UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

SPECIALIZARE DE MASTERAT: Managementul ecosistemelor forestiere

REFERAT
AMENAJAREA COMPLEXĂ A BAZINELOR HIDROGRAFICE
FORESTIERE

Dovedirea rolului hidrologic al pădurii, prin metode ale statisticii

matematice

CADRU DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR,

Prof.dr.ing. Ioan CLINCIU

ABSOLVENT:
MANCIU SILVIU–IONUȚ

BRAȘOV, 2021
Cuprins
1.Prezentarea tabelară și reprezentarea grafică a datelor experimentale ................................................. 5

2.Analiza corelației aplicată asupra variabilelor luate în cercetare ......................................................... 7

2.1.Corelația simplă ............................................................................................................................ 9

2.2.Corelația parțială ......................................................................................................................... 11

2.3.Corelația multiplă........................................................................................................................ 12

3.Analiza regresiei aplicată asupra variabielor luate în cercetare ......................................................... 14

3.1.Regresia liniară simplă ................................................................................................................ 14

3.1.2.Calculul abaterilor debitului maxim de la dreapta de regresie ............................................. 16

3.1.3.Corelarea abaterilor ipotezei formulate la 3.1.2, se calculează coeficientul de corelație

dintre abaterile d% ale debitului maxim și gradul de împădurire al bazinelor, p (%)................... 17

3.2.Regresia liniară multiplă ............................................................................................................. 18

3.2.1.Stabilirea ecuației pentru regresia liniară multiplă ............................................................... 18

3.2.2.Reprezentarea regresiei liniare multiple, pentru trei valori standard ale gradului de
împădurire ..................................................................................................................................... 21

4.Cuantificarea efectului de atenuare a viturilor torențiale de către pădure, în funcție de suprafața

bazinului și de gradul de împădurire. .................................................................................................... 22

4.1.Prognoza debitului maxim cu ajutorul regresiei liniare multiple pe domeniul de definiție al

suprafeței bazinului, pentru trei valori standard ale graficului de împădurire .................................. 22

4.2.Calculul, reprezentarea și analiza rapoartelor de tipul Qp / Q0 .................................................. 24

5.Scurt rezumat. Concluzii. ................................................................................................................... 26

 Tematica și structura referaturlui

Să se studieze influența pădurii privind atenuarea debitului maxim al viiturilor torențiale

folosind datele prezentate în tabelul nr. 1.

Aceste date au fost înregistrate în rețelele de bazine experimentale ale Institutului Național de
Hidrologie și Gospodărire a Apelor(I.N.H.G.A.) și ale Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice
(I.C.A.S.), în timpul inundațiilor catastrofale produse in 1970 și 1975 în bazinele superioare ale
râurilor Someș, Mureș, Olt, Putna etc.

Variabilele luate în cercetare sunt următoarele:

✓ suprafața bazinului F (km²);

✓ suprafața ămpădurită a bazinului Fp (km²);

✓ procentul de pădure din bazin p (%);

✓ debitul maxim de viitură, Q (m³/s).

Problemele cerute sunt următoarele:

1. Prezentarea tabelară și reprezentarea grafică a datelor experimentale

2. Analiza corelației aplicată asupra variabilelor luate în cercetare

2.1. Corelația simplă

2.2.Corelația parțială

2.3.Corelația multiplă

3. Analiza regresiei aplicată asupra variabilelor luate în cercetare

3.1.Regresia liniară simplă

3.1.1. Stabilirea și reprezentarea ecuației dreptei de regresiune

 3.1.2. Calculul abaterilor debitului maxim de la dreapta de regresie

3.1.3. Corelarea abaterilor debitului maxim (de la dreapta de regresiune) cu

gradul de împădurire a bazinelor

3.2.Regresia liniară multiplă

3.2.1. Stabilirea ecuației pentru regresia liniară multiplă

3.2.2. Reprezentarea regresiei liniare multiple, pentru 3 valori standard ale

gradului de împădurire

4. Cuantificarea efectului de atenuare a viiturilor torențiale de către pădure, în funcție de

suprafața bazinului și de gradul de împădurire.

4.1.Prognoza debitului maxim cu ajutorului regresiei liniare multiple , pe domeniul

de definiție al suprafeței bazinului, pentru 3 valori standard ale gradului de
împădurire

4.2.Calculul, reprezentarea și analiza rapoartelor de tipul Qp/Qo.

