii Penini, Munfii Grampian (Munfii Scofiei Gentrale) 9i MunfiiScofiei:
- s-au format prin increlirea scoa(ei terestre in orogeneza caledonianS;
- sunt alcituili din gisturi cristaline, dar gi din calcare;
- altitudinile sunt in jur de 1000 m (vf. Ben Nevis 1343 m - Munlii Grampian; vf. Cross Fell 893 m -
Munlii Penini);
- sunt fragmentafi tectonic, avind un aspect imbitrinit;
- prezinti relief carstic ai relief glaciar (culmi rotunjite modelate de calota glaciard cuaternari).
Munfii (Alpii) Scandinaviei:
- s-au format prin increlirea scoa(ei terestre in orogeneza caledoniani;
- sunt alcituili din roci metamorfice;
- altitudinile sunt in jur de 2500 m (vf. Galdhopiggen 2470 m);
- prezinti relief glaciar 9i ghefari actuali; spre vest viile au versanli abrupli care se termini prin
fiorduri;
- se caracterizeazi prin masivitate;
Meseta Spanioli (Podigul Castiliei):
- s-a format prin incre(irea scoarlei terestre in orogeneza hercinici gi ulterior a fost intens erodat;
- fundamentul este alcituit din roci metamorfice, peste care s-a depus ulterior o cuverturd sedimentarS;
- altitudini 500 - 600 m;
- are aspectul unui platou vdlurit gi pietros gi este dominat de culmi numite st'erre, apirute in urma
reinillirii unor blocuri cristaline in timpul orogenezei alpine;
Podigul 9i Cimpia Finlandei:
- s-au format prin sedimentare peste un fundament precambrian ce aparline Scutului Baltic, fiind
modelate de calota glaciari cuaternari;
- fundamentul este alcituit din gisturi cristaline, peste care sunt situate depozite glaciare;
- altitudini de 400 - 500 m (in nord) 9i 80 - 100 m (in sud);
- existd relief glaciar format din giruri de morene, intre care se aflS depresiuni lacustre.
Gimpia Europeide Est:
- este o cAmpie fluvio-glaciari, care s-a format prin sedimentare peste un fundament precambrian,
ce apa(ine Platformei Est - Europene, fiind modelati de calota glaciari cuaternari;
- este alcituiti din roci sedimentare: argile, nisipuri, pietriguri, lOess;
- altitudini medii in jur 200 m, dar depSgegte 300 m in anumite sectoare (Colinele Timan 463 m, in
nord, PodigulValdai 343 m);
- prezinti interfluvii netede 9i morene glaciare;
Cimpia Nord - Europeani:
- este o cdmpie fluvio-glaciari care s-a format prin sedimentare peste un fundament vechi, ce
apa(ine Scutului Baltic, fiind modelati de calota glaciari cuaternari;
- este alcituiti din roci sedimentare: argile, nisipuri, pietriguri, Ioess;
- altitudini medii in jur de 200 m;
- prezinti interfluvii netede gi morene glaciare;
Cimpia Padului:
- s-a format prin depunere de sedimente ?ntr-un vechi golf al Mirii Adriatice;
- este alcituiti din roci sedimentare;
- are altitudini in jur de 100 m, dar la contactul cu mun[ii atinge 300 m;
- aspectul reliefului este neted sau ugor ?nclinat, caracterizindu-se prin existenla interfluviilor
netede gi largi.
Cimpia Panonici:
- s-a format prin depunere de sedimente intr-un bazin tectonic, peste un fundament cristalin faliat gi
cizut in trepte;
- este alcituiti din roci sedimentare;
- prezintd compartimente maijoase (cu altitudinisub 150 m)gicompartimente maiinalte (150-300 m);
- aspectul reliefului este neted, caracterizindu-se prin existenfa interfluviilor netede gi largi.

