PROIECT

Amenajarea padurilor
2

Student: Manciu Silviu-Ionut

Grupa: 5LF172
 Tema
Elaborarea amenajamentului fondului forestier al Unitatii de productie II Budesti din cadrul
Ocolului Silvic Stoiceni, proprietate publica a statului administrata de catre Regia Nationala a
Padurilor prin Directia Silvica Ramnicu Valcea, in suprafata de 161.4 ha.

Evidenta unitatilor amenazistice care alcatuiesc fondul forestier

Padure, ha Alte
terenuri
Total
V 81- VI 101- (clase de
I 1-20 II 21-40 III 41-60 IV 61-80 ha
100 120 regenerare
)
63 A 1.1 63 B 1.2 67 G 1 63 C 2.3 63 E 1 20 E 0.8 62 R 3.5
71 G 1.6 74 E 2 67 H 1.2 63 D 1.6     33 B 4.7    
72 F 0.8 75 A 2.9 68 C 0.5 65 D 21            
74 C 4.5 75 B 2.1 70 C 1.5 66 C 2.6            
88 B 4.4 89 A 8.8 71 H 1.8 66 F 2.1            
161.4
    89 B 11 71 J 1.4 68 A 21            
    90 12 71 K 0.8                
    91 A 23 74 A 16                
 Tota
12.4   64   24.6   50.4   1   5.5   3.5
l

Numarul
Numarul Suprafa  
Numarul subparcel
subparcel ta in ha
Suprafat
parcelei ei ei a in ha  
20 20 E 0.8 0.8
33 33B 4.7 4.7
62 62 R 3.5 3.5
63 A 1.1
63 B 1.2
63 63 C 2.3 7.2
63 D 1.6
63 E 1
65 65 D 20.6 20.6
66 C 2.6
66 4.7
66 F 2.1
67 G 1
67 2.2
67 H 1.2
68 A 21.2
68 21.7
68 C 0.5
70 70 C 1.5 1.5
71 G 1.6
71 H 1.8
71 5.6
71 J 1.4
71 K 0.8
Numar
ul
 parcele
i
72 72 F 0.8 0.8
74 A 16.4
74 74 C 4.5 22.9
74 E 2
75 A 2.9
75 5
75 B 2.1
88 88 B 4.4 4.4
89 A 8.8
89 20.2
89 B 11.4
90 90 12.4 12.4
91 91 A 23.2 23.2
Total 180.3 161.4

1. Situatia territorial administrative

1.1. Elemente de identificare a unitatii de productie
Teritorial, pădurile acestei unităţi de producţie sunt amplasate în totalitate în raza
comunei Budeşti din judeţul Vâlcea.
Din punct de vedere geografic, unitatea de producţie II Budeşti este situată în partea
nord – vestică a Piemontului Cotmenei.
Unităţile teritorial – administrative pe a căror rază sunt situate pădurile unităţii de
producţie, sunt urmatoarele: Comuna Budesti, Comuna Milcoiu si Comuna Nicolae Balcescu.
Principalele căi de acces în unitatea de producţie sunt Drumul Comunal Bercioiu –
Budeşti – Aldeşti - Blidari şi Drumul Comunal Aldeşti - Milcoiu.
Vecinătăţile, limitele şi hotarele unităţii de producţie sunt prezentate în urmatorul
tabel.

Puncte Limitele U.P.

Vecinătăţi Hotarele pădurii
cardinale Felul Denumirea

1 2 3 4 5

naturală Pârâul Sâmnic Liziera pădurii, borne,

Nord O. S. Râmnicu Vâlcea
artificială D. C. Aldeşti - Milcoiu limite O.S.

Liziera pădurii, borne,

Est U.P. III Bălceşti naturală Culmea Dealul Negru
limite U. P.

Liziera pădurii, borne,

Sud U. P. I Stoiceni naturală Culmea Dealul Boului limite U.P.
 Vest O. S. Băbeni naturală Râul Olt Liziera pădurii, borne.
O. S. Râmnicu-Vâlcea

1.2. Trupuri de padure (bazinete) component

Bazinetele ce compun unitatea de producţie, sunt prezentate în tabelul urmator.

Nr. Suprafata
Crt. Denumire U. A. aferente ha
1 Pârâul Sâmnic 74 A, 74 C, 74 E, 75 A, 75 B 27.9
2 Valea Berzei 20 E 0.8
Valea
3 Aninoasei 33 B, 88 B, 89 A, 89 B, 90, 91 A 64.9
4 Valea lui Drag 62 R, 63 A, 63 B, 63 C, 63 D, 63 E 10.7
5 Pârâul Satului 65 D, 66C, 67 G, 67H, 68 A, 68 C, 70 C, 71 G, 71 H, 71 J, 71 K, 72 F 57.1
TOTAL 161.4
Sediul Ocolului Silvic Stoiceni se află în comuna Galicea iar gara cea mai
apropiată este gara Băbeni.

1.3. Administrarea fondului forestier

Administrarea fondului forestier în suprafaţă de 161.4 ha este asigurată de Regia
Naţională a Pădurilor - Romsilva, prin Ocolul Silvic Stoiceni, din cadrul Direcţiei Silvice
Râmnicu Vâlcea, în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia
mediului.

2. Organizarea Teritoriului
2.1. Constituirea uinitatii de productie
Aceasta unitate de productie s-a constituit potrivit temei de proiectare la 25
februarie 2020 in scop didactic, in vederea alcatuirii proiectului de amenajare, s-au
luat in studiu 180.3 ha UP II Budesti.
La actuala amenajare această unitate de producţie păstrează numărul,
denumirea şi limitele teritoriale de la amenajarea precedentă.

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

La vechea amenajare, unitataea de gospodarire este constituita din 74 de parcele,
respective 281 de subparcele. La cea noua este alcatuita din 18 parcele si 31 de
subparcele.

Limitele parcelare au fost materializate de către personalul ocolului silvic cu marcaj

standardizat. Subparcelarul a fost delimitat şi materializat sub îndrumarea inginerului
proiectant. Precizam faptul ca sa tinut cont de vechea numerotare a parcelelor.
 2.2. Marimea parcelelor si subparcelelor
Suprafaţa maximă, medie şi minimă a parcelarului şi subparcelarului este redată în
tabelul urmator.

Parcelar Subarcelar
Anul
Suprafat Nr. de Supafata ha Supafata ha
amenajamentul
a ha parcel mini maxi Nr. maxi
ui medie minim medie
e m m m
2007 1253,1 74 0.6 16.9 44.6 281 0.1 4.4 31.3
2020 180.3 18 0.8 10.61 23.2 31 0.5 5.82 23.2
Intabelul de mai sus se poate observa ca suprafetele atat maxime si minime ale
parcelarului si subparcelarului difera de la vechea la noua amenajare, intrucat numarul
acestora a fost restrans. Astfel suprafata maxima a parcelei, in noua amenajare, se
inregistreaza in parcela numarul 91 iar cea minima in parcela 20. Suprafata maxima a
subparcelei se inregistreaza in U.A. 91A iar cea minima in 68C.

In arboretele aparţinând Unităţii de producţie II Budeşti sunt amplasate un număr de

52 borne din piatra cioplita numerotarea este discontinua datorita aplicarii legilor funciare.

2.3. Corespondenta intre parcelarul si subparcelarul din

amenajamentul precedent si cel actual
Amenajament intocmit in anul
2007 2020 2007 2020 2007 2020
20 E 20 E 66 F 66 F 72 F 72 F
33B 33B 67 G 67 G 74 A 74 A
62 R 62 R 67 H 67 H 74 C 74 C
63 A 63 A 68 A 68 A 74 E 74 E
63 B 63 B 68 C 68 C 75 A 75 A
63 C 63 C 70 C 70 C 75 B 75 B
63 D 63 D 71 G 71 G 88 B 88 B
63 E 63 E 71 H 71 H 89 A 89 A
65 D 65 D 71 J 71 J 89 B 89 B
66 C 66 C 71 K 71 K 90 90
91 A 91 A
2.4. Planuri de baza

Scara Supra-faţa fondului

Nr. crt. Indicativul planului Parcele componente
planului forestier (ha)

0 1 2 3 4
1 L-35-97-D-c-4-I 1:5000 63%; 65%. 13.9
2 L-35-97-D-c-4-II 1:5000 33%; 62%; 63%; 7.7
3 L-35-97-D-c-4-III 1:5000 67%; 68%; 71%; 72. 15.55
62%; 65; 66: 67%; 68%; 70;
4 L-35-97-D-c-4-IV 1:5000 33
71%;
5 L-35-97-D-d-1-III 1:5000 20% 0.8
 6 L-35-97-D-d-I-IV 1:5000 74; 75. 27.9
7 L-35-97-D-d-3-I 1:5000 33% 2.35
8 L-35-97-D-d-3-III 1:5000 88; 89; 90; 91; 60.2
Total 161.4
2.5. Suprafata fondului forestier
Suprafata fondului forestier este de 161.4 ha. Ea s-a preluat in totalitate din
amenajamentul anterior. In amenajamentul anterior suprafata s-a determinat prin G.I.S..
Dupa folosinta fondul forestier cuprinde:
Nr. Simbol Categorie de folosinta Suprafata totala ha
1 P. Fondforestier total 161.4
1.1 P.D Terenuri acoperite cu padure 157.9
1.2 P.C Terenuri careservesc nevoilor de cultura -
1.3 P.S Terenur care servesc nevoilor de productie silvica -
1.4 P.A Terenur care servesc nevoilor de administratie forestiera -
1.5 P.I Terenuri afectate impaduririi 3.5
1.6 P.N Terenuri neproductive -
1.7 P.T Terenuri scoase temporal din functiune -
1.8 P.O Ocupatii si litigii -
2.6. Enclave: pe raza unitatii de prouctie si protective nu sunt enclave.
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea
în vigoare a amenajamentului expirat

3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de

anul 1948

Pădurile din U.P. II Budeşti, înainte de anul 1948 au aparţinut diverşilor particulari, fapt
demonstrat şi de numărul mare de enclave existente (36) care aparţin unor proprietari
particulari şi la data actualei amenajări.

Gospodărirea acestor păduri a fost deficitară mai ales la capitolul pază, practicându-se
tăierile în delict şi păşunatul abuziv.

În general s-a aplicat regimul crângului iar operaţiunile culturale s-au făcut pe
suprafeţe foarte mici.

Proprietarii particulari au exploatat masa lemnoasă în funcţie de necesităţi, contând pe

regenerarea din lăstari a suprafeţelor exploatate, fapt ce a dus la epuizarea cioatelor în urma
repetatelor regenerări din lăstari.

3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la

intrarea în vigoare a amenajamentului expirat

 În anul 1948 toate pădurile au trecut în proprietatea statului, creându-se condiţii pentru
gospodărirea unitară a acestora.

3.1.2.1. Evoluţia constituirii unităţii de producţie şi a bazelor de

amenajare

Evoluţia bazelor de amenajare adoptate pentru unitatea de producţie II Budeşti este

prezentată în tabelul 3.1.2.1.1.

Tabelul 3.1.2.1.1.
Subunităţi de Exploa-
A- Suprafaţa (ha) gospodărire tabilita-
nul Regim Compozi-
tea Ci-
a- Suprafaţa Trata-
me- Pădure clul ţia ţel
Vârsta
na- Denu- mentul
Totală exploa-
mire ha % tabilită- ţii
jării Total Gr.I (ani)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

T. progr.
protecţie
Codru 1553,6 79 Codru T. succes. 100
98
T comb.
196 2087,7 1958,1 27,5 -
6 T. refacere protecţie
Refacere 377,0 19 Crâng 20
T. substtit. 20
Necultivabil 27,5 2 Codru - - -

T. progres.
Conver- protecţie
1745,8 93 Codru T. succesi. 100
siune 98
197 2019,1 1872,4 1872,4 protecţie -
6 Crâng 115,2 6 Crâng T. crâng 25
salcâm 25
Protecţie 11,4 1 Codru - - -
absolută
T. progr.
Conver- protecţie
1764,8 94 Codru T. succes. 100
siune 97
T substiit.
40GO31FA
198 1901,7 1872,2 1872,2 protecţie 15TE6DR
6 Crâng 104,2 6 Crâng T. crâng 25 8DT
salcâm 25
Protecţie 3,2 - Codru - - -
absolută
 3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei

Reglementarea producţiei a avut evoluţia prezentată în tabelul 3.1.2.2.1.

