Introduce Re

CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................4
SCOPUL PROIECTULUI DE CURS.............................................................................................4
TEMATICA PROIECTULUI DE CURS........................................................................................4
STRUCTURA ȘI VOLUMUL PROIECTULUI DE CURS...........................................................5
1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE....................................................................................................5
1.1 Caracteristica condițiilor naturale și economice a localității.................................................5
1.2 Inventarierea terenurilor........................................................................................................5
1.3 Elaborarea cartogramei pantelor..........................................................................................6
2. AMPLASAREA ȘI DIMENSIONAREA CENTRELOR DE PRODUCȚIE...........................10
2.1 Particularitățile și condițiile de amplasare a centrelor de producție...................................10
2.2 Caracteristica centrelor de producție din localitate.............................................................11
3. ORGANIZAREA TERENURILOR AGRICOLE....................................................................12
3.1 Organizarea terenurilor asolamentelor................................................................................12
3.2 Calculul necesarului de suprafețe furajere..........................................................................13
3.3 Amenajarea terenurilor asolamentelor................................................................................16
4. AMENAJAREA TERENURILOR PLANTAȚIILOR MULTIANUALE...............................17
4.1 Amenajarea și proiectarea plantațiilor viticole...................................................................17
4.2 Amenajarea plantațiilor pomicole.......................................................................................22
5. STABILIREA CHELTUIELILOR DE DEVIZ........................................................................24
5.1 Generalități privind investițiile în agricultură.....................................................................24
5.2 Calculul termenului de recuperare a investițiilor capitale..................................................25
CONDIȚII DE REDACTARE......................................................................................................27
Condiții de redactare a Memoriului explicativ.........................................................................27
Condiții de redactare a Părții grafice........................................................................................28
MONITORIZAREA PROCESULUI DE ELABORARE A PROIECTULUI DE CURS............29
MODUL DE PREZENTARE ȘI SUSȚINERE A PROIECTULUI DE CURS............................29
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................30
ANEXE..........................................................................................................................................31
1
1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE
1.1 Caracteristica condițiilor naturale și economice a localității
Satul Suric este o localitate în Raionul Cimişlia situată la latitudinea 46.6302 longitudinea 28.8747
și altitudinea de 197 metri față de nivelul mării. Aceasta localitate este în administrarea or. Cimişlia.
Conform recensământului din anul 2004 populația este de 871 locuitori. Distanța directă până în or.
Cimişlia este de 15 km. Distanța directă până în or. Chişinău este de 37 km.
Imaginea 1.1. Amplasarea satului Suric
Pe suprafața acestui sat găsim așa soluri cum:
- Cernoziomuri carbonatice, argilo-lutoase
- Cernoziomuri obişnuite, erodate slab, luto-argiloase
- Cernoziomuri levigate, luto-argiloase
- Soluri deluviale molice, argilo-lutoase
- Mocirle tipice, argilo-lutoase
Bonitatea, nota medie ponderată pe puncte este de 52, terenurile erodate 628 ha.
1.2. Inventarierea terenurilor
Etapa lucrărilor premergătoare, care de regulă se realizează în birou, reprezintă o procedură ce
constă în acumularea, generalizarea și analiza materialelor, documentelor care caracterizează condițiile
naturale și economice ale localității, nivelul folosirii terenurilor agricole și elaborarea unor decizii
preliminare.
Această etapă include și inventarierea terenurilor, o statistică înregistrată într-un tabel ce conține
lista tuturor sectoarelor (parcelelor) de teren cu specificații privind suprafața acestora și categoria de
folosință conform Anexei 1.
După cum se cunoaște, terenurile cu destinație agricolă includ mai multe moduri de folosință și
anume: arabil, pășuni, fânețe, vii, livezi.
În scopul întreținerii unităților agricole sunt necesare anumite centre de producere, centre
2
gospodărești, brigăzi de tractoare, drumuri, fâșii forestiere și sisteme de irigații.
Astfel, în proiectul de curs se va întocmi Anexa 1 în care va specifica lista tuturor terenurilor,
numărul conturului acestuia, suprafața și, respectiv, categoria din care face parte.
Informația reflectată în tabel se preia de pe materialul grafic, cifrele regăsite pe centrul parcelei de
teren reflectă următoarea informație:
448
50 ,61
448 - numărul conturului, ce presupune un număr de identificare a parcelei;
50,61 - suprafața exprimată în hectare a parcelei.

Tot odată se va realiza totalul pentru fiecare categorie de folosință în baza cărora se iau decizii de
organizare rațională a terenurilor.
În tabel se vor înscrie date privind suprafața intravilanului, care reprezintă perimetrul localității
ocupat cu construcții sau destinat construcțiilor, instalațiilor, amenajărilor de deservire a fondului
locativ, zonelor funcționale ale localității.
1.3 Elaborarea cartogramei pantelor
În Republica Moldova terenurile agricole sunt folosite destul de intens și materialul grafic se
elaborează de regulă la scara 1:10000. Planul fondului funciar prezintă baza tehnică pentru elaborarea
proiectului. Scara materialului grafic diferă în dependență de dimensiunile și configurația, de relieful,
gradul de folosire a terenurilor agricole. Evidența grafică pentru astfel de proiecte se perfectează la scara
1:5000 și 1:10000.
Relieful terenului influențează considerabil regimul hidric și termic, condițiile de umiditate a
solului și caracterul vegetației.
La elaborarea proiectelor pentru terenurile agricole este necesar de studiat evidența grafică a
localității cu curbe de nivel și de identificat suprafețele după pante.
Pentru a realiza evidența suprafețelor terenurilor conform pantei este necesar de a contura
suprafețele de teren cu pantele menționate anterior și de determinat distanța între curbele de nivel.
Distanța poate fi determinată conform relației de calcul:
100∗h
D= ∗m∗1, 75 ( cm ) , [ 1.1 ]
I
unde: 100 și 1,75 coeficienți;
h - echidistanța curbelor de nivel (m);

I - panta exprimată în grade;
m - scara planului.
3
Prin urmare, este ușor de remarcat sectoarele care au o pantă în teren egală sau mai
mică de 1°. Deci, acolo unde distanța între curbele de nivel va fi mai mare sau egală cu
2,85 cm pe plan, panta va fi mai mică sau egală cu 1°.
Pentru stabilirea distanțelor între curbele de nivel și identificarea sectoarelor cu pante cuprinse
între 1-3°; 3-5°; 5-7° și 7° și mai mari, se aplică următoarea formulă:
Pentru scara 1:10000 și echidistanța curbelor de nivel de 5 m se recomandă de a delimita sectoare

de teren conform clasificării descrise în continuare.
Practic, lucrul de conturare a suprafețelor (imaginea 1.2) conform pantelor începe prin
confecționarea unor fâșii de hârtie milimetrică cu lățimea de 2,85 cm, 0,95 cm, 0,60 cm, 0,40 cm
conform formuleleor de mai sus.
Astfel, după confecționarea fâșiilor, se stabilesc suprafețele conform pantelor. Se va identifica
fâșia de hârtie milimetrică și se va poziționa între curbele de nivel care permit deplasarea între ele fără a
fi intersectate.
Conturarea va începe de la o margine a planului cu cea mai mică pantă (distanța cea mai mare între
curbele de nivel). Fâșia (conform distanței) se amplasează perpendicular pe două curbe de nivel
alăturate și se mișcă până se sprijină/intersectează curbele respective. Momentul intersectării curbelor
cu fâșia milimetrică se înseamnă cu creionul, trecând astfel fâșia pe alte 2 curbe alăturate. Procedura se
repetă până se încheie conturul. Segmentele însemnate se unesc prin o ușoară aproximație în așa mod
ca să se obțină o linie curbă fără trepte.
După marcarea tuturor zonelor conform pantelor în baza procedurii de mai sus, fiecare zonă se va
desena în urma suprapunerii pe o foaie de calc, apoi, cu ajutorul unei hârtii milimetrice de dimensiuni
rezonabile (A4), se calculează numărul de cm2 și respectiv se vor transforma în ha pentru a fi posibilă
înregistrarea tuturor suprafețelor conform tabelului 1.1.
4
Tabelul 1.1 Explicația suprafețelor de teren conform cartogramei pantelor
Categoria Panta
Suprafața
N/o terenurilo <1° 1°-3° 3°-5° 5°-7° >7°
totală, ha
r ha % ha % ha % ha % ha %
1 Arătură 391,5 3,92 1 27,41 7 117,45 30 199,66 51 43,06 11
2 Fînețe 167,37 0 0 3,35 2 20,08 12 103,77 62 40,17 24
3 Vie 185,61 0 0 1,86 1 9,28 5 61,25 33 113,22 61
4 Livadă 69,81 0 0 1,4 2 41,89 60 18,15 26 8,38 12
5 Total 814,29 3,92 1 34,02 12 188,7 107 382,83 172 204,83 108
După înregistrarea acestora în tabelul 1.1 , se completează tabelul 1.2 în care se prezintă raportul
terenurilor agricole la suprafețele totale ale terenurilor din localitate.
Pentru completarea tabelului 1.2, se indica, în primele două coloane, datele conform terenurilor și
categoriile de folosință , respectiv suprafețele preluate în totalitate de pe plan.
În coloana a treia se va prezenta raportul în procente ale terenurilor agricole conform calculului
expus în continuare.
În acest mod vor fi raportate toate terenurile agricole, apoi se va realiza raportarea terenurilor
agricole la întreg teritoriul localității și respectiv se va completa tabelul corespunzător.
În urma acestui studiu amănunțit din capitolul 1, se examinează și se identifică sectoarele de teren
care pot fi prelucrate și îmbunătățite. În urma tuturor măsurilor întreprinse se proiectează plantații
multianuale. Astfel, în tabelele 1.3 și 1.4 se vor prezenta sectoarele/parcelele care urmează a fi
transformate dintr-o categorie în alta sau doar îmbunătățite.
Tabelul 1.2 Componența și raporturile fondului funciar
Procente în raport cu
Terenurile și categoriile Suprafața
Suprafața, ha Suprafața
de folosință terenurilor
totală, %
agricole, %
Arătură 437,45 51,68 38,55
Vie 203,17 24 13,36
Livada 54,23 6,41 17,9
Total terenuri agricole 846,42 100
Fondul silvic 172,15 57,67 15,17
Fondul apelor 10,07 3,37 0,89
Intravilan 98,67 33,05 8,69
Fondul de rezervă 17,62 5,9 1,55
Total 298,51 100 26,3
Total localitate 1134,81 200 100
Transformarea terenurilor agricole se efectuează cu scopul de a mări suprafețele ocupate de

5
pământ arabil și de a ridica intensitatea folosirii altor terenuri. Transformarea poate fi efectuată în mai
multe direcții. Scopul principal al transformării agricole constă în extinderea suprafeței de terenuri
agricole, îmbunătățirea configurație și perfectarea hotarelor, lichidarea conturilor mici care facilitează
micșorarea productivității mașinilor agricole, micșorarea recoltei, răspândirea buruienilor.
Trecerea terenurilor dintr-o categorie înaltă productivă într-o categorie mai puțin productivă nu se
permite decât în cazuri excepționale prevăzute de legislație.
Suprafața terenurilor arabile poate fi micșorată în cazurile delimitării unor sectoare pentru
plantarea viilor și livezilor, plantarea fâșiilor forestiere de protecție, delimitarea suprafețelor pentru
diferite construcții.
Tabelul 1.3 Sectoarele alese pentru transformare și măsurile necesare a fi întreprinse
Categoria terenului în
Numărul care se transformă
Categoria de Suprafaț
conturul Măsurile necesare
teren existentă a, ha denumire suprafața,
ui
a ha
189 2,09 Defrișarea butașilor și
Vie Arabil 5,22
195 1,29 aratul adînc
402 Vie 1,34 Arabil 6,17 Defrișarea butașilor și
410 2,3 aratul adînc
416 1,56
420 0,97
171 Arabil 36,71 Vie 15 Aratul adînc și
plantarea butașilor
511 Pasune 10,85 Padure 12,85 Aratul adînc și
510 Alunecari de 1,3 plantarea copacilor
503 teren 0,7
513 Alunecari de 5,9 Padure 5,9 Aratul adanc și sîdirea
teren arabil copacilor
105 Arabil 31,8 Livada 15 Aratul adînc și
plantarea pomilor
2302 Arabil 50,18 Pasune 20 Aratul adînc și
semanarea stratului
verde
Tabelul 1.4 Sectoarele alese pentru îmbunătățire și măsurile necesare a fi întreprinse

