1.

Etapele de lucru pentru realizarea Cadastrului General si proiectul tehnic al lucrarilor de

introducere a Cadastrului General
Realizarea cadastrului general la nivelul teritoriului administrativ de referinta (comuna ,oras.
Municipiu) impune parcurgerea unor etape de lucrari ale caror volume si complexitate se stabilesc in functie
de urmatoarele situatii:
- vechimea si calitatea planurilor topografice din zona precum si stare ape teren a marcajelor
punctelor din reteaua geodezica
-vechimea si calitatea documentatiilor privitoare la sistemele mai vechi de evidenta a imobilelor
-marimea totala si situarea comunei precum si nr si supraf localit apartinatoare
tape de lucru (si operatiuni specifice):
1 !ntocmirea proiectului tehnic pt intreaga lucrare pe baza analizelor la teren , analizarii lucrarilor
existente si a marimii si complexitatii teritoriului.(lucrari de teren si birou)
2 "elimitarea si marcarea cu borne a hotarelor teritoriului administrativ, a perimetrelor intavilanelor
si a altor destinatii care ocupa suprafete mari (lucrari de teren)
3 "eterminarea dupa caz a punctelor geodezice de indesire ,pt reteaua de sprijin necesara
ridicarilor topografice sau reperajului fotogrametric(lucrari de teren si calcule )
4 xecutarea masuratorilor de teren destinate intocmirii de noi planuri cadastrale sau de actualizare
si extragerea continutului din alte categorii de planuri( a. integrale prin masuratori clasice sau fara folosirea
aparaturii automate# b. de reparaj si descifrare fotogrametrica pt planuri noi# c. de completare si actualizare
a planurilor existente)
5 $alcule la etapele % si & ( calcule pt determinarea retelelor de sprijin si indesire in cazul planurilor
la scarile ':())# ':*))))
6 xecutarea originalelor de teren pe baza noilor masuratori sau prin derivarea din planul topografic
de baza ( a. realizarea originalelor de teren pe baza masuratorilor de la &a si &c # b. realizarea originalelor de
teren prin metode fotogrammetrice sau derivare pt zone de extravilan)
7 !dentificarea la teren a proprietilor si categoriilor de folosinta ale terenurilor (a. pe baza copiilor
tiparite ale planurilor cadastrale derivate# b. pe baza copiilor dupa original de teren #c. pe baza actelor de
proprietate)
8 +umerotarea cadastrala si echiparea planurilor cu simbolurile categoriilor de folosinta actualizate
9 $alculul suprafetelor ( a. din coord obtinute din masuratori clasice# b. din coordonate obtinute din
masuratori fotogrammetrice analitice # c. din masuratori grafice pe plan de digitizare)
10. !ncarcarea fisierelor de date si organizarea bazei de date a cadastrului general pt teritoriii
administrative( a. in sistem of line# b. in sistem on line)
11 Redactarea registrului cadastral cu ajutorul mijloacelor de prelucrare automata a datelor si a
dispozitivelor de listare a datelor de iesire ( a. registrul cadastral al proprietarilor# b. registrul cadastral al
parcelelor# c. indexul alfabetic# d.registrul corpurilor de proprietate )
12 $arto-editarea si multiplicarea palnurilor cadastrale
13 $arto-editarea si multiplicarea planului cadastral de ansamblu
"in etapele mentionate, unele e posibil sa se execute simultan . etapele %-, se refera la lucrarile
geodezice si topo- fotogrametrice iar restul adica ',* si de la - la '' sunt lucrari specific cadastrale.
2.Cartarea imoiliara !Continut"scop
$artarea imobiliara este procedeul prin care se obtin date si informatii tehnico-economice despre
fondul construit existent cu referire la caracteristicile constructive ale cladirilor evidentiate prin indici de
cartare .,/,$," .
$lasificarea constructiilor se face dupa : felul materialelor de constructie si structura de rezistenta,nr
etajelor,destinatie, folosindu-se in acest scop notatile denumite indici de cartare.
!ndicele de cartare se inscrie in centrul de figura al constructiei.
