INSTITUTUL NAŢIONAL DE HIDROLOGIE

ŞI GOSPODĂRIRE A APELOR

ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

DATELOR HIDROMETRICE

ÎNDRUMAR
PENTRU PRELUCRAREA
DATELOR DE LA STAŢIILE
HIDROGEOLOGICE
Volumul V

Bucureşti 2016
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

DATELOR HIDROMETRICE

ÎNDRUMAR

PENTRU PRELUCRAREA DATELOR

DE LA STAŢIILE HIDROGEOLOGICE

VOLUMUL V

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC

Dr. ing. Mary-Jeanne ADLER

ELABORAT DE
Dr. ing. Lăcrămioara COARNĂ

1
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

2
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

CUPRINS

CAPITOLUL 1. PRELUCRAREA MĂSURĂTORILOR SISTEMATICE DE NIVEL ........ 4

1.1. Calcularea nivelurilor caracteristice lunare ................................................... 5
1.2. Calcularea nivelurilor caracteristice anuale .................................................. 5
1.3. Reprezentarea grafică a variaţiei în timp a nivelurilor .................................. 6
CAPITOLUL 2. PRELUCRAREA DATELOR PRIVIND POMPĂRILE
EXPERIMENTALE.......................................................................................................... 7
2.1. Prelucrarea datelor din pompările experimentale în regim permanent .......... 7
2.1.1. Determinarea regimului hidraulic de curgere al acviferului testat .................... 8
2.1.2. Calculul parametrilor hidrogeologici .............................................................. 10
2.2. Prelucrarea datelor din pompările experimentale în regim nepermanent
(tranzitoriu) ............................................................................................................... 12
2.2.1. Metoda exactă Theis ..................................................................................... 12
2.2.2. Metoda de aproximare logaritmică Jacobs .................................................... 16
2.3. Prelucrarea datelor pe baza curbei de revenire în pompările
experimentale în regim nepermanent (tranzitoriu) ................................................ 17
ANEXA 1. Instrucţiuni pentru aplicaţia de gestiune a nivelurilor apelor
subterane - APNIVAS .................................................................................................. 20
ANEXA 2. Instrucţiuni pentru aplicaţia de gestiune a nivelurilor apelor
subterane inregistrate prin senzori / staţii automate - APSENZAS......................... 27
ANEXA 3. Instrucţiuni pentru aplicaţia de gestiune a datelor de denisipare /
pompare experimentală - POMPAS ........................................................................... 33

3
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

4
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

CAPITOLUL 1. PRELUCRAREA MĂSURĂTORILOR

SISTEMATICE DE NIVEL
Măsurătorile sistematice de nivel, efectuate în forajele Reţelei Hidrogeologice
Naţionale sunt încărcate de către Administraţiile Bazinale de Apă în aplicaţiile de
gestiune a nivelurilor apelor subterane:
- APNIVAS - pentru măsurători efectuate în sistem manual (de către
observatori). Instrucţiunile de utilizare ale aplicaţiei APNIVAS sunt prezentate în
ANEXA 1.
- APSENZAS - pentru măsurători efectuate în sistem automat (de către
senzori/staţii automate). Instrucţiunile de utilizare ale aplicaţiei APSENZAS sunt
prezentate în ANEXA 2.
Prelucrarea măsurătorilor sistematice de nivel presupune:
 calcularea nivelurilor caracteristice lunare: maxime, medii şi minime lunare
 calcularea nivelurilor caracteristice anuale: maxime, medii şi minime
anuale
 reprezentarea grafică a variaţiei în timp a nivelurilor zilnice şi caracteristice

1.1. Calcularea nivelurilor caracteristice lunare

Nivelul maxim lunar reprezintă valoarea cea mai mică măsurată în decursul
unei luni calendaristice.
Acest nivel se notează astfel: MAXL1, MAXL2, MAXL3 ... MAXL12 şi
reprezintă nivelul maxim din prima, a doua, a treia....a doisprezecea lună din an.
Nivelul minim lunar reprezintă valoarea cea mai mare măsurată în decursul
unei luni calendaristice.
Acest nivel se notează astfel: MINL1, MINL2, MINL3 ... MINL12 şi reprezintă
nivelul minim din prima, a doua, a treia....a doisprezecea lună din an.
Pentru nivelurile maxime şi minime lunare se notează atât data la care
acestea au fost înregistrate cât şi numărul de înregistrări, fiind notate ca:
ZIMAXL1...ZIMAXL12 şi NRMAXL1...NRMAXL12 – pentru maxime, respectiv
ZIMINL1...ZIMINL12 şi NRMINL1...NRMINL12 – pentru minime.
Nivelul mediu lunar reprezintă media aritmetică a nivelurilor măsurate în
decursul unei luni şi se determină însumând toate valorile dintr-o lună şi împărţind la
numărul măsurătorilor din luna respectivă. Media lunară a nivelurilor se notează
MEDL1, MED2, MED3 ... MEDL12.

1.2. Calcularea nivelurilor caracteristice anuale

Nivelul maxim anual reprezintă valoarea cea mai mică măsurată în decursul
unui an calendaristic şi se notează MAXA. Pentru nivelul maxim anual se determină
data (ziua şi luna) la care a fost înregistrat, notată prin ZIMAXA şi LMAXA şi
numărul de valori maxime înregistrate în cursul unui an, notat prin NRMAXA.
Nivelul minim anual reprezintă valoarea cea mai mare măsurată în decursul
unui an calendaristic şi se notează MINA. Pentru nivelul minim anual se determină

5
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

data (ziua şi luna) la care a fost înregistrat, notată prin ZIMINA şi LMINA şi numărul
de valori maxime înregistrate în cursul unui an, notat prin NRMINA.
Nivelul mediu anual, notat prin MEDA, reprezintă media aritmetică a mediilor
lunare şi se determină însumând toate valorile medii lunare şi împărţind la numărul
acestora.

1.3. Reprezentarea grafică a variaţiei în timp a

nivelurilor
Analiza evoluţiei în timp a nivelurilor are ca scop determinarea regimului de
curgere a apei subterane. Această analiză se poate realiza atât pentru nivelurile
zilnice cât şi pentru nivelurile caracteristice, pentru anumite perioade de timp.
Nivelurile zilnice reprezintă nivelurile măsurate sistematic în foraje, cu diferite
frecvenţe: 1 zi, 3 zile, 5 zile, 10 zile.
Graficul variaţiei în timp a nivelurilor zilnice se întocmeşte având pe
absică (axa Ox) - timpul şi pe ordonată (axa Oy) – adâncimea nivelului piezometric
(Figura 1).
Pasul de timp se alege în funcţie de frecvenţa de măsurare a nivelurilor (ex: 1
zi, 3 zile, 5 zile, 10 zile).
Nivelul piezometric se reprezintă în sensul negativ al axei Oy, pentru a ilustra
faptul că în foraje se măsoară adâncimea apei subterane, alegându-se o scară
convenabilă.