5. Scurt rezumat. Concluzii.

 Ședința de lucrări practice nr. 1

1. Prezentarea tabelară și reprezentarea grafică a datelor experimentale

a) – Prezentarea tabelară a datelor experimentale

Tabelul 1.

Procentul
Debitul de
Suprafata Suprafata maxim padure
Sectiunea bazin F padure Q (Fp/F
nr. (km ²) Fp (km ²) (m³/s) *100)
1 5,7 2,6 23,2 45,61
2 10,5 9,9 22,1 94,29
3 22,4 5,5 43,8 24,55
4 27,8 20,7 35,3 74,46
5 33,9 32,8 29,9 96,76
6 43,3 22 57,3 50,81
7 56,1 2,10 96,7 3,74
8 66,4 49,5 59,2 74,55
9 79,1 19,9 107,4 25,16
10 86,8 82,5 49,3 95,05
11 98,5 73,7 79,6 74,82
12 107,8 5,4 175,1 5,01
13 93,5 9,4 143 10,05
14 110 80,1 88 72,82

b) – Reprezentarea grafică a datelor experimentale:

- pe abscisă se reprezintă suprafața bazinului (F în km ²), iar pe ordonată se

reprezintă debitul maxim înregistrat la stația hidrologică (Q în m³/s );

- punctelor pe grafic le sunt asociate două cifre, de exemplu 9 (5 %); prima cifră
redă numărul curent al secțiunii (bazinului), iar cea de a doua cifră redă
procentul de pădure corespunzător secțiunii;
 ✓ Figura 1

1 1 . 1

1
1 . 1
1

1
. 1

.
1

11.
1 .

. 1 1 .
.
.
.

1. 1

1 1

pa dure

În figura de mai sus, care a rezultat pe baza tabelul 1 putem observa o oarecare grupare a
valorilor în funcție de suprafața de pădure și de debitul maxim, suprafețele care prezintă un procent
mai mare de pădure sunt grupate în parte de jos a graficului iar cele care prezintă un procent mai
mic de pădure sunt grupate în parte superioară a graficului. Exemplele clare sunt date de punctul 2
care este cel mai jos situat pe grafic deoarece prezintă un debit maxim de 22.1 m³/s, datorită
procentului mare de pădure(94.29%), la capătul opus putem observa punctul 12 care este situat cel
mai sus pe grafic cu un debit de 175.1 m³/s datorită procentului săzut de pădure de circa 5%. După
cum se poate observa există și excepții dar sunt datorate suprafeți mari a bazinul, de exemplu
punctul 14 unde chiar dacă procentul de pădure este mare de circa 72%, datorită suprafeței mari a
bazinului de circa 110 km² și debitul este relativ mare de circa 88 m³/s. Ca și concluzi cu cât
procentul de pădure este mai mare cu atât debitul maxim este mai mic, sunt două mărimi indirect
proporționale.
 2. Analiza corelației aplicată asupra variabilelor luate în cercetare

Scopul acestei analize: Descoperirea legăturilor dintre variabilele luate în cercetare și

stabilrea gradului de intensitate al acestor legături.

Pregătirea datelor necesare pentru analiza corelației (în tabelul 2):

Tabelul 2

y X1 X2 Y² X1 ² X2 ² Y*X1 Y*X2 X1*X2

Nr. Crt Q (m³/s) F (km ²) Fp (km ²) Q² F² Fp ² Q*F Q*Fp F*Fp
1 23,2 5,7 2,6 538,24 32,49 6,76 132,24 60,32 14,82
2 22,1 10,5 9,9 488,41 110,25 98,01 232,05 218,79 103,95
3 43,8 22,4 5,5 1918,44 501,76 30,25 981,12 240,9 123,2
4 35,3 27,8 20,7 1246,09 772,84 428,49 981,34 730,71 575,46
5 29,9 33,9 32,8 894,01 1149,21 1075,84 1013,61 980,72 1111,92
6 57,3 43,3 22 3283,29 1874,89 484 2481,09 1260,6 952,6
7 96,7 56,1 2,10 9350,89 3147,21 4,41 5424,87 203,07 117,81
8 59,2 66,4 49,5 3504,64 4408,96 2450,25 3930,88 2930,4 3286,8
9 107,4 79,1 19,9 11534,76 6256,81 396,01 8495,34 2137,26 1574,09
10 49,3 86,8 82,5 2430,49 7534,24 6806,25 4279,24 4067,25 7161
11 79,6 98,5 73,7 6336,16 9702,25 5431,69 7840,6 5866,52 7259,45
12 175,1 107,8 5,4 30660,01 11620,8 29,16 18875,8 945,54 582,12
13 143 93,5 9,4 20449 8742,25 88,36 13370,5 1344,2 878,9
14 88 110 80,1 7744 12100 6416,01 9680 7048,8 8811
Σ 1009,9 841,8 416,1 100378,4 67954 23745,5 77718,7 28035,1 32553,1