Tabel 3.1.2.2.1.
Subunitatea de Indice de
Anul gospodărire Creşterea Indice de
Posibilitatea creştere
amena- indicatoare recoltare
Suprafaţa (m3/an) curentă
jării Denumire (m3/an) (m3/an/ha)
(ha) (m3/an/ha)

1 2 3 4 5 6 7
Codru 1553,6 5214 2570 1,7 5,4
Refacere 377,0 - 1300 3,4 5,5
1966
P. secund. - - 1940 1,0 -
Total 1910,6 5214 5810 2,0 5,4
Conversiune 1745,8 6110 1860 1,1 6,3
Crâng 115,2 - 240 2,1 6,5
1976 salcâm
P. secund. - - 1800 1,0 -
Total 1961,0 6110 3900 1,1 6,3
Conversiune 1764,8 6000 1136 0,6 6,4
Crâng 104,2 - 518 4,9 7,4
1986 salcâm
P. secund. - - 684 1,1 -
Total 1869,0 6000 2553 0,9 6,4

3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor

anterioare

Modul în care au fost respectate prevederile amenajamentelor anterioare este

prezentat în tabelul 3.1.2.3.1.
Tabelul 3.1.2.3.1.
Dece- Suprafaţa Volum
niul (ha/an) (mii m3)
Denumirea Specii utilizate
de
lucrărilor la împădurit
apli- Prevederi Realizări % Prevederi Realizări %
care
1 2 3 4 5 6 7 8 11
1986- Împăduriri + 87,6 26,6 30 - - - GO,SC, DT.
1995 completări
 Degajări 120,0 197,2 164 - - -
Curăţiri 242,0 442,1 183 710 2236 315
Rărituri 245,0 368,0 150 5130 7170 140
T. igienă 607,0 1007,3 166 3877 9406 243
P. principale 99,7 103,6 104 1654 1737 105

Din analiza datele prezentate în tabelul de mai sus se constată că prevederile

amenajamentelor nu au fost respectate.
Nerespectarea prevederilor amenajamentelor s-a reflectat în mod negativ asupra
structurii şi mărimii fondului forestier.

3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat

La amenajarea din 1996, în vederea gospodăririi raţionale a pădurilor unităţii de

producţie s-au constituit subunităţile de gospodărire şi s-au stabilit bazele de amenajare
prezentate în tabelul 3.2.1.

Tabelul 3.2.1.
Suprafaţa Subunităţi de
A- Exploata-
(ha) gospodărire
nul bilitatea Ci-
ame Compo- Trata- clul
Suprafaţa Regim Vârsta
-na- Pădure ziţia ţel mentul
Denu- exploata-
Totală
jării mire ha % bilităţii
Total Gr I

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1996 2000,1 1972,2 1972,2 „A” 1786,7 91 Codru 41GO30F T.succesive, De 100
A protecţie
Codru 9TE20DT T.progresive,
113
regulat T. rase (ref.,
subst.)
 „Q” 38GO28F De
A protecţie
Crâng 147,1 72 Crâng T. în crâng 30
7SC9TE
simplu
salcâm 18DT 30

„M” 40GO32F
38,4 2 Codru A - - -
Protecţie
8TE20DT
absolută

Reglementarea producţiei este prezentată în tabelul 3.2.2.

Tabelul 3.2.2.
Creştere Indice de
Subunitate de Posibi- Indice de
indica- creştere
gospodărire Arborete Arborete litatea recoltare
toare curentă
exploatabile preexploatabile
Anul (m3/an) (m3/an/ha)
(m3/an) (m3/an/ha)
ame-

naj.
S V V
Denu- Supraf.
S
mire (ha) (ha) (mc) (mc)
(ha)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

A 1786,7 89,3 17522 30,8 4935 4951 700 0,4 6,4

1996 Q 147,1 40,4 5225 89,6 7673 - 690 4,7 7,7

Total 1933,0 129,7 22747 120,4 12608 4951 1390 0,7 6,5

La această amenajare s-a constituit şi o subunitate de protecţie absolută în suprafaţă

de 38,4 ha, în care nu s-au prevăzut tăieri de conservare.

Prevederile şi realizările din perioada de aplicare a amenajamentului anterior sunt redate

sintetic în tabelul 3.2.3.
Tabelul 3.2.3.
Suprafaţa Volum Inten-
Dece-
(ha/an) (m3/an) Indici de sitatea
niul Specii
Denumirea recoltare inter-
de utilizate la
lucrărilor Preve- Reali- Pre- Reali- realizaţi venţii-
apli- % % împădurit
deri zări vederi zări (m3/an/ha) lor
care
(m3/ha)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Împăduriri +
3.2 1,8 56 - - - - -
completări
Degajări 5.2 3,4 65 - - - - -
1996- Curăţiri 26.8 21,1 79 197 126 64 0,1 6,0 GO, SC,
2005 DT.
Rărituri 21.2 18,1 85 490 344 70 0,2 19,0
T. igienă 1352.7 1129 83 1118 440 39 0,2 0,4
P. principale 9.4 3,5 37 1390 430 31 0,2 123,0
 Analizând date din tabelul 3.2.3, observăm că prevederile amenajamentului nu au fost
respectate. Nu au fost respectate prevederile la împăduriri datorită faptului că în cursul
deceniului, arboretele în care au fost propuse completări, şi-au închis starea de masiv. Nu au fost
respectate prevederile la rărituri, acest fapt având consecinţe negative asupra structurii şi
mărimii viitoare a fondului forestier, cunoscând importanţa acestor lucrări de îngrijire.
Posibilitatea de produse principale a fost recoltată în proporţie de 31%.
Dinamica procesului de regenerare naturală în deceniul 1996-2005 este prezentată în
tabelul 3.2.4.

Tabelul 3.2.4.
Elemente de caracterizare a arboretului şi a seminţişului utilizabil

Amenajamentul din 1997 Amenajamentul din 2007

Sem
inţiş
Su- Seminţiş
Arboret matur Arboret matur utili Trata-ment Nr
U.a. pra- utilizabil Su- zabi aplicat int
faţa pra- l
faţa
-ha-
Vâr- Supraf. (ha) Supraf.
Com- Con- Com- Vâr- Com- Con- Com-
sta pozi- sis- po- sta pozi- sis- pozi-
ţia ten-ţa ziţia ani ţia ten-ţa ţia
ani- ha % ha %

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

2
20E 0,8 100 10FA 0,6 10FA 0,2 0,8 120 10FA 0,6 10FA 0,2 30 P1 1
0

9FA 8FA 3 9FA 8FA

33B 4,7 105 0,7 1,4 4,7 115 0,6 1,4 30 P2 1
1CA 2DT 0 1CA 2DT

10G 5GO 2 7GO

33D 6,2 105 0,6 1,2 6,2 115 10GO 0,4 3,7 60 P3 1
O 5MJ 0 3DT

10G 5GO 3 10G

34D 7,7 105 0,7 2,3 7,7 115 10GO 0,5 3,9 50 P1 1
O 5CA 0 O

6FA 2
36A 2,8 110 0,7 10FA 0,6 Predat L 1/2000
4GO 0

8FA
1 8FA
40D 11,7 105 10FA 0,7 10FA 1,2 11,7 115 1GO 0,7 2,3 20 - -
0 2GO
1CA

2
Tot. 33,9 - - - - 6,9 31,1 - - - - 11,5 37 - -
0

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus, se observă că în urma aplicării
tratamentelor prevăzute prin amenajament, s-au obţinut regenerări bune, suprafaţa actuală a
seminţişului utilizabil crescând de la 6,9 ha în anul 1997, la 11,5 ha în prezent, deşi unele
arborete s-au predat în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.

3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor

 Până în anul 1948, prin gospodărirea pădurilor s-a urmărit, în primul rând, satisfacerea
necesităţilor de moment ale proprietarilor de păduri.
Trecerea tuturor pădurilor în proprietatea statului în anul 1948 a creat cadrul unei
gospodăriri unitare a acestora pe bază de amenajament. Cu toate acestea, prin măsurile
silvotehnice ce s-au aplicat nu s-a mers spre normalizarea fondului de producţie. La ora
actuală există excedent mare de arborete în clasele a II-a, a III-a şi a IV-a de vârstă şi deficit
în celelalte clase de vârstă, ceea ce are repercusiuni negative asupra procesului de
reglementare a producţiei lemnoase.
Analizând evoluţia bazelor de amenajare adoptate la amenajările anterioare, se
observă că acestea au fost reactualizate de la o etapă la alta în conformitate cu normele
tehnice în vigoare.
Nu s-a reuşit normalizarea fondului de producţie datorită următoarelor cauze:
- structura la nivelul anului 1948 era cu totul anormală;
- nerespectarea întocmai a prevederilor amenajamentelor anterioare;
- nerespectarea cerinţelor impuse de tăierile de îngrijire şi de tratamentele propuse
pentru recoltarea masei lemnoase.

Pentru viitor se impune respectarea cu stricteţe a tuturor prevederilor amenajamentului în

vederea normalizării treptate a structurii şi mărimii fondului forestier.

3.3.1. Evoluţia structurii pădurii

Impactul măsurilor silviculturale, aplicate de-a lungul timpului asupra câtorva elemente
definitorii ale structurii fondului forestier (S.U.P. „A”), este relevant în tabelele următoare.
Evoluţia claselor de vârstă: Tabel 3.3.1.1.

Suprafaţa Clase de vârstă (%)

Anul
amenajării (ha) I II III IV V VI
1 2 3 4 5 6 7 8

1997 1786,7 18 16 54 10 - 2

2007 1051,0 4 30 31 31 1 3

Evoluţia claselor de producţie: Tabel 3.3.1.2.

Suprafaţa Clase de producţie (%)

Anul amenajării (ha) II III IV
1 2 3 4 5

1997 1786,7 20 76 4

2007 1051,0 20 75 5

Evoluţia compoziţiei: Tabel 3.3.1.3.

Anul amenajării Suprafaţa Evoluţia compoziţiei (%)

 D
(ha) GO FA CA SC MO PLT PI TE DR
T

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1
2

1997 1786,7 48 27 17 3 2 1 1 - - 1

2007 1051,0 48 26 17 4 2 1 - - 1 1

Compoziţia – ţel (1997) 41 30 - - - - - 9 - 2

0

Evoluţia densităţii arboretelor: Tabel 3.3.1.4.

Suprafaţa Categorii de consistenţă (%)

Anul amenajării (ha) 0,1 – 0,3 0,4 – 0,6 0,7 – 1,0
1 2 3 4 5

1997 1786,7 - 1 99

2007 1051,0 1 1 98

Din analiza acestor tabele se observă că structura fondului forestier a fost şi a rămas
anormală datorită situaţiei structurii fondului forestier la nivelul anului 1948 şi a nerespectării
prevederilor amenajamentelor.