Figura 1. Evoluţia zilnică a nivelului piezometric înregistrat într-un foraj pe o

perioadă de un an

Graficul variaţiei în timp a nivelurilor caracteristice se întocmeşte având

reprezentat pe absică (axa Ox) - timpul şi pe ordonată (axa Oy) – adâncimea
nivelului caracteristic (Figura 2).

6
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

Figura 2. Evoluţia nivelurilor caracteristice anuale într-un foraj pe întreaga

perioadă de observaţie

Pasul de timp se alege în funcţie de scopul analizei, şi anume: 1 lună în cazul

evoluţiei anuale şi 1 an în cazul evoluţiei multianuale.
Nivelurile caracteristice se reprezintă în sensul negativ al axei Oy, alegându-
se o scară convenabilă.

CAPITOLUL 2. PRELUCRAREA DATELOR PRIVIND

POMPĂRILE EXPERIMENTALE
Prelucrarea datelor privind pompările experimentale presupune analiza
regimului permanent (de echilibru / stabilizat) sau tranzitoriu (neechilibru) în scopul
determinării regimului de curgere şi a parametrilor hidrogeologici ai acviferelor.

2.1. Prelucrarea datelor din pompările experimentale

în regim permanent
Pompările experimentale în regim permanent se realizează prin minim trei
trepte în care se pompează apă din foraj, menţinând debitul constant, astfel încât
regimul de curgere al apelor subterane să fie un regim de echilibru.
La pomparea în regim permanent se fac măsurători ale adâncimii nivelului
hidrostatic al acviferului Np (înainte de începerea pompării) şi ale adâncimii nivelului
hidrodinamic Nd1, Nd2, Nd3, corespunzătoare celor trei trepte de pompare cu
debitele Q1, Q2, Q3.
Pentru fiecare treaptă de pompare se calculează:
a) denivelarea corespunzătoare fiecărei trepte de debit:
- s1 = Nd1 – Np – denivelarea produsă la pomparea cu debitul Q1 (treapta I);
- s2 = Nd2 – Np – denivelarea produsă la pomparea cu debitul Q2 (treapta a II-a);

7
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

- s3 = Nd3 – Np – denivelarea produsă la pomparea cu debitul Q3 (treapta a III-a).

b) debitul specific corespunzător fiecărei trepte de pompare:
- q1 = Q1/s1 – debitul specific corespunzător denivelării s1 (treapta I);
- q2 = Q2/s2 – debitul specific, corespunzător denivelării s2 (treapta a II-a);
- q3 = Q3/s3 – debitul specific, corespunzător denivelării s3 (treapta a III-a).
Rezultatele pompării sunt înregistrate prin diagrama de indicaţie/curba de
indicație care este o caracteristică a forajului hidrogeologic și a acviferului testat.
Prelucrarea datelor măsurate în timpul pompării presupune:
- determinarea regimului hidraulic de curgere al acviferului testat
- determinarea parametrilor hidrogeologici ai acviferului şi ai forajului:
conductivitatea hidraulică (K), transmisivitatea (T), raza de influenţă (R).

2.1.1. Determinarea regimului hidraulic de curgere al

acviferului testat

Verificarea corectitudinii datelor experimentale şi determinarea regimului de

curgere al acviferului testat se face pe baza diagramei de indicaţie şi a graficului
debit specific – denivelare.
Diagrama de indicaţie reprezintă corelaţia stabilită empiric Q = Q(s) între
debitul pompat (Q) şi denivelarea realizată (s) în foraj.
Graficul debit specific – denivelare q = q(s) reprezintă corelaţia stabilită
între debitul specific (q = Q/s) şi denivelarea (s) corespunzătoare fiecărei trepte de
pompare.
Regimul hidraulic de curgere a acviferului testat prin pompările experimentale
în regim permanent se determină astfel:
 În cazul unui acvifer cu nivel liber, diagrama de indicaţie are formă
parabolică (Figura 3) iar graficul debit specific – denivelare este o dreaptă (Figura 5)
sau o curbă (Figura 6) care indică scăderea debitului specific când creşte
denivelarea.

Figura 3. Diagrama de indicaţie pentru un acvifer cu nivel liber

 În cazul unui acvifer sub presiune (ascensional), diagrama de indicaţie

este o dreaptă care trece prin origine iar graficul debit specific – denivelare este o
dreaptă (Figura 4) iar graficul debit specific – denivelare este sau o curbă (Figura 6)

8
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

care indică scăderea debitului specific când creşte denivelarea sau este o dreaptă
paralelă cu axa denivelărilor (Figura 7).

Figura 4. Diagrama de indicaţie pentru un acvifer sub presiune (ascensional)

Verificarea regimului permanent de curgere a apei spre foraj în momentul

executării testului de pompare se face pe baza graficului debit specific –
denivelare q = q(s).
Dacă graficul debit specific – denivelare q = q(s) indică o scădere a debitului
specific pe măsura creşterii denivelării de formă parabolică (Figura 5) sau liniară
(Figura 6), pomparea a fost efectuată corect în regim permanent de curgere într-un
acvifer care poate fi cu nivel liber sau sub presiune.

Figura 5. Corelaţie debit specific - denivelare de tip liniar

9
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

Figura 6. Corelaţie debit specific - denivelare de tip parabolic

Dacă graficului debit specific – denivelare q = q(s) indică o menţinere

constantă a debitului odată cu creşterea denivelării - dreaptă paralelă cu abscisa
(Figura 7) pomparea a fost efectuată corect în regim permanent de curgere, într-un
acvifer sub presiune.

Figura 7. Corelaţie debit specific - denivelare de tip debit specific constant

2.1.2. Calculul parametrilor hidrogeologici

Prelucrarea datelor înregistrate prin pompările experimentale în regim
permanent are ca rezultat determinarea parametrilor hidrogeologici ai acviferului:
conductivitatea hidraulică – K m/zi, transmisivitatea – T m2/zi şi raza de influenţă
a forajului – R m.
În cazul pompărilor experimentale în regim permanent (de echilibru),
parametrii hidrogeologici ai acviferului se calculează utilizând diferite formule
empirice, în funcţie de regimul hidraulic de curgere.