!ndicii de cartare folositi in prezent pentru cartarea cadastrala a constructilor sunt :
"upa categoria constructiei :
a. constructii de locuinte social-culturale si industriale
.0cu cadre si placi de beton sau schelet metalic
/0cladiri din piatra sau caramida(cu planse din lemn)
$0cladiri din lemn cu fundatie din beton
"0cladiri din piatra,chirpici sau pamant
b.constructii anexa gospodaresti
m0magazii din zid
gj0garaje din zid
gr0grajduri din zid
su0sura din zid
po0polata din zidarie
sr0sere
3.#eteaua $eodezica utilizata la lucrarile de Cadastru General%tipuri de retele si precizii
necesare.
Reteua geodezica a tarii noastre satisface pe deplin ca precizie si densitate nevoile specifice ale
cadastrului general , ca retea de sprijin respectand cu strictete normele tehnice pt introducerea cadastrului
general elaborate de .+$1! fost 2+$3$ , iar in cazurile limita deteminate de deformatiile specifice
proiectie 45-'6-) sa adopte sisteme derivate din sistem stereo -) adica sisteme de proiectie locala cu plan
secant al proiectiei stereo -).
Reteaua geodezica de indesire si ridicare 7 se realiz astfel incat sa asigure densitatea de puncte
necesare pt executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general .
!n configuratia retelei geodezice de indesire si de ridicare vor fi incluse cel putin & puncte din reteaua
geodezica de sprijin , astfel incat acestea sa incadreze reteaua .
Reteaua se poate executa prin urmatoarele metode: triangulatie , trilateratie, triangulatie-trilateratie,
retele de drumuiri poligonometrice, intersectii, retrointersectii sau tehnologii 314.
!n cazul in care determinarile se fac cu echipamente 314 se va tine cont de urmatoarele :
- reteaua trebuie sa se sprijine pe minimum , puncte din reteua geodezica #
- punctele din reteua de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate la interiorul retelei si la marginea
acesteia #
- toate punctele noi vor fi determinate cu ajut a % vectori#
- se vor determina punctele de legatura dublu- stationate in sesiuni diferite .
+umarul de sesiuni 8s9 intr-o retea cu 8p9 puncte si cu utilizarea a 8r9 receptoare se calculeaza :
s=(p-n)(r-n)# n0nr pct de legat intre sesiuni.
4.#ecti&icarea hotarelor%metode" scopuri si princii
:imitele de hotar sinuase sau poligonale ridica probleme la executarea lucrarilor agricole astfel incat
se cauta inlocuirea lor cu linii drepte.
$onsideram situatia a doua unitati ;' si ;*, separate de hotarul dat de punctele ')& ')( '), ')-.4e
cere inlocuirea acestui hotar, impropriu lucrarilor agricole, prin solutii adecvate. !nlocuirea se poate face
grafic sua prin calcul.
Rezolvare grafica :
-conditia impusa la oricare rectificare este ca solutia adoptata sa nu afecteze suprafetele detinatorilor.
"aca se impune ca noul hotar sa porneasca din punctul ')& atunci constructia se desfasoara astfel :
- se uneste ')- cu ')(, iar prin '), se duce paralela '),M la dreapta ')(-')-
-linia ')(M va inlocui hotarul dat de punctele ')( '), ')-,intrucat triunghiurile date de punctele
')( '), ')- si ')( M ')- sunt egale
-se unesc punctele ')&-M iar prin punctul ')( se duce paralela ')(-. la dreapta ')&-M
-linia ')&-. inlocuieste hotarul dat de punctele')&,')(, M, justificare fiind aceeasi ca in situatia
anterioara
-in final, hotarului rectificat al celor doua unitati va fi dat de noul hotar ')&-., care inlocuieste grafic
hotarul vechi format de punctele ')& ')( '), ')-
Rezolvare numerica :
-se calculeaza intai suprafata de referinta data de punctele ')& ')( '), ')- ')' din coordonate, care
se noteaza cu 4'
$onsiderand ca linia de rectificare ar fi data de ')--')&, se calculeaza suprafata data de punctele ')'
')& ')- care se noteaza cu 4*
!n urma compararii suprafetelor, pot interveni urmatoarele rezultate : - 4'04* hotarul nou este dat de
linia ')&-')- #
- 4'<4* linia de rectificare se va sprijini pe ')--')* #
- 4'=4* linia de rectificare va intersecta ')--')'
-aceasa inseamna ca din suprafata 4* trebuie scazuta suprafata 4' si rezulta s 0 4
*
7 4
'
, pentru a
obtine punctul ., cunoscand ca triunghiul dat de punctele ')& ')- si . are suprafata s
-problema s-a redus deci la detasarea unei suprafete de marimi cunoscute, dintr-un triunghi ceea ce
inseamna ca punctul . va avea coordonatele :
>(.)0>(')-)?d(')-,.)@$24(teta')-,')')
A(.)0BB. @ sin teta.