4. Studiul vegetatiei forestiere

4.1 Metode si procedee de culegere si prelucrare a datelor de teren
Culegerea si prelucrarea datelor din teren s-a facut in conformitate cu ‘’Normele tehnice
pentru amenajarea padurilor’’. Modificarile de subparcelat si parcelar s-au măsurat folosind
sistemul GPS. datele despre staţiune şi vegetaţie s-au cules prin observaţii şi măsurători,
informaţiile înregistrându-se în formulare tipizate. Tipurile de sol, de staţiune şi tipurile de
pădure s-au preluat din amenajamentul anterior după ce au fost verificate în teren; tipurile
de staţiune au fost identificate după tipologia staţională (Chiriţă C., 1977) iar tipurile de
pădure după tipologia pădurilor (Paşcovschi S. şi Leandru V., 1958); tipurile de sol au fost
verificate prin profile de control efectuate în fiecare unitate amenajistică.
Altitudinea s-a preluat la birou de pe planuri cu curbe de nivel. Caracteristicile biometrice
ale elementelor de arboret precum şi alte caracteristici structurale ale arboretelor s-au
determinat în suprafeţe de probă/sondaje. Clasa de producţie a arboretelor s-a stabilit în
funcţie de vârstă, înălţimea lor medie şi provenienţă. Volumul arboretelor exploatabile s-a
determinat prin inventarieri statistice şi integrale. Datele s-au prelucrat manual/cu ajutorul
computerului.

4.2 Cadrul natural specific unitatii de productie

4.2.1 Conditii geologice
Din punct de vedere geologic, teritoriul unităţii de producţie aparţine quaternarului,
respectiv epocilor pleistocen şi holocen.
 Pleistocenul este reprezentat prin două etaje şi anume:
- Pleistocenul inferior este constituit din două orizonturi cunoscute sub denumirea de
„strate de Cândeşti”. Stratul superior este alcătuit din nisipuri grosiere şi pietrişuri.
- Pleistocenul mediu este constituit din depozite lőessoide dispuse peste straturile de
Cândeşti. Aceste straturi sunt alcătuite din şisturi argiloase, argile prăfoase şi prafuri
nisipoase în masa cărora apar elemente grosiere (pietrişuri).
Materialele cu textura mai fină predomină pe platouri şi pe versanţii superiori slab
înclinaţi.
Datorită substratului format din roci vulnerabile la eroziune, apar, pe alocuri, procese
de ravenare şi depozite coluvionare.

4.2.2 Conditii geomorfologice

Geomorfologic, teritoriul unităţii de producţie ocupă zona piemontană din estul râului
Olt, fiind alcătuită din nisipuri grosiere şi pietrişuri, iar unitatea geomorfologică
predominantă este versantul ondulat.
Altitudinea minimă este 240 m (u.a. 67A), iar cea maximă este 560 m (u.a. 17C),
altitudinea medie fiind de 396 m.
Relieful este puternic influenţat de substrat şi de reţeaua hidrologică, prezentând o
fragmentare mijlocie cu versanţi slab până la moderat înclinaţi, local chiar repezi.
Pe categorii de înclinare situaţia se prezintă astfel:-
- înclinări mai mici de 16 grade – 198,6 ha (16%);
- înclinări de 16 – 30 grade – 1036,3 ha (83%);
- înclinări de 31 – 40 grade – 18,2 ha (1%).
Înclinarea medie şi cea mai frecventă este de 20 grade.
În funcţie de expoziţie, repartiţia suprafeţelor se prezintă astfel:
- expoziţie însorită - 275,3 ha (22%);
- expoziţie parţial însorită - 601,6 ha (48%);
- expoziţie umbrită - 376,2 ha (30%).
4.2.3 Conditii hidrologice
Unitatea de producţie este srăbătută de următorii afluenţi mai impottanţi ai râului Olt:
pârâul Sâmnic cu afluenţii săi (Valea lui Copaci, Pârâul Rău, Valea lui Man), Valea Berzei,
Valea Aninoasa, Valea lui Drag, Valea Satului. Regimul hidrologic al acestor ape este în
general constant dar la oscilaţii ale precipitaţiilor, văile au un pronunţat caracter torenţial.În
vederea diminuării eroziunii solului, pe raza unităţii de producţie au fost efectuate lucrări de
corectare a torenţilor. De asemenea au fost efectuate lucrări de împăduriri pe taluzurile
rezultate în urma lucrărilor menţionate mai sus, cât şi plantaţii în aliniament de-a lungul
pâraielor.
4.2.4 Conditii climatice
Pentru studierea climatologică a regiunii s-au analizat datele climatice înregistrate la
staţiile meteorologice din Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani.
Clima specifică este de tip continental, cu temperaturi ridicate vara şi cu geruri uscate
iarna.
Luna cu temperatura medie cea mai scăzută este ianuarie cu – 24 grade Celsiu, iar cea
cu temperatura medie cea mai ridicată este iulie cu 21,3 grade Celsius, temperatura medie
anuală fiind de 10,6 grade Celsius. Numărul zilelor cu temperatura medie peste 0 grade
Celsius este destul de mare (303 zile) iar perioada de vegetaţie depăşeşte 6 luni.
 Data medie a primului înghet este 11 octombrie, iar a ultimului îngheţ este 21 aprilie.
Acest fapt are implicaţii directe asupra dezvoltării normale a vegetaţiei forestiere în sensul
că, primăvara, vegetaţia forestieră nu este afectată de îngheţurile târzii iar toamna,
îngheturile timpurii nu afectează creştarea anuală a vegetaţiei forestiere, aceasta având
timp să se lignifice.
Din punct de vedere termic climatul unităţii de producţie este favorabil gorunetelor,
făgetelor şi amestecului dintre acestea.
Luna cu precipitaţii medii cele mai reduse este februarie cu 36,5 mm, iar cea cu
precipitaţiile medii cele mai ridicate este iunie cu 99,1 mm. Precipitaţiile medii anuale sunt
de 707,3 mm.
Vânturile predominante care bat în această zonă sunt cele din sud (cu o frecvenţă de
22%) şi cele din nord (17%) şi nord-vest (17%). Aceste vânturi, prin intensitatea şi durata lor,
nu aduc prejudicii fondului forestier.
După Kőppen, teritoriul U. P. este situat în totalitate în regiunea climatică D.F.b.x.,
climă ce corespunde subcarpaţilor sudici.
Din cele prezentate reiese că, din punct de vedere climatologic, în teritoriul studiat
există condiţii climatice favorabile dezvoltării normale pentru vegetaţia forestieră (GO, GÂ,
CE, FA, DT).
Studiul climatologic aprofundat este prezentat în studiul general pe ocol.
Valoarea indicilor de ariditate anuală de Martone plasează unitatea de producţie în
etajul fitoclimatic - F.D.3 – etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto – făgete.

4.3 Soluri
Nr. Clasa de Tipul de sol Subtipul de sol Codul Succesiunea Suprafaţa
soluri orizonturilor ha %
1 2 3 4 5 6 7 8
1 Argiluvisoluri Brun luvic tipic 2401 Ao-El-Bt-C 126.6 78%

2 pseudogleizat 2407 Ao-Elw-Btw-C 1.8 1%

Total clasă 128.4 80%

4 Cambisoluri Brun tipic 3101 Ao-Bv-C 33 20%
eumezobazic

Total clasă 33 20%

TOTAL U. P. 161.4 100

Din cele prezentate în tabelul de mai sus se constată că cele mai răspândite subtipuri de
sol pe teritoriul unităţii de producţie sunt: brun luvic tipic – 126.6 ha (78%) şi brun
eumezobazic tipic – 33 ha (20%).
Solurile brune luvice:
Elemente de diagnoză. Orizont Bt având orice culoare; orizont El.
 Răspândire. Solurile brune luvice sunt răspândite în acelaşi areal cu solurile brune
eumezobazice, pe versanţi cu înclinare slabă la moderată.

Solurile brune eumezobazice:

Elemente de diagnoză. Orizont Bv (cambic) cu grad de saturaţie în baze ≥55%, având
culori mai galbene decât 5YR cel puţin în partea superioară cu valori şi crome ≥3,5 la
materialul în stare umedă cel puţin în interiorul elementelor structurale.
Răspândire. Solurile brune eumezobazice se întâlnesc pe versanţi moderat înclinaţi.
Precizam ca aceste soluri sunt descriese in amanunt in literature de specialitate.

4.4 Tipuri de statiune

Teritoriul unitatii se incadreaza intr-un singur etaj de vegetatie si anume F.D.3.

Din analiza datelor prezentate în tabelul urmator se constată că cele mai răspândite
tipuri de staţiuni pe teritoriul unităţii de producţie sunt 5.2.4.2. „Deluros de făgete Bm, brun
edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum” pe 98.4 ha (56%) şi 5.1.4.0. „Deluros de gorunete Bm,
podzolit afic mijlociu, cu graminee mezoxerofite ± Luzula” pe 74 ha (42%).

Nr. Tipul de staţiune Suprafaţa Categoria de Tipul

crt. bonitate
(ha) şi subtipul de
sol
Codul Diagnoză ha % Sup Mijl. Infer. -
0 1 2 3 4 6 7 8 9
Deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete – F.D.3
1 5.1.4.0. Deluros de gorunete Bm, podzolit 55.1 35% - 55.1 - Brun luvic
edafic mijlociu, cu graminee tipic
mezoxerofite ± Luzula.
2 5.1.4.2. Deluros de gorunete Bm, podzolit 1.8 1% - 1.8 - Brun luvic
pseudogleizat, cu Carex pilosa. pseudogleizat

3 5.1.5.3. Deluros de gorunete Bs, brun 2.6 1% 2.6 - - Brun eume-

edafic mare cu Asarum-Stellaria. zobazic tipic

4 5.2.4.2. Deluros de făgete Bm, brun edafic 98.4 63% - 98.4 - Brun luvic
mijlociu, cu Asperula – Asarum. tipic, brun
eumezobazic
tipic
Total etaj 157.9 100 2.6 155.3 - -
TOTAL U.P. ha 157.9 100 2.6 155.3 - -
 % 100 - 2 98 - -

4.5 Tipuri de padure

Evidenta tipurilor de padure
Nr. Tip Tip de pădure Suprafaţa Productivitatea naturală
crt.
de (ha)
staţiune
Codul Diagnoză ha % Sup. Mijl. Infer.
0 1 2 3 4 5   6 7
1 5.1.4.0. 513.1. Gorunet de coastă cu 55.1 35% - 54 1.1
graminee şi Luzula
luzuloides (m).
2 5.1.4.2. 514.1. Gorunet de platou cu 1.8 1% - 1.8 -
sol greu (m).
3 5.1.5.3. 511.1. Gorunet normal cu 2.6 1% 2.6 - -
floră de mull (s).
4 421.2. Făget de deal pe soluri 7.9 5% - 7.9 -
schelete cu floră de
mull (m).
5 5.2.4.2. 432.1. Făgeto-cărpinet cu 90.5 58% - 90.5 -
Carex pilosa (m).
TOTAL U.P. ha 157.9 100 2.6 154.2 1.1

% 100 - 2 97 1

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se observă că cele mai întâlnite
tipuri de păduri pe teritoriul unităţii de producţie sunt: 513.1 „ Făgeto-cărpinet cu Carex
pilosa (m)” pe 90.5 ha (58%), 421.2 şi 432.1 „ Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula
luzuloides (m).” pe 74 ha (35%).
Formatii forestiere si caracterul actual al arboretelor
 Caracterul actual al arboretelor

Formaţia parţial derivate de prod.

natural fundam. de prod. .... artificiale de productivitate ... total subpro- tânăr nedefi- terenuri
forestieră ... Total
ductive nite goale
inf.
sup. mijl. sup. mijl. inf. sup.+mijl. inf. derivate
71K
4.2. Făgete 71G
pure de 33B
dealuri
20E
7.9 7.9
89B 91A 89A 90
74A 88B 63B
4.3.Făgete 71H 74C
amestecate 66F 74E
63C
34 34.1 8.8 13.6 90.5
71J 75A 63A
70C 75B
68C 72F
68B
67G
67H
65D
63D
66C 63E
2.6 50 5.8 1.1 3.5 63
Total 2.6 89.3 39.9 1.1 8.8 13.6 3.5 161.4
TOTAl 94.5 41 8.8 13.6 3.5 161.4

In cuprinsul unitatii de productie si protectie Budesti, tipurile natural de padure intalnite

se incadreaza in in 3 tipuri de formatii forestiere:
-Fagete pure de dealuri: 7.9 ha-4%
-Fagete amestecate: 90.5 ha-50%
-Gorunete pure: 63 ha-46%
Pentru aceasta unitate de productie si protective speciile principale de baza sunt fagul si
gorunul. Cele mai representative arborete sunt cele natural fudamentale de productivitate
mijlocie 94.5 ha si cele artificiale de productivitate mijlocie 39.9 ha.
Ca si in present, in viitor, reglementarea procesului de productie si protective va fi
orentata pe mentinerea si promovarea speciilor care intra in actiunea principalelor
formatiuni forestiere.