Nr.conturi Categorie de Suprafața Măsurile întreprinse
teren ,ha
1510 Arabil 1,68 Desecarea sectorului înmlăștinit
1511
106 Vie 3,1 Defrișarea butașilor vechi și
113 1,51 înlocuirea butașilor tineri
115 0,97
119 0,95
8 Pășune 15,34 Aratul adînc și îmbunătațirea
stratului fertil
6
O altă direcție a transformărilor presupune extinderea construcțiilor cu destinație agricolă,
proiectarea noilor rețele de drumuri, recomandarea complexelor de măsuri antierozionale și de protecție
a naturii.
7
2. AMPLASAREA ȘI DIMENSIONAREA CENTRELOR DE PRODUCȚIE
2.1 Particularitățile și condițiile de amplasare a centrelor de producție

În procesul de amenajare a teritoriului și dezvoltarea unităților (fermelor) agricole, amplasarea și
dimensionarea centrelor de producție constituie o competență esențială, realizată în concordanță cu
strategia de perspectivă, specializarea și condițiile teritoriale specifice.
Centrele de producție constituie suprafața de teren cu construcțiile aferente, locul de concentrare a
mijloacelor de producție și unde se efectuează procese de producție agricolă.
Amplasarea, dimensionarea și amenajarea centrelor de producție se realizează în baza specializării
de producere, dimensiunile ramurilor, condițiile naturale, economice și sociale.
Centrele de producție se recomandă să fie amplasate pe suprafețe minime și cu restricții pentru
proiectarea acestora față de intravilanul localității:
 fermele de ovine și vite mari cornute la o distanță de 300 m în partea de Nord;

 fermele de cabaline, iepuri sau păsări la o distanță de 100 m în partea de Sud;
 fermele de porci la o distanță de 500 m în partea de Nord;
 fermele de suine la o distanță de 500 m de la sat;
 complexele mari zootehnice la o distanță de 1000 m de la intravilanul localității.
Se recomandă determinarea suprafaței necesare pentru înființarea fermelor conform numărului de
capete, conform tabelului 2.1
Tabelul 2.1 Calculul suprafeței necesare conform numărului de capete a fermei

Nr.dr Centre de producție Suprfața după Numărul de Suprafața
. normativ capete calculată,ha
1 2 3 4 5
1 Ferma de bovine S=0,76+0,0021*300 300 1,39
2 Ferma de ovine S=0,32+0,000098*500 500 0,369
3 Depozit - - 3,50
4 Curtea brigăzii de - - 1,50
tractore
La determinarea suprafețelor s-a luat în calcul necesarul de spațiu pentru creșterea și dezvoltarea
fiecărui tip de animal, acestea formând relația de calcul cu coeficienții stabilit.
2.2 Caracteristica centrelor de producție din localitate

La amplasarea subunităților de producție este necesar de luat în considerație cerințele economice,
de construcție, sociale și ecologice:
La proiectarea fermelor în perimetrul localității este necesară studierea amănunțită a teritoriului și
luarea în calcul a celor existente reducând cheltuielile pentru înființarea unor ferme noi. În cazul în care
8
deja în localitate există sau a existat o fermă de bovine și amplasarea acesteia a fost proiectată conform
normelor în vigoare, aceasta poate fi îmbunătățită, astfel investind mai puțin în construcții, dacă acestea
deja există.
În tabelul 2.2 se indică toate centrele de producție existente în localitate și caracteristica acestora,
dar și centrele care urmează a fi proiectate în perimetrul localității.
Fiecare detaliu se înscrie conform datelor existente pe materialul cartografic(plan), distanțele vor
fi măsurate și transformate la scară.
Conform tabelului este ușor de remarcat că în localitatea în cauză există deja depozite, brigăzi de
tractoare și câmp precum și fermă de porcine, acest lucru este ușor de dedus deoarece există indicată
suprafața existentă a acestora, care este în unele situații fie mai mică sau mai mare decât cea normativă.
Dacă se dorește proiectarea unor ferme noi sau cel puțin continuarea celor proiectate deja în zonă, este
necesar a fi specificat numărul de capete.
Denumirea Unit.de Nr.de Suprafața,ha Caracteristica
măsură capete Normtiv Existența Diferența Expoziția Direcția Distanța(m
% )
Fermă de capete 300 4,21 5,45 1,24 3 NW 321
bovine
Fermă de capete 500 1,01 3,45 -2,44 5 NW 294
ovine
Depozit ha 3,50 3,9 -0,4 3 SW 100
Curtea ha 1,50 1,5 1-3
brigăzii de
tractoare
Tabelul 2.2 Caracteristica centrelor de producție din localitate
9
3. ORGANIZAREA TERENURILOR AGRICOLE
3.1 Organizarea terenurilor asolamentelor
Scopul organizării terenurilor agricole constă în majorarea intensității folosirii terenurilor pentru
obținerea maximă a producției agricole cu condiția păstrării și îmbunătățirii fertilității solului, dar și
protecția mediului înconjurător.
Problema organizării raționale a sistemului de asolamente constă în oferirea condițiilor optime
pentru îmbunătățirea fertilității solului, sporirea producției globale, folosirea rațională a tehnicii agricole
și a resurselor de muncă.
În urma alegerii sectoarelor pentru transformare și îmbunătățire este necesară prezentarea datelor
sub formă de tabel, care conține suprafața terenurilor după modificările realizate în teren, conform
tabelului 3.1
Tabelul 3.1 Suprafețele terenurilor agricole după transformare
Denumirea Suprafaț După transformare Total
terenurilor a inițială Aratura Livez Vii Pomușoar Pășuni terenur
i e Total inclusiv i
natural înmlaștinit agricole
e e
1.Aratura 437,45 386,09
2.Livezi 54,23 73,79
5.Pasuni 151,75 151,5 151,57
7
6.Total 846,42 846,42
terenuri
agricole
7.Paduri 172,15
8.Fasii
forestiere
9.Mlastini 10,38
10.Sub apa 1,37
11.Drumuri
12.Case strazi
13.Al6e 32,79
terenuri
14.Loturi 28,65
individuale
15.Gospodarii 43,05
taranesti
16.Total 386,09 73,79 234,9 0 151,5 151,57 0 846,42
1134,81
7 7
Tabelul se completează ținând cont de datele din tabelul 1.4 și 1.5, care conțin suprafețele
terenurilor transformate și îmbunătățite, astfel se determină prin suma sau diferența suprafețelor totale
ale fiecărei categorii de teren.
10
3.2 Calculul necesarului de suprafețe furajere
Organizarea producției agricole și a teritoriului ar fi bine să înceapă cu valorificarea
asolamentelor, determinarea unei rotații stricte a culturilor agricole care să corespundă condițiilor
naturale și economice ale unei exploatații agricole și particularităților fiecărui sector de pământ.
Pentru înființarea fermelor agricole este necesară proiectarea asolamentelor cât mai aproape de
ferme, astfel micșorând cheltuielile de transport.
Pentru prelucrarea rațională a sectoarelor de teren și obținerea necesarului de nutrețuri, se
determină, în dependență de numărul de capete al fermei proiectate, cantitatea necesară de nutreț.
În tabelul 3.2 este prezentat modul de determinare a necesarului de nutrețuri pentru animale din
sectorul obștesc și norma necesară de nutrețuri pentru un cap.
Necesarul de nutrețuri se calculează în dependență de cantitatea consumată de un cap și numărul
total de capete al fermei proiectate.
Nu toate categoriile de animale consumă nutrețul menționat în tabel, astfel se vor completa doar
rubricile necesare care prevăd consumul la cap de animal. În cazul inexistenței fermelor în localitate,
atunci se proiectează 1-3 ferme.
Tabelul 3.2 Determinarea necesarului de nutrețuri pentru animale din sectorul obștesc
Concentrat Masă
Grup Nr. Fân Paie Silos Sfeclă
e verde
e de de
La La
anima cape Tota La 1 Tot La 1 Tot La 1 Tot La 1 Tot Tot
1 1
le te l cap al cap al cap al cap al al
cap cap
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 - - 13 14
Bovin 300 150 150 300 240
300 10 3000 10 5 50,0 10 80
e 0 0 00 0 00
225 150 650
Ovine 500 0,45 225 4,5 - - 3 - - 13
0 0 0
525 150 165 300 305
Total 800 3225 5
0 0 00 0 00
Rezar
322, 165 305
va 525 150 300
5 0 0
10%
3547 577 165 181 330 335
Total
,5 5 0 50 0 50
Dacă este posibil calculul necesarului de nutrețuri, atunci este posibilă și determinarea suprafețelor
cultivate. În tabelul 3.3 este prezentat modul de determinare a acestor suprafețe conform perioadelor de
vegetație a culturilor.
11
Tabelul 3.3 Calculul conveierului verde pentru asigurarea animalelor cu masă verde
Inclusiv pe lunile perioadei de vegetație
Necesitatea Producti
Suprafața Volumul Septem Octom
în masă vitatea Aprilie Mai Iunie Iulie August
ha Q brie brie
verde q/ha 5% 15% 25% 15% 15%
15% 10%
4792,8 4792,8 4792,8 4792,8 4792,8 4792,8
Necesitatea 33550 4792,86
6 6 6 6 6 6
Acoperirea
1060,9 5304,9 3182,9 3182,9 2121,9
Pășuni 140 151,57 21220 3182,97 3183
9 5 7 7 8
De pe
3731,8 1609,8 1609,8 1609,8 2670,8
terenurile 12330 1609,89 -512,09
7 9 9 9 8
arabile
Lucernă 300 5,37 1609,9 804,95 804,95
Secară de 3731,8
100 53,42 5341,8 1609,89
toamnă 7
Porumb la
350 4,60 1609,9 804,95 804,95
silos
Porumb 1609,8
250 11,64 2910,2 1300,3
masă verde 9
Sfeclă(frunz 1370,5
100 13,71 1370,6
e) 8
Total 240,30 33550
Acoperirea
100
%
Conveierul verde reprezintă masa verde și include volumul culturilor de lucernă, secară de
toamnă, porumb la siloz și masă verde precum și sfeclă frunze. Totalul necesar de masă verde este
preluat din tabelul 3.2 și înscris în rândul "Necesitate", coloana "Volumul". În baza acestor valori se va
determina și se va completa tabelul 3.3.
În coloana 1 se prezintă necesitatea în masă verde, iar în colana a 2-a se prezintă productivitatea
exprimată în chintal la hectar a fiecărei plante, în coloana a 4-a este specificat volumul exprimat în
chintale.
Volumul pentru fiecare cultură se determină ca produsul dintre volumul total și procentul
repartizat.
Coloana "Volumul" se va calcula pe verticală în modul următor:
 Lucerna constituie 40% din volumul total de masă verde
 Secară de toamnă constituie 20% din volumul total de masă verde.
 Porumb la siloz constituie 15% din volumul total de masă verde.
 Porumb masă verde constituie 15% din volumul total de masă verde.
 Sfeclă (frunze) constituie 10% din volumul total de masă verde.
unde: V- volumul, .
P - productivitatea culturii
12
Necesitatea masei verde este asigurată în luna aprilie de către secara de toamnă, astfel valoarea din
celula rândului "Necesitate", pe luna aprilie se transcrie în rândul "Secară de toamnă" pe luna respectivă
- aprilie;
Se cunoaște faptul că această cultură de secară de toamnă asigură și 15% în luna mai, astfel
valoarea va fi transcrisă în celula respectivă (intersecția dintre rândul "Secară de toamnă" și
coloana"Luna de vegetație - Mai" );
Lunile iunie și iulie sunt asigurate doar de către cultura de lucernă, astfel se vor transcrie valorile
din rândul "Necesitate" în celulele respectiv lunilor iunie și iulie din rândul "Lucernă".
În luna august necesitatea de masă verde este asigurată de către porumb la siloz, astfel celula de la
intersecția rândului "Porumb la siloz" și coloana" luna august" va reflecta aceeași valoare din rândul
"Necesitate" pe luna respectivă;
Cultura de porumb masă verde asigură necesitatea în luna septembrie, astfel celula de la
intersecția rândului "Porumb masă verde "și coloana" luna septembrie" va reflecta aceeași valoare din
rândul "Necesitate" pe luna respectivă;
Iar luna octombrie este asigurată din necesarul de masă verde din cultura de sfeclă frunze, astfel
celula de la de la intersecția rândului "Sfeclă frunze "și coloana" luna octombrie" va reflecta valoarea
din coloana "Volum" pe luna respectivă;
Pentru verificare,valoarea volumului de secară și lucernă trebuie să corespundă cu suma valorilor
din celulele pentru lunile aprilie și mai.
În tabelul 3.4 este prezentat modul de determinare a suprafețelor culturilor furajere și anume:
porumb, sfeclă, orz, mazăre.
Tabelul 3.4 Determinarea suprafețelor culturilor furajere