Pe baza datelor din tabelul 2 se va studia , în continuare, corelația dintre variabile: mai întâi
corelația simplă, apoi corelația parțială și, în final, corelația multiplă.
 Ședința de lucrări practice nr 2

2.1. Corelația simplă

Redă intensitatea legăturii liniare dintre două variabile (x și y).

Coeficientul de corelație se calculează cu relația următoare:

𝑁𝛴𝑦𝑥 − (𝛴𝑥) ∗ (𝛴𝑦)

𝑟 𝑦𝑥 =
√[𝑁 ∗ 𝛴𝑥 2 − (𝛴𝑥)2 ] ∗ [𝑁 ∗ 𝛴𝑦 2 − (𝛴𝑦)²

N- numărul de valori al șirului statistic

Folosind relația de mai sus, se vor calcula, pe rând, coeficienții:

14∗77787,7−(841,8)∗(1009,9)
𝑟 𝑄𝐹 = =>
√[14∗67954−(841,8)2 ]∗[14∗100378,4−(1009,2)²

rQF= 0.777 (distinct semnificativ)

14∗28035,1−(416,1)∗(1009,9)
𝑟 𝑄𝐹𝑝 = =>
√[14∗23745,5−(416,2)2 ]∗[14∗100378,4−(1009,2)²

rQFp=-0,111 (nesemnificaiv)

14∗32553,1−(841,4)∗(416,1)
𝑟 𝐹𝑝𝐹 = =>
√[14∗67954−(841,8)2 ]∗[14∗23745,5−(416,1)²

rFpF=0.536 (semnificativ)
 Cu ajutorul testului ʺtʺ (cunoscut din statistica matematică) se va examina
semnificația statistică a acestor coeficienți; valorile ʺlimităʺ vor fi extrase din tabele și vor fi
centralizate în tabelul de mai jos:

Tabelul 3
f= N-2= 14-2= 12 grade de libertate
Nivelul de semnificație statistică
α= 0.005 α= 0.01 α= 0.001
0.532 0.661 0.780
S DS FS
Semnificativ Distinct semnificativ Foarte semnificativ

În ceea ce privește corelația simplă aceasta asigură legătura dintre suprafața bazinului
F și suprafața împădurită Fp. În urma calculelor, valoarea obținută (0.748) este pozitivă și se
datorează faptului că suprafața împădurită este direct proporțională cu mărimea bazinelor iar
cu ajutorul testului ʺtʺ putem spune că valoarea obținută este foarte seminificativă.

La o scurtă analiză a corelației dintre variabilele Q și F observăm creșterea debitului

maxim de viitură odată cu suprafața bazinului, această corelație fiind una pozitivă.

Legătura dintre debitul Q și suprafața împădurită Fp este slab conturată la acest prim
nivel și se poate explica prin mărimea diferită a bazinelor.

2.2.Corelația parțială

Redă intensitatea legăturii dintre două variabile , în ipoteza că cea de-a treia rămâne
constantă și nu influențează asupra legăturii considerate.

În situația a trei caracteristici, cum avem în cazul de față(y,x1, x2) se utilizează

formula:

𝑟𝑦𝑥1 − 𝑟𝑦𝑥2 ∗ 𝑟𝑥1𝑥2

𝑟 𝑦𝑥1. 𝑥2 =
√(1 − 𝑟 2 𝑦𝑥2) ∗ (1 − 𝑟 2 𝑥1𝑥2)
 e vor calcula a tfel coeficienții:

0.777−(−0.111)∗0.536
𝑟 𝐐𝐅. 𝐅𝐩 = =>
√(1−(−0.111)²)∗(1−(0.536)2 )

rQF.Fp= 0.999 (foarte semnificativ)

−0.111−0.777∗0.536
𝑟𝐐𝐅𝐩. 𝐅 = =>
√(1−(0.777)²)∗(1−(0.536)2 )

rQFp.F= - 0.997 (nesemnificativ)

