Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca

Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU

Referat la Hidrografie și Hidrologie

Generală

Student: Pavaloaia David

Anul: I

Grupa: III

Profesor: Luca Laura

Profesor: Pop Nicolae

An universitar

2017-2018
1
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

CUPRINS

PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

HIDROLOGICE.............................................................................................3-4
Tabel cuprinzând date despre curba de frecvență și cea de durată.........................5
Grafic cuprinzând atât curba de frecvență cât și cea de durată...............................6

CURBA DE ASIGURARE EMPIRICĂ ȘI

TEORETICĂ...................................................................................................6-9
Tabel cuprinzând date despre curba de asigurare empirică...............................9-10
Tabel cuprinzând date despre curba de asigurare teoretică..................................11
Grafic cuprinzând atât curba de asigurare empirică cât și cea teoretică...............11

MĂSURAREA VITEZEI CURSULUI DE APĂ CU

FLOTORII...................................................................................................12-15

MĂSURAREA VITEZEI CURSULUI DE APĂ CU MORIȘCA

HIDROMETRICĂ.....................................................................................15-16

2
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

Hidrologia

Obiectul hidrologiei îl constituie studiul diferitelor unități acvatice: ape

curgătoare, lacuri, mlaștini, zăpadă, gheață, precipitații.
Formele apei în natură sunt: lichidă (ape marine, continentale, de suprafață
și adâncime), solidă (gheață, zăpadă, chiciură) și gazoasă (vapori, picături, nori,
ceață).
Hidrosfera cuprinde: domeniul continental care este format din ape
curgătoare, lacuri și domeniul marin care cuprinde oceane și mări.
Cea mai mare cantitate de apă de pe Pământ se găsește în stare lichidă;
oceanul Pacific ca suprafață întrece suprafața uscată a Pământului; emisfera
nordică a Pământului este considerată emisfera continentală, iar cea sudică este
considerată ca fiind emisfera oceanică.
Rețeaua hidrografică și componenta acesteia - reprezintă totalitatea
unitățiilor hidrografice dintr-un bazin de recepție: (sitemele de râuri de pe un
teritoriu, cursuri permanente și temporare de apă, lacuri natural și mlaștini),
formează rețeaua hidrografică.
Nivelul apelor râurilor: regimul apelor se studiază pe baza valorilor
factorilor hidrologici, iar aceste valori sunt măsurate în anumite puncte ale rețelei
hidrografice. Aceste puncte se numesc posturi sau stații hidrometrice, totalitatea
acestora formând rețeaua hidrometrică, care este o componentă de bază a
sistemului hidrologic al țării. În România există peste 800 de stații de măsurători,
în care se execută măsurători atât dimineața cât și seara. La aceste posturi se fac
observații precum: nivelul și adâncimea apei, debitele, viteza de scurgere a apei,
temperatura apei, măsurători asupra elementelor meteorologice, recoltări de
probe pentru cercetări fizico-chimice. Nivelul apelor reprezintă unul dintre cele
mai importante categorii hidrometrice, servind ramurii economice.
Aparatele pentru măsurarea nivelului apei sunt: mira, limnimetrul,
limnigraful, telelimnimetrul și telelimnigraful. Nivelul apei se notează cu H și se
măsoară în centimetri, nivelul apei reprezintă poziția liberă a apei, față de un plan
orizontal fix de raportare.
Prelucrarea nivelurilor apei: nivelurile măsurate prin diverse metode
reprezintă valori instantanee din diferite perioade ale zilei, valorile se prelucrează

