CADASTRU IE CURS8. EVIDENTA INTRETINERI CADASTRULUL Se intelege activitaten desfasurata pentru tinerea Ia zi a datelor cadastrale, prelucrarea si centralizarea acestora in scopul punerii la dispozitia celor interesati a datelor reale despre fondul funciat, Cuprinde totalitatea datelor tehnice, economice si juridice prin care, documentatia cadastrala, respectiv registrele si planurile, sunt intretinute cu toate modificarile in ceea ce priveste tmarimea, configuratia, pozitia si proprietaru} sau detinatorul. Operarea modificarilor constituie operat de intretinere le 7. Organizarea si desfasurarea lucrarilor de evidenta si intretinere Etapa 1: - etapa de teren - presupune procurarea documentatici cadastrale, efectuarea ‘masuratorilor si culegerea informatio. Etapa 2: - etapa de birou ~ presupume verificarea legalitaii modificarilor efectuate, prelucrarea si operarea planutilor cadsatrale si inscrierea noilor date rezultate. nici Evidenta si intrejinerea cadastrului nu inseamna aprobarea modificarilor efectuate legalizarea incalcarilor sau abaterilor de la prevederile legale. Actiumea de tinere Ia 2i este precedata de reambulerea planului cadastral. Dupa aducerea la zi se continua tinerea sistematica conform schimbarilor intervenite in teren. Pe suprafata de teren unde s- ‘au executat lucrari de imbunztatrifunciare sau au avut loc procese de degradare si poluare a solului, actualizarea se face ori de cate ori este cazul. In coea ce priveste cadastrele de specialitate, actualizarea se face conform specificului fiecarui domeniu in parte, Hlartile cadasttale de ansamblu se tin ta zi, prin transpunearea modificatilor la birou de pe planurile cadastrale intretinute, tinandu-se seama de criteriile si regulile de generalizare cartogratica. Inainte de inceperea operatiei de tinere la zi se calculeaza procentul de modificari cu formula: k= (n/N) * 100, unde: N= nr total al liniile de contur planimetrice si nivelitice inclusiv al elementelor de continut punctuale, adica puncte geodezice, borne kilometrice, punct cotat, precum si denumirle existente pe planuti (deci se numara lini, puncte si denumiri) n= nr, total al acelorasi elemente, dar modifieate sau nou aparute La stabilirea totalutilor in ceea ce priveste N si n se va avea in vedere, ca elementelor de continut ppunctuale sa li se acorde ponderea de 1.25 in cazul in care folosim metoda fotogrammettica si de 1.5 1pentru metoda topografica, Pentru elementele liniare, se acorda ponerea I, in cazul utiizarii metodei fotogrammetrice si 1.25 pentru metoda topografica. Numararea modificdrlor se face pentru 25-30% in planuri repartizte uniform pe intreaga zona care face obiectul evidentei intretinerii, Cand procentul de modificari este > 75% se realizeaza planuri noi Cand procentul de modificari are valori < 1/3 din valoatea limita se face numai reambularea, Metoda fotogramettica pentru evidenta intretinerii este utilizata pentru. suprafete care epasese un grup de patru trapeze adiacente si in mod exceptional pentru 500 ha (numai daca procentul de modificari este mai mare de 75%) ‘Tinerea fa 7i sistematica a schimbarilor de pe un tertoriu administrativ se realizewza dupa evidentaintretinerii sau imediat dupa executarea noilor planuri cadastral, parcurgandu-se etapele: 1, operarea informatica a schimbarilor ce s-au produs sau sunt in curs de producere datorita, amplasarii unor obiective noi de investitii sou scimbarii categorie’ de folosinta 2. operarea definitiva se realizeaza pe copiile de tinere la zi si necesita valorificares la teren, culegerca datelor cu privice la parteacalitativa si apoi evidentierea la birou. ntretineriisitinerii 3. tiparirea noilor editié care se realizesza dupa definitivarea evident sistematice. Precizari tolerante care trebule respectate in activitatea de tinere la 2isistematiea Jn cadrul lucrarilor de teren si de raportere pe plan cadastral, scara 1:500 ~ 1:10 000, a elementelor noi aparute sau a celor modificate se va asigura o precizie unitara pentru Iuerarile de tinere la zi_sistematica, dar si pentru cele de aducere la zi, exprimate prin urmatoarele tolerante de abatere grafica pe categori de puncte sau contururi caracteristive: 1, pentru categorile foilor de plan si pentru caroiajul acestuia se admite + 0.2 mm pe plan; 2. penini punctele din reteaua de rdicare inclusiv de triangulatie side reperaj