0.536−(−0.111)∗0.777
𝑟𝐅𝐩𝐅. 𝐐 = =>
√(1−(−0.111)²)∗(1−(0.777)2 )

rFpF.Q= 0.986 (foarte semnificativ)

Valorile limită ale coeficientlui de corelație e extrag din tabele la f= N-3 grade de libertate:

Tabelul 4

f= N-3= 14-3= 11 grade de libertate

Nivelul de semnificație statistică
α= 0.005 α= 0.01 α= 0.001
0.553 0.684 0.801
S DS FS
Semnificativ Distinct semnificativ Foarte semnificativ

Am trecut la această analiză deoarece atât suprafața bazinului F cât și suprafața

împădurită din bazin prezintă variații. Corelația dintre aceste două variabile se face în
ipoteza în care celelante rămân constante și nu influențează asupra legăturii considerate. Se
poate observa faptul că legatura dintre Q și F este foarte semnificativă, în timp ce corelația
dintre debitul Q și suprafața împadurită Fp devine negativă dar rămăne tot nesemnificativă.
 2.3. Corelația multiplă

Redă influența concomitentă a factorilor de influență (F și Fp) asupra

caracteristicii măsurate, Q.

Pentru corelația liniară cu trei caracteristici (y=Q, x1=Fp si x2=F), coeficientul de

corelație multiplă este dat de relația:

𝑟 2 𝑦𝑥1+𝑟 2 𝑦𝑥2−2𝑟𝑦𝑥1∗𝑟𝑦𝑥2∗𝑟𝑥1𝑥2
Ry.x1x2=√
1−𝑟 2 𝑥1𝑥2

Se va calcula , astfel,coeficientul:

(0.777)2 +(−0.111)2 −2∗(0.777)∗(−0.111)∗0.536

RQ.FFp=√ =>
1−(0.536)²

RQ.FFp= 0.999

Semnificația statistică a acestui coeficient se examinează cu testul ʺFʺ (cunoscut din

statistica matematică), definit prin relația:

𝑅² 𝑁−𝐾
F=1−𝑅²* 𝐾−1 , K= 3 numărul de variabile luate în cercetare.

Valoarea F calculată se compară cu valorile F tabelare, stabilite după cum urmează:

 Tabelul 5

F1= K-1= 2 (grade de libertate) F2=N-K= 11 (grade de libertate)

F5% F1%
3.98 7.21
S DS
Semnificativ Distinct semnificativ

0.999²
F=1−0.999²*14−3
3−1
=>

F= 4537,16
 Ședința de lucrări practice numărul 3

3. Analiza regresiei aplicată asupra variabielor luate în cercetare

Scopul analizei: de a găsi o ecuație care să exprime legătura statistică dintre caracteristica
rezultativă, pe de o parte, și factorul /factorii de influență, pe de altă parte

În cazul de față, debitul Q (m³/s) reprezintă caracteristica rezultativă iar variabilele F ( km²)
și Fp (km²), luate separat sau împreună, constituie factrul/factorii de inflență.

3.1.Regresia liniară simplă

Ecuația de regresia constă din ecuația unei drepte.

3.1.1. Stabilirea și reprezentarea ecuației dreptei de regresie

În cazul de față, ecuația este de forma:

Q=a+b*F

Deoarece este cunoscut deja coeficientul de corelație, se poate aplica

relația:

Q-Q¯= 𝒓𝑸𝑭*𝑺𝑺 (F-F¯)= 0.979*F+13.269

𝑸
𝑭

Unde: Q¯ și F¯ reprezintă mediile valorilor Q și F; rQF este coeficientul de corelație dintre aceste
valori: SQ și SF sunt abaterile standard ale variabilelor respective

Formulele de calcul sunt următoarele:

𝛴𝑄 1009.9
Q¯= =
𝑁 14
= 72.135
𝛴𝐹 841.9
F¯= = = 60.128
𝑁 14
 (1009.9)²
100378−
SQ = √ 14
= 46.017
14−1

𝛴𝐹 2 −(𝛴𝐹)² 67954−
(841.8)²

SF = √ 𝑁
= √ 14
= 36.519
𝑁−1 14−1

Important: ecuația tabilită e te corectă dacă înlocuind = ¯ rezultă = ¯.

46.017
Q-Q¯= 0.777 *
36.519
(F- 60.128)= 0.979*F+13,269
Control:

Q= 0.979*60.128+13.269= 72.134= Q¯

Pentru repreezentarea dreptei de regresie se aleg două valori din domeniul de definiție al
suprafeței și se calculează, cu ajutoul ecuației stabilite, termenul Q; de exemplu:

Tabelul 6

F 10 100

Q 23.059 111.169

Reprezentarea dreptei de regre ie e te redată în câmpul graficului din figura 2.