 În cazul unui acvifer cu nivel liber, formulele de calcul ale parametrilor

hidrogeologici sunt:

10
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

 Conductivitatea hidraulică K (m/zi) se determină utilizând formula Dupuit:

- în cazul unui foraj singular:
R
0,73  Q  lg I
r0
K
2 H  s0   s0
- în cazul unui foraj central cu un piezometru:
r
0,73  Q  lg 1
r0
K
2 H  s0  s1   s0  s1 
- în cazul unui foraj central cu două piezometre:
r2
0,73  Q  lg
r1
K
2 H  s1  s 2   s1  s 2 
 Transmisivitatea acviferului T (m2/zi) se determină pe baza relaţiei:
T  K H
 Raza de influenţă R (m) se determină pe baza relaţiei Kusakin:
=2∙ ∙√ ∙

 În cazul unui acvifer sub presiune (ascensional), formulele de calcul ale

parametrilor hidrogeologici sunt:

 Conductivitatea hidraulică K se determină utilizând formula Dupuit:

- în cazul unui foraj singular:
R
0,366  Q  lg I
r0
K
M  s0
- în cazul unui foraj central cu un piezometru:
r
0,366  Q  lg 1
r0
K
M  s 0  s1 
- în cazul unui foraj central cu două piezometre:
r
0,366  Q  lg 2
r1
K
M  s1  s 2 
 Transmisivitatea acviferului T (m2/zi) se determină pe baza relaţiei:
T  K M
 Raza de influenţă R (m) se determină pe baza relaţiei Sichardt:
R  10 s 0  K

În formulele de mai sus, semnificaţiile parametrilor sunt:

- RI – raza de influenţă Illin (m) care se calculează după formula:

11
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

S  2  H  s 
RI 
3 I0  H
- I0 – coeficientul Illin;
- Q – debitul (m3/zi);
- r0 – raza forajului (m);
- r1 – distanţa de la foraj la piezometrul 1 (m);
- r2 – distanţa de la foraj la piezometrul 2 (m);
- s0 – denivelarea în foraj (m);
- s1 – denivelarea în piezometrul 1 (m);
- s2 – denivelarea în piezometrul 2 (m);
- H – înălţimea coloanei de apă într-un acvifer cu nivel liber (m);
- M – grosimea stratului acvifer sub presiune (m);
- R – raza de influenţă a pompării (m);
- K – conductuvutate hidraulică (m/zi);
- T – transmisivitatea acviferului (m2/zi);

2.2. Prelucrarea datelor din pompările experimentale

în regim nepermanent (tranzitoriu)
Pompările în regim tranzitoriu (nepermanent) presupun că la pomparea cu un
debit constant se înregistrează o variaţie în timp a nivelului apei subterane.
Prelucrarea datelor înregistrate prin pompările experimentale în regim
nepermanent are ca rezultat determinarea parametrilor hidrogeologici ai acviferului:
conductivitatea hidraulică – K m/zi, transmisivitatea – T m2/zi, coeficientul de
difuzivitate – a m2/zi.
Prelucrarea datelor experimentale se poate face prin două metode:
- Metoda exactă Theis
- Metoda aproximării logaritmice Jacob.

2.2.1. Metoda exactă Theis

Această metodă este aplicabilă în cazul pompării în regim nepermanent atât
în acvifere sub presiune cu grosime relativ constantă cât şi în acvifere cu nivel liber
cu grosimi mari şi în care se înregistrează denivelări mici (de ordinul decimetrilor).
În condiţii de curgere nepermanentă sub presiune a apei subterane spre un
foraj care deschide un strat acvifer considerat orizontal, omogen şi izotrop, cu
grosime relativ constantă din care se pompează un debit constant Q, la distanţă r de
foraj şi după un timp t, se înregistrează o denivelare s, dată de relaţia:

 W u 
Q
s
4  T
în care:
- Q – debitul de pompare (m3/zi);
- W(u) – funcţia caracteristică a forajului, definită ca funcţie exponenţială integrală

12
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice


e u u2 u3 un
W u    du  0,5772  ln u  u    ...
u
u 2  2! 3  3! n  n!
având argumentul u:
r2
u
4a t
unde:
T
- a – coeficient de difuzivitate hidraulică (m2/zi);
S
- S – coeficient de înmagazinare (-);
- r – raza forajului (m).

 Pentru un acvifer sub presiune:

T T
a 
S ne
unde: ne – porozitate efectivă.

 Pentru un acvifer cu nivel liber:

T K H
a 
S S
Determinarea parametrilor hidrogeologici prin metoda exactă Theis presupune
următoarele etape:
- se trasează curba de referinţa Theis lgW(u) = lg(u) (Figura8), pe baza funcţiei
caracteristice a forajului (Tabel 1):

Tabel 1. Funcţia caracteristică a forajului

u W(u) lgu lg[W(u)]
1 0,219 0,000 -0,660
5∙10-1 0,56 -0,301 -0,252
2∙10-1 1,22 -0,699 0,086
1∙10-1 1,82 -1,000 0,260
5∙10-2 2,47 -1,301 0,393
2∙10-2 3,35 -1,699 0,525
1∙10-2 4,04 -2,000 0,606
5∙10-3 4,73 -2,301 0,675
2∙10-3 5,64 -2,699 0,751
1∙10-3 6,33 -3,000 0,801
5∙10-4 7,02 -3,301 0,846
2∙10-4 7,94 -3,699 0,900
1∙10-4 8,63 -4,000 0,936
5∙10-5 9,33 -4,301 0,970
2∙10-5 10,24 -4,699 1,010
1∙10-5 10,94 -5,000 1,039
5∙10-6 11,63 -5,301 1,066
2∙10-6 12,55 -5,699 1,099
1∙10-6 13,24 -6,000 1,122

13
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

1,40
1,20
1,00
0,80
0,60

lg W(u)
0,40
0,20
0,00
-0,20
-0,40
-0,60
-0,80
-6,00 -5,00 -4,00 -3,00 -2,00 -1,00 0,00

lg (u)

Figura 8. Curba de referinţă Theis

- se trasează curba reprezentativă a pompării lgs = lg(1/t) (Figura9) pe baza

denivelărilor s, măsurate în timpul pompării în regim nepermanent (Tabel 2):

Tabel 2. Rezultatele pompării experimentale

timp t (s) s (m) 1/t lg (1/t) lg (s)
30” 30 0,02 3,33E-02 -1,47712 -1,69897
1’ 00” 60 0,1 1,67E-02 -1,77815 -1
1’ 30” 90 0,16 1,11E-02 -1,95424 -0,79588
2’ 00” 120 0,19 8,33E-03 -2,07918 -0,72125
2’ 30” 150 0,21 6,67E-03 -2,17609 -0,67778
3’ 00” 180 0,23 5,56E-03 -2,25527 -0,63827
3’ 30” 210 0,24 4,76E-03 -2,32222 -0,61979
4’ 00” 240 0,25 4,17E-03 -2,38021 -0,60206
4’ 30” 270 0,26 3,70E-03 -2,43136 -0,58503
5’ 00” 300 0,27 3,33E-03 -2,47712 -0,56864
6’ 00” 360 0,28 2,78E-03 -2,5563 -0,55284
7’ 00” 420 0,3 2,38E-03 -2,62325 -0,52288
8’ 00” 480 0,31 2,08E-03 -2,68124 -0,50864
9’ 00” 540 0,32 1,85E-03 -2,73239 -0,49485
10’ 00” 600 0,34 1,67E-03 -2,77815 -0,46852
15’ 00” 900 0,37 1,11E-03 -2,95424 -0,43180
20’ 00” 1200 0,4 8,33E-04 -3,07918 -0,39794
25’ 00” 1500 0,42 6,67E-04 -3,17609 -0,37675
30’ 00” 1800 0,44 5,56E-04 -3,25527 -0,35655
45’ 00” 2700 0,47 3,70E-04 -3,43136 -0,3279
1h 00’ 00” 3600 0,5 2,78E-04 -3,5563 -0,30103
1h 30’ 00” 5400 0,54 1,85E-04 -3,73239 -0,26761
2h 00’ 00” 7200 0,57 1,39E-04 -3,85733 -0,24413
2h 30’ 00” 9000 0,58 1,11E-04 -3,95424 -0,23657
3h 00’ 00” 10800 0,6 9,26E-05 -4,03342 -0,22185
4h 00’ 00” 14400 0,63 6,94E-05 -4,15836 -0,20066
5h 00’ 00” 18000 0,65 5,56E-05 -4,25527 -0,18709
6h 00’ 00” 21600 0,67 4,63E-05 -4,33445 -0,17393