fotogrammetrc, toleranta admisa e de 2.0.3 mm Ia scara planului; 3. pentru punctele caracteristice ale constructilor cu caracter permanent (cladicile, podurile, bornele kilometrice), in raport cu cel mai apropiat reper, se admite o toleranta de £ 0.5 mm 1a seara planului; 4, pentru punetele caracteristice ale contururilor nemareate in mod permanent, in raprt cu cele mai apropiate puncte din reteaua de ridicare si ale construetilor eu earacter permanent, se admite toleranta de 0.7 mm la seara planulu 5, pentru punctele caracteristice le contururilor variabile in acelasi an (malurileneamenajate ale raurilor, potecile, drumurile din padusi, rape, ravene, viroage, balti si alte terenuri inundabile), in raport cu cele mai apropiate puncte ale retelei de ridicare si @ constructiilor eu ccaracter prmanent, se admite toleranta + Imm la scara planului. Erorile maxime admise in determinarea pe teren a noilor puncte ale contururilor planimetrice prin masuratori topografice, nu trebuie sa depaseasca 1/3, valorile la scara ale erorilor grafie. In camil folositii procedeelor proiectari optice si ale redresarli, diferentele de nivel din cuprinsul zonei fotogrammetrice in care se executa operatia de punere in scara si de transpunere pe plan topogafi.c au trbuie sa depaseasca valorile din tabelul de mai jos, care au fost calculate eu relatia: h=@tetmftt) = eroarea planimetrica = 40.3 mm ‘f= numitorul sear fotogrammei f= distanta focala a camerei foto-aeriene += distanta radiala masurata din punct de vedere central al fotogramei Distanta focala | Scara [mm] fotogramet 76000 1:8000 1:10000 210 1:12000 1:15000 1:18000 1:20000, 1:6000 1:8000 1:10000, 135 1:12000 1:15000, 1:18000 1:20000 iam = [ |a |2 6 5 1000 |30 [1s |9 8 6 r1o000 }35 0 f17) Jud 9 7 iis 69 | timo (ay ai fia 115000 [54 27 |16 14 t0 tizooo [63 | 62 16 | 4a) 1:20000Seatile fotogrammelor care se pot folosi in scopul tinerii la zi a planurilor cadastrale vor ave. ‘aurmatoarele valori aracterit Seara planului . Foeala [mm] = zone de ses tegen 3 sons zone deteren accidentat |. 2 = zone de teren £,| “12000 BS secidentat(munte) Baan : 1513000 15. 15000 1515000 153 -u- aa txgono 153 13000 08 115000, 210 1) zona deses 112000 1:20000 89; 115; 153, 2) zona een 10000 118000 139,210 Distantele focale ale camerelor de aerofotografiere se vor stabili in finctie de metoda de exploatare si accidentatia terenului, adoptandu-se cu prioritate valori miei pentru terenurile de ses, iat pentru zonele oraselor sia terenurilor forestiere accidentate se vor adopta valori mari sau medii a distantelor focale. Metode si procedee tehnice de exeeutare a masuratorilor si de transpunere a modificarilor planelor eadaastrale in eadrul procesului de tinere la zi Pentru completarea planului cu noile elemente de continut se utlizeaza diferite procedee ale ‘etodelor principale de intocmire a planurilortopografice sau cadastale, chiar daca aceste nital Ia realizarea planului cadastral care face obiectul tineri la zi In cazul in care, tocmiri palnului cadastral sau de la ultima tinere la zi, san produs putine modificari, pana la 10% din continutul total, se vor folosi pentr ridicarea noilor elemente procedeele numerice ale metodelor topografice de ridica ~ procedeul intersectilor de distante, procedeul aliniamentelor, procedeul absciselor si ordonatelor, procedeul padieri gi procedeulintersectilor unghiulare. In cazul in care de la data intocmirii sau in perioada unui ciclu de tinere ta 2i s-au amplasat obiective care modifica substantial situatia planimetrica si altimetrica, intre 15~ 50%, iar suprafata depaseste 500 ha, se vor utiliza procedee ale metodei fotogrammetrice de ridieare sau procedee ‘combinate (fotogrammetrice si topografice): * procedeul proiectarii optice de pe fotogramele aeriene pe originale sau pe copie de tinere la Zi in cazul terenurilor de ses sau eu denivelari mici 4procedeul fotoredresarii sau al redresarii grafice fotogramelor acriene pe puncte ale contururilor cu caracter permanent in teren de ses sau cu denivelati mici = procedeul transpunerii prin copiere dupa fotograme redresate cu reteaua kilometrica imprimata = procedeul de stereorestitutie completa, integrala sau partiala pentru terenurile cu relief framantat si procent de modificare mare, Alegetea procedeului de lucra este in fmetie de mijloacele tehnice existente in dota, insa este obligatorieasigurarea