 200
s padure
12. (5,01 %)
180

160
13. (10,05 %)
140

120 9. (25,16 %)
Q MAX (M³/S)

7. (3,74 %)
100
11. (74,82 %)
80 14. (72,82 %)
8.(74,55)%)
60
6. (50,81 %) 10. (95,05 %)
40 3. (24,55 %)
4. (74,46 %)
2. (94,29 %)
20 1. (45,61 %)

0
0 20 40 60 80 100 120
F (KM ²)
s padure Linear (s padure)

Figura 2, completată cu dreapta de regresie

1.1.1. Calculul abaterilor debitului maxim de la dreapta de regresie

Întrucât este de așteptat ca intesitatea legăturii statistice dintre Q și Fp să fie reflectată și de

abaterile debitelor măsurate (Q) față de debitele estimate cu ajutorul ecuației de regresie (Qe), vor
fi calculate în continuare aceste abateri (d), în expresia procentuală:

𝑄−𝑄𝑒
d= * 100
𝑄𝑒
 Tabelul 7

Qe=a+b*F= 0.979*F+13.269

Q Qe
Nr. Crt F (km ²) P% d (%) d² p² d*p
(m³/s) (m3/s)
1 23,2 5,7 45,61 18,8493 23,08149 532,7554 2080,272 1052,747
2 22,1 10,5 94,29 23,5485 -6,15113 37,83646 8890,604 -579,991
3 43,8 22,4 24,55 35,1986 24,43677 597,1556 602,7025 599,9226
4 35,3 27,8 74,46 40,4852 -12,8076 164,0357 5544,292 -953,657
5 29,9 33,9 96,76 46,4571 -35,6395 1270,177 9362,498 -3448,48
6 57,3 43,3 50,81 55,6597 2,947016 8,684901 2581,656 149,7379
7 96,7 56,1 3,74 68,1909 41,80778 1747,89 13,9876 156,3611
8 59,2 66,4 74,55 78,2746 -24,3688 593,8396 5557,703 -1816,7
9 107,4 79,1 25,16 90,7079 18,40204 338,6349 633,0256 462,9952
10 49,3 86,8 95,05 98,2462 -49,8199 2482,027 9034,503 -4735,39
11 79,6 98,5 74,82 109,7005 -27,4388 752,8877 5598,032 -2052,97
12 175,1 107,8 5,01 118,8052 47,38412 2245,255 25,1001 237,3944
13 143 93,5 10,05 104,8055 36,44322 1328,108 101,0025 366,2544
14 88 110 72,82 120,959 -27,2481 742,4576 5302,752 -1984,2
Σ 1009,9 841,8 747,68 1009,89 11,0285 12841,7 55328,1 -12546

În expresia absolută, abaterile d sunt evidențiate în câmpul figurii 2.

1.1.1. Corelarea abaterilor ipotezei formulate la 3.1.2, se

calculează coeficientul de corelație dintre abaterile d% ale debitului maxim și gradul de
împădurire al bazinelor, p (%)

Cu datele din tabelul precedent, rezultă:

𝑟𝑑𝑝 =
𝑁∗𝛴𝑑∗𝑝−𝛴𝑑∗𝛴𝑝
√(𝑁∗𝛴𝑑 2 −(𝛴𝑑)2 )∗(𝑁∗𝛴𝑝2 −(𝛴𝑝)²
=

14∗1422.57−11.0285∗747.68
𝑟𝑑𝑝 =
√(14∗12841.7−(11.0285)2 )∗(14∗55328.1−(747.68)²
= - 0.934
 În urma calculului coeficientului de corelație 𝑟𝑑𝑝 rezultat prin corelarea abaterilor din tabelul
7 cu gradul de împădurire al bazinelor (p%), putem observa că rezultatul este negativ (- 0.934) fapt
care argumentează că pădurea din bazinele hidrografice studiate influențează debitul de apă în
timpul inundațiilor, prin urmare o dată ce crește gradul de împădurile debitul maxim scade și
invers. Semnul negativ ilustrează faptul că abaterile sunt mari când procentul de pădure este mic.