Nutreți Necesitate Cultură Recolta Suprafața
ha
Fîn 5775 lucerna 120 48,125
Silos 18150 porumb 350 51,86
Sfeclă 3300 sfecla(radacini) 500 6,6
Concentrate 709,5 mazare 20% 30 23,65
3547,5 1064,25 orz 30% 25 42,57
1773,75 porumb boabe 50% 60 29,5625
Total 202,36
13
Necesitatea de nutrețuri este preluată din tabelului 3.2, și înscrise în coloana a doua din tabelul 3.4.
Pentru celulele rândului "Concentrate," Necesitatea se determină în baza procentajului: 30% pentru orz,
20% de mazăre și 50% porumb.
Coloana "Recolta" se completează conform valorilor stabilite în tabel deoarece aceste valori
presupun cantitatea în chintale asigurată de un hectar de cultură.
Suprafața se determină în baza raportului dintre valoarea necesității și valoarea recoltei.
După determinarea tuturor suprafețelor, se determină suprafața medie a unei sole și se stabilesc
ordinea privind rotația culturilor din asolament.
Tabelul 3.5 Asolamentele gospodăriei

Asolamen Suprafaț Suprafața medie Rotația culturilor
t a totală a solei
Furajer 123,11 41,04 Lucernă,porumb,sfeclă
furajeră
De cîmp 601,6 200,53 Mazăre,grîu de
toamnă,orz,porumb,floare
a soarelui
3.3 Amenajarea terenurilor asolamentelor

Amenajarea teritoriului asolamentelor se consideră partea cea mai principală a proiectului de
organizare intragospodărească a teritoriului, fiindcă terenurile arabile sunt cele mai prețioase terenuri
agricole.
La proiectarea solelor trebuie soluționate următoarele aspecte:
 dimensiunile loturilor și forma;
 amplasarea în funcție de relief;
 amplasarea în raport de solă;
 amplasarea față de sat și centrele de producție;
 amplasarea față de limitele obligate existente;
 egalitatea solelor.
Asigurarea stabilității suprafețelor cultivate în diferiți ani de rotație în asolament și realizarea unor
producții globale constante la toate culturile se poate realiza prin proiectarea solelor egale. Solele egale
ca dimensiuni ușurează planificarea anuală a producției, calculul necesarului de forțe de muncă, mașini
agricole, tractoare, îngrășăminte, organizarea evidenței și controlului lucrărilor.
Proiectarea solelor și caracteristicile acestora trebuie consemnate în tabelul 3.6.
14
Tabelul 3.6 Estimarea amplasării solelor și a sectoarelor de lucru a asolamentului
convențională
convențională
Nr. Sectoarele prelucrate Distanța
considerați la
laturii lungi
Lungimea
Suprafața
aparte maximă
Lățimea
solei ,ha
Direcția
Factorii
totală a
algerea
Nr. Suprafața,ha între
sectoare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 58,18 1 Dreptunghi neregulat 0 600 2000 Relief N-W
4 19,56 1 Dreptunghi neregulat 0 450 1000 Relief W-E
În tabelul 3.7 sunt prezentate date caracteristice egalității solelor și date despre calitatea solului,
adică bonitatea acestuia de care depinde asigurarea cu necesarul de nutrețuri pentru creșterea
animalelor/păsărilor din ferma proiectată.
Valorile, din tabelul de mai jos, vor fi determinate și completate în felul următor: suprafața reală,
exprimată în hectare, se preia din tabelul precedent conform datelor proiectate, bonitatea se va prelua
din datele caracteristice zonei, localității conform documentației deținute.
Tabelul 3.7 Estimarea egalității solelor asolamentului furajer

Numărul Suprafața Bonitatea,°/ha Suprafața Abaterea de la suprafața totală
solei reala ,ha convențional Suprafața % Suprafata %
ă reală convențională
1 2 3 4 5 6 7 8
1 58,18 60 34,908 27,4 89,01884 13,2736 61,35414
2 33,8 94 31,772 3,02 9,811566 10,1376 61,35414
3 11,58 60 6,948 -19,2 -62,3782 -14,6864 -67,8845
4 19,56 66 12,9096 -11,22 -36,4522 -8,7248 -40,3284
Medie 30,78 21,6344
Pentru coloana a doua și a treia se va efectua media care este necesară pentru determinarea abaterii
de la " normativ".
Abaterea se va calcula ca fiind diferența dintre valoarea reală a solei și valoarea medie a unei
sole.
15
4. AMENAJAREA PLANTAȚIILOR MULTIANUALE
4.1 Amenajarea și proiectarea plantațiilor viticole

Proiectarea plantațiilor viticole are loc conform regulilor de proiectare la fel ca a celor pomicole în
tarlale și parcele. Plantațiile viticole de regulă se proiectează pe terenuri cu pantă mai mare de 5°. În
legătură cu aceasta, în timpul elaborării proiectului, are o însemnătatedeosebită și amenajarea corectă a
terenurilor cu livezi în vederea întregului complex de măsuri antierozionale.
La alegerea terenurilor pentru plantațiile viticole trebuie de ținut cont de hotarul regiunilor de
dezvoltare a viticulturii. Cea mai mare eficiență o au zonele de centru și de sud ale țării, în raioanele
nordice și nord-estice plantațiile viticole se pot proiecta numai în cazuri excepționale și doar cu soiuri și
sorturi de coacere devreme, respectiv în micro-zone aparte cu condiții de relief și climă favorabilă.
Cele mai bune terenuri pentru cultivarea viței-de-vie sunt partea de sus și mijlocie a versanților, cu
cota începând de la 70 m. Expozițiile sudice, sud-estice, estice și sud vestice sunt cele mai favorabile din
punct de vedere asigurarii cu căldură și umiditate, preferând solurile de cernoziom și, în deosebi, cele
carbonice, și de cenușii de pădure cu o componență mecanică ușoară, nivelul apelor freatice la o
adâncime mai mare de 1,5 m, panta terenului mai mare de 5- 7°.
În condițiile anuale, înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie-marfă se efectuează pe
terenuri preponderent în pante. Favorabile pentru cultivarea viţei de vie sunt pantele calde, cu gradul de
înclinare peste 3 grade, cu altitudinea absolută de la 70 m (30 m altitudine relativă) până la 300 m, cu
soluri moderat fertile, uşoare după compoziţia granulometrică (conţinutul argilei până 60%).
Înfiinţarea plantaţiilor viticole se realizează prin aplicarea sistemelor de cultură neprotejată,
semiprotejată şi protejată, în rânduri distanţate, cu intervalul de 2,0-3,0 m, cu distanţa dintre butuci de
0,8-1,8 m în funcţie de puterea de creştere a butucilor, cu folosirea sistemului de conducere a butucilor
pe spaliere de diferite tipuri şi sistemului vertical de conducere a lăstarilor sau cu creştere liberă.
La proiectarea plantațiilor viticole, inclusiv plantațiile pomicole, trebuie respectată zona de
protecție a apelor (15, 500, 1000 m de la mal, în dependeță de tipul rîului) și zona de protecție a liniei
electrice aeriene (2,10,15,20,30,40 m pe ambele părți, în dependență de capacitatea tensiunii), iar după
necesitate poate fi necesară coordonarea proiectului cu autoritățile responsabile.
O altă condiție obligatorie este respectarea zonelor sanitare a localităţilor (distanţa de la plantaţie
viticolă până la ultima casă a satului, nu mai puţin de 100 m).
Elementele teritoriale ale plantațiilor viticole sunt tarlalele și parcelele.
Pentru a asigura condițiile optime de creștere a soiurilor și condiții de combatere a eroziunii
solului , trebuie de amplasat tarlalele pe terenuri omogene.
La proiectarea plantațiilor viticole trebuie de ținut cont de recomandările de plantare cu soiuri de
masă și tehnice. Pentru raioanele din zona de centru se recomandă ca soiurile de masă să ocupe 77% din
suprafață, iar cele tehnice 23%. În zona de sud, soiurile de masă vor ocupa 75%, iar cele tehnice 25%.
16
Soiurile de masă se aleg luând în considerație conveierul de asigurare cu struguri cu diferită
perioadă de coacere pe un termen de 2-4 luni. La rândul său, pentru fiecare trebuie de ales soiuri de
diferită culoare și calități gustative. Se acordă prioritate soiurilor cu boabe mășcate fără semințe și cu o
productivitate înaltă. Cu scopul utilizării raționale a resurselor de muncă și a transportului, se propune
următoarea componență a suprafețelor de coacere:
 soiuri cu coacere devreme 40%;
 soiuri cu coacere medie 40%;
 soiuri cu coacere târzie 20%;
În ”Catalogulsoiurilor de plante, anul 2021” sunt indicate soiurile omologate în Republica
Moldova.
Întrucât fiecare soi are caracteristicile și perioadele sale de coacere specifice, este bine de
menționat câteva dintre acestea:
Soiuri viță-de-vie coacere timpurie: Victoria, Loose Perlette, Arcadia, Cardinal
Soiuri viță-de-vie coacere medie: Trandafirul Negru, Aligote, Muscat de Hamburg, Tudor
Soiuri viță-de-vie coacere târzie: Moldova
Pentru proiectarea plantațiilor viticole se ține cont de suprafețele deținute, calitatea solului și
panta acestuia, dar trebuie de luat în considerare și de ales soiuri și sorturi calitative, rezistente la
dăunători cu productivitate înaltă în dependență de scopul propus.
Astfel, în tabelul 4.1, sunt prezentate caracteristicile câtorva soiuri de viță-de-vie, însă, pentru o
proiectare reușită, este necesară o amplă documentare a subiectului, o analiză/studiere a anexei 5.
Tabelul 4.1 Caracteristica soiurilor și sorturilor viței-de-vie