4.6 Arborete slab productive si provizorii

Arboretele slab productive reprezinta un procent de 13% din suprafata unitatii de
productie si protectie din care cele mai representative sunt cele total derivate cu un procent
de 7%, urmate de cele parţial derivate de productivitate inferioară cu 5% si de cele artificiale
de productivitate inferioară cu doar 1%.
Suprafaţă,
Nr. crt. Caracter actual Unităţi amenajistice
ha
1 Natural fundamentale de productivitate inferioară _ _
2 Artificiale de productivitate inferioară 63A 1.1
3 Subproductive _ _
4 Parţial derivate de productivitate inferioară _ _
5 Total derivate 90, 63B 13.6
Total 3 14.7
4.7 Structura si marimea fondului de productie
Elemente din descrierea parcelara Volum pe specii, m³ Suprafaţă / Suprafaţă efectivă (redusă cu consistenţă), ha Categorii de consistenţă Creştere
Clasa de varsta u.a DT( DT, CA, FR,
Supraf, ha Creştere,m³ Volum GO DR MO FA ST DM(TEP, PLT) 0,5- 0,7- 0,9- curentă
Vârsta Specia Prop. CLP k MO DR GO ST FA DT DM JU,SC,STR) Total ≤0,4
total/UA II III IV III III III III III IV III IV 0,6 0,8 1,0 totală

63 A 1.1 4 10 GO 8 4 0.72 31 31 0.88

DM 2 3 0.18 14 14 0.22
TOTAL 4 0.9 45 0.88 0.22 1.1 1.1 4.4
0.79 0.19 0.98
FA 5 3 0.4 21 21 0.8
MO 2 3 0.16 18 18 0.32
71 G 1.6 3.9 15 DT 1 3 0.08 3 3 0.16
DM 1 3 0.08 5 5 0.16
GO 1 3 0.08 5 5 0.16
TOTAL 3 0.8 52 0.16 0.32 0.8 0.16 0.16 1.6 1.6 6.24
I(1-20) ani 0.13 0.26 0.64 0.13 0.13 1.29
GO 6 3 0.54 17 17 0.48
72F 0.8 4.7 15
ST 4 3 0.36 11 11 0.32
TOTAL 3 0.9 28 0.48 0.32 0.8 0.8 3.76
0.43 0.29 0.72
74 C 4.5 4.3 10 SC 10 3 0.8 14 14 4.5
TOTAL 0.8 14 4.5 4.5 4.5 19.3
3.6 3.6
88 B 4.4 5.8 10 SC 10 3 0.8 44 44 4.4
TOTAL 3 0.8 44 4.4 4.4 4.4 25.52
3.52 3.52
12.4 18 53 11 21 61 19 0.64 0.88 0.32 0.8 0.32 9.06 0.16 0.22 11.3 10.5 1.9 59.22
I
0.56 0.79 0.26 0.64 0.29 7.25 0.13 0.19 10.23
CA 6 3 0.48 42 42 0.72
63 B 1.2 7.9 25 SC 2 3 0.16 12 12 0.24
DR 2 3 0.16 19 19
TOTAL 3 0.8 73 0.24 0.96 1.2 1.2 9.48
0.19 0.77 0.96
SC 5 3 0.4 104 104 1
74 E 2 6.9 25 CA 4 4 0.32 48 48 0.8
SC 1 3 0.08 18 18 0.2
TOTAL 0.8 170 1.2 0.8 2 2 13.8
0.96 0.64 1.6
SC 8 3 0.64 336 336 2.32
75 A 2.9 2.2 30
CA 2 4 0.16 46 46 0.58
TOTAL 3 0.8 382 2.32 0.58 2.9 2.9 6.38
1.86 0.46 2.32
SC 6 4 0.48 154 154 1.26
75 B 2.1 6.1 35 GO 3 3 0.24 57 57 0.63
CA 1 4 0.08 15 15 0.21
TOTAL 3 0.8 236 0.63 1.47 2.1 2.1 12.81
0.5 1.18 1.68
CA 6 3 0.54 484 484 5.28
II(21-40)
89 A 8.8 8.2 30 GO 3 3 0.27 264 264 2.64
SC 1 3 0.09 132 132 0.88
TOTAL 3 0.9 880 2.64 6.16 8.8 8.8 72.16
2.38 5.54 7.92
CA 5 3 0.4 536 536 5.7
89 B 11.4 7.7 35 FA 4 3 0.32 445 445 4.56
SC 1 3 0.08 182 182 1.14
TOTAL 3 0.8 1163 4.56 6.84 11.4 11.4 87.78
3.65 5.47 9.12
CA 4 3 0.32 397 397 4.96
SC 3 3 0.24 533 533 3.72
90 12.4 7.5 30 GO 1 3 0.08 112 112 1.24
FA 1 3 0.08 99 99 1.24
PLT 1 3 0.08 99 99 1.24
TOTAL 3 0.8 1240 1.24 1.24 8.68 1.24 12.4 12.4 93
0.99 0.99 6.94 0.99 9.91
SC 9 3 0.63 2645 2645 20.88
91 A 23.2 1.7 30
CA 1 3 0.07 162 162 2.32
TOTAL 3 7 2807 23.2 23.2 23.2 39.44
16.24 16.4
64 19 433 544 5846 99 4.51 0.24 5.8 49.36 2.85 1.24 64 55.2 8.8 334.85
II
3.87 0.19 4.64 37.78 2.28 0.99 49.91
GO 7 3 0.56 105 105 0.7
67 G 1 5.6 50
CA 3 4 0.24 40 40 0.3
TOTAL 3 0.8 145 0.7 0.3 1 1 5.6
0.56 0.24 0.8
GO 7 3 0.56 126 126 0.84
67 H 1.2 5.6 50
CA 3 4 0.24 48 48 0.36
TOTAL 3 0.8 174 0.84 0.36 1.2 1.2 6.72
0.67 0.29 0.96
GO 2 3 0.16 27 27 0.1
68 C 0.5 4.6 60
GO 8 3 0.64 75 75 0.4
TOTAL 3 0.8 102 0.5 0.5 0.5 2.3
0.4 0.4
GO 9 3 0.72 252 252 1.35
70 C 1.5 5 60
CA 1 4 0.08 24 24 0.15
TOTAL 3 0.8 276 1.35 0.15 1.5 1.5 7.5
1.08 0.12 1.2
CA 4 3 0.32 135 135 0.72
III(41-60)
FA 3 3 0.24 133 133 0.54
71H 1.8 7 60
GO 1 2 0.08 45 45 0.18
CA 2 3 0.16 47 47 0.36
TOTAL 3 0.8 360 0.18 0.54 1.08 1.8 1.8 12.6
0.14 0.43 0.86 1.43
71 J 1.4 4.3 60 GO 10 3 0.7 252 252 1.4
TOTAL 0.7 0.7 252 1.4 1.4 1.4 6.02
0.98 0.98
FA 2 3 0.14 59 59 0.16
71 K 0.8 6.4 60
FA 8 3 0.56 138 138 0.64
TOTAL 3 0.7 197 0.8 0.8 0.8 5.12
0.56 0.56
FA 4 3 0.36 1050 1050 6.56
74 A 16.4 7.8 45 CA 4 4 0.36 869 869 6.56
GO 2 2 0.18 623 623 3.28
TOTAL 3 0.9 2542 3.28 6.56 6.56 16.4 16.4 127.92
2.95 5.9 5.9 14.75
24.6 1505 1380 1163 3.46 4.79 7.9 1.08 7.37 24.6 24.6 173.78
III
3.09 3.69 6.89 0.86 6.55 21.08
FA 5 3 0.4 306 306 1.15
63 C 2.3 6.4 70 CA 3 3 0.24 129 129 0.69
GO 2 2 0.16 124 124 0.46
TOTAL 3 0.8 559 0.46 1.15 0.69 2.3 2.3 14.72
0.37 0.92 0.55 1.84
63 D 1.6 4.1 65 GO 10 3 0.7 288 288 1.6
TOTAL 3 0.7 288 1.6 1.6 1.6 6.56
1.12 1.12
65 D 20.6 4.3 70 GO 10 3 0.8 4656 4656 20.6
TOTAL 3 0.8 4656 20.6 20.6 20.6 88.58
16.48 16.48
IV(61-80)
66 C 2.6 5.4 70 GO 10 2 0.8 588 588 2.6
TOTAL 2 0.8 588 2.6 2.6 2.6 14.04
2.08 2.08
FA 5 3 0.4 300 300 1.05
66 F 2.1 6.4 70 CA 3 3 0.24 128 128 0.63
GO 2 2 0.16 113 113 0.42
TOTAL 3 0.8 541 0.42 1.05 0.63 2.1 2.1 13.44
0.34 0.84 0.5 1.68
68 A 21.2 4.6 65 GO 10 3 0.8 4376 4376 21.2
TOTAL 3 0.8 4376 21.2 21.2 21.2 97.52
16.96 16.96
50.4 10145 606 257 3.48 43.4 2.2 1.32 50.4 50.4 234.86
IV
2.79 34.56 1.76 1.05 40.16
GO 6 3 0.42 141 141 0.6
63 E 1 3.2 90
GO 4 3 0.38 72 72 0.4
V(81-100)
TOTAL 3 0.7 231 1 1 1 3.2
0.7 0.7
1 231 1 1 1 3.2
V
0.7 0.7
FA 5 3 0.3 127 127 0.4
20 E 0.8 4.3 120 FA 3 3 0.18 59 59 0.24
FA 2 3 0.12 12 12 0.16
TOTAL 3 0.6 198 0.8 0.8 0.8 3.44
VI(101-120) 0.48 0.48
FA 9 3 0.54 1114 1114 4.23
33 B 4.7 3.1 115
CA 1 3 0.06 99 99 0.47
TOTAL 3 0.6 1213 4.23 0.47 4.7 4.7 14.57
2.54 0.28 2.82
5.5 1312 99 5.03 0.47 5.5 5.5 18.01
VI
3.02 0.28 3.3
157.9 18 19 12367 11 3863 7426 118 6.94 54.34 0.88 0.24 0.32 21.73 0.32 61.29 10.22 1.4 0.22 156.8 0 5.5 141.7 10.7 823.92
TOTAL CLASE
5.88 43.38 0.79 0.19 0.26 16.95 0.29 47.22 8.83 1.12 0.19 125.38

4.7.2 Evidenţa structurii fondului de producţie specii, clase de vârstă şi clase de

producţie
 Clasă de vârstă (ha) Clasă de productie (ha)
Specie
I II III IV V VII Total II III IV Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
GO 1.52 4.51 8.25 46.88 1 62.16 6.94 54.34 0.88 62.16
ST 0.32 0.32 0.32 0.32
FA 0.8 5.8 7.9 2.2 5.03 21.73 21.73 21.73
DM 0.38 1.24 1.62 1.4 0.22 1.62
DT 9.06 52.21 8.45 1.32 0.47 71.51 61.29 10.22 71.51
MO 0.32 0.32 0.32 0.32
DR 0.24 0.24 0.24 0.24
Total, ha 12.4 64 24.6 50.4 1 5.5 157.9 6.94 139.64 11.32 157.9
Total, % 8% 41% 16% 32% 1% 3% 100% 5% 88% 7% 100%