Ședința de lucrări practice nr. 4

1.1. Regresia liniară multiplă

1.1.1. Stabilirea ecuației pentru regresia liniară multiplă

Ecuația de regresie se prezintă sub forma generală:

Y= b0 + b1 * x1 + b2 * x2+.....+ bn * xn

În cazul de față, fiindcă y =Q, x1 = Fp și x2 = F , este vorba despre o ecuație de regresie

multiplă cu doar două varianbile independente; așadar, vom avea:

Q= b0 + b1 * Fp + b2 * F

Pentru stabilirea coeficienților din această ecuație ( b0, b2 și b2 ), se determină în sumele

pătratelor abaterilor și sumele produselor abaterilor, pentru toate cele 3 variabile luate în
cercetare ( Q, Fp, F).

Sumele pătratelor se calculează cu relațiile:

(416.1)²
𝑲𝑭𝒑= Σ Fp²-(𝛴𝐹𝑝)²
𝑁
= 23745 - = 11377.91
14

(841.8)²
𝑲𝑭 = Σ F²-(𝛴𝐹)²
𝑁
= 67594 - = 17337.77
14

(1009.9)²
𝑲𝑸 = Σ Q²-(𝛴𝑄)²
𝑁
= 100378 - = 27528.14
14
 (𝛴𝐹𝑝)−(𝛴𝑄) (416.1)−(1009.9)
𝒌𝑭𝒑𝑸 = ΣFp * Q - = 28035 - = -1980.67
𝑁 14

(𝛴𝐹)−(𝛴𝑄) (841.8)−(1009.9)
𝒌𝑭𝑸 = ΣF * Q - = 77719 - = 16995.15
𝑁 14

(𝛴𝐹𝑝)−(𝛴𝐹) (416.1)−(841.8)
𝒌𝑭𝒑𝑭= ΣFp * F - = 32553 - = 7533.5
𝑁 14

În continuare, se pot determina coeficienții din dreapra de regresie multiplă cu ajutorul

relațiilor:

𝑘𝐹 ∗ 𝑘𝐹𝑝𝑄 − 𝐾𝐹𝑝𝐹 ∗ 𝐾𝐹𝑄

b1 =
𝑘𝐹𝑝 ∗ 𝑘𝐹 − 𝐾²𝐹𝑝𝐹
= 17337.77∗(−1980.67)−7533.5∗16995.15
11377.91∗ 17337.77− (7533.5)²
=>

b1 = - 1.15

𝑘𝐹𝑝 ∗ 𝑘𝐹𝑄 − 𝐾𝐹𝑝𝐹 ∗ 𝑘𝐹𝑝𝑄

b2 =
𝑘𝐹𝑝 ∗ 𝑘𝐹 − 𝐾²𝐹𝑝𝐹
= 17337.77∗16995.15−7533.5∗(−1980.67)
11377.91∗ 17337.77− (7533.5)²
=>

b2= 1.48

b0 = Q¯ - b1 * Fp¯ - b2 * F¯ = 72.135 – (- 1.15) * 29.72 – 1.48 * 60.128 =>

b0 = 17.32
Rezultă, în final, ecuația de regresie multiplă liniară sub forma:

Q= b0 + b1 * Fp + b2 * F = 17.32 -1.15 * Fp + 1.48 * F =>

Q = 17.32 -1.15 * Fp + 1.48 * F

1.1.2. Reprezentarea regresiei liniare multiple, pentru trei valori standard ale
gradului de împădurire

Ecuația de regresie obținută la 3.2.1, va fi reprezentată grafic pentru următoarele valori

standard ale gradului de împădurire:
𝐹𝑝
𝐹
= 1.0 (bazin complet împădurit : Fp = F), pentru care debitul prognozat se notează cu Q
1.0 și se calculează cu ecuația :
Q1.0= b0 + (b1 + b2) * F

𝐹𝑝
𝐹
= 0.5 (bazin împădurit în proporție de 50 %: Fp = 0.5 * F), pentru care debitul prognozat
se notează cu Q 0.5 și se calculează cu ecuația:
Q0.5= b0 + ( 0.5 b1 + b2) * F

𝐹𝑝
𝐹
= 0 ( bazin complet despădurit: Fp = 0), pentru care debitul prognozat se notează cu Q0
și se calculează cu ecuația:
Q0= b0 + b2 * F

Pentru a se realiza reprezentarea grafică, variabila independentă F din cele e ecuații va fi

înlocuită cu două valori oarecare din domeniul său de definiție (spre exemplu: 20 km² și 80
km²) și vor fi obținute astfel debitle q corespunzătoare (Q1.0 , Q0.5, Q0 )
 Tabelul 8

F(KM 2) Q1,0 = 17.23+(-1.15+1.48) * F Q0,5=17.23+(0.5*(-1.15)+1.48) * F Q0= 17.32+1.48 * F

20 23.92 35.42 46.92

80 43.72 89.72 135.72

- Ca de exemplu avem reprezentarea grafică din figura următoare unde sunt

laute în considerare 3 valori standard ale gradului de împădurire.