14
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

7h 00’ 00” 25200 0,68 3,97E-05 -4,4014 -0,16749

8h 00’ 00” 28800 0,69 3,47E-05 -4,45939 -0,16115
9h 00’ 00” 32400 0,7 3,09E-05 -4,51055 -0,15490
10h 00’ 00” 36000 0,72 2,78E-05 -4,5563 -0,14267
11h 00’ 00” 39600 0,73 2,53E-05 -4,5977 -0,13668
12h 00’ 00” 43200 0,74 2,31E-05 -4,63548 -0,13077

0
-0,2
-0,4
-0,6
-0,8
lg s

-1
-1,2
-1,4
-1,6
-1,8
-5 -4 -3 -2 -1

lg (1/t)

Figura 9. Curba reprezentativă a pompării

Prin suprapunerea şi glisarea curbei reprezentative a pompării pe curba

standard, menţinând axele de coordonate paralele se stabileşte intervalul cel mai
lung de suprapunere a acestora. Pe intervalul de suprapunere se alege un punct P
care are coordonatele:
- P [lg(u), lg(W(u))] - pe curba de referinţă Theis şi
- P [lg(1/t), lg(s)] - pe curba de reprezentativă a pompării.
Astfel, se determină valorile abscisei, respectiv ordonatei punctului P pe cele
două curbe:
- lg(u) şi lg(W(u)), respectiv u şi W(u) de pe curba de referinţă Theis;
- lg(1/t) şi lg(s), respectiv t şi s de pe curba reprezentativă a pompării.
Pe baza acestor valori obţinute din suprapunerea celor două curbe se
determină parametrii hidrogeologici:
 transmisivitatea: = ( )
 conductivitatea hidraulică: =
 coeficient de difuzivitate hidraulică: =
 capacitatea de înmagazinare:
- = – pentru un acvifer cu nivel liber;

- = = – pentru un acvifer sub presiune.

15
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

2.2.2. Metoda de aproximare logaritmică Jacobs

Când timpul de pompare creşte, argumentul funcţiei caracteristice a forajului
este mic (u ≤ 0,1) şi funcţia W(u) poate fi aproximată numai prin primii doi termeni ai
dezvoltării în serie, rezultând formula de aproximare logaritmică Jacob:
2,25 ∙
=
4
care poate fi scrisă sub forma:
2,25 ∙ 2,25 ∙
= 0,183 = 0,183 + 0,183

Ecuaţia de mai sus reprezintă ecuaţia unei drepte. Pe baza teoriei regimului
elastic, se pot interpreta prin metoda de aproximare logaritmică doar valorile
experimentale s = s(t) care în coordonate s =s(lgt) pot fi intrerpolate printr-o dreapta:
= + ∙

0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
s (m)

0,3
0,2 y = 0,216x - 0,270
0,1
0
0 1 2 3 4 5

lg t

Figura 10. Metoda Jacob de aproximare logaritmică

Panta şi constanta dreptei care descrie regimul elastic al curgerii subterane

spre un acvifer omogen şi izotrop în timpul unei pompări în regim nestaţionar sunt:

= 0,183

2,25 ∙ 2,25 ∙
= 0,183 ∙ = ∙

Valorile pantei - B şi constantei – A se pot determina fie grafic, fie analitic -

prin metoda celor mai mici pătrate, aplicată datelor din Tabelul 2.

- Metoda grafică
Dreapta din Figura 10 are ecuaţia:
= 0,2169 ∙ − 0,2707
care reprezintă ecuaţia dreptei:
= + ∙ = −0,2707 + 0,2169 ∙

16
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

- Metoda analitică
Parametrii dreptei graficului s = s (lgt) se determină prin metoda celor mai
mici pătrate, în care n reprezintă numărul paşilor de timp pentru care s-a măsurat
denivelarea în foraj (Tabel 2):
∑ ∙ −∑ ∑
=
∙∑ ( ) − (∑ )
∑ − ∑
=

Parametrii A şi B calculaţi pe baza datelor de pompare din Tabelul 2, sunt:

= −0,27
= 0,22
Se constată că, indiferent de metodă, parametrii A şi B ai dreptei de
aproximare Jacob sunt aceeaşi.
Pa baza lor se determină parametrii hidrogeologici ai acviferului:
- transmisivitatea acviferului (T) din ecuaţia:
0,183 ∙
= 0,183 ⇒ =

- conductivitatea hidraulică (K) din ecuaţia:

- coeficientul de difuzivitate hidraulică (a) din ecuaţia:

2,25 ∙ 2,25
= ∙ ⇒ = ∙ + ∙

2,25
⇒ = −

2.3. Prelucrarea datelor pe baza curbei de

revenire în pompările experimentale în regim
nepermanent (tranzitoriu)
Determinarea parametrilor hidrogeologici pe baza curbei de restabilire a
nivelului dinamic în foraj se face considerând că forajul funcţionează în regim de
pompare cu debitul –Q în perioada Δt = t + t’ şi ca sursă absorbantă cu debitul +Q în
perioada t’.
Se trasează diagrama de revenire s = s (t’) (Figura11), pe baza denivelărilor
s, măsurate în timpul t’ de restabilire a nivelului dinamic în foraj (Tabel 3):

17
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

Tabel 3. Rezultatele revenirii

t t' s t/t' lg (t/t') s lg(t/t') lg (t/t')2
43230 30 0,74 1441 3,159 2,337 9,977
43260 60 0,54 721 2,858 1,543 8,168
43290 90 0,5 481 2,682 1,341 7,194
43320 120 0,47 361 2,558 1,202 6,541
43350 150 0,45 289 2,461 1,107 6,056
43380 180 0,43 241 2,382 1,024 5,674
43410 210 0,41 207 2,315 0,949 5,361
43440 240 0,39 181 2,258 0,880 5,097
43470 270 0,38 161 2,207 0,839 4,870
43500 300 0,37 145 2,161 0,800 4,672
43560 360 0,35 121 2,083 0,729 4,338
43620 420 0,34 104 2,016 0,686 4,066
43680 480 0,32 91 1,959 0,627 3,838
43740 540 0,31 81 1,908 0,592 3,642
43800 600 0,3 73 1,863 0,559 3,472
44100 900 0,26 49 1,690 0,439 2,857
44400 1200 0,23 37 1,568 0,361 2,459
44700 1500 0,2 30 1,474 0,295 2,173
45000 1800 0,18 25 1,398 0,252 1,954
45900 2700 0,14 17 1,230 0,172 1,514
46800 3600 0,11 13 1,114 0,123 1,241
48600 5400 0,08 9 0,954 0,076 0,911
50400 7200 0,05 7 0,845 0,042 0,714
52200 9000 0,03 6 0,763 0,023 0,583
54000 10800 0,02 5 0,699 0,014 0,489

t' (s)
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
0

0,1

0,2
s (m)