3
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

în diferite moduri pentru a servi hidrologiei; din aceste prelucrări vom vorbi
despre graficul de frecvență și de durată.
Descrierea nivelurilor și a debitelor: cele mai importante elemente
hidrologice care caracterizează apele subterane și de suprafață sunt nivelul (H) și
debitul (Q). Debitul reprezintă cantitatea de apă exprimată în volum, care trece
printr-o secțiune de control într-o unitate de timp. Hidrografia nivelului și a
debitului se ocupă cu descrirea și reprezentarea grafică a acestora, punând în
evidență valorile caracteristice, necesare pentru prelucrarea, execuția și
exploatarea diferitelor construcții hidrotehnice: diguri, baraje, rigole, cât și la
prognoza datelor hidrologice.
Hidrograful – este reprezentarea grafică a variației elementelor
hidrografice H și Q în funcție de timp. Pentru niveluri (H), hidrograful se obține
pe baza datelor culese prin măsurători continue, efectuate la aparatele care
înregistrează apele de suprafață și cele subterane. Hidrograful debitelor (Q)
urmărește de regulă hidrograful nivelului și se construiește pe baza măsurătorilor
de debite lichide, sau poate fi înregistrat direct cu aparate special.
Prelucrarea datelor privind debitele de apă: este necesară pentru
valorificarea acestora în diferite scopuri și constă în stabilirea debitelor
caracteristice. Metodele grafice de determinare a debitelor lichide: hidrografele,
graficele de frecvență și durată, curbele de asigurare.
Graficele frecvenței și duratei debitelor: redau frecvența și timpul; cât
timp s-au mentinut intervalele de debite stabile pentru o anumită perioadă de
timp dată (zilnic, săptămânal, lunar, anual, multi-anual). În funcție de valoarea
datelor avute, acestea se vor grupa pe intervale de valori pentru curba de
frecvență, iar mai apoi descrescător conform valorii pentru curba de durată. În
ambele situații se determină numărul de cazuri, fizic și în procente.
În acest sens ne propunem pe baza datelor culese să întocmim :
1 Curba de frecvență și durată
2 Curba de asigurare empirică și teoretică

Enunțul problemei: Să se întocmească curba de frecvență și cea de

durată a debitelor medii pentru un curs de apă pe baza datelor culese de la o stație
hidrometrică privind debitele.

4
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

Tabel cuprinzând date despre curba de frecvență și cea de durată

Frecventa Durata
Debite medii Q m3/s Numar
Anul cazuri Numar cazuri
Intervale de
Cronologic Ordonat Intervale de valori F % valori F %
1988 968 1078 1100-1050 1 3.33 1050 1 3.33
1989 887 1046 1050-1000 2 6.67 1000 3 10.00
1990 782 1017 950 7 23.33
1991 1046 987 1000-950 4 13.33 900 14 46.67
1992 906 972 850 19 63.33
1993 852 968 800 23 76.67
1994 942 957 750 26 86.67
1995 919 948 950-900 7 23.33 700 28 93.33
1996 703 942 650 29 96.67
1997 803 937 600 30 100.00
1998 987 928
1999 822 923
2000 757 919
2001 618 906
2002 928 892 900-850 5 16.67
2003 854 887
2004 1078 872
2005 727 854
2006 892 852
2007 923 836 850-800 4 13.33
2008 836 822
2009 812 812
2010 957 803
2011 972 782 800-750 3 10.00
2012 752 757
2013 686 752
2014 948 727 750-700 2 6.67
2015 872 703
2016 1017 686 700-650 1 3.33
2017 937 618 650-600 1 3.33

5
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

Grafic cuprinzând atât curba de frecvență cât și cea de durată

1200

1100

1000

900 Curba de
frecventa

Curba de durata
800

700

600
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00 100.00
Axis Title

Curbele de asigurare empirice și teoretice, scopul realizării

curbelor

Scopul realizării acestor curbe este pentru a determina perioada în care se

pot efectua anumite măsurători hidrologice, acestea ajută la realizarea lucrărilor
hidrometrice pe cursurile de apă.
Șirul statistic: elemente necesare pentru proiectare trebuie să se
stabilească în majoritatea cazurilor pe baza unui număr restrâns de date 10-40,
uneori pe baza acestora trebuie să se estimeze valori minime și maxime care nu s-
au produs în perioada de înregistrare, dar se pot produce. În acest scop studierea
datelor de care se dispune se face pe baza teoriei probabilităților.
Caracteristicile șirului statistic: valoarea mediei aritmetice, notată cu 𝒙𝒐 ,
care se obține prin însumarea valorilor termenilor 𝒙𝒊 , care compun șirul de