4.7.3 Mărimea fondului de producţie

Clasă de vârstă (m3) Total

Specie
I II III IV V VII
4.7.4 Indicatori
1 de
2 caracterizare
3 a fondului
4 de producţie
5 6 7 8
GO 53 433 1505 10145 231 12367
ST 11 11
FA 21 544 1380 606 1312 3863
Specie
Denumire
DM 19 99 TOTAL
118
GO ST FA DM DT MO DR
DT
Compoziţie, %
61 39
5846 14
1163 1
257 45
99 7426
100
MO de producţie2.9
Clasă medie 18 3 3 3.1 3.1 3 3 183.1
DR
Consistenţă medie 0.81 19
0.9 0.78 0.81 0.78 0.81 0.79 19
0.85
TOTAL, 3 m3 183 6941 4048 11008 231 1411 23822
Volum, m 12367 11 3863 118 7426 18 19 39887
Volum, m3/ha 199 34 178 73 104 56 79 594
3
Creştere curentă, m /an 823.92
Creştere, m3/an/ha 5.2
Vârsta medie 47

Grafice. Pe baza informaţiilor din cele 4 tabele s-au realizat urmatoarele

Fig. 1 Structura fondului de Fig. 2 Structura fondului de

70
productie pe clasede varsta productie pe specii
60
50%
50 45%
40%
40 35%
30 30%
25%
20 20%
10 15%
10%
0 5%
I II III IV V VI 0%
GO ST FA DM DT MO DR
Casa de varsta Series2 Specie

grafice:
 4.8 Arborete afectate de factori destabilizatori
Factorii destabilizatori şi limitativi care au acţionat asupra arboretelor din unitatea
de producţie II Budeşti sunt prezentaţi în subcapitolul 4.8.1.

Fig.3 Structura fondului de Fig. 4 Structura fondului

productie pe clase de productie
de productie pe categorii
100%
90%
de consistenta
80% 88% ≤0,4
70% 7% 3%
0,5-0.6
60%
50% 0,7-0.8
40% 0,9-1.0
30%
20%
10%
0% 5% 7%
II III IV
Clasa de productie
90%

Factor destabilizator Arborete afectate Suprafaţă afectată pe grade de vatamare ..

Intensitate slabă moderată puternică foarte
suprafaţa
denumire simbol U.A puternică
U.A -10% -20% -40% 70%)
63C,66F,
T2 moderată 7   1.4    
71H, 71K
Tulpini
nesanatoase 63D, 65D,
Fig.T35 Structura
moderată fondului
66C, 68Ade productie
49.4 pe specii
  si14.82
clase de    
68C, 70C, 71J
productie
63D, 63E,
70 65D, 66C,
Uscare U1 slabă 66.8 6.68      
68A, 68C,
60 70C, 71J, 74A
Total 123.2 6.68 16.22    
50

40

30

20

10

0
GO ST FA DM DT MO DR

II III IV
 4.9. Concluzii
Din cele prezentate în subcapitolele anterioare, se desprinde concluzia că factorii
staţionali sunt, în general favorabili pentru biocenozele forestiere locale. Speciile cele mai
favorabile sunt gorunul şi fagul.
Factorii destabilizatorii sunt reprezentaţi de uscarea anormală de intensitate scăzută.
Diferenţe
Bonitate a staţiunilor Productivitatea arboretelor
(ha)
Supra-faţa Suprafaţa
Categoria % Categoria Caracterul actual + -
(ha) ha %
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Natural fundamental
de productivitate 2.6 100% - -
superioară
Superioară
Parţial derivat de
productivitate - - - -
superioară
Total derivat de
Superioară 2.6 2% - - - -
productivitate mijlocie
Mijlocie
Artificial de
- - - -
productivitate mijlocie
Artificial de
Inferioară productivitate - - - -
inferioară
Total 2.6 - -
Natural fundamental
de productivitate 91.9 59% - -
mijlocie
Parţial derivat de
39.9 26% - -
Mijlocie productivitate mijlocie
Total derivate de
13.6 9% - -
productivitate mijlocie
Artificial de
8.8 6% - -
Mijlocie 155.3 98% productivitate mijlocie
Subproductiv - -
Parţial derivat de
productivitate - - - -
Inferioară inferioară
Artificial de
productivitate 1.1 1% - 1.1
inferioară
Total 155.3 - 1.1
ha 157.9 100% - 1%
Total U.P. 157.9 100 Total U.P.
% 100 - - 100

Din datele prezentate în acest tabel se constată că potenţialul silvoproductiv oferit de

staţiuni nu este valorificat în totalitate de vegetaţia forestieră. La actuala amenajare s-au
identificat 1.1 ha, suprafaţă ocupată de arborete care nu valorifică în mod corespunzător
potenţialul silvoproductiv oferit de staţiuni, acestea sunt cele artificiale de productivitate
inferioară, rezultate în urma unei gospodăriri necorespunzătoare.

5. STABILIREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE, SOCIALE ŞI ECONOMICE

ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE

5.1.1. Obiective social-economice şi ecologice

Obiectivele economice vizeaza produsele lenoase si nelemnoase ale padurii,
dar si efectele de protective ale acesteia.
Obiectivele ecologice atribuite padurii trebuie sa contribuie la imbunatatirea
standardului de viata al omului, la satisfacerea trebuintelor sale in marea lor
varietate, mergand pana la consevarea si ameliorarea starii sale de sanatate.
Obiectivele determina telurile de productie si protectie urmarite a se realiza prin
gospodarirea fiecarei subunitati constituite.
Astfel pentru arboretele din unitatea in studiu se vor urmatoarele teluri de
protectie:
-a apelor: - malurile râului Topolog;
 - bazinetele torenţiale de pe teritoriul U. P.
şi, în secundar, ţeluri de producţie. Aceste ţeluri se prezintă în tabelul urmator:

Clasa de
Nr. Speci Provenieţ
producţi Sortiment-ţel, denumire ds, cm
crt. a ă
e
foarte gros şi gros; cherestea calitate
II >24
superioară, furnire
1 GO săm.
III gros; cherestea >20
IV mijlociu şi gros; celuloză, construcţii şi cherestea >16
foarte gros; cherestea de calitate superioară şi
2 FA săm. III >24
derulaj
III gros; cherestea >24
3 CA săm.
IV mijlociu şi subţire, construcţii şi cherestea >12
4 SC last. III gros si mijlociu, cherestea >20

5.1.2. Functiile padurii

Nr. Tip Suprafaţa,
Funcţie prioritară, denumire simbol
crt. funcţional ha
Păduri de pe versanţi pârâului Doftana şi ai
afluenţilor acestuia care alimentează lacul de
1 acumulare Tărlung 1.1.C IV 6
Păduri destinate să producă în principal arbori groşi
2 de calitate superiaoră pentru cherestea 2.1.B VI 155.4
Total       161.4
In acest proiect, padurile vor fi gospodarite in unitatea de gospodarire S.U.P. A (codru
regulat, sortimente obisnuite in vederea producerii de cherestea, constructii si alte utilizari)
pe suprafaţa de 121.98 ha (făgete, gorunete, goruneto – făgete) si S.U.P. Q crâng simplu cu
salcâm, pe o suprafaţă de 39.42 ha.

5.2 Stabilirea bazelor de amenajare

5.2.1 Regimul
Tinand cont de obiectivele economico-sociale stabilite, de necesitatea folosirii cat
mai corespunzatoare a capacitatii de productie a padurilor, de cerintele ecologice ale
speciilor corespunzatoare tipurilor natural fundamentale de padure, de compozitia actuala
si de perspectiva arboretelor. Pentru proiectul de studiu didactic s-a adoptat doua regime si
anume regimul crangului pe o suprafata insumata de 39.42 ha, acoperita cu salcam, si
regimul codrului pe o suprafata de 121.98 ha.

5.2.2 Exploatabilitatea
Exploatabilitatea reprezinta starea de maxima eficacitate functionala, la care un
arboret exploatabil in raport cu telurile de gospodarire urmarite. Exploatabilitatea defineste
structura arboretelor sub raport dimensional si se exprima prin varsta exploatablitatii in
cazul structurilor de codru regulat. Pentru arboretele condu-se in codru regulat s-a adoptat
exploatabilitatea tehnica din grupa a II-a functionala.
Vârstele exploatabilităţii tehnice pentru pădurile
cu funcţii de producţie şi protecţie gospodărite în codru regulat

Clasa de producţie
I II III IV V
Sortiment principal
– rezonanţă – rezonanţă
– rezonanţă şi claviatură
Specia şi claviatură şi claviatură
(răşinoase);
– celuloză;
(răşinoase); (răşinoase);
– construcţii
cherestea – furnire cherestea – furnire cherestea – furnire cherestea şi alte şi alte
sortimente
(foioase) (foioase) (foioase) sortimente
Fag 120 140 – 150 120 140 – 150 110 140 – 150 100 100 (90)

Gorun din
140 160 – 200 130 160 – 200 120 160- – 200 120 120 (110)
sămânţă
Stejar din
130 160 – 200 130 160 – 200 120 160 – 200 120 110 (100)
sămânţă
Carpen 60 – 60 – 50 – 50 40 (30
Salcâm 35 – 30 – 25 – 25 20

5.2.3 Compoziţia-ţel

În proiectul didactic s-a stabilit compozitia tel pentru fiecare arboret din cadrul
unităţii de gospodărire, dupa cum urmeaza.
Pentru arboretele exploatabile (care au ajuns la vârsta exploatabilităţii sau au
depăşit-o sau mai au 5 – 15 ani până la începerea tăierii de regenerare) s-a stabilit
compoziţie-ţel de regenerare, potrivit recomandărilor tipurilor de pădure şi de staţiune,
ţinând seama şi de speciile existente în compoziţia actuală, de capacitatea lor de regenerare
şi de seminţişul utilizabil existent.
Pentru celelalte arborete, preexploatabile (cele care mai au 20 – 35 de ani până la
începerea tăierii de regenerare) şi neexploatabile (care au mai mult de 35 ani până la
începerea tăierii de regenerare) s-a stabilit compoziţie-ţel la exploatabilitate, ţinând sema
de indicaţiile tipurilor de staţiune şi de pădure, de compoziţia actuală şi de posibilităţile de
modificare a compoziţiei actuale prin măsuri de gospodărire.