0,3

0,4

0,5

0,6

Figura 11. Diagrama de revenire

Denivelarea totală în foraj este:

= −Δ = −
4 4∙ ∙ 4∙ ∙ ′
Pentru timpi mari de pompare, funcţia caracteristică a forajului W(u) poate fi
aproximată numai prin primii doi termeni ai dezvoltării în serie, rezultând formula:

18
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

0,183 ∙
=
′
Deoarece perioada de pompare este de acelaşi ordin cu perioada de revenire,
ecuaţia denivelării în foraj în timpul de restabilire a nivelului dinamic indică faptul că
datele de revenire reprezentate grafic ca s = lg(t/t’) se aliniază pe o dreaptă şi pot fi
interpolate cu o dreaptă de pantă m care trece prin origine şi are ecuaţia:

= ∙
′
0,6
0,5
0,4
s (m)

0,3
y = 0,167x
0,2
0,1
0
0,7 0,9 1,1 1,3 1,5 1,7 1,9 2,1 2,3 2,5 2,7 2,9 3,1

lg t/t'

Figura 12. Interpretarea diagramei de revenire

Panta diagramei de revenire (m) se determină analitic, utilizând metoda celor

mai mici pătrate:
∑ ( ⁄ ′)
∙
=
∑ [ ( ⁄ ′)]
Panta m a dreptei de interpolare liniară a datelor de revenire este m = 0,167.
Parametrii hidrogeologici ai acviferului determinaţi pe baza curbei de revenire
sunt:
- transmisivitatea acviferului (T) se calculează pe baza pantei m a curbei de
revenire prin relaţia:

= 0,183 ⇒ = 0,183

- conductivitatea acviferului (K) din ecuaţia:

Rezultatele denisipărilor şi a testelor de pompare experimentală efectuate în

forajele aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale, precum si prelucrările acestora
sunt încărcate în aplicaţia POMPAS.
Instrucţiunile de utilizare ale aplicaţiei POMPAS sunt prezentate în ANEXA 3.

19
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

ANEXA 1. Instrucţiuni pentru aplicaţia de gestiune a

nivelurilor apelor subterane - APNIVAS

Aplicaţia APNIVAS este creată în EXCEL, utilizându-se limbajul algoritmic

VISUAL BASIC pentru elaborarea procedurilor operaţionale ale programului. Cu
această aplicaţie se realizează operaţiile de introducere, verificare şi salvare într-un
fişier (tabel Excel) a nivelurilor măsurate în forajele Reţelei Hidrogeologice Naţionale.
Programul este structurat în 9 foi de calcul:
Lista foraje
An anterior cu elevaţie
An anterior fără elevaţie
Inregistrare niveluri
Vizualizare
Editare niveluri
An curent cu elevaţie
An curent fără elevaţie
Foraje an curent

Lista foraje este foaia de calcul care conţine, pentru fiecare foraj la care s-
au făcut măsurători de niveluri, următoarele informaţii: cod (COD), nume (NUME),
indicativ (IND), ordin (ORD), număr anuar (NRAN), cota teren (COTAT), cota reper
(COTAR), râul /lacul /interfluviul (RÂUL /LACUL /INTERFLUVIUL), anul execuţiei
forajului (ANEX), anul intrării în observaţie (ANOBS), Administraţia Bazinală de Apă
(ABA), staţia hidrologică (STAŢIA HIDROLOGICĂ), observaţii privind starea
forajului - înfundat/distrus/casat, anul casării (OBSERVAŢII). Această listă poate fi
sortată după numărul anuar al forajului. Se recomandă încărcarea nivelurilor în
fişierul de niveluri în ordinea crecătoare a numărului anuar al forajelor.
An anterior cu elevaţie şi An anterior fără elevaţie sunt foile de calcul
care conţin tabelele Excel cu nivelurile măsurate în forajele Reţelei Hidrogeologice în
anul anterior celui în care s-au efectuat măsurătorile de nivel ce urmează a fi
introduse în baza de date hidrogeologice.
Aceste foi de calcul se completează copiind, cu COPY şi PASTE, foile de
calcul An curent cu elevaţie şi, respectiv, An curent fără elevaţie din aplicaţia
APNIVAS realizată în anul anterior.
Înregistrare niveluri este foaia de calcul care crează interfaţa-ecran
necesară introducerii facile a datelor care urmează a fi stocate în fişierul de niveluri.
Se introduc nivelurile cu elevaţie aşa cum apar în buletinele de observaţie.
În această foaie de calcul se efectuează următoarele operaţii:
 Iniţializare pagina – pentru introducerea unei noi înregistrări se tastează
această opţiune şi se şterg din foaia de calcul toate datele introduse pentru
înregistrarea anterioară.

20
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

 Verificare cod – verifică corectitudinea codului introdus în celula “A3” şi

completează automat informaţiile privind forajul respectiv: Nume foraj, Indicativ foraj,
Cota teren, Cota reper, Elevaţia, Raul/Lacul/Interfluviul precum şi nivelurile care au
fost în foaia de calcul An anterior cu elevaţie.
Se introduc, pentru forajul respectiv, nivelurile cu elevaţie aşa cum apar în
buletinele de observaţie.
În celula “N6” se calculează, în mod automat, prin metoda interpolării liniare,
valoarea nivelului estimat pentru cea de-a 10 măsurătoare din luna februarie.

21
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

Această valoare se copiază în celula “M6” folosind comanda COPY şi PASTE

SPECIAL Values.
 Reprezentare grafica – reprezintă graficul de variaţie pentru nivelurile
introduse în celulele domeniului D5:D16 şi se completează automat celulele
Q4:Q133.
Dacă se efectuează o modificare în datele de niveluri se apelează din nou
Reprezentare grafica pentru a vizualiza graficul cu modificarea făcută.

 Scriere in fisier cu elevatie – transferă nivelurile introduse din această foaie

de calcul în tabelul Excel din foaia de calcul An curent cu elevaţie. Acest lucru se
efectuează de fiecare dată când se introduc date de nivel în foaia de calcul
Inregistrare niveluri.
 Scriere în fişier fara elevatie – transferă nivelurile cu elevaţia scăzută în
tabelul Excel din foaia de calcul An curent fără elevaţie.
Aceste operaţii se repetă pentru fiecare foraj, în scopul introducerii datelor de
nivel măsurate în anul curent.
Vizualizare este foaia de calcul în care se analizează nivelurile introduse în
fişierul de niveluri din foaia de calcul An curent fără elevaţie, parcurgând pas cu
pas înregistrările acestui tabel Excel.