d(')-, .) 0*sC d')-,')&@sin(alfa)
s04'-4*
alfa0teta(')-,')&)-teta(')-,')')
-pentru controlul rectificarii se calculeaza suprafata data de punctele ')',')&,.
5. #ecti&icarea hotarelor 'scop"princii si mod de rezol(are)
:imitele de hotar sinuase sau poligonale ridica probleme la executarea lucrarilor agricole astfel incat
se cauta inlocuirea lor cu linii drepte.
$onsideram situatia a doua unitati ;' si ;*, separate de hotarul dat de punctele ')& ')( '), ')-.4e
cere inlocuirea acestui hotar, impropriu lucrarilor agricole, prin solutii adecvate. !nlocuirea se poate face
grafic sua prin calcul.
Rezolvare grafica :
-conditia impusa la oricare rectificare este ca solutia adoptata sa nu afecteze suprafetele detinatorilor.
"aca se impune ca noul hotar sa porneasca din punctul ')& atunci constructia se desfasoara astfel :
- se uneste ')- cu ')(, iar prin '), se duce paralela '),M la dreapta ')(-')-
-linia ')(M va inlocui hotarul dat de punctele ')( '), ')-,intrucat triunghiurile date de punctele
')( '), ')- si ')( M ')- sunt egale
-se unesc punctele ')&-M iar prin punctul ')( se duce paralela ')(-. la dreapta ')&-M
-linia ')&-. inlocuieste hotarul dat de punctele')&,')(, M, justificare fiind aceeasi ca in situatia
anterioara
-in final, hotarului rectificat al celor doua unitati va fi dat de noul hotar ')&-., care inlocuieste grafic
hotarul vechi format de punctele ')& ')( '), ')-
Rezolvare numerica :
-se calculeaza intai suprafata de referinta data de punctele ')& ')( '), ')- ')' din coordonate, care
se noteaza cu 4'
$onsiderand ca linia de rectificare ar fi data de ')--')&, se calculeaza suprafata data de punctele ')'
')& ')- care se noteaza cu 4*
!n urma compararii suprafetelor, pot interveni urmatoarele rezultate : - 4'04* hotarul nou este dat de
linia ')&-')- #
- 4'<4* linia de rectificare se va sprijini pe ')--')* #
- 4'=4* linia de rectificare va intersecta ')--')'
-aceasa inseamna ca din suprafata 4* trebuie scazuta suprafata 4' si rezulta s 0 4
*
7 4
'
, pentru a
obtine punctul ., cunoscand ca triunghiul dat de punctele ')& ')- si . are suprafata s
-problema s-a redus deci la detasarea unei suprafete de marimi cunoscute, dintr-un triunghi ceea ce
inseamna ca punctul . va avea coordonatele :
>(.)0>(')-)?d(')-,.)@$24(teta')-,')')
A(.)0BB. @ sin teta.
d(')-, .) 0*sC d')-,')&@sin(alfa)
s04'-4*
alfa0teta(')-,')&)-teta(')-,')')
-pentru controlul rectificarii se calculeaza suprafata data de punctele ')',')&,.