6
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

observație și împărțirea sumei obținute la numărul termenilor șirului care se

notează cu n.
∑𝑛
1 ∗𝑥𝑖
𝑥𝑜 = n
Abaterea mediei pătratice δ: reprezintă eroarea medie a unei singure
erori și se calculează cu relația:
∑(𝑥𝑖 −𝑥𝑜 )2
δ =√
𝑛−1
Variabilitatea șirului statistic: se exprimă prin coeficientul de
variabilitate, care se notează cu 𝒄𝒗 ; coeficientul de variabilitate caracterizează
dispersiunea, adică felul de repartiție al termenilor șirului în jurul valorii medi a
șirului. Coeficientul de variabilitate caracterizează variabilitatea relativă a șirului
și se calculează de obicei prin intermediul coeficientului modul care se notează
cu k.

∑(𝑘𝑖 − 1)2
𝑐𝑣 = √
𝑛−1
𝑥
Unde 𝑘𝑖 = 𝑥 𝑖 , 𝑘𝑖 este coeficientul modul, 𝒙𝒊 sunt valori ale șirului, 𝒙𝒐 reprezintă
𝑜
valoarea mediei aritmetice.
Coeficientul de asimetrie 𝒄𝒔 , exprimă asimetric șirul statistic, față de
valoarea sa medie.

∑(𝑘𝑖 − 1)3
𝑐𝑠 = √
𝑛 ∗ 𝑐𝑣 3

Curbele de asigurare se întogmesc pentru fenomenele hidrologice realizate

la anumite valori: Q=debite, H=nivelul, PP=precipitații. Prin asigurare înțelegem
probabilitatea exprimată în procente, într-un interval de timp dat, a unor
fenomene de o anumită valoare.
Exemple: debituri sau niveluri maxime, medi, minime, precipitații cu o
anumită cantitate și intensitate. Când dispunem de date suficiente întocmim curba
de asigurare empirică.
Asigurarea fiecărui termen din șirul de observație se calculează cu relația
𝑚
empirică: P%= ∗ 100
𝑛+1
7
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

Curba de asigurare teoretică: pe baza coeficientului de asimetrie vom

stabili valorile ζp ale curbei teoretice care reprezintă abaterea ordonatelor.

Ordonata curbei de asigurare teoretică sau 𝒙𝒑 se calculează cu relația :

𝑥𝑝 =𝑥𝑜 ∗(ζp∗ 𝑐𝑣 +1)
Acest ζp reprezintă abaterea ordonatelor curbei de asigurare față de
unitate.
Perioada de repetare în ani, din asigurarea în procente se obține cu relația:
100
Pr=
𝑃%
Frecvența sau repetiția în ani N din asigurarea în procente P se calculează
cu relațiile:
100
N= , p<50%
𝑃
100
N= , p>50%
𝑃−100
Modul de construcție și divizare pentru curba de asigurare empirică se va
face în mod analog cu graficul pentru curbele de durat și de frecvență. Utilizăm
tabelul 4.4, coloanele 4 și 9. Coloana 4 conține valori hidrologice descrescătoare
(șirului statistic) punct pe coordonată. Coloana 9 reprezintă valoarea asigurată în
procente din cadrul șirului statistic - punct pe abșcisă.
P%=m/n+1
m: numărul de ordine al termenului șirului
n: număr total 25
Pentru curba de asigurare teoretică folosim tabelele : 4.4 , 4.2 , 4.5. Cu
ajutorul datelor de pe cartonaș, calculăm coeficientul de variabilitate, coeficientul
de asimetrie și valoarea medie aritmetică, din tabelul 4.4.
Valoarea variabila:
k - coeficientul modul
k= xi/x0 - valoarea variabilă a fiecărui termen
Din tabelul 4.2 vom prelua valorile care le vom trece pe primele coloane.
Pp - reprezintă abaterile relative ale coordonatelor culese pe orizontală din
tabelul 4.2 în funcție de valorile coeficientului de asimetrie calculat și trecut pe
verticala tabelului din partea stangă.
Ordonata curbei se calculează cu relația: p=x0* (yp*Cv+1)
8
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