22
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

Foaia de calcul Vizualizare are 3 opţiuni:

 Următor – cu ajutorul căreia se vizualizează nivelurile şi graficele de
variaţie de la foraje în ordinea crescătoare a înregistrărilor din tabelul Excel;
 Precedent – cu ajutorul căreia se vizualizează nivelurile şi graficele de
variaţie de la foraje în ordinea descrescătoare a înregistrărilor din tabelul Excel;
 Salvare – oferă posibilitatea salvării doar în tabelul Excel de niveluri An
curent fără elevaţie a modificărilor făcute în înregistrările vizualizate.
Pentru a salva modificările şi în tabelul Excel de niveluri An curent cu
elevaţie trebuie ca modificarea înregistrării să se opereze în foaia de calcul
Inregistrare niveluri.

Editare niveluri este foaia de calcul care afişează graficul de variaţie şi

tabelul cu nivelurile înregistrate la un foraj într-o formă care poate fi tipărită.
Se tastează, în celula “B1”a foii, codul forajului pentru care se doreşte
editarea graficului de variaţie şi tabelul cu nivelurile măsurate.
 Editare este operaţia prin care în foaia de calcul se afişează Nume şi
Indicativ Foraj, măsurătorile de nivel, tabelul cu înregistrările de nivel, graficul de
variaţie a nivelurilor măsurate în perioada anului calendaristic curent şi valorile
caracteristice (minime, medii şi maxime) lunare şi anuale.
Pentru tipărirea graficului şi tabelului se poate proceda în 2 moduri:
1. Se selectează întreaga pagină şi se copiază cu Edit/Copy. Se trece într-o
pagină WORD şi se utilizează comanda Edit/Paste Special.
Pentru ca tipărirea să se facă pe o pagină format A4 se intră în File/Page
Setup şi se aleg următorii parametri de printare:
Orientation = Landscape, Top = 2 cm, Bottom = 0.5 cm, Left = 0.5 cm şi Right
= 0.5 cm.
2. Se setează pentru foaia de calcul Editare niveluri următorii parametri de
printare, pentru ca tipărirea să se facă pe o pagină format A4:

23
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

Orientation = Landscape, Top = 1cm, Bottom = 0.5 cm, Left = 0.5 cm şi Right
= 0 cm.
Se selectează prima pagină şi se utilizează comanda: Print / Settings / Print
Selection.
An curent cu elevatie şi An curent fara elevatie sunt foile de calcul care
conţin tabele Excel cu nivelurile măsurate la forajele reţelei hidrogeologice în anul
pentru care s-au introdus măsurătorile de nivel.
Aceste foi de calcul sunt completate în mod automat prin operaţiile Scriere in
fisier cu elevatie şi Scriere in fisier fara elevatie efectuate în foaia de calcul
Inregistrare niveluri.

Aceste două foi de calcul NU se completează manual!

24
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

Foraje an curent – este foaia de calcul unde se obţine o listă de evidenţă a

forajelor pentru care s-au introdus măsurătorile de nivel. Pentru a realiza acest lucru
cu COPY şi PASTE se copiază coloana cu coduri din foaia de calcul An curent fără
elevaţie şi se completează coloana COD FORAJ din foaia de calcul Foraje an
curent.
 Scriere lista este operaţia prin care se completează în foaia de calcul
următoarele informaţii privind forajele pentru care s-au introdus măsurătorile de nivel
în anul curent: nume - NUME FORAJ, indicativ - IND FORAJ, ordin - ORD, număr
anuar - NRAN, cota teren - COTAT, cota reper - COTAR, elevaţia burlanului –
ELEVAŢIE şi staţia hidrologică - STAŢIA HIDROLOGICĂ.
Pentru funcţionarea aplicaţiei sunt necesare doar următoarele completări
manuale:
- tabelele Excel din foile de calcul An anterior cu elevaţie şi An anterior
fără elevaţie (preluate din aplicaţia APNIVAS din anul anterior).
- măsurătorile de nivel cu elevaţie, preluate din buletinele de observaţie ale
forajelor.

25
Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

Întocmit,
Matem. Mihai RĂDESCU

26
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

ANEXA 2. Instrucţiuni pentru aplicaţia de gestiune a

nivelurilor apelor subterane înregistrate prin senzori
/ staţii automate - APSENZAS

APSENZAS este aplicaţia de introducere a datelor descărcate din

senzori/staţii automate, de prelucrare şi reprezentare grafică a datelor măsurate şi
de preluare a datelor măsurate în baza de date INHGA.
Această aplicaţie conţine 2 foi Excel.
 “An 365 zile”
 “An_366 zile” – pentru anii bisecţi
Fiecare foaie Excel conţine 4 secţiuni:
Secţiunea I: Introducerea datelor descărcate de la senzori/staţii automate;
Secţiunea a II-a: Prelucrarea datelor descărcate de la senzori/staţii
automate
Secţiunea a III-a: reprezentarea grafică a datelor descărcate de la
senzori/staţii automat
Secţiunea a IV-a: Preluarea în baza de date hidrogeologică INHGA a
nivelurilor piezometrice măsurate.
Secţiunile II, III şi IV se generează automat de către aplicaţie.

Secţiunea I: Introducerea datelor descărcate de la

senzori/staţii automate
Este singura secţiune în care se completează. Etape de lucru:
1. se scrie numele şi indicativul forajului în celula C1;
2. se scrie codul forajului în celula C2;

Celula C2 este formatată ca text. Codul forajului trebuie să înceapă cu “0”

pentru bazinele 01 – 09

3. se scrie anul în care s-au efectuat măsurătorile în celula F1;

4. se copiază datele descărcate din senzori/staţii automate în tabelul din
câmpul de lucru B5 : E369 (an 365 zile) sau B5 : E370 (an 366 zile). Acest tabel
conţine coloanele: Nr. crt, Timp (h:min:s), Data (zi.luna.an), Ad. Np (m) şi
Temperatura (gr. C):
- Nr. crt. – indică numărul zilei din an în care s-au înregistrat datele; are valori de 1 –
365 sau 1 – 366, pentru anii bisecţi.
- Timp – indică momentul, în format h:min:s, la care s-a efectuat măsurătoarea
- Data – indică ziua din an, în format zi.luna.an, în care s-a efectuat măsurătoarea;
- Ad. Np (m) – indică adâncimea nivelului piezometric al apei subterane, faţă de
suprafaţa terenului, măsurat în forajul echipat cu senzor/staţie automata; această
adâncime se exprimă în metri (m) – celulele D5 : D369 (an 365 zile) sau D5 : D370
(an 366 zile);

27
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

- Temperatura (gr. C) – indică temperatura apei subterane, măsurată în forajul

echipat cu senzor/staţie automata; această temperatură se exprimă în grade Celsius
(gr. C) – celulele E5 : E369 (an 365 zile) sau E5 : E370 (an 366 zile).

În timpul descărcării datelor este obligatorie respectarea formatului fiecărui

câmp al tabelului.Toate măsurătorile se scriu ca numere reale: partea zecimală
fiind despărţită de partea întreagă prin “.” sau “,”.