Q = 17.32 – 1.15 * Fp Chart

+ 1.48 *Title
F
160
pădure
140

120
pădure
Series1
100
Series2

80 Series3
Linear (Series1)
60 1 pădure Linear (Series2)
ppppăpădure
Linear (Series3)
40

20

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Figura 3
 Ședința de lucrări practice nr. 5

2. Cuantificarea efectului de atenuare a viturilor torențiale de către pădure, în funcție de

suprafața bazinului și de gradul de împădurire.

2.1. Prognoza debitului maxim cu ajutorul regresiei liniare multiple pe

domeniul de definiție al suprafeței bazinului, pentru trei valori standard ale graficului de
împădurire

Pentru a pune în evidență și mai pregnant rolul pozitiv jucat de pădure în ceea ce
privește atenuarea viiturilor torențiale, vom utiliza regresia liniară multiplă pentru prognoze
referitoare la debitul maxim de viitură pentru analiză, vom considera cele trei scenarii definite în
raport cu gradul de împădurire: bazin complet împădurit (debit Q1.0), bazin împădurit în
proporție de 50 %(debit Q0.5) și bazin complet despădurit (debit Q0).

În acest scop, în tabelul care urmează sunt considerate șase valori standard din
domeniul de definiție al suprafeței (1; 10; 25; 50; 75; 100 km²) și sunt realizate, pentru acestea,
prognoze ale debitului de vârf al viiturilor torențiale, în cadrul celor trei scenarii de împădurire
adoptate.

Se obțin, astfel, câte un set de trei debitemaxime (Q1.0, Q0.5, Q0) la fiecare suprafață
standard considerată.
 Tabelul 9
Q= 17.32-1.15*Fp+1.48*F
F Fp/F Fp Q Q0.5/Q0 Q1.0/Q0
1 1 17.65
1 0.5 0.5 18.225 0.969 0.939
0 0 18.8
1 10 20.62
10 0.5 5 26.37 0.821 0.642
0 0 32.12
1 25 25.57
25 0.5 12.5 39.945 0.735 0.471
0 0 54.32
1 50 33.82
50 0.5 25 62.57 0.685 0.370
0 0 91.32
1 75 42.07
75 0.5 37.5 85.195 0.664 0.328
0 0 128.32
1 100 50.32
100 0.5 50 107.82 0.652 0.304
0 0 165.32

2.2. Calculul, reprezentarea și analiza rapoartelor de tipul Qp / Q0

În tabelul prezentat anterior, sunt calculate rapoartele de tipul Q0.5 / Q0 și Q1.0 / Q0,
raportate cu ajutorul cărora poate fi caracterizată măsura atenuării viiturilor torențiale de către
pădure, în ipoteza în care gradul de împădurire ar fi crescut de la 0 % la 50 % sau de la 0% la
100 %.

Pentru a înlesni această analiză, se reculge la două tipuri de reprezentări grafice ale
celor doua rapoarte amintite.

În prima reprezentare grafică (figura 4) pe abscisă se consideră gradul de împădurire,

în câmpul graficului rezultând un fascicul de 6 drepte care redau variația raportului Qp/Q0,
pentru fiecare dintre suprafețele considerate.
 1.2

0.8
Qp/Q0

0.6

0.4

0.2

0
0 50 100

Procent împădurire (%)

1 km^2 10 km^2 25 km^2 50 km^2 75 km^2 100 km^2

Figura 4

În cea de a doua reprezentare figura pe ab ci a e con ideră uprafața bazinului în

câmpul graficului reprezentând un fa cicul de curbe care redau variația raportul p pentru
cele valori tandard ale gradului de împădurire.

1.2

0.8
Qp/Q0

0.6 pădure
pădure
0.4
1 pădure

0.2

0
1 10 25 50 75 100

Suprafața bazinului F (km²)

Figura 5
 Ambele grafice ilustrează cât de important este rolul pe care gradul de împădurire al
bazinelor hidrografice îl joacă în atenuarea undelor de viitură, valorile raportului Qp / Q0
micșorându-se o dată cu creșterea gradul de împădurire.