Soiul și Portaltoiul Schema Recolta ,t/ha
sortul de
plantare
1 2 3 4
Arcadia P*P 101-14 3*1,5 10
Feteasca P*P 101-14 3*1,5 12-13
albă
Intr-o unitate agricola se recomanda sa fie plantate 4-6 soiuri tehnice sau 6-8 soiuri de masa.
Tabelul 4.2 Caracteristica tarlalelor plantației viticole
Nr. Suprafața, ha Panta Expoziția Tipul solului Parametrii, m
totală netă lungimea lățimea
1. 4,9564 4,1769 5-7 N-S Luturi argiloase 240 200
Conform tabelului 4.2 și imaginii 4.1, poate fi dedus faptul că au fost proiectate 2
tarlale egale cu suprafața de 7,5 ha pe sector de teren cu pantă de 3-5° în partea de N-E a
localității. Lungimea tarlalei constituie 600 m, iar lățimea acestora 125 m.
Suprafața totală inclusă în tabel reprezintă suprafața terenului ales pentru proiectarea
tarlalei, se preia de pe hartă, iar suprafața netă reprezintă suprafața din care a fost exclus drumul
proiectat dintre tarlale.
17
Este de menționat faptul că lățimea drumurilor dintre tarlale constituie 6 m, iar lățimea celor
dintre parcele 4 m. Astfel, poate fi determinată suprafața drumurilor dintre tarlale și parcele.
Lungimea unui drum dintre parcele constituie 119 m. (125 m - 6 m = 119 m, din lățimea totală a
tarlalei se scade lățimea drumului dintre tarlale).
La proiectarea reţelei de drumuri între parcele şi tarlale se ține cont de unele particularități:
 Drumurile între parcelele de vii sunt preconizate pentru trecere numai într-o singură direcţie.
 Lăţimea drumurilor între parcele, în funcţie de modul de recoltare, transportare şi utilizare a
recoltei, precum şi amplasarea rândurilor în parcelele conexe la unghiul de cotire a
rândurilor cuprins:
 între 0°- 10° constituie 4 metri;
 30° constituie 4,5 metri;
c) 45° constituie 5 metri;
d) peste 45° constituie 6 metri.
Lăţimea drumurilor între parcelele de vii irigabile se proiectează de 5-7 metri.
Drumurile dintre tarlale, situate de-a lungul părţilor laterale ale tarlalelor, paralele cu
rândurile de butuci, se proiectează cu o lăţime de 6 metri, iar perpendicular, în funcţie de
unghiul ieşirii la drum a rândurilor, de 7-8 metri.
La determinarea suprafețelor drumurilor se va ține cont de cele expuse mai sus, iar calculele vor
fi efectuate conform exemplului:
În tabelul 4.3 sunt prezentate detaliile privind drumurile proiectate în cadrul tarlalelor. În cazul
proiectării drumurilor de întoarcere, caracteristicile acestora vor fi menționate în tabel. În situația
prezentă nu a fost necesară proiectarea drumurilor de întoarcere, deoarece drumul dintre tarlale servesc
pentru întoarcerea transportului.
Tabelul 4.3 Caracteristica rețelei de drumuri
Din
Nr. Inclusiv dintre
contul
Suprafața totală a
tarlale drumurilor, ha de
tarlale parcele
i întoarcere
1 2 3 4 5 6
1 0,59 0,59 arabil
În tabelul 4.4 sunt indicate privind soiurile și sorturile alese spre plantare precum și schema de
plantare a acestora pe tarlalele proiectate, ca în final să se poată deduce cheltuielile necesare privind
investițiile unei plantații pomicole.
Datele privind completarea tabelului se vor prelua din tabelele anterioare sau din sursele privind
caracteristicile soiurilor și sorturilor productive și rezistente la clima Republicii Moldova, prezentate
și în anexa 5.
18
Tabelul 4.4 Alegerea soiurilor și sorturilor viticole
Nr. Tarlalei Suprafața, ha Soiul și sortul Portatoiul Schema
neta a soiului Din plantare Din
amestec
1 4,95 4,95 De masă - Arcadia P*P 101-14 3*15 -
2 4,55 4,55 Tehnică - Feteasca Albă БхР Кобер 5ББ 3*15 -
PхР 101-14
Schema de plantare presupune distanța dintre rândurile de vițe-de-vie și respectiv distanța de
plantare între butași, ceea ce este stabilită de către specialiștii din domeniul producerii materialului
săditor. Aceste date sunt necesare pentru determinarea numărului de butași necesari pentru plantarea
pe tarlalele proiectate și respectiv pentru deducerea cheltuielilor necesare pentru procurare cât și
lucrările necesare pentru plantare.
Pentru a determina numărul de butași necesari la plantarea unui hectar se folosește
raportul:
10000/distanța dintre rînduri/ distanța dintre butuci
În anexa 9 este prezentat modelul unei plantații multianuale viticole, scara 1:1000. În
partea grafică este reprezentată amplasarea butașilor conform schemei și direcției rândurilor, este efectuată
dimensionarea și specificată legenda terenului.
19
4.2 Amenajarea plantațiilor pomicole
Suprafața plantațiilor pomicole în țara noastră este în creștere, actualmente iau amploare livezile
de tip superintensiv, unde sunt aplicate cele mai noi tehnologii și practici inovative, care ocupă o
pondere de circa 50 % din suprafața totală plantată. Aceasta se datorează condițiilor favorabile de
cultivare a acestora pe teritoriul țării.
Metodele şi sistemele de cultură pomicolă au evoluat spre noi aspecte de modernizare şi
eficienţă economică.
Actual, în Republica Moldova, există 3 tipuri de plantații multianuale care sunt folosite din ce în
ce mai des:
Plantație clasică - acest sistem presupune o densitate de 60-80 pomi/ha, plantarea executându-se
la distanțe mari de 8mx10m, 10mx10m, 10mx12m, sau chiar 12mx12m. Într-o schemă de plantare la
aceste distanțe, pomii vor intra deplin pe rod în anii 10-12 de la plantare.
Plantație intensivă - Sistemul intensiv de cultură presupune o densitate de 90-114 pomi/hectar,
cu distanțe de plantare de: 8mx8m, 8mx7m, 7mx7m, 8mx5m, distanțe care permit, de asemenea,
practicarea culturilor intercalate numai în primii 6-7 ani, deoarece, începand cu anul 8 de la
plantare, se obtin primele recolte.
Plantație superintensivă - Livada superintensivă intră pe rod rapid, în maxim 3 ani de la
momentul plantării, culoarea fructelor este mai intensă, producţia este mai mare, iar fructele au un
conţinut echilibrat în substanţe nutritive. Durata de exploatare însă este mai mică şi recuperarea
investiţiei se face repede. La înfiinţare este esenţial să se facă analiza agrochimică a terenului pentru
a vedea situaţia aprovizionării cu substanţe minerale şi dacă solul este neutru sau nu. Fertilizarea de
bază se face cu gunoi de grajd, chiar şi o doză de 60 t/ha, acolo unde solul este sărac. Densitatea într-o
livadă superintensivă depăşeşte 2000 pomi/ha, comparativ cu o plantaţie intensivă, unde numărul de
pomi este de circa 1250. În funcţie de specie, densitatea este mai mare la seminţoase şi mai mică la
drupacee.
Drumurile dintre tarlale sunt amplasate pe hotarul acestora și poate avea lățimea de 6-8 m în
cazul amplasării lor perpendicular pe rânduri. Drumurile paralele la rânduri se proiectează cu lățimea
de 5-6 m. Drumurile dintre parcele se proiectează cu lățimea de 4-5 m perpendicular pe direcția
rândurilor. În tarlale cu panta mai mare de 7°, drumurile dintre tarlale se proiectează în serpentină.
Actual, pentru livezile moderne se proiectează drumurile laterale, pe direcția rândurilor
de o lățime de 3-5 m și zonele de întoarcere (perpendiculare rândurilor) de 10-12 metri, în
funcție de tipul livezii, speciei și soiului ales.
Numărul și raportul dintre specii și soiuri se determină conform condițiilor locale și raioanelor,
direcției de specializare a gospodăriei, sarcinii de planificare și de amplasare a gospodăriei față de
consumatori, și de punctele de prelucrare. Cerințele față de alegerea soiurilor pentru înființarea
livezilor sunt următoarele:
 productivitatea înaltă a soiurilor;
 fructificarea sistematică;
 rezistența la ger și la boli;
 calități gustative înalte;
 creșterea moderată a pomilor;
 capacitatea de a rodi pe ramuri de un an, pe ramuri foarte tinere.
20
O altă condiție obligatorie este ca soiul ales să fie înregistrat în ”Catalogul soiurilor de plante”,
ceea ce oferă producătorului posibilitatea de a aplica la subvenționarea din fondurile statului.
În dependență de condițiile climatice, Republica Moldova se împarte în patru zone pomicole:
 zona de nord, care se divizează în 3 zone funcționale (silvostepă, stepă și prinestreană) și de
aceea predomină cultivarea mărului, părului, prunul;
 zona de centru este specializată în cultivarea prunelor, merelor, caiselor, cireșelor, vișinelor;
 zona de sud - specializată în cultivarea pomilor de cais, piersic, măr, cireș, vișin, păr;
 zona estică - specializată în cultivarea pomilor de măr, păr, cais, prun, piersic.
Însă, actualmente, datorită îmbunătățirilor și investițiilor făcute în plantațiile multianuale, se
poate face abateri de la zone, astfel că cultivarea cireșului e posibilă și în zona de nord.
Pentru organizarea corectă a lucrărilor de protecție a plantelor, se recomandă gruparea în parcele
după etapa lor de coacere. Aceste soiuri trebuie să intre pe rod concomitent, să fie altoit pe același
portaltoi, să aibă aceeași schemă de plantare și, respectiv, să se polenizeze reciproc.
În cazul în care se mizează pe plantarea unui singur soi, se adaugă polenizatori în raport de 30 %
din totalul de pomi plantați.
În ultima perioadă, cele mai des specii plantate, cu o cerere pe piață mare, atât internă , cât și
externă, cu o eficiență economică favorabilă și cu o productivitate maximă, sunt mărul, prunul, cireșul
și caisul.
În anexa 8 se prezintă imagini cu soiuri de mere, inclusiv specificarea timpului de cocere.
Soiurile, prezentate în imaginile din anexa 8, au drept scop orientarea/ghidarea în alegerea
pentru proiectarea plantațiilor pomicole, însă acestea nu sunt în totalitate cele mai productive și
cele mai rezistente la diverși dăunători sau înghețuri. Pentru înființarea plantațiilor
pomicole se recomandă o amplă documentare cu privire la caracteristicile fiecarui soi în parte.
În anexa 8 sunt prezentate câteva exemple de scheme de plantare pentru cele mai solicitate specii
și soiuri.
Pentru fiecare elev va fi repartizată o specie pentru a elabora proiectul plantației, respectiv va
alege soiul și distanța de plantare.
La fel ca și în cazul plantațiile viticole, este necesară întocmirea și completarea tabelelor privind
sectoarele alese pentru proiectarea plantațiilor pomicole, astfel caracteristicile acestora se regăsesc în
tabelele 4.5, 4.6, 4.7.
Tabelul 4.5 Caracteristica tarlalei plantației pomicole

Nr. Suprafața, ha Tipul Parametrii, m
tarlale Panta Expoziția
totală Netă solului Lungimea Lățimea
i
1 2 3 4 5 6 7 8
Cernoziomuri
1 7,95 7,36 1-3° E-W 643 123
carbonatice
Conform tabelului de mai sus, poate fi dedus că, pentru proiectarea plantațiilor pomicole, a fost
ales o suprafață de 8,4 ha, proiectându-se o singură tarla cu lungimea de 280 m și o lățime de 300 m.
Suprafața drumurilor în această tarla constituie 0,24 ha, inclusiv și drumurile dintre parcele.
Terenul ales are o pantă de 1-3° și se află în partea de N-E a localității.
21
Tabelul 4.6 Caracteristica rețelei de drumuri
Nr.tarlalei Suprafața totală a Inclusiv dintre Din contul
drumurilor, ha Tarlalele Parcelele De întoarcere
1 0,7795 - 0,7795 - Arabil
Suprafața terenurilor destinate drumurilor dintre parcele (menționăm că tarlaua a fost divizată în 3
parcele, respectiv 2 drumuri între aceste parcele) constituie 0,24 ha.
Lungimea unei parcele constituie 300 m, lățimea drumului dintre parcele - 4 m, astfel (300*4)/10
000= 0,12 ha. Întrucât sunt 2 drumuri între cele 3 parcele, se obține 0,12*2=0,24 ha.
Pentru livezile moderne, zonele de întoarcere se prevăd de 10-12 metri, în dependență de tipul
livezii și soiul ales.
În cazul proiectării mai multor tarlale și respectiv parcele, suprafața ocupată de drumuri va fi
determinată conform exemplelor de la plantațiile viticole și prezentate în tabelul 4.7
Tabelul 4.7 Alegerea sortimentului pomicol
Nr. Suprafața, ha Schema
Soiul și
Portaltoiul De De
tarlalei netă a soiului sortul
plantare amestec
1 2 3 4 5 6 7
Prun
3,975 corcoduş
Piteșteanu
1 7,95 5*3 4*4
Prun
3,975 corcoduş
President
Conform tabelului 4.7, plantația pomicolă include 2 soiuri de caise și anume: Bucuria și
Nadejda, cel dintâi având o perioadă de coacere timpurie. Suprafața netă a tarlalei va conține două
soiuri de caise cu aceeași schemă de plantare de 4*3, 4, constituind distanța între rândurile pomilor, iar
3 m vor specifica distanța dintre pomii fructiferi.
Pentru a determina numărul de pomi folosiți la plantarea unui hectar, se folosește formula:
10000/distanța dintre rînduri/ distanța dintre pomi
Pentru plantarea unui hectar de cais cu schema de plantare 4x3, vor fi necesare 833 pomi.
10000/4/3=833 pomi
De menționat faptul că, la alegerea soiului de plantații pomicole este necesară o documentare
serioasă, întrucât de aceasta depinde profitul afacerii proiectate.
22
5. STABILIREA CHELTUIELILOR DE DEVIZ
5.1 Generalități privind investițiile în agricultură
Datorită condițiilor climaterice favorabile, a solului fertil și a localizării țării în spațiul mondial,
țara noastră devine una dintre cele mai atractive sectoare în care antreprenorii din țară, cât și cei
străini, să facă investiții.
Pentru înființarea planațiilor pe teritoriul țării, este necesar, de la bun început, efectuarea unor
prognoze, precum și determinarea tuturor cheltuielilor necesare înființării plantației, dar și calcularea
termenului de recuperare acestora. Toate acestea se realizează în baza unui deviz.
În cadrul subcapitolului 5.1, se va prezenta o scurtă descriere a investițiilor care se fac în
agricultură la momentul actual, care sunt etapele necesare a fi realizate până la atingerea scopului
propus. Se va prezenta o caracterizare a devizului de cheltuieli.
23
5.2 Calculul termenului de recuperare a investițiilor capitale
Termenul de recuperare a investițiilor capitale presupune determinarea perioadei conform căreia
vor fi recuperate toate cheltuielile suportate la înființarea plantației, cât și întreținerea acesteia.
În proiectul de curs este necesar a fi întocmite tabelele 5.1, 5.2 și 5.3 care includ investițiile
pentru înființarea plantațiilor pomicole și viticole, precum și valori exprimate în lei cu privire la
cheltuieli și venit, sau termene de recuperare a cheltuielilor exprimate în timp (ani).
Tabelul 5.1 Investiții capitale necesare pentru înființarea plantațiilor