preeiziei, indiferent de procectcul ales. Determinarea noil wr categorit de folosinta ifcarilor, 92 face Determinarea si incadrarea noilor categorii de folosinta, rezultate i in baza instructiunilor tehnice privind executarea lucarilor de cadastr, in baza constatarilor facute in teren precum si a documentelor care atesta legalitatea modificarilor efectuate. data cu stabilirea noilor categorii de folosinta se stabilesc si celelalte date referitoare la destinatia terenurilor, Odata cu determinarea noilor limite ale parcelei, se inscriu, in carnetele de teren si elementele calitative ale terenurilor (terenuri degradate, terenuri cu exces de apa, saraturile sau terenuti in panta). In cazul unor calamitati naturale se opereaza, in planuri si registre cadastrale, schimbarile intervenite in structura categoritlor de folosinta. Operarea se face numai dupa ce se identifica, analizeaza, si delimiteaza, in masura in care se constata ca terenurile respective nu mai pot fi mentinute la categoria de folosntainitila, Teremurile scouse temporar din cireuitul agricol se inegisteaza, n registra, la categoria de folosints neagticole, urmand sa se ovina asupea ine dupa redarea lor in iret agricol.. Intretinerea documentelor eadastrale 1, Intretinerea planurilor eadastrale Tinerea te zi a planurilor cadastrale se face pe fiecare tertoriu administrativ, separat pentru intravilan si extravilan, indiferent de scara, Toate modificarile contururilor noi ale elementelor de planimetrie si hidrografice se traseaza, pe copiile de tinere la zi si pe originalele de editare ale planurilor cadastrale, cu culoare rosie, iar limitele contururilor desfintae se taie cu 2 liniute paralele, inclinate fata de linia conturului desfintat, tot cu culoare rosie, fara ase sterge conturul desfintat. DESEN 2Denumirile topice care nu mai corespund cu cele initiale se taie cu o linie orizontala de culoare dedesubt se serie noua denumire cu aceleasi caractere si dimensiuni. cos, Citele pena vaortedatelorcalittve, latimeasosellor, url, inalimile medi ale arborlor, daca au fost modifiate, se tale cu o line rosie si se sori alaturi valorle noi cu cifte avand aceeasi inline Cand 0 patcela isi schimba categoria de folosinta, ir limitele de contur raman, se mentine uumarul cadastral al pacelei cae se serie cu culoare rosie impreuna eu noul simbol lterar, DESEN tM FAL PoP ir Cr NYFERI In cazul desfintari unei parcele, se anuleaza pe plan, cu culoare rosie, atatlniile de contur cat si simbolul categoriei de folosinta, la fel si numarul cadastral al pacelei. DESEN yi ey ‘Cand mai multe parcele alaturate s-au comasat intr-o singura parcela, avand ca folosinte una din folosinta pacelelor comasate, se pastreaza simbolul acestei folosinte si numarul eel mai mare din sgrupul de parcele comasate, care se seri cu culoare rosie, in centru pentru a pune in evidenta modificarea. DESENIn cazul in care categoria de folosinta a terenului rezultat prin comasare nu coincide cu nici una din categorie de folosinta ale parcelelor comasate, atunci pe planul cadastral se va serie cu rost. ‘ova Tlosnia presets de mimaral cadastral cel mai mare, dat in contnarea ulm numer, In cazul in care 0 parcela a fost dezmembrata, se anuleaza, cu 0 linie rosie, vechiul mumar cadastral si vechea folosinta, si se va serie in centrul fiecarei parcele rezultate noul numar cadastral, spreuna cu simbolul categoriei de folosinta, in continuarea ultimului numar de parcela dat. DESEN 2. Introtinerea registrelor eadastrale: Dupa operarea modificarilor pe planul cadastral si cu elementele culese din teren, se executa ccaleulul suprafetelor parcelelor care au suferit modificari de Ia ultima inregistrare, Calculul se cexecuta analtic, facandu-se totalul suprafetelor pe corpuri de proprietate. Pentru control se face totalul suprafetelor pe corpuri de proprietate si se compara cu valorile avute inainte de intretinere. Pe copertaregistrului cadastral se mentioneaza denumirea teritoriului adminstratv,judetul,anul inretinei executail, i numele cela care vtifcalueraren. Pe pagina urmatoae se si a mile ‘situatia inainte de intretinere, iar pe randul urmator suprafata totala a teritoriului administrativ pe catego de folosinta exstente la data introducer ndastrui sau a ntretiner la 2. La rubric de observa, in dreptulparcellor modiiat, se va face precizarea ,situstia dupa ings". Tee