Pentru cazul luat aici ca exemplu, aceste valori scad de la valoarea maximă posibilă 1
(care corespunde bazinelor lipsite total de pădure) până la 0.68, în cazul gradului de
împădurire de 50 %, și ajung la 0.30 în cazul în care gradul de împădurire ar fi de 100%. De
aici, putem conchide că pădurile din bazinele hidrografice luate în cercetare au acționat ca
adevărate “bariere” împotriva viiturilor, ele atenuând debitul maxim cu 34 % în cazul
gradului de împădurire de 50 % și cu 50 % în cazul gradului de împădurire de 100%.

Pe de altă parte, din figura 4 putem observa că, la același grad de împădurire, efectul
atenuării viiturilor prezintă o anumită diferențiere și în raport cu mărimea bazinelor, pe
măsură ce suprafața bazinului hidrografic crește, efectul de atenuare fiind cel mai mare.

Acest rezultat poate fi explicat prin faptul că înălțimea stratului de precipitații

descrește de la centrul către periferia ploii (cu alte cuvinte, descrește pe măsura ce suprafața
bazinului se mărește), în timp ce înălțimea stratului de precipitații reținute de către pădure (în
coronament, litiră și microdepresiunile terenului) se păstrează relativ constantă, indiferent de
mărimea bazinului.

3. Scurt rezumat. Concluzii.

Metodologia de cercetare aplicată în lucrare este bazată pe prelucrarea statistică a

debitelor maxime înregistrate la stațiile hidrologice de pe râurile interioare, în corelație cu
gradul de împădurire al bazinelor care gravitează la aceste stații.

Într-o primă etapă, influența gradului de împădurire a fost investigată prin analiza
corelației, calculându-se și interpretându-se în mod sugestiv: coeficientul corelației simple,
coeficientul corelației parțiale și coeficientul corelației multiple. În toatee cazurile, debitul Q
s-a considerat variabilă dependentă, iar suprafața F și suprafața împădurită Fp s-a considerat
variabile independente.

Rezultatele analizei corelației sunt prezentate centralizat în tabelul care urmează:

 Corelația dintre variabilele Q,F și Fp

TIPUL CORELAȚIEI
SIMPLĂ PARȚIALĂ MULTIPLĂ
rQF rQFp rFFp rQF.Fp rQFp.F rFFp.Q RQ.FFp
0.777 -0.111 0.0.536 0.999 -0.997 0.998 0.999
Testul F:
F exp =
𝑅² 𝑁−𝐾
F=1−𝑅²* 𝐾−1 =
4537.16
Pentru f = N- k = 12 grade de libertate (N =14 este numărul de secțiuni, iar K = 2
Pentru f1= K-
este numărul de variabile ) avem:
1=2 și f2= N-k
= 11 grade de
r< 0.532…....................... Nesemnificativ
libertate avem:
0.532<r<0.661…................semificativ
0.661<r<0.780…...............distinct semnificativ F5% = 3.98
r> 0.780 …………………….foarte semnificativ Și
F1%= 7.21

❖ În ceea ce privește corelația simplă putem observa că relatiile dintre variabile F și Fp,
Q și Fp dar și F și Fp sunt pozitive. Prima corelație, cea dintre F și Fp este pozitivă deoarece
suprafața împădurită este direct proporțională cu mărimea bazinului, a doua corelație, cea
dintre Q și Fp este slab conturată la acest prim nivel iar a treia corelație dintr Q și F observăm
creșterea debitului maxim de viitură o dată cu suprafața bazinului.

❖ La corelația parțială observăm faptul că relația dintre Q și FpF este negativă (-0.997)
ceea ce însemnă că o dată cu creșterea suprafeței de pădure scade debitul.

Coeficientul rdp este (-0.934), iar semnul negativ ilustrează faptul că abaterile sunt mari când
procentul de pădure este mic.

❖ valorile raportului Qp / Q0 se micșorează o dată cu creșterea gradul de împădurire.

❖ pădurile din bazinele hidrografice luate în cercetare au acționat ca adevărate
“bariere” împotriva viiturilor, ele atenuând debitul maxim cu 34 % în cazul gradului
de împădurire de 50 % și cu 50 % în cazul gradului de împădurire de 100%.

Bibliografie:

❖ Clinciu, I.2001:

❖ Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor

❖ D. Gheurghiu 1972, Metode ale statisticii matematice