+ Europa - Unitafi de relief

Legenda C&mpia
Cempia Europei
ffiruunti I de Est
ffi rooi+u,i
Muntii o
Scotiei
f]ca*nii
A Vuloani
Muntii
Penini
*
MunIii
Cambrieni
mpia Eu
rr _! r_-}. camoia
I?1'l',ll L rvipnirui

l Podisul
l?EE*r" Munlir lberici *
**e
6
Cordiliera Betici k:ffih"]
qf"i,Ii*"'
Ot
Fig. 2 - Europa: uniti,ti nraite h tdid
 EVALUARE

l. i n ce rc u i,ti I itera co resp u n zdtoa re rdsp u n s u I u i c o rect :

1. Cei mai inal[i munli din Europa sunt:
a. Munfii Pirinei b. Mun{iiAlpi c. MunfiiCarpa! d. MunfiApenini
2. Pegterile qi cheile sunt forme ale reliefului:
a. vulcanic b. glaciar c. carstic d. libral
3. Vulcanul Hekla este situat in insula:
a. Creta b. Islanda c. Cipru d. Sicilia
4. Circurile, viile gi morenele sunt forme ale reliefului:
a. carstic b. vulcanic c. glaciar d. eolian
5. lirmul dalmatic este prezent pe teritoriul statului:
a. Italia b. Croa{ia c. Norvegia d. Germania

ll. Precizali:
1. Numele statului pe teritoriul ciruia s-au amenajat poldere
2. Numele statului pe teritoriul ciruia se afli fiorduri
3. Numele statului pe teritoriul ciruia existd caloti glaciari actuali
4. Numele a doui lanluri montane care prezinti ghefari montani actuali
5. Numele a doui fluvii care formeazi delti la gura de virsare
lll. Prezentati o cauzd a prezen{ei vulcanismului in Marea Mediterani. Menlionali doi vulcani activi
din acest spa[iu.

lY. Completali tabelul de mai jos, marcdnd cdsu,ta corespunzdtoare fiecdrei unitdti de relief :

Masivul Central Francez

Muntii Penini
Muntii Ural
Mun

Scandinaviei

Dinarici

de relief
Cim
Finlandei
CAm Est-Eu

11
Y. Realizali urmdtoarele comparalii privind relielul Europei.

Notd 1: Deosebiile gi asemdndrTe se pot refei la oicare dintre urmdtoarele caracteristici ale
reliefului: mod de formare, orogenezd, altitudini, tipui de roci, tipui genetice de relief, fragmentare,
alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctaiul complet va fi acordat numai dacd unitd{ile de relief vor fi tratate comparativ gi nu
separat. Pentru tratarea separatd a celor doud unitdlide relief se acordd jumdtate din punctaj.

1. Precizali doui deosebiri gi o aseminare intre relieful Munlilor Alpi gi relieful Munlilor Scandinaviei.

Deosebirt:

Asemdndri:

2. Precizali doui aseminiri gi o deosebire intre reliefu! Munfilor Pirinei gi relieful Muntilor Carpa[i.

Asemdndri:

Deosebiri:

3. Precizalitrei deosebiriintre relieful Munfilor Penini gi relieful Munlilor Caucaz.

Deosebiri:

L2
 Testul 1
SUBIECTUL I (30 de puncte)

EUROPA, -

Legsndf,
l_ j"j orag-capitald .fl

..I;a;' -,s'
,,ir!;- ;:-
t.t' ir
*^ t,1- .1

d{Elrt
,: rrl:/ , :-
:i-,' \L

-r

'-,. ,.2-;
t.i- ..i-- t
'' i:
f, ---) i
4" 1.a rr \-/

11' t {1
l-;
{ I a!
i '1 r.j
\
,t"
-", P
i

\- u,. -.r*;-,..-'-*..)1
{cJj- aL
nf
{'}
M,/ .r:
\"ig- ).ltv .a\ *' I

1 {tilll

Harta de mai sus se referi la subiectul I A - E. Pe harti sunt marcate state cu litere gi orage - capitali cu numere.