Din aproape în aproape se ajunge la valorile calculate din tabelul 4.5, iar graficul
pentru curba teoretică se va înlocui în cadrul aceleiași axe.
Enunțul problemei: Să se întocmească curba de asigurare a precipitațiilor
empirică si teoretică, cunoscând precipitațiile anuale pe durata a 25 de ani.
Biletul numărul 4

Anul Precipitațiile
1993 558.4
1994 543.8
1995 687.5
1996 643.7
1997 542.2
1998 719.8
1999 520.8
2000 511
2001 543.2
2002 523.8
2003 643.7
2004 584.3
2005 689.9
2006 520.5
2007 509.7
2008 587.7
2009 600.9
2010 708.6
2011 543.8
2012 509.7
2013 613.2
2014 220.4
2015 587.6
2016 632.6
2017 509.7
9
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

Tabel cuprinzând date despre curba de asigurare empirică

Nr Ani p%=m/(n+1
3
crt calend. Debite Q [m /s] Ki Ki-1 (Ki-1)2 (Ki-1)3 )
Cronologi Ordona
c t
1 1993 558.4 719.8 1.262 0.262 0.069 0.018 3.8
2 1994 543.8 708.6 1.243 0.243 0.059 0.014 7.7
3 1995 687.5 689.9 1.210 0.210 0.044 0.009 11.5
4 1996 643.7 687.5 1.206 0.206 0.042 0.009 15.4
5 1997 542.2 643.7 1.129 0.129 0.017 0.002 19.2
6 1998 719.8 643.7 1.129 0.129 0.017 0.002 23.1
7 1999 520.8 632.6 1.109 0.109 0.012 0.001 26.9
8 2000 511 613.2 1.075 0.075 0.006 0.000 30.8
9 2001 543.2 600.9 1.054 0.054 0.003 0.000 34.6
10 2002 523.8 587.7 1.031 0.031 0.001 0.000 38.5
11 2003 643.7 587.6 1.030 0.030 0.001 0.000 42.3
12 2004 584.3 584.3 1.025 0.025 0.001 0.000 46.2
13 2005 689.9 558.4 0.979 -0.021 0.000 0.000 50.0
14 2006 520.5 543.8 0.954 -0.046 0.002 0.000 53.8
15 2007 509.7 543.8 0.954 -0.046 0.002 0.000 57.7
16 2008 587.7 543.2 0.953 -0.047 0.002 0.000 61.5
17 2009 600.9 542.2 0.951 -0.049 0.002 0.000 65.4
18 2010 708.6 523.8 0.919 -0.081 0.007 -0.001 69.2
19 2011 543.8 520.8 0.913 -0.087 0.008 -0.001 73.1
20 2012 509.7 520.5 0.913 -0.087 0.008 -0.001 76.9
21 2013 613.2 511 0.896 -0.104 0.011 -0.001 80.8
22 2014 220.4 509.7 0.894 -0.106 0.011 -0.001 84.6
23 2015 587.6 509.7 0.894 -0.106 0.011 -0.001 88.5
24 2016 632.6 509.7 0.894 -0.106 0.011 -0.001 92.3
25 2017 509.7 220.4 0.386 -0.614 0.376 -0.231 96.2
suma= 14256.5 25 0.00 0.722254 -0.18146