Secţiunea a II-a: Prelucrarea datelor descărcate din

senzori/staţii automate
Această secţiune se completează în mod automat şi conţine: valorile zilnice,
valorile caracteristice lunare şi valorile caracteristice anuale ale adâncimii nivelului
piezometric Np şi ale temperaturii T.

 Valorile zilnice
- Adâncimea nivelului piezometric Np – valorile zilnice sunt preluate în
mod automat din celulele D5 : D369 (an 365 zile) sau D5 : D370 (an 366 zile) în
Tabel cu adâncimea nivelurilor zilnice Np (m), în câmpul H32 : T63.

28
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

- Temperatura apei subterane T – valorile zilnice sunt preluate în mod

automat din celulele E5 : E369 (an 365 zile) sau E5 : E370 (an 366 zile) în Tabel cu
temperaturile zilnice (gr. C), în câmpul H100 : T131.

 Valorile caracteristice lunare

29
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

- Np Max. Lunar – maxima lunară a adâncimii nivelului piezometric,

calculată automat în celulele I64 : T64, corespunzătoare celor 12 luni din câmpul I32
: T32
- Np Med. Lunar – media lunară a adâncimii nivelului piezometric, calculată
automat în celulele I65 : T65, corespunzătoare celor 12 luni din câmpul I32 : T32
- Np Min. Lunar – minima lunară a adâncimii nivelului piezometric, calculată
automat în celulele I66 : T66, corespunzătoare celor 12 luni din câmpul I32 : T32
- T Max. Lunară - maxima lunară a temperaturii apei subterane, calculată
automat în celulele I132 : T132, corespunzătoare celor 12 luni din câmpul I100 :
T100
- T Med. Lunară – media lunară a adâncimii nivelului piezometric, calculată
automat în celulele I133 : T133, corespunzătoare celor 12 luni din câmpul I100 :
T100
- T Min. Lunară – minima lunară a adâncimii nivelului piezometric, calculată
automat în celulele I134 : T134, corespunzătoare celor 12 luni din câmpul I100 :
T100

 Valorile caracteristice anuale

- Np Max. anual – maxima anuală a adâncimii nivelului piezometric,
calculată automat în celula I67;
- Np Max. anual – media anuală a adâncimii nivelului piezometric, calculată
automat în celula I68;
- Np Max. anual – minima anuală a adâncimii nivelului piezometric, calculată
automat în celula I69;
- T Max. anuală – maxima anuală a temperaturii apei subterane, calculată
automat în celula I135;
- T Med. anuală – media anuală a temperaturii apei subterane, calculată
automat în celula I136;
- T Min. anuală – minima anuală a temperaturii apei subterane, calculată
automat în celula I137.

Secţiunea a III-a: Reprezentarea grafică a datelor

Această secţiune se completează în mod automat şi conţine următoarele

grafice:
- Variaţia nivelului piezometric zilnic – este reprezentarea grafică a
adâncimii nivelului piezometric Np zilnic, exprimat în metri (m) în timpul anului
calendaristic specificat în celula F1; acest grafic este prezentat în câmpul H5 : U28.
- Variaţia temperaturii zilnice – este reprezentarea grafică a temperaturii
zilnice, exprimată în grade Celsius (gr. C) în timpul anului calendaristic specificat în
celula F1; acest grafic este prezentat în câmpul H73 : U96.
-

30
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

Secţiunea a IV-a: Preluarea în baza de date hidrogeologică

INHGA a nivelurilor piezometrice

Din şirul adâncimii nivelurilor piezometrice măsurate cu frecvenţă zilnică de

către senzor/staţie automată – celulele D5 : D369 (an 365 zile) sau D5 : D370 (an

31
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

366 zile) sunt preluate în mod automat nivelurile măsurate în zilele 3, 6, 9, 12, 15,
18, 21, 24, 27 şi 30 ale fiecărei luni, exprimate în cm, compatibile cu baza de date
hidrogeologică INHGA.
Astfel, în câmpul W5 : EP6 se completează automat un tabel care conţine:
- informaţiile legate de identitatea forajului, nume şi indicativ foraj: NUME SI
IND F – celula W6
- codul din baza de date INHGA al forajului: COD F – celula X6
- numărul măsuratorilor efectuate într-un an din trei în trei zile: NR. M. –
celula Y6; valoarea din această celulă se calculează prin funcţii Excel
- anul în care s-au efectuat măsurătorile: AN – celula Z6
- valorile adâncimii nivelului piezometric măsurat din trei în trei zile: în zilele
3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27 şi 30 ale fiecărei luni, exprimate în cm: NIV11,
NIV12…NIV110, NIV21, NIV22…NIV210,…NIV121, NIV122…NIV1210 – celulele
AA6 : EP6.
Semnificaţia datelor înscrise în tabel este următoarea:
- NIV11, NIV12, NIV110 – adâncimea nivelurilor piezometrice măsurate în
luna 1 - ianuarie, ziua 3 (NIV11), ziua 6 (NIV12),… ziua 30 (NIV110)
- NIV21, NIV22, NIV210 – adâncimea nivelurilor piezometrice măsurate în
luna 2 - februarie 1, ziua 3 (NIV11), ziua 6 (NIV12),… ziua 30 (NIV210); valoarea
NIV210 (30 februarie) nu este măsurată ci calculată ca media aritmetică a valorilor
măsurate în 27 februarie (NIV29) şi 3 martie (NIV31)
- NIV121, NIV122, NIV1210 – adâncimea nivelurilor piezometrice măsurate
în luna 12 - decembrie 1, ziua 3 (NIV121), ziua 6 (NIV122),… ziua 30 (NIV1210).

Câmpul X6 : EP6 este preluat cu Copy şi copiat cu Paste Special Values în

baza de date hidrogeologică INHGA.

32
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

ANEXA 3. Instrucţiuni pentru aplicaţia de gestiune a

datelor de denisipare / pompare experimentală
POMPAS

Aplicaţia POMPAS_2015 este o foaie de calcul EXCEL, utilizată pentru

introducerea datelor primare măsurate la pompările experimentale cu 1, 2 sau 3
trepte şi/sau denisipări şi reprezentare grafică automată a curbei de indicaţie şi
corelaţiei debit specific – denivelare pentru pomparea în regim nestaţionar şi a
curbelor denivelare –timp corespunzătoaer fiecărei trepte de pompare în regim
nestaţionar.
Aplicaţia este structurată în 6 foi de calcul:
DATE FORAJ
DATE STATIONAR
DATE NESTATIONAR
DENISIPARE
REGIM STAŢIONAR
REGIM NESTAŢIONAR