A. Precizati:
1. numele statului marcat, pe hart5, cu litera F;
2. numele oraqului-capitald marcat, pe harti, cu numdrul 12.
4 puncte
B. Scrieli, pe foaia de examen, rdspunsurile corecte care completeazd afirmaliile de mai jos:
1. Statul marcat, pe hartd, cu litera C se numegte...
2. Oragele-capitali marcate, pe hartd cu numerele 14 gi 6 sunt stribitute de fluviul ...
3. Statul care are o mare parte din suprafali acoperitd cu calotd glaciard este marcat, pe hartd, cu litera ...
6 puncte
C. Scrieli, pe foaia de examen, litera corespunzdtoare rdspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaliile de mai jos:
1. Munlii Stara Planina (Balcani) se afli pe teritoriul statului marcat, pe hart5, cu litera:
a.B b,D c.G d.J
2. Oragul-capitald marcat, pe hartd, cu numdrul 4 se numeqte:
a. Atena b. c. Nicosia Monaco
d. Valletta (La Valletta)
3. lnsulele Sicilia gi Sardinia apa(in statului marcat, pe harti, cu litera:
a.C b.D c.l d.J
4. Capitala statului marcat, pe hartd, cu litera H se numegte:
a. Bratislava b. c. Ljubljana
d. Viena Praga
5. Minereuri de fier se exploateazd in statul marcat, pe hart5, cu litera:
a.C b.E c.G d.t
10 puncte
clima statului marcat, pe hartd, cu litera E gi clima statului marcat, pe harti, cu litera J.
D. Precizali trei deosebiri intre
Nota 1: Deosebiile se pof refei la oicare dintre urmdtoarcle elemente de climd: factori genetici, tip de climd,
Emperafui medii anualetuarufiama, amplitudine temicd, prccipitalii medii anualetuara/iama, vAntui cu ftecven,td idicatd.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacd deosebirile vor fi prezentate comparativ gi nu separat.
6 puncte
E. Prezentati doui cauze care explicd potentialul agricol ridicat al statului marcat, pe hartd, cu litera G.
4 puncte

99
SUBIECTUL al lllea (30 de puncte)

.#, Rsminia " UniGfi de relief, riuri f orage

Legenda
unit6t$al$uhunitateff
dB rBlisf

F -,-*l *u
fo-l ora+ su pe$te
Stl.0S0 locuitori

T;-l indice r&ilI de

identificat
,imitg dE unitdt8l
subunitaie d€ retief

04@t0 40 80 &0 100km

Harta de mai sus se referi la subiectul ll A - D. Pe harti sunt marcate unitili de relief cu litere, riuri
cu numere de la I la 6 gi orage cu numere de la7 la 12.

A. Precizali:
l. numele oragului marcat, pe hart5, cu numdrul 12;
2. numele rAului marcat, pe hart6, cu numdrul 1.
4 puncte
B. Scrie[i, pe foaia de examen, rispunsurile corecte care completeazd afirmaliile de maijos:
I . Relief glaciar se gdsegte in unitatea de relief marcatS, pe hart5, cu litera ...
2. Braful Dunirii marcat, pe hart5, cu numirul 6 se numegte ...
3. Oragul marcat, pe hartd, cu numdrul 11 este stribdtut de riul numit...
6 puncte
C. Scneli, pe foaia de examen, litera corespunzdtoare rdspunsului cored penbu fiecare dintre alirma$ile de maijos:
1. Oragul marcat, pe hartd, cu numdrul 10 se numegte:
a. Alba lulia b. Deva c. Mediag d. Tdrgu Mureg
2. RAul marcat, pe hart5, cu numdrul 2 strdbate oragul:
a. Alexandria b. Bucuregti c. Pitegti d. Ploiegti
3. Un combinat de prelucrare a minereurilor neferoase a fost consffuit in oragl marcat, pe hartii, cu numdrul:
a.7 b.8 c.9 d. 10
4. Zicdminte de gaz metan se exploateazd din unitatea de relief marcatii, pe hartd, cu litera:
a.C b.F c.G d.H
5. R6ul marcat, pe hartd, cu numdrulS se numegte:
a. Bistrila b. Jijia c. Moldova d. Suceava
10 puncte
D. Precizafi trei deosebiri intre relieful unitd{ii marcate, pe hartii, qr litera A 9i relieful unitilii marcate, pe
hartd, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pof refei la oicare dintrc urmdtoarele aWcte ale rdiefului: mod de formare, tipuri
de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gndul cle ftWmeftare, Wn genetice de relief, orientarea
culmilor gi a vdilor principale, dispunerea depresiunilor, afte aryecte Seatrrc ab rcliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacd ele trei &o*bii vu fi prezentate comparativ gi nu
separat.
6 puncte
E. Prezenta{i doui cauze care explici densitatea redusS a populalid clin Mun$i Carpali.
4 puncte
SUBIECTUL al lll-lea (30 de puncte)