Pe baza coloanelor 4 și 9 se întocmește curba de asigurare empirică,

trecând pe abșcisă la o scară convenabilă probabilitățiile de pe coloana 9 și pe
ordonată, tot la o scară convenabilă, valorile abșciselor din coloana 4.
Tabelul se realizează pentru:
x0= 570.26

Cv= 0.17348

Cs= 1.4

Unde: Cv= coeficientul de variabilitate

Cs= coeficientul de asimetrie

10
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

Tabel cuprinzând date despre curba de asigurare teoretică

Asigurarea % φP φP*Cv φP*Cv+1 xP=Xo*(φP*Cv+1) repetare ani
0.1 5.09 0.88 1.88 1074 1000
1 3.27 0.57 1.5672796 894 100
3 2.37 0.41 1.4111476 805 33
5 1.94 0.34 1.3365512 762 20
10 1.34 0.23 1.2324632 703 10
20 0.72 0.12 1.1249056 641 5
25 0.49 0.09 1.0850052 619 4
50 -0.22 -0.04 0.9618344 548 2
75 -0.73 -0.13 0.8733596 498 4
80 -0.83 -0.14 0.8560116 488 5
90 -1.04 -0.18 0.8195808 467 10
95 -1.17 -0.20 0.7970284 455 20
97 -1.23 -0.21 0.7866196 449 33
99 -1.32 -0.23 0.7710064 440 100
99.9 -1.39 -0.24 0.7588628 433 1000

Grafic cuprinzând atât curba de asigurare empirică cât și cea teoretică

PP(mm)

1200
1100
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
Curba de asigurare empirica
100
Curba de asigurare teoretica
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 %

11
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

Viteza apei râurilor

Viteza apei râurilor variază datorită unei serii de factori: forța

gravitațională, cantitatea apei care se scurge, lărgimea, lățimea, lungimea,
adâncimea albiei, rugozitatea albiei. Pentru calculul debitelor, pentru stabilirea
unor părți dintr-un râu unde au loc fenomene de eroziune, colmatare a râului,
malului și pentru realizarea construcțiilor hidrotehnice, viteza apei într-o secțiune
transversală se obține măsurând vitezele de pe cursul râului.
Dacă albia este simetrică și rectilinie viteza va crește de la mal spre mijloc
și de la fund spre suprafață. În cazul râurilor neuniforme, concave, convexe
viteza va crește de la malul care are adâncimea cea mai mare spre cel cu o
adâncime redusă. Pe orizontală traiectoria vitezei curgerii apei va fi laminară și
turbulentă, iar pe verticală viteza este diferită în funcție de adâncimea apei, de
prezența unor obstacole precum: bolovani, bancuri de nisip.
Viteza pe verticală se poate determina prin epură sau hodograf, punctele
standard pentru măsurarea vitezei la suprafață sunt: la 0,2 h; la 0,6 h; la 0,8 h și la
fundul apei unde h este adâncimea râului măsurată în metri. Hodograful și epura
vitezelor pot lua valori diferite în funcție de forma și configurația patului albiei.
O imagine generală a distribuției vitezelor în secțiunea râului o dau
izotahele sau liniile de egală viteză. Vitezele se măsoară într-un anumit număr de
verticale care acoperă în mod egal secțiunea de râu aleasă. Numărul verticalelor
depinde de lățimea râului. În funcție de lățimea râului, numărul verticalelor de
viteze este următorul:
Lățimea
râului (m) 2 10 50 100 500
Numărul de
verticale 4-5 5-10 10-15 15-20 20

Dispozitivele de măsurare a vitezei apelor curgătoare:

 Flotorii - de suprafață
-de adâncime
-integratori
 Prăjina hidrometrică

12
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

 Tubul hidrometric inventat de PITÔT

 Morișca hidrometrică
În țările dezvoltate s-au dezvoltat sisteme mult mai performante de
măsurare a vitezei apei curgătoare: aparate acustice și sonde electromagnetice.
Flotorii- sunt niște corpuri plutitoare cu o greutate specifică mai mică
decât a apei, utilizați în lipsa unor alte instrumente de măsurare a vitezei apei
râurilor. În funcție de caracteristicile acestora, aceștia pot fi de suprafață,
adâncime și integratori. Acești flotori prezintă avantajul unei singure execuții și
dezavantajul unei precizii reduse.
Flotorii de suprafață- se folosesc în timpul viiturilor mari, atunci când nu
se poate utiliza morișca, dacă adâncimea este mai mică decât diametrul moriștii,
se pot utiliza.
Flotorii dubli- sunt alcătuiți din doi flotori simpli, unul de suprafață și
unul așezat la 0,6 h; se folosesc pentru a obține o valoare mai apropiată de cea
reală, sunt folosiți în râuri mari.
Flotorii de adâncime- sunt alcătuiți din doi flotori simpli, legați între ei și
susținuți de un flotor de suprafață, se folosesc în râuri cu adâncimi foarte mari.
La determinarea vitezei cu flotorii, pe sectorul de râu trebuie îndeplinite
următoarele condiții: să nu existe variații de nivel, să nu fie vânt, sectorul de râu
să fie rectiliniu pe o lungime de 3 până la 5 ori lățimea luciului apei, fără
vegetație.
Pentru măsurare se vor materializa trei profile transversale, și anume:
profilul din mijloc care este cel principal, în care se pune un cablu cu gradații
marcate cu panglici, iar celelalte două profile sunt suplimentare și se jalonează.
Flotorii se vor arunca la distanțe diferite față de mal, cu minimul 10-20 m față de
profilul din amonte, în vederea uniformizării mișcării în dreptul profilului
principal, apoi se va cronometra timpul în care fiecare flotor a parcurs distanța
dintre profilele suplimentare. Când flotorii trec prin profilul principal, se vor nota
gradațiile de pe cablu prin dreptul cărora au trecut aceștia, apoi se determină
viteza de deplasare pentru fiecare flotor, ca raport între distanța parcursă și timpul
respectiv.
𝑙
V=
𝑡
Unde V este viteza măsurată în m/s, l este distanța parcursă de flotori
măsurată în m, iar t este timpul de deplasare al flotorului pe distanța l, timp
măsurat în s.
13
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

Această viteză se înmulțește cu un coeficient c, de unde rezultă viteza

medie a cursului de apă.
Adâncime de
Tipul flotorului Tipul albiei Coeficientul c
deplasare a flotorului
Cu rugozitate mare La suprafață 0,84-0,86
De suprafață
Cu rugozitate mică La suprafață 0,87-0,90
0,6 h 1,00
Dublu Adâncime mare
0,5 h 0,96
Adâncime foarte De-a lungul întregii
De adâncime 0,80-1,00
mare adâncimi

V= 𝑉0 − 𝛼 ∗ √ℎ ∗ 𝑖, (m/s) FORCHHEIMER
Unde V este viteza de deplasare a flotorului, h este adâncimea medie pe
traseul flotorului, i este panta longitudinală a oglinzii cursului de apă, 𝜶 este
coeficientul care se măsoară înainte cu morișca.
Flotorul integrator- este alcătuit dintr-o bilă făcută dintr-un material ușor,
care are greutatea specifică mai mică decât a apei. Se lansează printr-un
dispozitiv special pe patul albiei, se cronometrează timpul (t) de la lansarea bilei
până la soaterea sa la suprafață, aceasta se deplasează pe orizontala (l). Viteza
medie este dată de media vitezelor măsurate cu mai mulți flotori integratori.
Alte dispozitive de măsurare a vitezei apei sunt:
 Tahobatometrele
 Dinamometrele
 Tuburile hidrometrice
Tubul hidrometric sau tubul lui PITOT a fost inventat în anul 1732. În
principiu tubul este format din două țevi concentrice, orificiul celui din interior
deschizându-se „în față”, în direcția din care curge fluidul, iar unul sau mai multe
orificii ale tubului exterior deschizându-se „lateral”, cu axele într-un plan
perpendicular pe direcția de curgere a fluidului. Orificiul din față captează
presiunea totală, iar cele laterale presiunea statică. Cele două presiuni pot fi
legate la un manometru diferențial, gradat direct în unități de viteză.
Principiul tubului lui Pitot: cu albastru: presiunea totală, cu roz presiunea
statică, cu verde traductorul de presiune.
14
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