DATE FORAJ este pagina EXCEL ce conţine, pentru forajul la care s-a
efectuat denisiparea şi/sau testarea hidrodinamică în regim staţionar şi nestaţionar
următoarele informaţii: cod (COD), nume (NUME), indicativ (IND), coordonate
STEREO’70 (XSTEREO; YSTEREO), corp de apă subterană (CORP APA),
Administraţia Bazinală de Apă (ABA), adâncime Foraj (AD(m)), ordin (ORD), număr
anuar (NRAN), staţia hidrologică (STAŢIA HIDROLOGICĂ), râul /lacul /interfluviul
(RÂUL /LACUL /INTERFLUVIUL), judeţ (JUD), anul execuţiei forajului (ANEX), anul
intrării în observaţie (ANOBS), cota teren (COTAT (m)), cota reper (COTAR (m)),
elevaţia burlanului (ELEV (m)), adâncimea acoperişului acviferului captat (COPERIS
(m)), adâncimea culcuşului acviferului captat (CULCUS (m)), adâncimea părţii
superioare a filtrului/filtrelor, exprimate în m (F1SUS...F5SUS); adâncimea părţii
inferioare a filtrului/ filtrelor, exprimate în m (F1JOS...F5JOS); diametrul
filtrului/filtrelor, exprimat în cm (DF1...DF5); adâncimea nivelului hidrostatic măsurat
la execuţia forajului (NH_EX (m)), debitele (Q1...Q3), exprimate în l/s şi denivelările
corespunzătoare, exprimate în m (S1...S3) ale testului de pompare efectuat la
execuţia forajului.
Aceste date se completează din fişa forajului

DATE STAŢIONAR este pagina EXCEL în care se introduc informaţii şi

datele măsurate la desnisipare şi pomparea în regim staţionar.
În această pagină avem mai multe tipuri de informaţii:
1) Informaţiile preluate automat din pagina “DATE FORAJ” - în celulele cu
fond gri deschis;
2) Date calculate automat pe baza caracteristicilor stratului acvifer, a forajului
şi a datelor de denisipare şi pompare completate - în celulele cu fond albastru
deschis; apar în pagină scrise cu roşu închis – Bold. Acestea sunt:
- Gradul de colmatare;
- Lungimea filtrului;
- Înălţimea coloanei de apă;

33
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

- Grosimea stratului acvifer.

Lungimea filtrului calculată automat este CORECTĂ doar în situaţia în

care coloana filtrantă este formată dintr-un singur filtru.
În situaţia în care coloana filtrantă este formată din mai multe filtre apar
completate celulele E13 şi F13 până la E16 şi F16, lungimea filtrului trebuie
calculată corespunzător:
- dacă sunt 2 filtre în celula F17 se modifică formula de calcul astfel:
“=F12-E12+F13-E13”;
- dacă sunt 3 filtre, în celula F17 se modifică formula de calcul astfel:
“=F12-E12+F13-E13+F14-E14”;
- dacă sunt 4 filtre în celula F17 se modifică formula de calcul astfel:
“=F12-E12+F13-E13+F14-E14+F15-E15”;
- dacă sunt 5 filtre, în celula F17 se modifică formula de calcul astfel:
“=F12-E12+F13-E13+F14-E14+F15-E15+F16-E16”

3) Date care se vor completa în celulele pe fond alb

 Date privind forajul
- Adâncimea actuală a forajului: celula F7
- Nivel piezometric actual de la suprafaţa terenului: celula F10
- Diamterul coloanei filtrante (mm): celula F11
- Intercalaţii impermeabile: celula F20
- Număr trepte de pompare: celula F31
 Date privind denisiparea:
- Durata denisipării: celula B37
- Debit maxim: celula C37
- Nivel dinamic: celula E37
- Starea apei la sfârşitul denisipării: celula F37
- Data denisipării: celula G37 – in format “zi.luna.an”
 Date pompare - regim permanent
Pentru fiecare treaptă de pompare, se completează: data pompării (celulele
C43 ÷ E43, C44 ÷ E44, C45 ÷ E45): debitul (celulele F43 ÷ F45) şi denivelarea
(celulele G43 ÷ G45).
4) Date de pompare preluate automat - în celulele cu fond verde din datele
de pompare actuală în vederea reprezentării automate a Curbei de indicaţie
(pompare actuală – linie albastră) – câmpul H8 ÷ I10 şi a Corelaţiei debit specific –
denivelare – câmpul H28 ÷ I30.
Curba de indicaţie (Pompare actuală) şi Corelaţia debit specific – denivelare
dau informaţii asupra corectitudinii pompării şi a regimului hidraulic al acviferului -
acvifer cu nivel liber sau acvifer sub presiune (ascensional).
5) Datele de pompare la execuţie - în celulele cu fond gri apar în pagină
scrise cu roşu închis – Bold în câmpul H14 ÷ I16. Aceste date sunt preluate din
foaia “DATE FORAJ” şi pe baza lor se trasează în mod automat curba de indicaţie a
pompării efectuate la execuţia forajului (pompare execuţie – linie roşie)
Dacă pomparea la execuţie s-a efectuat cu debite descrescătoare, curba
de indicaţie înregistrată grafic apare ca o linie frântă. În această situaţie, în
câmpul de date H14 ÷ I16, se scriu manual datele de pompare, astfel încât
primei trepte de pompare să îi corespundă cel mai mic debit.

34
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

DATE NESTAŢIONAR este pagina EXCEL în care se introduc datele

măsurate la pomparea în regim nestaţionar.
În această pagină avem mai multe tipuri de informaţii:
1) Informaţii preluate automat din paginile “DATE FORAJ” şi “DATE
STAŢIONAR” - în celulele cu fond gri deschis şi anume:
- Numele si indicativul forajului: celulele G4, H4 (treapta I), celulele G35,
H35 (treapta a II-a) şi G66, H66 (treapta a III-a)
- Debitul corespunzător treptei de pompare: celulele G11, G42 şi G73
2) Date înregistrate în timpul pompării care se vor completa pe fond alb:
nivelurile măsurate la paşii de timp specifici (prezentaţi în coloana B). Nivelurile
măsurate se vor completa în coloana C – pentru pompare şi în coloana I – pentru
revenire.
Nivelurile măsurate la pompare şi revenire sunt singurele care vor fi
completate manual în această pagină

3) Date calculate automat pe baza nivelurilor înregistrate la diferite momente

specifice de timp în celulele cu fond albastru şi anume:
- nivelul piezometric iniţial: în celulele G5, G36 şi G67;
- denivelările corespunzătoare pompării – coloana D şi revenirii – coloana J.
4) Grafice realizate în mod automat care indică, pentru fiecare treaptă,
curbele denivelare – timp înregistrate la pompare şi revenire.

35
 Îndrumar pentru prelucrarea datelor de la staţiile hidrogeologice

DENISIPARE este foaia de calcul care preia în mod automat informaţiile

din pagina DATE STAŢIONAR, în formatul bazei de date hidrogeologice
REGIM STAŢIONAR este foaia de calcul care preia în mod automat
informaţiile din pagina DATE STAŢIONAR, în formatul bazei de date hidrogeoloigice.
Pe baza acestor date se pot calcula parametrii hidrogeologici ai acviferului
interceptat prin forajele aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale.
REGIM NESTAŢIONAR este foaia de calcul care preia în mod automat
informaţiile din pagina DATE NESTAŢIONAR, în formatul bazei de date
hidrogeologice.

36
www.inhga.ro