Supra faţa Suprafaţa pe specii (ha)

Tip staţiune Tip de pădure Compoziţia – ţel
(ha) şi compoziţia-ţel
Fig.1 Raportul dintre compoziţia actuală FA GO TE DT
1 2 3   4 5 6 7 8
5.1.4.0. 513.1. 6GO2TE2DT 55.1 33.06 11.02 11.02
50
45 5.1.4.2. 514.1. 6GO2TE2DT 1.8 1.08 0.36 0.36
40 2.6
5.1.5.3. 511.1. 6GO2TE2DT 1.56 0.52 0.52
35
30 421.2. 6FA2GO2DT 7.9 4.74 1.58 1.58
5.2.4.2.
25 432.1. 6FA2GO2DT 90.5 54.3 18.1 18.1
20
TOTAL 157.9 59.04 55.38 11.9 31.58
15
10 Compoziţia – ţel 100 37% 35% 8% 20%
5
Compoziţia actuală 39GO45DT14FA2DM
0
FA GO TE DT

Compoziţia – ţel Compoziţia actuală

 Stabilirea compoziţiei-ţel

Vârsta, ani Compoziţie-ţel Compoziţie-ţel stabilită

U.A Supr.,ha Comp.actuala Cons. Cls. de prod. Mod de reg. Tip de statiune Tip de padure Funcţia
după NT 1
Act. expl. la expl. de reg.
5FA 5.2.4.2 – G.E. 38:
Deluros de 4.2.1.2– Făget
3FA făgete Bm, de deal pe
20 E 0.8 2FA 0.6 120 120 III săm. brun edafic soluri schelete 2.1.B 6FA-2GO- – 9FA-1DT
mijlociu, cu cu floră de
2DT
Asperula – mull (m).
Asarum.
9 FA 5.2.4.2 – G.E 38:
Deluros de 4.2.1.2– Făget
1 CA făgete Bm, de deal pe
33 B 4.7 0.6 115 120 III săm. brun edafic soluri schelete 2.1.B 6FA-2GO- – 8FA-2CA
mijlociu, cu cu floră de
2DT
Asperula – mull (m).
Asarum.
5.1.4.0 –
G.E. 45:
Deluros de 5.1.3.1 –
gorunete Bm, Gorunet de
podzolit coastă cu
63 A 1.1 8GO-2DM 0.9 10 120 IV săm. edafic mijlociu, graminee şi II.1.B 6GO-2TE- 10GO –
cu graminee Luzula 2DT
mezoxerofite ± luzuloides (m).
Luzula.
5.1.4.0 –
Deluros de 5.1.3.1 – G.E. 45:
gorunete Bm, Gorunet de
podzolit coastă cu
70 C 1.5 9GO-1CA 0.8 60 120 III săm. edafic mijlociu, graminee şi 2.1.B 9GO-1CA –
6GO-2TE-
cu graminee Luzula
2DT
mezoxerofite ± luzuloides (m).
Luzula.

5.2.4 Tratamentul

Alegerea tratamenelor s-a facut in conformitate cu normele tehnice pentru

amenajarea padurilor-2000. Intrucat alegerea tratamentelor are implicatii asupra organizarii
procesului de productie, s-a avut in vedere diferentierea acestora sub raportul implicatiilor
respective.
 Avand in vedere conditiile ecologice existente, obiectivele social-economice, functiile
atribuite fiecarui arboret, telurile de gospodarire urmarite, starea arboretelor sub aspectul
productivitatii si posibilitatea de regenerare pe cale naturala cu speciile si in proportiile
corespunzatoare compozitiei tel, s-au propus urmatoarele tratamente. In S.U.P. A codru
regulat se vor se vor aplica taierile progresive, iar in S.U.P. Q se vor aplica tratamentul
taierilor in crângul simplu cu tăiere de jos sau cu tăiere în căzănire.

5.2.5 Ciclul
Ciclul determina marimea si structura padurii in ansamblul ei, in raport cu varsta
arboretelor componente. S-a stabilit pentru proiectul didactic, prin luarea in considerare a
urmatoarelor aspecte:
- Formatiile si speciile ce compun padurea
- Functiile social economice atribuite arboretelor
- Media varstelor exploatabilitatii tehnice
- Posibilitatea de crestere a eficacitatii functionale a arboretelor si a padurii in
ansamblul ei
T e GO ¿ S GO II +T e GOIII ¿ SGO III +T eGOIV ¿ SGOIV 130⋅6. 94 +120⋅54 . 34+120⋅0 .88
Te = II
= =121 .12
GO S II +S III + S IV 6 . 94+54 . 34+ 0. 88
Te ¿ S FA 110∗21. 73
FAIII III
Te = = =110
FA S III 21 .73

T e GO ¿ SGO +T eFA ¿ S FA 121. 12⋅62 .16+110⋅21 .73

T e= = =118 .31
S GO +S FA 62 .16+21 . 73 , astfel se stabileste la
120 de ani prin rotunjirea in plus a varstei medii a exploatabilitatii pana la primul
multiplu de 10. Perioada de regenerare adoptata la nivelul acestei unitati de productie
este de 30 ani.

Te ¿ S SC
25∗39. 42
SCIII III
T eSC = =25 =
S III 39 . 42 , iar pentru arboretele condu-se in regimul crangului
simplu ciclul se stabileste la 25 de ani.
 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ
ÎN CODRU REGULAT – S.U.P. A
6.1 Stabilirea posibilităţii

Stabilirea posibilităţii este o importantă sarcină de proiectare ce revine

amenajamentului. Posibilitatea se stabileşte:
– prin intermediul volumelor, aplicând metoda creşterii iindicatoare;
– prin intermediul suprafeţelor, aplicând metoda claselor de vârstă.

6.1.1 Stabilirea posibilităţii prin metoda creşterii indicatoare

Ciclul, r = 120 ani
 Indici de creștere, mc/an/ha Creștere
Suprafața, ha
Specie CLP K Suprafață redusă, ha indicatoar
reală redusă 10 ani 30 ani 50 ani 70 ani 90 ani 110 e, mc/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
4.2 6.8 6.2 5 3.8 3.2
II 0.82 6.94 5.88 28.616
0.98 0.98 0.98 0.98 0.98 0.98
2.6 4.8 4.8 4 3.4 2.8
GO III 0.8 54.34 43.38 161.952
7.23 7.23 7.23 7.23 7.23 7.23
1.6 3.8 3.6 3 2.6 2.2
IV 0.9 0.88 0.79 2.184
0.13 0.13 0.13 0.13 0.13 0.13
4.6 5.8 6.4 6.2 4.2 3.4
ST III 0.9 0.32 0.29 1.4688
0.048 0.048 0.048 0.048 0.048 0.048
1.4 6.6 6.4 4.6 3.4 2.4
FA III 0.75 21.73 16.95 70.184
2.83 2.83 2.83 2.83 2.83 2.83
3.2 5.4 3.2 2.4 1.6 1
III 0.84 61.29 47.22 132.216
7.87 7.87 7.87 7.87 7.87 7.87
DT
2.6 4.2 2.8 2.2 1.6 1
IV 0.89 10.22 8.83 21.168
1.47 1.47 1.47 1.47 1.47 1.47
5.3 7.4 5.2 2.6 1.8 1.4
III 0.84 1.4 1.12 4.503
0.19 0.19 0.19 0.19 0.19 0.19
DM
3.3 5.8 4,0 2.6 1.8 1
IV 0.89 0.22 0.19 0.435
0.03 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03
3.4 10 9 6,2 3.8 2.4
DR III 0.8 0.56 0.45 2.288
0.08 0.08 0.08 0.08 0.08 0.08
TOTAL 0.84 157.9 125.1 30 30 30 30 30 15 425.0148
 Tabelul 6.1.1.2 Elemente de calcul al posibilităţii de produse principale

Creştere
Volum Timp până Creştere Volum la
Supraf.ha, Lucrări curentă,
Dec. U.A. Funcţie. Tip funct. Compoziţia actuală CLP Seminţis Cons. TA TE STR URG. Tratam. PRN/PRM actual, mc, la TE+ 5 până la TE+ 5 ani,
S executate mc/an/ha,
V ani, t TE+5, C Vt
CRES

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
20E 0.8 2.1 B IV 5FA-3FA-2FA 3 10FA 0.6 120 110 RP 2.7 P 10 198 5 4.3 17.2 215.2
33B 4.7 2.1 B IV 9FA-1CA 3 8FA-2DT 0.6 115 110 E T. Progresive 2.6 P 10 1213 5 3.1 72.85 1285.85
1 74E 2 2.1 B IV 5SC-4CA-1SC 3 - 0.8 25 25 E - 3.2 Cj 10 170 5 6.9 69 239
75A 2.9 2.1 B IV 8SC-2CA 3 - 0.8 30 25 E - 3.1 Cj 10 382 5 2.2 31.9 413.9
91A 23.2 2.1 B IV 9SC-1CA 3 - 0.7 30 25 E Curatiri 3.1 Cj 10 2807 5 1.7 197.2 3004.2
74C 4.5 2.1 B IV 10SC 3 - 0.8 5 30 E - - Cj 10 14 25 4.3 387 401
88B 4.4 2.1 B IV 10SC 3 - 0.8 7 25 E - - Cj 10 44 25 5.8 510.4 554.4
3
75B 2.1 2.1 B IV 6SC-3GO-1CA 3 - 0.8 35 60 E - - Cj 10 236 25 6.1 256.2 492.2
63E 1 2.1 B IV 6GO-4GO 3 - 0.7 90 110 RP - - P 20 213 25 3.2 64 277
4 63C 2.3 2.1 B IV 5FA-3CA-2GO 3 - 0,8 70 110 E - - P 20 559 35 6.4 360.64 919.64
63D 1.6 2.1 B IV 10GO 3 - 0.7 65 110 E - - P 20 288 45 4.1 177.12 465.12
65D 20.6 2.1 B IV 10GO 3 - 0.8 70 110 E - - P 20 4656 45 4.3 2391.66 7047.66
66C 2.6 2.1 B IV 10GO 2 - 0.8 70 110 E - - P 20 588 45 5.4 379.08 967.08
66F 2.1 2.1 B IV 5FA-3CA-2GO 3 - 0.8 70 110 E - - P 20 541 45 6.4 362.88 903.88
5
68A 21.2 2.1 B IV 10GO 3 - 0.8 65 110 E - - P 20 4367 45 4.6 2633.04 7000.04
89A 8.8 2.1 B IV 6CA-3GO-1SC 3 - 0.9 30 70 E - - P 20 880 45 8.2 1948.32 2828.32
90 12.4 2.1 B IV 4CA-3SC-1GO-1FA-PLT 3 - 0.8 30 70 E - - P 20 1240 45 7.5 2511 3751
71H 1.8 2.1 B IV 4CA-3FA-1GO-2CA 3 - 0.8 60 100 RE - - P 20 360 45 7 340.2 700.2
68C 0.5 2.1 B IV 8G0-2GO 3 - 0.8 60 110 RP - - P 20 102 55 4.6 63.25 165.25
70C 1.5 2.1 B IV 9GO-1CA 3 - 0.8 60 110 E - - P 20 276 55 5 206.25 482.25
6 71J 1.4 2.1 B IV 10GO 3 - 0.7 60 110 E - - P 20 252 55 4.3 165.55 417.55
71K 0.8 2.1 B IV 8FA-2FA 3 - 0.7 60 110 RP - - P 20 197 55 6.4 140.8 337.8
74A 16.4 2.1 B IV 4FA-4CA-4GO 3 - 0.9 45 100 E - - P 20 2542 55 7.8 3517.8 6059.8
Tabelul 6.1.1.3 (b) Stabilirea volumelor posibile de recoltat în primele perioade ale ciclului
Volum posibil de recoltat în primii...
Volum la
Supraf. PRN/PR 40 ani (VF),
Dec. U.A. Tratam. TE+ 5 ani, 10 ani ( VD), PRN 20 ani ( VE), PRN 60 ani ( VG), PRN
ha, S M PRN
Vt
10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
20E 0.8 P 10 215.2 215.2 - - 215.2 - - 215.2 - - 215.2 - -
33B 4.7 P 10 1285.85 1285.85 - - 1285.85 - - 1285.85 - - 1285.85 - -
1 74E 2 Cj 10 239 239 - - 239 - - - - - - - -
75A 2.9 Cj 10 413.9 413.9 - - 413.9 - - 413.9 - - 413.9 - -
91A 23.2 Cj 10 3004.2 3004.2 - - 3004.2 - - 3004.2 - - 3004.2 - -
74C 4.5 Cj 10 401 - - - - - - 401 - - 401 - -
88B 4.4 Cj 10 554.4 - - - - - - 554.4 - - 554.4 - -
3
75B 2.1 R 10 492.2 - - - - - - 492.2 - - 492.2 - -
63E 1 P 20 277 - - - - - - - 277 - - 277 -
4 63C 2.3 P 20 919.64 - - - - - - - 459.82 - - 919.64 -
63D 1.6 P 20 465.12 - - - - - - - - - - 465.12 -
65D 20.6 P 20 7047.66 - - - - - - - - - - 7047.66 -
66C 2.6 P 20 967.08 - - - - - - - - - - 967.08 -

66F 2.1 P 20 903.88 - - - - - - - - - - 903.88 -

5
68A 21.2 P 20 7000.04 - - - - - - - - - - 7000.04 -
89A 8.8 P 20 2828.32 - - - - - - - - - - 2828.32 -

90 12.4 P 20 3751 - - - - - - - - - - 3751 -

71H 1.8 P 20 700.2 - - - - - - - - - - 700.2 -
68C 0.5 P 20 165.25 - - - - - - - - - - 82.625 -

70C 1.5 P 20 482.25 - - - - - - - - - - 241.125 -

6 71J 1.4 P 20 417.55 - - - - - - - - - - 208.775 -
71K 0.8 P 20 337.8 - - - - - - - - - - 168.9 -

74A 16.4 P 20 6059.8 - - - - - - - - - - 3029.9 -

TOTAL 5158.15 5158.15 7103.57 34958.015
 6.1.2 Stabilirea posibilităţii prin metoda claselorde vârstă

Aplicarea metodei, etape:

1) Analiza structurii fondului de producţie pe clase de vârstă

41%

32%

16%

8%
3%
I II III IV 1%
V VI
Clasa de varsta

Fig. 1 Structura fondului de producţie pe clase de vârstă

Unitatea de gospodărire prezintă un descendent de arborete exploatabile.