Morișca hidrometrică- este cel mai utilizat și răspândit dispozitiv pentru

măsurarea vitezei apei în România, cu ajutorul ei se poate stabili viteza punctuală
a apei la diferite adâncimi. Prima morișcă a fost inventată de WOLTMANN în
1790.
În țara noastră se utilizează moriști de tip:
 Sibiu
 Olt-V
 Jestovski 3M
Părțile componente ale moriști: morișca are trei părți principale; și anume
elicea și rotorul care formează capul moriștii, corpul moriști și coada
stabilizatorul, ampenajul sau cârma. Aceasta trebuie să aibă un sistem sonor sau
luminos și un diametru de 12-14 cm.

Capul moriștii trebuie poziționat în timpul măsurătorilor în direcție opusă

sensului de curgere al apei. Există și alte accesorii la morișcă precum dispozitivul
de avertizare sonoră care emite un semnal sonor la 20 de rotiri ale capului
moriștii. Acesta se fixează la diverse înălțimi în funcție de cursul de apă.
Numărul de rotații ale moriștii se notează cu n astfel morișca se va învârti de n
ori.
15
 Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Facultatea de Horticultură
Geodezie-Măsurători terestre și cadastru
Hidrografie și Hidrologie general

Morișca se pune în apă într-un punct ales, se va lăsa să se rotească un

minut sau două pentru reglaj. Pentru obținerea unor date precise trebuie
respectate următoarele reguli:
 Secțiunea transversală a râului trebuie să fie perpendiculară pe direcția
curentului de curgere al apei.
 Pe malurile secțiuni se instalează mire hidrometrice, pentru a citi variațile
de înălțime ale apei.
 Timpul de cronometrare (t) să nu fie mai mic de 60 de secunde.
 Capul moriștii să fie acoperit permanent de apă.
 Distanța dintre punctul cel mai jos al paletei și fundul albiei să fie de 2, 3
cm.
Moriștiile pot înregistra viteze ale apei cuprinse între 0,05 și 4 m/s.
Măsurarea vitezei apei se va face în dreptul verticalei de viteză sau de sondaj, și
acestea pot fi la fel sau aceleași verticale utilizate pentru măsurarea adâncimii
cursului de apă.
Punctele standard pentru măsurare cu morișca sunt:
 La suprafața apei
 0,2 h
 0,6 h
 0,8 h
 În apropierea fundului albiei
Dacă se folosește o morișcă normală punctele standard vor fi:
 La o adâncime mai mică de 15 cm nu se fac măsurători.
 h 16-20 cm - la 0,6 h.
 h 21-40 cm - la suprafața și la fundul albiei.
 h 41-80 cm - la 0,2 h; la 0,6 h; la 0,8 h.
 h peste 81 cm - la suprafață; la 0,2 h; la 0,6 h; la 0,8 h și la fundul albiei.
Duratele pentru măsurarea curentului vitezei de apă cu morișca în
apropierea fundului apei sunt:
 5 minute la 0,8 h;
 4 minute la 0,6 h;
 3 minute la 0,2 h;
 2 minute la apropierea de suprafață;
 Atunci când viteza apei este mai mică de 0.2 m/s durata de măsurare
trebuie să fie ce cel puțin 10 minute.
16