Reprezentarea grafici de maijos se referi Ia subiectrl lll A - B g prezinti evolutia debitelor

medil lunare ale fluviului Dunirea.

13000
12000
11000
10000
9000
8000
7000
m3Is
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
xl xI

A. Preciza[i:
1. valoarea maximi a debitului mediu lunar gi luna in care s-a inregistrat;
2. valoarea minimi a debitului mediu lunar gi luna in care s-a inregistrat.
4 puncte
B. 1. Calculalidiferenla dintre valoarea maximi givaloarea minimd a debituluimediu lunar.
2. Precizali o cauzd care determind valorile ridicate ale debitului la sfArgitul primiverii.
3. Preciza[i o cauzd care determini valorile scizute ale debituluiin intervalul septembrie-noiembrie.
6 puncte
C. Pentru Franta, precizafi:
1. numele a doui state vecine, membre ale Uniunii Europene;
2. numele a doud unitSli de relief;
3. numele a doui cursuride api;
4. doui tipuri de climi;
5. numele a doud orage, altele decAt capitala.
10 puncte
D. Tabelul de maijos prezinti parametrii climatici la trei sta{ii meteorologice din Rominia.

Temperatura Precipitatii medii Temperatura

Sta[ia medie anuali anuale minimi absoluti
meteoroloqici (oc) (mm) (oc)
Bod (508 m) 7.5 592 -38,5
Predeal(1093 m) 5 936 -33,8
Vf.Omu (2505 m) -2,5 1278 -38,0

1. Calcula[i diferenfa dintre temperatura medie anuali la staliile meteorologice Bod gi Vf.Omu.
2. Menfionali un factor care determini varia[ia temperaturilor gi precipitaliilor medii anuale la cele trei
staIii.
3. Prezentafi o cauzi care explicd temperatura minima absoluti inregistrati la Bod (Depresiunea
Bragov).
6 puncte
E' 1. Prezentafi un avantaj gi un dezavantaj al utilizirii combustibililor fosili (cirbuni, petrol, gaze
naturale) pentru oblinerea energiei electrice. 2 puncte
2. Men[iona(i doud state care au fost admise in Uniunea Europeani in anul 2004. 2 puncte

101
 BAREM DE EVALUARE $t DE NOTARE - Testut 1

SUBIECTUL l(30 de puncte)