6.*onitare cadastrala 'scop si de&initie)
1artea economica a cadastrului general cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii
cadastrale,aceste metodologii se numesc bonitare cadastrala.
.sa cum s-a aratat prin activitatea de $adastru 3eneral se urmaresc doua scopuri generale:
-furnizarea catre institutiile juridice si proprietarii de immobile , a datelor cu privire la partea
cantitativa a drepturilor reale de proprietate#
-furnizarea catre administratiile financiare a datelor cu privire la partea calitativa a imobilelor ,in
vederea stabilirii juste a obligatiilor fiscal.
xpresia bonitare deriva de la expresia din limba latina Dbonitos9 care inseamna preturi sau
evaluare ,iar prin bonitarea terenurilor sau a constructiilor se intelege aprecierea calitativa a acestora din
punct de vedere economic . 1rin metodologiile de bonitare cadastrala de ex a terenurilor agricole se poate
stabili in mod stiintific , pe perioade de timp mari valoarea productiilor si a veniturilor nete cadastrale ,
evitandu-se consecintele unor aproximari dupa date incerte.
*onitarea cad a terenurilor% intre metodele cunoscute de bonitare cadasatrala a terenurilor agricole
se numara si cea care foloseste drept criteriu impartirea terenurilor dupa grad de fertilitate in cinci clase
diferite . Eertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definite de totalitatea insusirilor
fizice , chimice si biologice care asigura plantelor cantitatile de substante nutritive in timpul perioadei de
vegetatie , toate terenurle cultivate cu o fetilitate naturala si una artificiala. /onitarea cadastrala a terenurilor
mai tine cont si de conditiile de clima, relief si hidrologie. 1entru lucrarile de bonitare cadastrala a ternurilor
e necesar ca pe planul cadastral adus la zi sa se transpuna si limitele unitatilor de sol preluate din planul de
cartare pedologica existent la dosarul lucari de cartare pedologica(stationara).
7. +odurile de doandire a dreptului de proprietate si dezmemramintele acestui drept
'principii" notiuni" de&initii
1rin mod de dobandire se inteleg acele mijloace juridice cum sunt faptele si actele juridice de
dobandire atat a dreptului de proprietate cat si a celorlalte drepturi reale . !n normele juridice de drept civil
sunt prevazute moduri generale de dobandire a dreptului de proprietate si moduri specifice de dobandire care
sunt prevazute in alte acte normative.
"reptul de proprietate se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate, prin conventie si
prin accesiune sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune.
$riterii de clasificare a modurilor de dobandire a dreptului de proprietate :
-dupa intinderea dobandirii : universal, cu titlu si cu titlu universal#
-moduri originare si derivate#
-moduri de dobandire intre vii si moduri de dobandire pentru cauza de moarte .
Moduri de dobandire originara
,. ,ccesiunea 7 este dreptul in virtutea caruia proprietarul dobandeste tot ceea ce se uneste sau se
incorporeaza in mod natural sau artificial la lucrul sau.
*. -osesia de una credinta- lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiei lor , fara sa fie
trebuintata de vreo scurgere de timp . simpla posesie a bunului imobil s-a considerat ca valoreaza titlu de
proprietate .
C..zucapiunea %uzucapiunea sau precriptia achizitiva este un mod originar de dobandire a
proprietatii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite .
$onditiile uzucapiunii sunt:
- posesiunea sa fie utila , adica neviciata#
7 posesorul sa posede cu vointa de a fi proprietar#
-sa posede lucrul in timp prevazut de lege.
+oduri de dezmemrare:
"ezmembramintele dreptului de proprietate se impart in doua categorii:
- o parte din dezmembraminte sunt recunoscute unei persone determinate si dispar odata cu aceasta
-alta parte sunt create in beneficiul proprietarului unui lucru(servituti), acestea exista in interesul
fondului (servitutile reale)
"ezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie(consta in dreptul de proprietar
pe care il are o persoana, denumita superficiar, asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii ce se afla pe un
teren, care apartine unui alt proprietar, precum si in dreptul de folosinta asupra terenului pe care se gaseste
constructia, plantatia sau orice alta lucrare.)