Nr. Investiții capitale, mii lei
Soiul și sortul Suprafața netă La 1 ha Total
tarlalei
1 2 3 4 5
1 De masă: Cardinal 6,90 137,8 950,82
2 Tehnică: Merlot 6,90 105,76 729,74
3 Caise: Bucuria și Nadejda 8,16 39,8 324,77
Este de menționat faptul că investițiile specificate în tabel presupun cheltuielile determinate de

către specialiștii din domeniul proiectării plantațiilor multianuale, luând în considerare prețul
materialului săditor și costurile necesare pentru plantare și lucrarea solului.
Suprafața netă pentru fiecare plantație multianuală se va prelua din tabelele anterioare. Valoarea
totală a investițiilor pentru fiecare tip de plantație în parte se va determina ca produsul dintre suprafața
netă și investițiile necesare la 1 ha.
Pentru determinarea investițiilor necesare la plantarea caiselor, se înmulțește suprafața netă cu
cheltuielile necesare pentru plantarea unui hectar de plantații:
8,16*39,8=324,77 mii lei.
În anexa 11 se prezintă lista cheltuielilor necesare pentru plantarea unui hectar de plantații
pomicole.
După determinarea sumei privind investițiile necesare pentru plantații, o altă etapă presupune
determinarea eficienței economice a producției plantațiilor multianuale specificate în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2 Eficiența economică a producerii producției plantațiilor multianuale

Venituri din
Rentabilitat
vinzari, lei
mii lei
Suprafața
Producția
globală, t
realizare
Recolta,
Prețul de cost, lei

Preț de
ea, %
Soiul și
netă
Venitul,
t/ha
sortul
La
Total
1 ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
De masă:
6,90 10 69 8000 552 000 55 000 379 500 172 500 45,3
Cardinal
Tehnică:
6,90 10 69 3500 241 500 45 000 310 500 69 000 22,2
Merlot
Caise:
Bucuria și 8,16 25 204 7000 1 428 000 30 000 244 800 1 183 200 483,3
Nadejda
Tabelul 5.2 se va completa în modul următor, conform indicațiile de mai jos.

Coloana 1 și 2 se va prelua din tabelul 5.1.
24
Coloana 3 presupune specificarea recoltei în tone la hectar de către fiecare plantație multianuală,
aceste date pot fi preluate din diverse surse (internet/manuale de specialitate), în pricipiu se va lua în
calcul o medie a acestor valori.
Producția globală , exprimată în tone, presupune valoare fructelor obținute de pe întreaga
suprafață de plantație, astfel se va determina ca fiind produsul dintre suprafața totală și recolta la 1
hectar.(Exemplu: 6,9*10=69 tone).
Prețul de realizare constituie valoarea exprimată în lei pentru o tonă de produs. Se va lua în
calcul prețul unui kg angro și se va determina valoarea unei tone. (Exemplu: un kg de struguri angro în
perioada recoltării constituie 8 lei și respectiv o tonă→8000 lei).
Costul producției globale reprezintă suma obținută în urma realizării producției de pe întreaga
suprafață a plantației. Se determină ca fiind produsul dintre producția globală și prețul de realizare.
(Exemplu pentru soi de masă Cardinal: 69*8000=552000 lei).
Prețul de cost reprezintă valoarea cheltuielilor suportate la producere/obținerea producției
globale (cheltuielile de transport, prelucrare ș.a). O listă cu cheltuielile specificate în dependență de soi
pomicol se prezintă în anexa 11.
Prețul de cost total se va determina ca produsul dintre suprafața netă și valoarea prețului de cost
la 1 ha.
Venitul presupune suma de bani obținută de pe urma plantației din care se exclude prețul de cost.
Se determină ca fiind diferența dintre costul producției globale și prețul de cost al producției.
Rentabilitatea presupune obținerea unor venituri, în urma vânzării și încasării producției

fabricate, mai mari decât cheltuielile efectuate cu realizarea acesteia. Analizând datele din tabelul de
mai sus, se poate de precizat că investițiile în agricultură sunt rentabile, deja în dependență de tipul de
plantație.
Ca o totalizare a celor realizate în cadrul proiectului, se întocmește în final tabelul 5.3, care
constituie indicii tehnico-economici.
Datele pentru tabelul 5.3 se vor prelua din tabelele anterioare, unele vor fi calculate.
Coeficientul de utilizare a terenului se determină ca raport dintre suprafața netă și suprafața
totală a plantației (exemplu: 13,8/15=0,92) și presupune gradul de utilizare a terenului, adică, dacă este
sau nu utilizat la justa lui valoare și nu se pierd porțiuni de teren, sau nu sunt utilizate rațional.
Termenul de recuperare a investițiilor se determină ca raport dintre investițiile capitale și venitul
presupus a fi obținut de pe plantația respectivă (exemplu: 1680560/241000=6,9 ani). Aceasta
presupune că în totalitate investițiile se vor recupera după o perioadă de aproximativ 7 ani de la
intrarea completă pe rod al plantației, de aceea în tabel se vor indica valorile 3+7. Astfel, după
trecerea celor 3 ani de intrare pe rod, plantația va asigura producția specificată în tabelul 5.2, iar după
scurgerea a încă 7 ani, se va recupera în întregime investițiile.
Plantațiile pomicole intră pe rod și asigură producția menționată în tabelul 5.2 după trecerea a 4
ani de la plantare, dar, totuși, nu putem preciza cu certitudine că acestea sunt date exacte, producția
depinde în mare parte de condițiile climaterice, acestea fiind date orientative.
25
În concluzie, în baza valorilor obținute, se poate spune că plantațiile multianuale sunt rentabile,
dar totodată și incerte, deoarece nu se cunoaște evoluția climei a țării în general și perioada de
recuperare a investițiilor poate crește în orice moment.
Tabelul 5.3 Indicii tehnico-economici

Nr. Unități de Plantație Plantație
Indicatori
d/o măsură viticolă pomicolă
1 2 3 4 5
1 Suprafața totală ha 15 8,4
2 Suprafața netă ha 13,8 8,16
3 Coeficientul de utilizare a terenului 0,92 0,97
4 Producția globală tone 138 204
5 Costul producției globale (Venitul din vânzari) mii.lei 793 1 428
6 Prețul de cost mii.lei 690 244, 8
7 Venitul (Profit brut) mii.lei 241, 000 1 183,2
8 Rentabilitatea % 67,5 483,3
9 Investiții capitale mii.lei 1 680, 56 324, 77
10 Termenul de recuperare a investițiilor ani 6,9→3+7 0,2→4+1
CONDIȚII DE REDACTARE
Condiții de redactare a Memoriului explicativ
Pentru o expunere corectă a subiectelor identificate și prezentarea în forma finită a proiectului de
curs, memoriul explicativ trebuie să fie expus în conformitate cu standardele în vigoare. Condițiile de
redactare a textului în cadrul Proiectului de curs sunt identice ca și în cazul Lucrării de diplomă (de
consultat Ghidul cu privire la elaborarea lucrării de diplomă).
Lucrarea va fi scrisă în stil impersonal (NU se va utiliza persoana I-a). Astfel
se vor respecta:
 Marginile paginii: stânga – 3 cm; dreapta – 1,5 cm; sus – 2 cm; jos – 2 cm.
 Textul se redactează utilizând fontul „Times New Roman”, cu dimensiunea de 12 puncte,
utilizând în mod obligatoriu diacriticele specifice limbii române (ă, ş, ţ, î, â).
 Spaţiere între rânduri - textul va respecta o spaţiere între rânduri de 1,5 sau 1,15 linii. În
corpul textelor nu trebuie să abunde scrierea subliniată și îngroșată.
 Alinierea textului - textul din cadrul paragrafelor normale va fi aliniat între marginile din
stânga şi dreapta (justified). Primul rând al fiecărui paragraf va avea un aliniat de 1,5 cm.
 Titlurile capitolelor se scriu cu litere mari - 14 puncte, cu caractere aldine (bold) și centrate
pe pagină. Titlurile subcapitolelor se scriu cu litere mici de 14 puncte, bold, centrate pe pagină. Se lasă
câte un spațiu liber de 12 puncte între titlul capitolului și subcapitolului. Fiecare capitol se va scrie pe
o pagină nouă.
 Numerotarea paginilor - numărul de pagină se inserează în subsolul paginii, centrat sau
aliniat pe dreapta, începând cu numărul 2 pe prima pagină a cuprinsului.
 Tabelul – tabelul se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar cea
de a doua reprezentând numărul tabelului din capitolul respective, conform exemplului de mai jos.
Titlul se menţionează deasupra tabelului, aliniat pe dreapta. Textul din tabel se redactează cu litere de
11 puncte și distanța între rânduri 1.
Tabelul 5.1 Investiții capitale necesare pentru înființarea plantațiilor

26
Nr. Investiții capitale, mii lei
Soiul și sortul Suprafața netă La 1 ha Total
tarlalei
1 De masă: Cardinal 6,90 137,8 950,82
2 Tehnică: Merlot 6,90 105,76 729,74
3 Caise: Bucuria și Nadejda 8,16 39,8 324,77
Condiții de redactare a Părții grafice

Partea grafică a Proiectului de curs se realizează pe foi de hârtie copiator, format A4-A2
în funcție de poziționarea terenului, în soft-ul Autocad, la scara 1:1000, în dependență de
suprafața, forma și poziționarea terenului selectat pentru proiectarea plantațiilor multianuale.
Proiectul este încadrat în chenar cu indicator, format standard, care este completat cu
date relevante (autor, tema)
La elaborarea planului terenului se utilizează coordonatele extrase de pe portalurile web
de specialitate (geoportal.md, e-Cadastru).
În partea grafică sunt indicate următoarele aspecte:
 Planul plantației multianuale cu indicarea curbelor de nivel și direcția de orientare a rândurilor
de plantare;
27
 Punctele cardinale;
 Legenda, în care se specifică cultura și soiurile alese;
 Chenar cu indicator.
În anexele 9-10 sunt prezentate exemple de plantații pomicole și viticole, la scara
1:1000.
La elaborarea părții grafice se vor respecta cerințele de întocmire a unui proiect, studiate
anterior la disciplinile Desen topografic și Tehnologia informației.
MONITORIZAREA PROCESULUI DE ELABORARE A

PROIECTULUI DE CURS
În cadrul orelor, treptat, profesorul explică modul de elaborare a Proiectului de curs.
Astfel, după prezentarea-explicarea sarcinii pentru elev sau înainte de aceasta, el verifică în
cadrul fiecărei ore sarcina realizată de către elev. Profesorul decide momentul de atribuire a
notelor, anunță elevii că la ora următoare va fi verificată realizarea parțială sau totală a sarcinii
și vor fi evaluați pentru conținutul realizat și corectitudinea acestuia. Verificarea va fi realizată
în cadrul fiecărei ore, atribuirea notelor va avea loc odată la 2-3 perechi (în unele situații la
decizia profesorului), însă pe durata elaborării Proiectului, fiecare elev va fi apreciat pentru
sarcinile realizate cu minimum 3 note, acestea constituind notele curente ce vor fi luate în calcul
la stabilirea notei finale pentru Proiectul de curs. Conținutul informațional poate fi preluat din
cadrul manualelor de specialitate, calculele fiind personalizate în dependență de sarcina inițială
a fiecărui elev.
MODUL DE PREZENTARE ȘI SUSȚINERE A PROIECTULUI DE CURS