A. Se acordi cAte 2p pentru fiecare rdspuns corect:
1. F - Germania; 2. 12- Londra.
B. Se acordi c6te 2p pentru fiecare rdspuns corect:
1. Portugalia; 2. Dun6re; 3. A.
G. Se acordi cAte 2p pentru fiecare rdspuns corect:
1. a;2. d; 3. d; 4. a; O. d.
D' Se acordi cAte 2p pentru fiecare deosebire corect formulati intre clima lrlandei gi clima ltaliei.
f-ent1u rispunsuri
parlial corecte se acordd cdte'lp. Se poafe face referirc taitatete respective fie cu
literele cu care sunt marcate pe hartd, fie cu denumirile tor reale.
Exemplu de rdspuns:
- clima lrlandei este temperat-oceanicd pe cdnd clima ltaliei este mediteraneand;
- in lrlanda bat vanturile de vest pe c6nd in sudul ltaliei bate siroco;
- in lrlanda se inregistreazd o temp-eraturd medie anuali de 10-1SoC pe cand in ltalia se inregistreazd o
temperaturd medie anuald de 15-20"C
E. Se acordd cdte 2p pentru fiecare cauzd corect prezentatd. Pentru rispuns parfial corect se acordi
punctaj intermediar (1p). ExelnPlu de rdspuns.' predomini relieful neted de cdmpie
9i'podiguri joase, clima
temperat-continentali, soluri fertile (cernoziomuri).
SUBIEGTUL allllea (30 de puncte)
A. Se acordd cilte 2p pentru fiecare rispuns corect:
1. 12 - Timigoara; 2. 1 - Mureg.
B. Se acordi cdte 2p pentru fiecare rdspuns corect:
1.F;2. Chitia;3. Jiu.
G. Se acordi c6te 2p pentru fiecare rispuns corect:
1. a;2. b; 3. c; 4. a; 5. d.
!. Se 9co1di cAte 2p pentru fiecare deosebire corect formulatd intre relieful Carpalilor Curburii gi relieful
Podigului Dobrogei. Pentru rdspunsuri parlial corecte se acordd cAte 1p. Sepoafe fbce referireti unitayite
de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartd, fie cu denumirile lor reale.
Exemplu de rdspuns:
-Carpafii Cu-rburii s-au-format prin increlirea scoarlei terestre in orogeneza alpini pe c6nd podigul
Dobrogei s-a format prin Tncrelirea scoa(ei terestre in orogenezele caledoniand gi hercinicd (in nord) gi piin
sedimentare (in sud);
- CarpafiiCurburii sunt alcituifi din roci sedimentare cutate (flig) pe c6nd Podigul Dobrogei este alcituit din
granit, gisturi vezi, calcare, l6ess;
- Carpalii Curburii inregistreazd altitudini peste 1500 m (vf.Ciucag 1954 m) pe c6nd podigul Dobrogei
inregistreazd altitudini sub 500 m (vf.Greci 467 m).
E. Se acordi cdte 2p pentru fiecare cauzi corect prezentati. Pentru rispuns pa(ial corect se acordi
punctaj intermediar (1p). Exemplu de rdspuns.' relief accidentat, cu altitudini peste ioOO m, climd rece gi
umed5, soluri nefertile.
SUBIECTUL al lll-lea (30 de puncte)
A. Se acordd 4p astfel:
1. se accepti orice valoare cuprinsd intre 12100 gi 12400-m3/s- ip; mai- 1p;
2. se acceptd orice valoare cuprinsi intre 4100 gi 4400 mt/s i p; octombrie { p.
B. Se acordi cdte 2p pentru fiecare rdspuns corect:
- -
1. se acceptd orice valoare cuprinsd intre 7700 gi 9300 m3ls Zp;
-
2. o cauzd care determini valorile ridicate ale debitului la sfirgitul primdverii - 2p (pentru rdspuns
pa(ial corect se poate acorda punctaj intermediar 1p): topirea zapzii, ploi abundente;
3. o cauzd care determini valorile scdzute ale debitului in intervalul septembrie-noiembrie - 2p
(pentru rdspuns pa(ial corect se poate acorda punctaj intermediar 1p): seceta, precipitalii reduse.
C. Se acordd c6te 1p pentru fiecare element:
1. 2 state vecine, membre ale Uniunii Europene - 2p (cfie 1p pentru fiecare): Spania, Germania;
2.2 unitilide relief - 2p: MunliiAIpi, MasivulGenhalFrancez, BazinulParizian;
3. 2 cursuri de apd - 2p: Sena, Loire, Garonne, Rhon;
4.2tipuri de climd - 2p: temperat-oceanici, medilenaneanl;
5. 2 orage, altele decAt capitala - 2p: Bordeaux, Lym, Le Havre.
D. Se acordd 6 p astfel:
1 . 1OoC - 2 p; Z. altitudinea - 2p; g. inversiunea de Hnperdrl - 2p.
_
E. 1' Se acordi 1p pentru un avantaj (capacitiili mari de prodrcfe, dUnicitaie in funclionare) 1p pentru un
Si
dezavantaj (poluarea, epuizarea resurselor) al utiliztri corihrsttbitlitor bsili peritru oblinerea energiei
electrice.
2. doud state care au fost admise in Uniunea EuropearE in anl 2W - 2p (c6te 1p pentru fiecare):
Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungda eb-

702