-dreptul de uz(este un drept de uzufruct mai restrans, care da putinta titularului sau de a se folosi de
bunul altuia si chiar de a culege o parte din fructe in limita trebuintelor uzuarului si a familiei sale.F
-dreptul de uzufrcut(este un drept real de folosinta pe care o persoana, denumita uzufructuar, il
exercita cel mult pana la incetarea sa din viata asupra unor bunuri apartinand altei persoane denumita nud
proprietar, cu obligatia de a-i conserva substanta.)
- dreptul de abitatie(este un drept real de uz aplicat la casa de locuit)
-dreptul de servitude.( este un drept real in virtutea caruia se impune unui fond, numit fond servant
sau aservit, o anumita sarcina in favoarea altui fond, numit fond dominant, care apartine altei persoane decat
aceea ce detine fondul aservit.)
G. Codurile uitilizate la cartarea constructiilor se semni&icatia lor.
!ndicii de cartare folositi in prezent pentru cartarea cadastrala a constructilor sunt :
"upa categoria constructiei :
a. constructii de locuinte social-culturale si industriale
.0cu cadre si placi de beton sau schelet metalic #/0cladiri din piatra sau caramida(cu planse din
lemn) #$0cladiri din lemn cu fundatie din beton #"0cladiri din piatra,chirpici sau pamant #b.constructii
anexa gospodaresti #m0magazii din zid #gj0garaje din zid #gr0grajduri din zid #su0sura din zid
#po0polata din zidarie #sr0sere
9. /umerotarea cadastrala a teritoriilor adiministrati(e 'e0tra(ilan si intra(ilan) si
documentele cadastrului $eneral.
+umerotarea cadastrala este o lucrare de birou care consta in a acorda si a scrie pe planul cadastral a
cate unui numar de ordine pentru fiecare tarla (cvartal - intravilan) si fiecare imobil. .ceste numere de
ordine (numere cadastrale), se inscriu cu caracter nedefinitiv, alaturi de simbolurile categoriilor de folosinta
ale terenurilor.
E0tra(ilan %+umerotarea cadastrala se face mai intai pentru tarlale, incepand cu tarlaua nr ' din
partea +H a teritoriului administrativ, si continandu-se din aproape in aproape in sens crescator a
numaratorilor. $ontururile tarlalelor trebuie sa fie bine definite pe teren si pe planul cadastral al limitelor
artificiale sau naturale (cai de comunicatii, ape curgatoare, canale, forme naturale ale reliefului, limite de
paduri sau exploatatii agricole), astfel incat sa poata fi usor de identificat si delimitat. !nscrierea in plan a
numarului cadastral a tarlalei se face in zona centrala cu cifre bloc, filiforme cu inaltimea de ( mm, iar al
imobilului in centrul de figurari al acesteia, cu cifre bloc filiforme cu inaltimea de * mm.
Reguli generale la numerotarea cadastrala a imobilelor :
-numerotarea cadastrala incepe cu imobilul nr ' din tarlaua nr ', iar ultimul numar de imobil trebuie
sa se regaseasca in ultima tarla, incluzandu-se in aceasta numerotare si detaliile liniare care separa
tarlalele( drumurile, canalele. tc)
-apele curgatoare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor, iar celelalte detalii liniare
se numeroteaza pe fiecare tronson rezultate din intretinerea cu alte detalii liniare,respectandu-se ordinea :
-cai ferate intretaiate de ape,
-drumuri nationale intretaiate de ape si cai ferate
-drumuri judetenej intretaiate de cai ferate si drumuri comunale,
-drumurile de exploatare intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale, drumuri comunale,
-digurile de aparare si canalele mari au prioritate dupa apele curgatoare at cand nu sunt paralele cu
caile de comunicatie
1ntra(ilan % !n intravilan numerotarea cadastrala incepe cu cea a cvartalelor si anume cu cvartalul
nr', situat in partea de +H a localitatii si continua cu numerotarea imobilelor de la ' la n, in cadrul fiecarui
cvartal. +umerotarea cadastrala a parcelelor se face de la ' la n, in cadrul fiecarui imobil.