La finalizarea orelor stabilite pentru Proiectul de curs, în cadrul ultimei perechi, va avea
loc susținerea propriu-zisă. Susținerea va avea loc în cadrul orei și constă în prezentarea
Proiectului de curs (dosarului realizat conform structurii stabilite) cadrului didactic și oferirea
răspunsurilor la întrebările cu privire la realizarea Proiectului, care sunt adresate de către
profesor cu scopul de a aprecia la justa valoare munca elevului, depistarea plagierilor.
La decizia profesorului, acesta poate cere ca susținerea proiectului să aibă loc public în
fața elevilor printr-o prezentare Power Point, care să conțină toate momentele importante ale
Proiectului, în esență - datele inițiale, procesul de organizare a teritoriilor și rezultatul final
(reprezentările grafice), concluzii ș.a.
Nota finală a Proiectului de curs se va constitui din suma a trei note acumulate (note
curente, întocmirea dosarului și susținerea proiectului):
 Note curente (note acumulate în cadrul orelor de curs la Proiect, spre exemplu 8, 9, 8, media
notelor - 8,33, care se înmulțește cu coeficientul 0,3);
 Întocmirea/conținutul Proiectului (nota acordată pentru respectarea cerințelor cu privire la
structura conținutul informativ, respectarea cerințelor de redactare, prezența și corectitudinea
reprezentărilor grafice. Această notă se înmulțește cu coeficientul 0,5);
 Susținerea Proiectului (notă oferită pentru răspunsul la întrebările adresate de către profesor
cu privire la elaborarea Proiectului și căruia i se atribuie un coeficient de 0,2)
 Nota finală a Proiectului de curs (nota obținută din suma celor trei componente enumerate
mai sus)
Exemplu:
Note curente: 8 9 8 = 8,33* 0,3=2,49
28
Întocmirea Proiectului: 9 * 0,5 = 4,50
Susținerea proiectului: 10*0,2 = 2,00
Nota finală: 8.99 (2,49+4,50+2,00)
BIBLIOGRAFIE
1. Legea cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă nr. 440-
XIII din 27.04.95 Monitorul Oficial al R.M. nr.43/482 din 03.08.1995
2. Regulamentul cu privire la protecţia reţelelor electrice, HOTĂRÎRE Nr. HG514/2002 din
23.04.2002
3. Ordin privind modul de organizare a procesului de elaborare a proiectului şi/sau a planului de
organizare a teritoriului pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole, Nr. OMAIA196/2015 din
08.10.2015
4. Ordin cu privire la aprobarea Recomandațiilor agrotehnice privind modul de elaborare a
proiectului și a planului de înființare a plantațiilor de pomi, arbuști fructiferi și căpșun din
24.11.2021
5.Moraru, Teodor, Organizarea intragospodărească a teritoriului. - Chișinău 2007
6. Moraru, Teodor, Indicație metodică pentru efectuarea lucrărilor de laborator la disciplina
”Proiectarea de organizare intergospodărească a teritoriului” și pentru elaborarea proiectului
de curs ”Proiectarea gospodăriilor țărănești”
7. Railean, Giulieta, Rusu, Grigore ”Proiectarea plantațiilor multianuale: metode și tehnici
folosite în Republica Moldova”
8. Ghid privind argumentarea economică a activităților din agricultura Republicii Moldova
(sectorul vegetal)”, A.Stratan, Chișinău, 2009
9. Catalogul soiurilor de plante pentru anul 2021
10. ,,Tarife de costuri în agricultură ( Ghid practic )”, T.Bajura, et.al., Chișinău, 2012
11. Studiu ”Analiza internă și externă a sectorului producerii de fructe al Republicii Moldova”
29
ANEXE
30
Anexa 1. Foaie de titlu pentru Proiectul de curs
Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republicii
Moldova Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții

Catedra Cadastru, Evaluarea imobilului și Științe economice
PROIECT DE CURS
la disciplina
Proiectarea și organizarea teritoriului
Tema proiectului de curs:
Organizarea intragospodărească a terenurilor din cadrul localității
Elaborat: elevul gr.
Verificat: profesor de specialitate
Susținut cu nota:
Chișinău 2021
31
Anexa 2. SARCINA pentru Proiectul de curs
INSTITUȚIA PUBLICĂ CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN CONSTRUCȚII

Catedra Cadastru, Evaluarea imobilului și Științe
economice Specialitatea Cadastru și organizarea teritoriului
APROB:
Șef catedră /
ˮ ˮ 20
SARCINA
pentru Proiect de curs la disciplina
al elevului(ei) gr.
(numele, prenumele elevului)
1. Tema proiectului de curs:
2. Date inițiale:
Localitatea
Suprafața localității
Cultura
Schema de plantare
3. Conținutul Proiectului de curs va corespunde Anexei 3
Data înmânării sarcinii:

Termen de prezentare a PC:
Profesor: /
Nume, prenume (semnătura)
Elevul: /
Nume, prenume (semnătura)
32
Anexa 3. Structura și conținutul Proiectului de curs
COMPONENȚA PROIECTULUI DE CURS

la disciplina Proiectarea și organizarea teritoriului
I. CONȚINUTUL MEMORIULUI EXPLICATIV
Introducere.......................................................................................................................,5-1 pagini
1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE
1.1 Caracteristica condițiilor naturale și economice a localității................................1-2 pagini
1.2 Inventarierea terenurilor....................................................................................... 2-3 pagini
1.3. Elaborarea cartogramei pantelor............................................................................3-4 pagini
2. AMPLASAREA ȘI DIMENSIONAREA CENTRELOR DE PRODUCERE
2.1 Particularitățile și condițiile de amplasare a centrelor de producție.......................2-3 pagini
2.2 Caracteristica centrelor de producție din localitate................................................1-2 pagini
3. ORGANIZAREA TERENURILOR AGRICOLE
3.1 Organizarea terenurilor asolamentelor.................................................................,5-2 pagini
3.2 Calculul necesarului de suprafețe furajere..............................................................3-4 pagini
3.3 Amenajarea terenurilor asolamentelor....................................................................2-3 pagini
4. AMENAJAREA PLANTAȚIILOR MULTIANUALE
4.1 Amenajarea și proiectarea plantațiilor viticole.......................................................4-5 pagini
4.2 Amenajarea plantațiilor pomicole...........................................................................3-4 pagini
5. STABILIREA CHELTUIELILOR DE DEVIZ
5.1Generalități privind investițiile în agricultură.........................................................1-2 pagini
5.2 Calculul termenului de recuperare a investițiilor capitale.....................................3-4 pagini
Concluzii...........................................................................................................................,5-1 pagini
Bibliografie......................................................................................................................,5-1 pagini
Total.............................................................................................................................28-40 pagini
II. PARTEA GRAFICĂ (1-3 coli)

Partea grafică poate fi prezentată cu următoarele desene:
1. Proiectarea asolamentelor - 1 coală folmat A4-A2

2. Proiectarea plantațiilor multianuale- 1-2 coli format A4-A2
33
Anexa 4. Tipuri de asolamente
Nr. Culturi Nr. Culturi Nr. Culturi Nr. Culturi
dr. dr. dr. dr.
Asolamente de cîmp Asolamente furajere
1 Grîu de toamnă 1 Grîu de toamnă 1 Culturile de toamnă 1 Plante perene
pentru masă verde
2 Porumb boabe 2 Soie 2 Sfeclă furajeră 2 Plante perene
3 Tutun 3 Plante perene 3 Plante perene
1 Grîu de toamnă 4 Porumb boabe 4 Plante perene 4 Sfeclă furajeră
2 Porumb boabe 5 Orz de primăvară 5 Plante perene 5 Porumb la siloz
3 Mazăre 6 Porumb la siloz
7 Plante perene 1 Mazăre 1 Plante perene
1 Grîu de toamnă 2 Grîu de toamnă 2 Plante perene
2 Sfeclă de zahar 1 Leguminoase 3 Porumb boabe 3 Grîu de toamnă
3 Orz de primăvară 2 Grîu de toamnă 4 Griu de primăvară 4 Porumb la siloz
4 Lucernă 3 Sfeclă de zahar 5 Sfeclă furajeră 5 Orz de toamnă
4 Tutun
1 Plante perene 5 Porumb boabe 1 Lucernă 1 Lucernă
2 Grîu de primăvară 6 Porumb boabe 2 Lucernă 2 Lucernă
3 Grîu de primăvară 7 Porumb boabe 3 Lucernă 3 Lucernă
4 Porumb boabe 8 Sfeclă de zahar 4 Porumb boabe 4 Porumb boabe
5 Leguminoase 9 Plante perene 5 Sfeclă furajeră 5 Orz de toamnă
6 Porumb la silos 6 Porumb la silos
1 Grîu de toamnă
2 Sfeclă de zahar
3 Tutun
4 Orz de toamnă
5 Porumb boabe
6 Porumb masa verde
Furager-legumicol
1 Soie 1 Lucernă
2 Vică-ovăz 2 Lucernă
3 Lucernă 3 Lucernă
4 Lucernă 4 Grîu de toamnă
5 Porumb boabe 5 Sfeclă furajeră
6 Porumb la silos 6 Legume
Asolamente antierozinale
1 Plante perene 1 Plante perene 1 Plante perene 1 Plante perene
2 Plante perene 2 Plante perene 2 Plante perene 2 Plante perene
3 Grîu de toamnă + 3 Grîu de toamnă 3 Orz de toamnă 3 Grîu de toamnă
sparcetă 4 Orz de primăvară 4 Ovăz 4 Ovăz
1 Plante perene 1 Plante perene 1 Grîu de toamnă 1 Plante perene

2 Plante perene 2 Plante perene 2 Floarea soarelui 2 Plante perene
3 Grîu de toamnă 3 Plante perene 3 Porumb boabe 3 Grîu de toamnă
4 Secară de toamnă 4 Grîu de toamnă 4 Mazăre 4 Ovăz
5 Orz de primăvară 5 Secară de toamnă 5 Orz de toamnă 5 Grău furager
6 Lucernă 6 Plante anuale
1 Plante perene 1 Plante perene
2 Plante perene 2 Plante perene 1 Ovăz 1 Plante perene
3 Orz de toamnă 3 Grîu de toamnă 2 Plante perene 2 Plante perene
4 Plante anuale 4 Ovăz 3 Plante perene 3 Grîu de toamnă
5 Grîu de toamnă 5 Grău furager 4 Plante anuale 4 Secară de toamnă
6 Grîu de toamnă 6 Orz de toamnă 5 Grîu de toamnă 5 Iarbă de Sudan
6 Orz de toamnă 6 Grău de primăvară
7 Mazăre 7 Orz de toamnă
34
Anexa 5. Sortimentul viticol (conform catalogului soiurilor de plante a RM din 2021)
Suma
Nr. Denumirea Regiunile Perioada de Roada,
Portaltoi temperaturilor
dr. soiurilor vite-vinicole maturitate t/ha
active, Сº
SOIURI PENTRU MASĂ CU BOABE ALBE