2) Stabilirea mărimii perioadelor din cadrul ciclului (r)

r = 120 ani, în cadrul ciclului se constituie 6 perioade,
p=20, fiecare având 20 ani, întrucât în structura normală a fondului de producţie vor fi 6
clase de vârstă
3) Stabilirea suprafeţei periodice normale (Spn)
S 157. 9
S pn= p= 20=26 . 32ha
r 120
Unde:

p-perioada 20 ani

r-ciclul 120 ani

 4) Încadrarea primelor două suprafeţe periodice cu arborete

Tabelul 6.1.2.1 Încadrarea primelor două suprafeţe periodice cu arborete

Volum la Volum posibil de rcoltat in PRN de
Dec. U.A. Supraf.ha, S Compoziţia actuală Cons. TA TE URG. Tratam. PRN/PRM TE+ 5 20 ani
ani, Vt 30 20 10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
20E 0.8 5FA-3FA-2FA 0.6 120 110 2.7 P 10 215.2 215.2
I
91A 23.2 9SC-1CA 0.7 30 25 3.1 Cj 10 3004.2 3004.2
Total Sp I 24 3219.4
33B 4.7 9FA-1CA 0.6 115 110 2.6 P 10 1285.85 1285.85
I 74E 2 5SC-4CA-1SC 0.8 25 25 2.7 Cj 10 239 239
75A 2.9 8SC-2CA 0.8 30 25 3.1 Cj 10 413.9 413.9
74C 4.5 10SC 0.8 5 30 - Cj 10 401 401
88B 4.4 10SC 0.8 7 25 - Cj 10 554.4 554.4
III
75B 2.1 6SC-3GO-1CA 0.8 35 60 - Cj 10 492.2 492.2
63E 1 6GO-4GO 0.7 90 110 - P 20 277 277
IV 63C 2.3 5FA-3CA-2GO 0,8 70 110 - P 20 919.64 919.64
Total Sp II 23.9 1196.64 3386.35

m m' m' '

∑Vi ∑V k ∑ V j
P= i=1 + i=1 + i=1
30 20 10

3219
PSpI = =321 . 9
10 m3
1197 3386
PSpII = + =458 .3 3
20 10 m
Pentru prima perioadă a ciclului, prin procedeul deductiv rezultă
un volum posibil de recoltat de 322 m3 (Pdeductiv = 322 m3)

B. Procedeul inductiv
Tabelul 6.1.2.2 Evidenţa arboretelor exploatabile în deceniul I

Supraf.ha, Compoziţia
U.A. Cons. TA TE CLP Sem. VOL. act., 5cr., V+5cr., Lucr. Prop. PRN/PRM NIN NID % rec., PEX Vol de rec,
S actuală

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
20E 0.8 5FA-3FA-2FA 0.6 120 110 3 10FA 198 17.2 215.2 P (p lum. Rac) 10 2 2 100% 215.2
91A 23.2 9SC-1CA 0.7 30 25 3 - 2807 197.2 3004.2 Cj 10 2 2 100% 3004.2
Total 3219.4

m
∑ Vrecoltat
3219
P= i=1 = =321 . 9
10 10

Pinductiv = 322 m3
6.1.3 Adoptarea posibilităţii
Se analizează indicatorii PCi, Pdeductiv SpI, Pinductiv
Pci= 425 m3/an
P ded. SpI= 322 m3/ an
P ind.= 322 m3/ an
Padoptată = 322 m3/ an
 Din cei trei indicatori se adoptă după posibilitatea după procedeul inductiv deoarece
este determinată pe baza indicilor de recoltare stabiliţi pe tren în funcţie de starea
arboretelor şi dinamica procesului de regenerare. O parte din arborete sunt arborete
trecute de vârsta exploatabilităţii, parcurse deja cu tăieri în care trebuie să se continue
tratamentele. Alte arborete, de asemenea sunt trecute de vârsta exploatabilităţii şi necesită
intervenţii grabnice pentru luminarea seminţişului existent şi pentru crearea de condiţii
pentru instalarea în continuare a seminţişului. Două arborete trebuie substituite.

6.1.4 Prognoza posibilităţii

Se realizează o prognoza a posibilităţii pentru următoarele două decenii pe baza

valorilor factorului m din metoda creşterii indicatoare:
– pentru primul deceniu (deceniul în care urmează să se aplice amenajamentul
elaborat) posibilitatea este chiar posibilitatea adoptată, Pdec 1 = Padoptată = 322 m3/ an

Pdec 2 =min ; ;
20 40 60{
V e1 V e2 V 3e
}
= { 258;178 ;566 }=178
– pentru dec. II, m3/ an

Pdec . 3 =min ;
40 60 {
V e2 V e3
}
= {178 ;566 }=178
– pentru dec. III, = m3/ an
–

6.2. Planuri de amenajament

6.2.1 Planul decenal de recoltare a produselor principale
Element Lucrări %de recolt.
3 3 Volum+5cr., Volum de
U.A Supraf., ha Urgenta k T, ani CLP Volum, m 5x cr., m propuse în la prima 3
de arboret mc recolt., m
dec. I interv.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
5FA 120 3 127 6 132 132
20 E 0.8 2.7 0,6 3FA 80 3 59 6.4 64 P (p lum.,rac) 100 64
2FA 35 3 12 4.8 17 17
Seminţiş: 10 FA 213 213
9SC 30 3 2645 116 2761 Cj 2761
91 A 23.2 3.1 0.7 100
1CA 30 3 162 81.2 243.2 243.2
Seminţiş: 3004.2
TOTAL 3217.2
3 3 3
Total suprafaţă: 24 ha; P = 322 m ; Volum total de recoltat = 3217.2 m ; Volum de recoltat la hectar: 134 m
6.2.2 Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor
Număr Volum % de Volum de Supraf. De
Supraf., Vârsta Consistenţă,
U.A. Compoziţie de inclusiv 5 extras în extras, parcurs în
ha actuală K
intervenţi CR, m3 deceniu m3 deceniu, ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Degajari - - - - - - - - -
CURĂŢIRI
8GO
63 A 1.1 10 0,9 1 45 4 1.1
2DM 9%
5FA
2MO
Nuieliş-prăjiniş
71 G 1.6 15 1DT 0.8 1 52 8% 4 1.6
- H >2 m; D < 10 cm
1PLT
- Periodicitate: 3 – 5 ani (1 – 2
1GO
intervenţii))
6GO
- K ≥ 0,8
72 F 0.8 15 2CE 0.9 1 28 14% 4 0.8
- Suprafaţa arboretului şi
2STR
volumul de extras se multiplică
74 C 4.5 5 10SC 0.8 1 14 14% 2 4.5
cu numărul de intervenţii
88 B 4.4 10 10SC 0.8 1 44 16% 7 4.4
Total 12.4 183 0.610617 21 12.4
Suprafaţa totală de parcurs: 12.4 ha
Suprafaţă anuală de parcurs:12.4 ha
Volum total de extras: 21 m3
Volum anual de extras: 2.1 m3
RĂRITURI Păriş ... ¼ TE
63B 1.2 25 6CA-2SC-2DR 0.8 1 73 22% 16 1.2 - D ≥ 10 cm
89A 8.8 30 6CA-3GO-1SC 0,9 1 880 20% 174 8.8 - Se planifică până la o vârstă
89B 11.4 35 5CA-4FA-1SC 0.8 1 1163 19% 225 11.4 egală cu 3/4 din ciclul de viaţă al
90 12.4 39 4CA-3SC-1GO-1FA-1PLT 0.8 1 1240 21% 263 12.4 arboretului (TE)
71H 1.8 60 4CA-3FA-1GO-2CA 0.8 1 360 7% 25 1.8 - Periodicitate: 5 – 7 ani (1 – 2
74A 16.4 45 4FA-4CA-2GO 0.9 1 2542 16% 414 16.4 intervenţii))
Total 52 6258 1.054776 1117 52 - K ≥ 0,8
Suprafaţa totală de parcurs: 52 ha - Suprafaţa arboretului şi
Suprafaţă anuală de parcurs: 5.2 ha volumul de extras se multiplică
Volum total de extras: 1117 m3 cu numărul de intervenţii
Volum anual de extras: 111.7 m3

TĂIERI DE IGIENĂ

În U.A.:67G ; 67H, în suprafaţă de 2.2 ha

Suprafaţă anuală de parcurs: 2.2 ha

Volum total de extras (0,7 m3·an-1·ha-1): 223 m3/deceniu

Volum anual de extras: 22 m3

Recapitulaţia posibilităţii totale
Suprafaţa unităţii de producţie S = 157.9 ha
Suprafaţă de parcurs, 3 Indice de
Volum de extras, m Intensitatea
ha extras/
Specificări intervenţiil
totală total recoltare,
anuală, Sa anual, Va or, mc/ha
(în deceniu) (în deceniu) mc/an/ha
1 2 3 4 5 6 7
Degajări - - - - - -
Curăţiri 12 1 21 2 2 0.0
Rărituri 52 5 1117 112 21 0.7
Posibilitate de
produse 23 2 3004 300 150 1.9
principale
Total 87 8 4142 414 49 2.6
Tăieri de
2 1 223 22 22 0.1
igienă
Posibilitate de
produse
secundare( din 64 6 1138 114 23 0.7
curăţiri şi
rărituri)
3
Indice de recoltare( principale+secundare), m /an/ha 2.6
3
Indice de creştere curentă, m c/an/ha 5.2

6.2.3 Planul lucrărilor regenerare şi împădurire

Unitatea In- Supraf.
amenajistică Suprafaţa efectivă de împădurit pe
Tipul de Compoziţia -tel di- efectivă specii
staţiune
Su- Formula de ce (impad.,
pra- şi tipul împăd. ajutorare
faţa a-co- a regen., GO SC
Nr. de Comp. sem. TE
DT
pădure utiliz. pe-ri- îngrijiri)
ha re ha ha ha ha ha

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

A.
LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE
A1 Lucrări de ajutorarea regenerării naturale.

A.1.4. Mobilizarea solului, unităţi amenajistice: 33B. Suprafaţa efectivă = 0.2 ha (30 %).

Provocarea drajonării la arboretele de salcâm, unităţi amenajistice: 75A, 91A. Suprafaţa efectivă = 5.1 ha
A.1.7.
(12 %).

A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale.

Receparea seminţişurilor sau tinereturilor vătămate, unităţi amenajistice:20E. Suprafaţa efectivă = 0,4 ha (2
A.2.1
%).

A.2.2. Descopleşirea seminţişurilor, unităţi amenajistice:20E, 33B. Suprafaţa efectivă: 5.5 ha (18 %).