(schema de sădire 2,5x1,75)
БхР Кобер 5ББ
1 Alb de Suruceni sud, centrală semitardivă 2850-2900 14-15
PхР 101-14
2 Augustovski pe republică PхР 101-14 extratimpurie 2000-2300 10
3 Frumoasa albă sud, centru БхР СО-4 mijlocie 2750 12-14
4 Guzun sud, centru PхР 101-14 semitardivă 2980 12-14
5 Irşai oliver pe republică PхР 101-14 timpurie 2200-2250 9-10
6 Jemciug Csaba pe republică PхР 101-14 extratimpurie 2050-2150 8,5-9,5
Ialovenschi
7 sud, centru PхР 101-14 tardivă 2830 12-14
ustoicivîi
PхР 101-14
8 Jubilei juravelea sud, centru semitardivă 3020 14-16
БхР СО-4
9 Karaburnu sud PхР 101-14 tardivă 2950-3050 12-13
БхР СО-4
10 Leana sud, centru mijlocie 2600-2680 10-11
11 Mărgăritar sud, centru PхР 101-14 timpurie 2200-2250 10-12
12 Muscat iantarnîi pe republică PхР 101-14 extratimpurie 2200-2300 11-12
Muscat
13 sud, centru PхР 101-14 extratimpurie 2000-2300 10-12
jemciujnîi
14 Muscat timputiu sud, centru PхР 101-14 extratimpurie 2000-2300 10-13
15 Prezentabil pe republică PхР 101-14 timpurie 2000-2300 12-15
16 Regina viilor sud centru PхР 101-14 timpurie 2320-2460 15-16
17 Startovîi sud, centru PхР 101-14 mijlocie 2650-2750 13-14
SOIURI PENTRU MASĂ CU BOABE NEGRE
18 Cardinal sud, centru PхР 101-14 timpurie 2300-2400 9-12
19 Codreanca pe republică PхР 101-14 timpurie 2250 13-14
20 Coarnă neagră sud, centru PхР 101-14 tardivă 2955 8-10
PхР 101-14 ,
21 Mоldova sud, centru semitardivă 2980 15-16
БхР СО-4
22 MuscatdeBugeac sud, centru PхР 101-14 semitardivă 2800-2900 12-13
Muscat de
23 sud, centru PхР 101-14 tardivă 2800-2850 11-12
Hamburg
24 Osennii ciornîi sud, centru PхР 101-14 semitardivă 2800-2900 12
25 Ranii Magaracea sud, centru PхР 101-14 timpurie 2250 10-14
APIRENE
26 Apiren alb sud, centru БхР СО-4 timpurie 3000 10-14
27 Apiren roz sud, centru БхР Кобер 5ББ timpurie 3000 10-14
Apiren roz
28 sud, centru БхР Кобер 5ББ timpurie 3000 10
timpuriu
Apirennegru de
29 sud, centru БхР Кобер 5ББ mijlocie 2800-2900 11-13
Grozeşti
30 Kişmiş lucistîi pe republică PхР 101-14 timpurie 2258 12-13
SOIURI PENTRU VIN CU BOABE ALBE
31 Aligote pe republică PхР 101-14 mijlocie 2800-2850 13
32 Alb de Oniţcani sud БхР Кобер 5ББ tardivă 300-3050 12-14
33 Bianca pe republică БхР Кобер 5ББ mijlocie 12
34 Chardonnay sud, centru PхР 101-14 mijlocie 2680-2750 6-7
35 Fetească albă centru timpurie 2650-2750 12-13
PхР 101-14
sud, centru, sud-
36 Fetească regala БхР Кобер 5ББ semitardivă 2750-2850 15-20
est
35
37 Hibernal pe republică PхР 101-14 mijlocie 2680-2750 10-12
38 Legenda sud, centru PхР 101-14 semitardivă 2750-2850 10-12
39 Luminiţa sud PхР 101-14 semitardivă 2750-2850 10-11
Muscat
40 sud, centru PхР 101-14 mijlocie 2700-2800 7-8
Frontignan
Muscat de PхР 101-14
41 sud, centru semitardivă 2600-2700 10-12
Ialoveni БхР Кобер 5ББ
42 Muscat Ottonel sud, centru PхР 101-14 timpurie 2600-2700 7-8
43 Muller Turgau centru PхР 101-14 mijlocie 2680-2750 8-10
Perveneţ
44 sud, centru PхР 101-14 mijlocie 2750-2800 10
Magaracea
45 Riesling de rhin sud, centru PхР 101-14 mijlocie 2750-2800 9-12
46 Riton sud, centru БхР Кобер 5ББ mijlocie 2750-2800 10-12
47 Rkaţiteli sud, centru PхР 101-14 tardivă 2900-2960 10-13
48 Sauvignon sud, centru БхР Кобер 5ББ timpurie 2650-2750 7,5-10
49 Silvaner centru PхР 101-14 timpurie 2600-2700 8-10
Suholimanski
50 pe republică PхР 101-14 semitardivă 2850-2950 10-11
Belîi
51 Viorica centru PхР 101-14 semitardivă 2600-2800 8-10
SOIURI PENTRU VIN CU BOABE NEGRE
(schema de sădire 2,75 x1,75)
52 Cabernet Sauvignon sud, centru PхР 101-14 tardivă 2890-2920 8-10
53 Codrinski sud, centru БхР Кобер 5ББ tardivă 2900-2950 10-12
sud,
54 Fetească neagră centru, БхР Кобер 5ББ semitardivă 2750-2850 15-18
sud-est
55 Gammay Freaux sud БхР Кобер 5ББ mijlocie 2700-2800 11
56 Malbec centru PхР 101-14 mijlocie 2700-2800 10
57 Merlot sud, centru PхР 101-14 tardivă 2800-2880 10-12
58 Pervomaiski centru PхР 101-14 semitardivă 2800-2900 14-15
59 Pinot gris centru PхР 101-14 mijlocie 2600-2700 6-7
60 Pinot noir sud, centru PхР 101-14 mijlocie 2680-2720 6,5-7,5
61 Rară neagră sud БхР Кобер 5ББ tardivă 2950-3050 10-20
62 Sapiravi sud PхР 101-14 tardivă 2950-3050 7-8
SOIURI PENTRU PRODUSE ALIMENTARE
63 Bastardo Magaraciski centru PхР 101-14 tardivă 2880 12
64 Drujba sud БхР Кобер 5ББ timpurie 2600-2720 12-14
Iliciovski ciornîi pe
65 БхР Кобер 5ББ timpurie 2600-2720 10-12
rannii republică
pe
66 Isabella БхР Кобер 5ББ tardivă 2900-3100 12
republică
pe
67 Lidia БхР Кобер 5ББ mijlocie 2900-3000 10-12
republică
pe
68 Noah БхР Кобер 5ББ tardivă 5-65
republică
pe
69 Negru de Ialoveni БхР Кобер 5ББ tardivă 2750-2800 10-13
republică
70 Rubin Tairovski sud БхР Кобер 5ББ tardivă 2750-2800 8
36
Anexa 6. Sortimentul viticol cultivat în Republica Moldova
Soiuri tehnice de viță-de-vie
Feteasca albă Merlot Muscat Ottonel
Aligote Feteasca neagră Rcatiteli
Soiuri de masă de viță-de-vie
Muscat de Hamburg Cardinal Moldova Muscat Bleu
Bianca Arcadia Victoria
37
Anexa 7. Sortimentul pomicol (conform catalogului soiurilor de plante a RM din 2021)
Termene, zile
Intrare pe rod
Roada la ha, t
de păstrare
maturitate
Nr. Zona de
/ ha
Specii şi Polenizatori
de
dr. cultivare
soiuri
MĂR
(portaltoi măr de pădure şi М-9, М-106, schema de sădire 4х3; schema de amplasare 6:6)
Soiuri de vară
1 Mantet pe republică 3-4 25.07-05.08 5-10 24-30 2,3,5
2 Papirovka pe republică 3-4 15.07-25.07 5-10 15-20 1,3,5
3 RedMelba pe republică 3-4 25.07-05.08 5-10 25-35 1,2,5
4 Şafran de vară pe republică 3-4 10.08-20.08 10-15 28-35 4
Soiuri de toamnă
5 Coredana pe republică 3-4 25.08-05.09 70-100 30-40 11,15
13,19,26,28, 30,
6 Domneşti pe republică 6-7 10.09-15.09 70-120 30-40
31,34,35
7 Generos pe republică 3-4 10.09-20.09 70-120 30-35 14,21,24
10,19,26,30,31,
8 Nistreţ pe republică 7-8 10.09-20.09 70-120 23-37
34,35
9 Spartan pe republică 3-4 10.09-20.09 90-150 28-30 6,7,36
Soiuri de iarnă
10 Coredar pe republică 3-4 20.09-25.09 120-150 25-35 8,16