B. LUCRĂRI DE REGENERARE
 B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier

B.1.1. Împăduriri în poieni şi goluri

B.2. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

B.2.3 Împăduriri după tăieri progresive

6FA2GO2DT
524.2.
20E 0,8 5GO5DT 0,6 0,3 0,2 - - 0,1
4.2.1.2.
10FA/0,3S

Total 0.8 - - - 0,3 0,2 - - 0,1

B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare

B.2.6. Împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri în crâng.
10SC
514.0.
75A 2,9 10SC 0,8 0,6 - 0,6 - -
5.1.3.1.
-

10SC
524.2.
91A 23,2 10SC 0,7 4,6 - 4,6 - -
4.3.2.1.
-

Total 26.1 - - - 5.2 - 5.2 - -

TOTAL 26.9 5.5 0.2 5.2 -

Din care:
Împăduriri integrale 5.5 0.2 5.2 -
Numar de puieti la ha: 5000
Total puieti: 27000 1000 26000 -

7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE

ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI

7.1. Potenţial cinegetic

Pădurile din U. P. II Budeşti nu sunt numai sursa unor valoroase produse

lemnoase ci şi importante surse de produse accesorii (vânat, fructe de pădure,
ciuperci comestibile, plante medicinale, etc.). Teritoriul Unităţii de producţie II
Budeşti face parte din fondul de vânătoare nr. 31Goranu.
Acest fond de vânătoare este populat de mistreţi, căpriori, iepuri, dar şi cu
specii răpitoare reprezentate de vulpi şi, mai rar, lupi.
Pentru asigurarea hranei vânatului s-a rezervat o suprafaţă de teren de 0,5 ha
(u.a.: 38V) care, alături de numeroasele enclave existente în pădure, creează condiţii
normale pentru hrana acestuia.
 7.2. Potenţial fructe de pădure

În cadrul unităţii de producţie, arbuşti fructiferi cu pondere economică mare

sunt: murul, măceşul şi cornul. Pe lângă aceştia, în flora spontană se mai întâlnesc:
alunul, păducelul, socul ş.a.

7.3. Potenţial ciuperci comestibile

Principalele ciuperci comestibile care fac obiectul recoltării şi valorificării, sunt

hribii şi ghebele. Pe lângă acestea se mai întâlnesc următoarele ciuperci comestibile:
ciuciuleţii, bureţii iuţi, gălbiorii, ş.a.

7.4. Resurse melifere

În cadrul unităţii de producţie, speciile melifere sunt reprezentate de specii

arboricole (salcâmul, teiul) şi specii din flora arbustivă şi erbacee (păducelul,
măceşul, sângerul, zburătoarea ş.a.).

7.5. Alte resurse

Din suprafaţa fondului forestier proprietate publică de stat se mai pot recolta
anual, plante medicinale şi aromatice.
La nivel de unitate de producţie se pot recolta circa 0,1 t/an plante medicinale
(păducel, urzică, sunătoare, coada şoricelului ş.a.).

8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

8.1. Protecţia împotriva incendiilor

În perioada de aplicare a amenajamentului expirat nu s-au produs incendii în unitatea

de producţie.
Principalele cauze care pot genera incendii în pădure sunt:
- focul deschis, nesupravegheat sau lăsat nestins de muncitorii forestieri, de crescătorii
de animale, de culegătorii de fructe de pădure sau de persoane care străbat ocazional sau în
scop turistic pădurea;
- resturile de ţigări aprinse aruncate la întâmplare în pădure, pe litiera uscată, în
special în perioada de vară cu temperaturi ridicate şi cu secetă prelungită;
- focurile nestinse, nesupravegheate de pe terenurile proprietate privată, limitrofe
pădurii etc.
Măsurile de protecţie împotriva acţiunii devastatoare a focului în pădure vor urmări
atât prevenirea cât şi combaterea incendiilor şi vor consta în:
- în prelucrarea în şcoli sau cu ocazia diverselor întruniri ale cetăţenilor, a normelor de
prevenire şi stingere a incendiilor şi a obligaţiilor ce revin fiecăruia în cazul declanşării
acestora;
 - interzicerea cu desăvârşire a focului deschis în pădure sau pe terenurile particulare
situate în apropierea pădurii şi instalarea unor panouri de avertizare la principalele căi de
acces în fondul forestier în care să se specifice riscurile la care se expun cei ce nu vor
respecta normele P.S.I;
- amenajarea unor locuri speciale de fumat şi întreţinerea celor existente;
- menţinerea în bune condiţii a căilor de acces în pădure (drumuri forestiere, drumuri
de pământ sau poteci de acces), utile unor eventuale acţiuni de stingere a incendiilor;
- respectarea cu stricteţe, în timpul lucrărilor silvotehnice a normelor şi normativelor
P.S.I;
- menţinerea în stare permanentă de funcţionare a aparaturii şi a uneltelor necesare
stingerii incendiilor;
- supravegherea permanentă de către personalul de teren a pădurii, în special în
perioadele de secetă, când litiera se poate aprinde uşor, etc.

8.2. Protecţia împotriva bolilor şi a dăunătorilor

În perioada de aplicare a amenajamentului precedent (1998-2007) nu s-au semnalat

atacuri în masă de insecte sau alţi dăunători în arboretele din teritoriul studiat.
Protecţia împotriva bolilor şi a dăunătorilor se va realiza prin asigurarea unei stări
fitosanitare corespunzătoare a pădurii. În acest sens sunt necesare atât măsuri preventive
cât şi măsuri represive de combatere a bolilor şi dăunătorilor, atunci când acţiunea acestora
depăşeşte capacitatea de suportare a pădurii.
Măsurile de prevenire a atacurilor vor avea în vedere:
- promovarea arboretelor de tip natural, pluriene, etajate şi amestecate;
- promovarea în compoziţiile de regenerare a speciilor corespunzătoare tipurilor de
pădure natural-fundamentale şi a formelor genetice locale, cu rezistenţă sporită;
- menţinerea arboretelor la densităţi normale;
- efectuarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire a arboretelor (degajări, curăţiri,
rărituri, tăieri de igienă);
- respectarea regulilor de exploatare a masei lemnoase;
- protejarea plantaţiilor şi a seminţişurilor;

- raţionalizarea accesului şi interzicerea păşunatului în pădure;

- depistarea pe teren a focarelor de dăunători şi a agenţilor patogeni, prin observaţii
directe sau prin măsurători;
- analiza stadiului de dezvoltare a bolilor şi a dăunătorilor.
În caz de atacuri intense, Ocolul Silvic Stoiceni va lua toate măsurile necesare în
vederea combaterii lor. Se vor avea în vedere toate arboretele, în special plantaţiile şi
regenerările naturale din speciile de răşinoase care prezintă un risc mai mare în ceea ce
priveşte atacurile de dăunători.

8.3. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de uscare anormală

În decursul deceniului expirat, pădurile din Unitatea de producţie II Budeşti au fost

afectate de uscare anormală.
 S-a semnalat uscare anormală pe suprafaţa de 448,3 ha (36%), intensitatea
fenomenului fiind slabă. Uscarea anormală a afectat gorunetele de vârstă înaintată, situate
în condiţii staţionale mai puţin favorabile dar şi în unele arborete de gorun tinere.
Pentru diminuarea efectelor uscării, în arboretele în care s-a înregistrat acest fenomen
s-a propus ca, în deceniul următor, să se execute tăieri progresive, tăieri de îngrijire şi tăieri
de igienă.
Uscarea anormală corelată cu substratul litologic, cu panta terenului şi cu abundenţa
precipitaţiilor în anumite perioade ale anului pot genera alunecări de teren.
Pentru evitarea producerii alunecărilor de teren este indicat să se aibă în vedere
mărirea rezistenţei arboretelor la acţiunea negativă a acestui factor prin:
- crearea de arborete amestecate, din specii autohtone corespunzătoare tipului
natural de pădure;
- executarea la timp şi în mod corespunzător din punct de vedere tehnic a lucrărilor de
îngrijire şi conducere a arboretelor;
- regenerarea pădurilor, pe cât posibil, numai pe cale naturală, urmărindu-se
proporţionarea speciilor astfel încât, viitoarele arborete să constituie amestecuri valoroase
rezistente la acţiunea factorilor externi dăunători
9. INSTALAŢII DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE

9.1. Instalaţii de transport

Instalaţiile de transport existente în raza Unităţii de producţie II Budeşti sunt

prezentate în tabelul 9.1.1.
Tabelul 9.1.1.
Lungime ( Km)
Volum
În
Nr. Suprafaţa exploata
Indicati În afar
crt Denumirea drumului Tota deservită bil
v pădur a
. l (ha) deservit
e păd
(m3)
u-rii
0 1 2 3 4 5 6 7
Drumuri existente
Drumuri publice
1 DP023 D.J. Budeşti-Bercioiu-Gâltofani 1,2 11,2 12,4 632,6 1787
2 DP024 D.C. Budeşti – Milcoiu 1,4 1,6 3,0 92,0 510
Total drumuri publice 2,6 12,8 15,4 724,6 2297
Drumuri forestiere
3 FE007 D. F. V. Aninoasa 6,3 - 6,3 528,5 13387
6,3 - 6,3 528,5 13387
Total U.P. 8,9 12,8 21,7 1253,1 15684

Densitatea reţelei instalaţiilor de transport este de 7,1 m/ha, (2,1 m/ha din drumuri
publice şi 5,0 m/ha din drumuri forestiere).
Situaţia accesibilităţii fondului forestier şi a posibilităţii este prezentată în tabelul
9.1.2.
 Tabelul 9.1.2.
Accesibilitatea (%)
Specificări La sfârşitul
Actuală
deceniului
1 2 3 4
Fond forestier
Total 60 60
(% din suprafaţă)
Total din care: 60 60
Fond de producţie Exploatabil 94 94
(% din suprafaţă) Preexploatabil 57 57
Neexploatabil 57 57
Fond de protecţie
Total 26 26
(% din suprafaţă)
Total din care: 73 73
Posibilitatea
Produse principale 96 96
(% din volum)
Produse secundare 51 51
Tăieri de conservare (% din volum) 82 82
Tăieri de igienă (% din volum) 57 57

Accesibilitatea s-a determinat pentru distanţa de colectare de 1,2 km.

Instalaţiile de transport actuale asigură o accesibilitate a fondului forestier productiv
de 60%, a posibilităţii de produse principale de 96%, iar a posibilităţii de produse secundare
de 51%. Accesibilitatea fondului forestier total este de 60%.

9.3. Construcţii forestiere

În fondul forestier proprietate publică de stat din unitatea de producţie nu există

construcţii forestiere.
Nu s-au propus construcţii noi deoarece pădurile sunt situate în apropierea satelor în
care locuieşte personalul de teren ceea ce permite asigurarea în condiţii bune a pazei
precum şi executarea lucrărilor de cultură şi a celor de exploatare.

10. ANALIZA EFICACITĂŢII MĂSURILOR DE GOSPODĂRIRE PROIECTATE

Se efectuează un bilanţ al producţiei de lemn exprimat prin creşterea curentă a
producţiei totale acumulată ca efect al dezvoltării fondului forestier şi al aplicării măsurilor
de gospodărire. Se analizează relaţia dintre volumul prevăzut a se extrage anual prin
lucrările proiectate în planurile de amenajament şi creşterea curentă anuală a pădurii Ca = C
– Vr [m3·an-1],
unde: Ca reprezintă creşterea curentă anuală a pădurii care se acumulează în mărimea
fondului de producţie;
C – creşterea curentă anuală
Vr – volumul proiectat a se recolta în deceniul de aplicare a amenajamentului,
Ca = C – Vr = 824 – 414 = 410 [m 3·an-1] (volum care se acumulează în mărimea fondului
de producţie ca urmare a creşterii şi dezvoltării lui şi ca efect al lucrărilor proiectate)