17,19,23,26,30,
11 Delicious centrală, sud 5-6 20.09-25.09 150-180 30-40 31,34,35,38
12 Florina pe republică 5-6 20.09-25.09 120-170 35-40 11,15,16,21
22,23,26,32,34,
13 Gala delicious pe republică 4-5 10.09-20.09 120-150 30-40
35,36
Goldendelicio 22,23,26,32,34,
14 pe republică 3-4 25.09-30.09 150-180 30-40
us 35,36
15 Idared pe republică 3-4 25.09-30.09 160-190 25-32 23,26,32,34,36
Renet de 22,23,25,31,35,
16 pe republică 4-5 20.09-25.09 160-200 20-30
champagner 36,38
Renet 19,23,28,30,31,
17 pe republică 3-4 25.09-05.10 160-200 30-40
Simirenco 32
PĂR
(portaltoi păr sălbatic, gutui tipa А, ВА 29; schema de sădire 5х4; schema de amplasare 4:4)
Soiuri de vară
Untoasa
1 nord 6-7 15.07-25.07 5-10 22-25 10,14
Giffard
Untoasa
sud,
2 Precoce 5-6 01.08-15.08 5-10 30-35 1,10,12
sud-est
Morettini
3 Zorka pe republică 6-7 01.08-15.08 5-10 10-12 4
Favorita lui
4 pe republică 6-7 10.08-25.08 3-6 20-30 3,5,6,10,11
Clapp
5 Williams pe republică 5-6 20.08-05.09 10-15 25-30 1,2,4,10
Williams
6 pe republică 5-6 20.08-05.09 10-15 25-30 1,4
rougedelbard
Soiuri de toamnă
Ducesa de
7 pe republică 4-5 10.09-20.09 45-65 20-25 6,10
anguleme
CoocStarking
8 pe republică 5-6 20.08-05.09 10-15 30-35 3,10
Delicious
9 Starkrimson pe republică 5-6 20.08-05.09 20-45 25-30 1,10
10 Sokrovişce pe republică 4-5 01.09-10.09 20-45 28-30 4,10,11,14
11 Untoasa Bosc pe republică 6-7 10.09-20.09 45-65 20-25 1,2,4,5,17
38
12 Vîstavocinaia pe republică 5-6 20.09-30.09 45-100 28-30 1,8,1,12
Soiuri de iarnă
13 Moldovanca nord 6-7 25.09-05.10 100-200 15-20 4,10,14,15,17
14 Noiabrskaia pe republică 5-6 25.09-05.10 120-200 20-25 13,15,17,
Otecestvennai
15 nord 5-6 25.09-05.10 90-120 20 1,14,17
a
Contesa de autofertil
16 pe republică 5-6 25.09-05.10 90-120 40-50
Paris 1,8,14
Untoasa
17 pe republică 7-8 01.10-10.10 120-180 15-20 10,13,15
Hardenpont
GUTUI
(portaltoi gutui tip A, ВА 29; schema de sădire 5х4; schema de amplasare 4:4)
Soiuri de iarnă
centru, sud, autofertil
1 Auriu 3-4 01.10-15.10 120 20-25
sud-est 4,5,7
centru, sud,
2 Codreanca 3-4 25.09-10.10 90 25-30 2,3,8,9,
sud-est
3 Cometa 3-4 01.10-15.10 120 45-50
sud-est 2,4,5,6
Iantarnaia centru, sud, autofertil
4 3-4 01.10-15.10 120 22-25
Moldavii sud-est 2,4,5,6
centru, sud,
5 Iujanka 3-4 01.10-15.10 120 25-30 2,4,6,
sud-est
Turunciukskai centru, sud, autofertil
6 3-4 01.10-15.10 120 30-35
a sud-est 2,4,5
centru, sud,
7 Urojainaia 3-4 01.10-15.10 120 30-35 2,3,5,6,9
sud-est
8 Urosok 3-4 01.10-15.10 120 25-30
sud-est 2,4,5,6
9 Zarea 3-4 01.10-15.10 120 40-45
sud-est 2,4,5,6
PRUN
(portaltoi corcoduş; schema de sădire 6х4; schema de amplasare 4:4)
Soiuri timpurii
Kabardinskaia nord, centru, autofertil
1 3-4 05.08-20.08 5-10 20-25
Ranniaia sud-est 2,
Chişiniovscaia nord, centru,
2 4-6 05.08-20.08 5-10 15-20 1,2,7,8
Ranniaia sud-est
PamiatiKostin nord, centru,
3 4-5 5.08-20.08 40-100 25-30 12,16
oi sud-est
4 Piersikovaia nord, sud-est 5-6 20.07-05.08 4-5 15-16 10,8,9
Ruthgerschtett
5 pe republică 4-5 01.07-25.07 4-5 15 4,11,12
er
Soiuri mijlocii
CacanskaNajb pe republică 4-5 25.08-10.09 20-25 20 12,14
6
olia
RenclodAltha
7 pe republică 4-5 18.08-05.09 20-30 15-20 2,8,11,12,15
n
centru, autofertil
8 Soperniţa 4-5 01.09-15.09 10-15 18-20
sud-est 4,12,14,15
Soiuri târzii
autofertil
9 Ana Spath pe republică 5-6 12.09-27.09 30-40 20-30
2,7,12,13,14
PozdniaiaHra
10 pe republică 4-5 20.09-10.10 60-120 25-30 11,18
mova
11 President pe republică 3-4 20.09-10.10 60-120 20-25 12,15
autofertil
12 Stanley pe republică 3-4 05.09-20.09 40-100 18-25
1,7,11,13
13 Udlinionnaia pe republică 3-4 15.09-20.09 40-100 25-30 12,15
Vinete de autofertil
14 pe republică 6 05.09-20.09 40-100 15-20
Italia 7,11,15
39
Vinete de autofertil
15 pe republică 5-6 10.09-30.09 40-100 20-30
Moldova 12,15
CAIS
(portaltoi zarzăr; schema de sădire 6х5; schema de amplasare 4:4
Soiuri timpurii
centru, sud,
1 Bucuria 3-4 15.06-25.06 2-3 15-20 2,3,7,8
sud-est
centru, sud,
2 CR-263 4-5 25.06-10.07 2-3 17-20 9
sud-est
Chişiniovschir centru, sud, autofertil
3 4-5 01.07-10.07 3-5 15-20
annii sud-est 2,7,8
Soiuri mijlocii
4 Detski 5 01.07-15.07 2-3 12-20
sud-est 2,3,7,8
5 Krasnoşciokii 5-6 10.07-20.07 3-5 15-20
sud-est 4,6
Moldavschiiol centru, sud,
6 4-5 05.07-15.07 3-5 15-20 2,3,7,8
impieţ sud-est
centru, sud,
7 Nadejda 4-5 05.07-15.07 2-3 18-20 3,8,9
sud-est
Şalan centru, sud,
8 4 05.07-15.07 2-3 18-20 4,6,9
(erevani) sud-est
Soiuri târzii
9 Costiujenschii 4-5 20.07-30.07 3-5 15-20
sud-est 2,3,8
10 Raduga sud 3-4 25.07-05.08 5-7 15-16 autofertil,8
centru, sud,
11 Sirena 5-6 25.07-05.08 5-7 25-38 9,10
sud-est
PIERSIC
(portaltoi migdal; schema de sădire 6х4; schema de amplasare 4:4)
Soiuri timpurii
1 Cardinal 3-4 20.07-30.07 2-3 20-25
sud-est
2 Codru centru, sud 4 20.07-30.07 2-3 20-25 autofertil
3 Springold 4 01.07-10.07 2-3 15-20
sud-est
4 Flamingo centru, sud 4 20.07-30.07 2-3 14-26 autofertil
5 Iulski centru, sud 3-4 20.07-30.07 2-3 16-22 autofertil
6 Socinîi 3-4 20.07-30.07 2-3 30-35
sud-est
7 UrojainîiJoltîi 4-5 15.07-20.07 2-3 21-25
sud-est
Soiuri mijlocii
8 Golden jubilee 3-4 01.08-10.08 2-5 15-25
sud-est
9 Moldova 3-4 15.08-20.08 2-5 20-25
sud-est
10 Redhaven 3-4 01.08-10.08 2-5 20-25
sud-est
11 StarkSunglo sud 4 15.08-25.08 2-3 15-20 autofertil
Soiuri târzii
centru, sud, 4 01.09-10.09 5-15 20-25 autofertil
12 Gălbenica
sud-est
13 Lebedev
sud-est
Moldavschiipo sud 3-4 10.09-20.09 10-20 15-20 autofertil
14
zdnii
centru, sud, 4 20.08-30.08 2-5 25 autofertil
15 Valiant
sud-est
16 Veteran
sud-est
40
CIREŞ
(portaltoicireş sălbatic; schema de sădire 6х5; schema de amplasare 6:6)
Soiuri timpurii
Chişineovsc pe republică 4-5 25.05-31.05 1-3 10-15 1,7
1
aia
2 Kaştanka pe republică 6 01.06-10.06 2-4 18 2,4,6
Valerii pe republică 5-6 01.06-10.06 2-4 10-15 6,7
3
Cikalov
Soiuri mijlocii
4 Techlovan pe republică 5-6 10.06-15.06 36 10-15 3,11,
Iunskaiaran
5 pe republică 5-6 08.06-14.06 2-3 10-15 4,8,20
niaia
Timpuriu centru, sud,
6 5-6 08.06-14.06 2-3 15 1,7
Kassin’s sud-est
7 Vinca pe republică 6 08.06-14.06 2-4 14-16 4,10,13
Melitopolsk
8 aia pe republică 6-7 08.06-15.06 2-3 13-15 4,6,7,9
Ciornaia
9 Truşeni 2 pe republică 5-6 10.06-17.06 1-2 15-25 2,4,7,9
Soiuri târzii
BigarreauPr
17 oductaDelb pe republică 5-6 22.08-28.08 2-5 12-14 14,18,20,21
ard
Napoleon
18 pe republică 5-6 22.06-28.06 2-5 14-16
roz
29.06-05-
19 Hebros pe republică 6 3-6 14-16 9,22,23
07
20 Poleana pe republică 5-6 29.06-05.07 3-6 13-15 9,18,20,21
21 Record pe republică 5-6 29.06-05.07 3-6 13-15 5,8,18,22
22 Rekordnaia pe republică 7-8 29.06-05.07 3-6 16-18 1,7,8,20
centru, sud,
23 Taina 6 29.06-05.07 3-6 15-16 19,20,23
sud-est
PozdniaiaLe
24 sud 6 06.07-12.07 3-6 11-12 18,20,21,22
rmontova
VIŞIN
(portaltoi mahaleb; schema de sădire 6х5; schema de amplasare 4:4)
Soiuri timpurii
1 Şumadinka pe republică 4-5 03.06-07.06 2-3 10-11 autofertil, 2,3
nord, centru,
2 Ranniaia 2 5-6 04.06-12.06 2-3 10-14 5,6,9
sud-est
Soiuri mijlocii
UifehertoiFi autofertil
3 pe republică 4-5 10.06-20.06 2-3 9-10
urtosi 2,3,9
ŞpankaRan
4 pe republică 5-6 15.06-25.06 2-3 6-8 2,6,8,9
niaia
autofertil
5 Oblacinska pe republică 4 20.06-30.06 2-3 8-10
3,4
ErdiBoterm autofertil
6 pe republică 4-5 20.06-30.06 2-3 9-10
o 3,6,8,9
Soiuri târzii
7 Crişana pe republică 4-5 25.06-05.07 2-3 10-15 2,4,6,9
8 Podbelski pe republică 4-5 25.06-05.07 2-3 5-7 5,8
41
Anexa 8. Sortimentul pomicol cultivat în Republica Moldova
Soiuri de caise cultivate în Republica Moldova
Bucuria (timpuriu) Nadejda (mediu) De Costiujeni(târziu)
Soiuri de mere cultivate în Republica Moldova
Jonathan Golden Delicious Jonagold Idared
Soiuri de prune cultivate în Republica Moldova
Anna Spath Stanley Record
Rivers timpuriu Tuleu Gras Silvia
42
Anexa 9. Proiectul plantațiilor viticole
Drumuri, inclusiv zona de

întoarcere a agregatelor
Vița de vie Moldova
Direcția rândurilor
Curbe de nivel
43
Anexa 10. Proiectul plantațiilor pomicole
Drumuri, inclusiv
zona de întoarcere
Măr Gala Delicious
Măr Campion
Direcția rândurilor
Curbe de nivel
44
Anexa 11. Normative pentru calculul eficienții economice
Investiții capitale Costul Posibile

Culturi mii.lei, la 1 ha, producției, in % subventii,
prețuri anul 2017 din venitul din mii.lei la 1
vânzări ha
MĂR 126,7
PĂR 106,8
GUTUI 166,7
CAISE 92,7
PIERSIC 88,9
VIŞIN 100,4
CIREŞ 79,2
NUC 62,5
MIGDAL
ALUN
PRUN 113,3 0,4
VIŢĂ DE VIE
- soiuri pentru masă cu boabe albe 198,1
- soiuri pentru masă cu boabe negre 232,5
- soiuri pentru vin cu boabe albe 157,2
- soiuri pentru vin cu boabe negre 175,0
PEPINIERĂ VITICOLE
- plantaţie mamă de portaltoi 171,4
- plantaţie mamă de altoi 226,1
PEPINIERE POMICOLE
- plantaţie mamă altoi de soiuri sămânţoase 136,6
- sectorului de înmulţire a soiuri sămânţoase 51,6
- sectorului de formare a soiuri sămânţoase 349,9
- marcotieră vegetativă pentru măr 48,2
- plantaţie mamă altoi de soiuri sâmburoase 114,8
- sectorului de înmulţire a soiuri sâmburoase 184,3
- sectorului de formare a soiuri sâmburoase 343,3
CĂPŞUN 294,0 0,45 64,0
ZMEUR 134,9 0,35 42,0
MUR 221,2 0,4 40,0
COACĂZ negru 158,3 0.45 40,6
COACĂZ roșu 139,0 0,5 40,6
AGRIS 180,1 0,45 40,6
SCORUS negru 155,3 0,45 39,3
AFINE
CATINĂ ALBĂ 162,7 0,49 29,3
GOJ
45

Introduce Re

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introduce Re

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1.1 Caracteristica condițiilor naturale și economice a localității

Imaginea 1.1. Amplasarea satului Suric

Pe suprafața acestui sat găsim așa soluri cum:

- Cernoziomuri carbonatice, argilo-lutoase

- Cernoziomuri obişnuite, erodate slab, luto-argiloase

- Cernoziomuri levigate, luto-argiloase

- Soluri deluviale molice, argilo-lutoase

- Mocirle tipice, argilo-lutoase

448 - numărul conturului, ce presupune un număr de identificare a parcelei;

50,61 - suprafața exprimată în hectare a parcelei.

1.3 Elaborarea cartogramei pantelor

h - echidistanța curbelor de nivel (m);

Pentru scara 1:10000 și echidistanța curbelor de nivel de 5 m se recomandă de a delimita sectoare

Tabelul 1.2 Componența și raporturile fondului funciar

Transformarea terenurilor agricole se efectuează cu scopul de a mări suprafețele ocupate de

Tabelul 1.4 Sectoarele alese pentru îmbunătățire și măsurile necesare a fi întreprinse

2.1 Particularitățile și condițiile de amplasare a centrelor de producție

 fermele de ovine și vite mari cornute la o distanță de 300 m în partea de Nord;

Tabelul 2.1 Calculul suprafeței necesare conform numărului de capete a fermei

2.2 Caracteristica centrelor de producție din localitate

3.1 Organizarea terenurilor asolamentelor

Tabelul 3.4 Determinarea suprafețelor culturilor furajere

Tabelul 3.5 Asolamentele gospodăriei

3.3 Amenajarea terenurilor asolamentelor

 amplasarea în funcție de relief;

 amplasarea în raport de solă;

 amplasarea față de sat și centrele de producție;

 amplasarea față de limitele obligate existente;

Tabelul 3.7 Estimarea egalității solelor asolamentului furajer

4.1 Amenajarea și proiectarea plantațiilor viticole

Tabelul 4.1 Caracteristica soiurilor și sorturilor viței-de-vie

Tabelul 4.5 Caracteristica tarlalei plantației pomicole

Tabelul 5.1 Investiții capitale necesare pentru înființarea plantațiilor

Este de menționat faptul că investițiile specificate în tabel presupun cheltuielile determinate de

Tabelul 5.2 Eficiența economică a producerii producției plantațiilor multianuale

Prețul de cost, lei

Tabelul 5.2 se va completa în modul următor, conform indicațiile de mai jos.

Rentabilitatea presupune obținerea unor venituri, în urma vânzării și încasării producției

Tabelul 5.3 Indicii tehnico-economici

Tabelul 5.1 Investiții capitale necesare pentru înființarea plantațiilor

Condiții de redactare a Părții grafice

MONITORIZAREA PROCESULUI DE ELABORARE A

MODUL DE PREZENTARE ȘI SUSȚINERE A PROIECTULUI DE CURS

Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții

Proiectarea și organizarea teritoriului

Tema proiectului de curs:

Organizarea intragospodărească a terenurilor din cadrul localității

Elaborat: elevul gr.

Verificat: profesor de specialitate

INSTITUȚIA PUBLICĂ CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN CONSTRUCȚII

pentru Proiect de curs la disciplina

(numele, prenumele elevului)

1. Tema proiectului de curs:

Data înmânării sarcinii:

COMPONENȚA PROIECTULUI DE CURS

I. CONȚINUTUL MEMORIULUI EXPLICATIV

II. PARTEA GRAFICĂ (1-3 coli)

1. Proiectarea asolamentelor - 1 coală folmat A4-A2

1 Plante perene 1 Plante perene 1 Grîu de toamnă 1 Plante perene

SOIURI PENTRU MASĂ CU BOABE ALBE

Soiuri tehnice de viță-de-vie

Feteasca albă Merlot Muscat Ottonel