+umarul imobilului se scrie doar odata pe plan, iar numerele cadastrale a le parcelelor se scriu pe
mijlocul fiecarei parcele impreuna cu simbolurile categoriilor de folosinta sub forma fractionara. 4trazile
si celelalte detalii liniare care delimiteaza cvartalele se numeroteaza separat si formeaza cvartalul I zero I
respectand ordinea de numerotare de la extravilan. 1entru bulevarde si strazi principale se atribuie un singur
numar cadastral pe toata lungimea lor, iar la intersectia cu alte strazi , suprafata de interes se atribuie cele
mai importante. 1rin legea cadastrului si publicitatii imobiliare se stabilesc documentele principale ale
cadastrului general( la nivel de comuna, oras sau municipiu) :
-registrul cadastral al parcelelor
-indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora #
-registrul cadastral al proprietatilor #
-registrul imobilelor #
-fise centralizatoare ale partidelor cadastrale de proprietari si categorii de folosinta
10. 2copurile pulicitatii imoiliare. -ublicitatea imobiliara asigura certitudine in transmiterea drepturilor
imobiliare, oferind posibilitatea tertilor de a cunoaste situatia juridica a imobilelor transmise. .stfel este
inlaturata posibilitatea instrainarii successive de catre acelasi proprietar, a mobilului sau catre mai multe
persone. !n conditiile in care instrainarea constructiilor este supusa principiului consensualismului, operatia
juridica a transcrierii are o importanta deosebita. 5oate actele translative de bunuri si drepturi nu vor putea fi
opuse tertilor daca nu s-a facut transcriptia ceruta de lege. 1rin publicitatea imobiliara sunt ocrotite
persoanele interesate de a cumpara immobile care nu sunt afectate de unele dezmemraminte ale dreptului de
proprietate cum sunt usufruct, uz, abitatie,superficie si servitute , sau sunt grevate de ipoteci sau privilegii,
astfel se prevede ca privilegiile nu produc nici un efect in ceea ce privetse imobilelle9decat atunci cand ele s-
au adus la cunostinta publica prin inscriptie9. !n material ipotecilor se dispune ca intre creditori ipoteca D nu
are rang decat in ziua inscriptiei sale in registru9 iar Dipotecilei inscrise in aceeasi zi au acelasi rang9
11. -artea economica a Cadastrului General%scopul partii economice si onitarea cadastrala a
terenurilor%$eneralitati pri(ind solurile si clasi&icarea lor.
1rin activitatea cadastrului general se urmaresc doua scopuri principale :
a. furnizarea catre institutiile publice si proprietarii de imobile a datelor cu privire la partea cantitativa a
drepturilor reale de proprietate.
b. Eurnizarea catre administratiile financiare a datelor cu privire la partea calitativa a imobilelor in
vederea stabilirii juste a obligatiilor fiscale. 1artea economica a cadastrului general cuprinde un ansamblu de
metodologii, de stabilire a valorilor economice a imobilelor..ceste metode se numesc metode de bonitare
cadastrala. !ntre metodele cunoscute de bonitare cadastrala a terenurilor agricole se enumera si cea care
foloseste drept criteriu, impartirea teritoriului tarii in cinci zone agrogeografice. Eertilitatea este cea mai
importanta proprietate a solului si este definita de totalitatea insusirilor fizice, chimice si biologice care
asigura plantelor cantitati de substante nutritive in timpul perioadei de vegetatie. 5oate terenurile au o
fertilitate naturala si una artificiala Eertilitatea naturala se formeaza in procesul de geneza a solului .
Eertilitatea artificiala( culturala) se realizaza ca rezultat al interventiei omului in evolutia naturala a solului
prin masuri agroameliorative .:a incadrarea terenului in cele ( clase de calitate s-au luat in vedere :
grosimea profilului de sol, grosimea orizontului de humus, textura si continutul de schelet, valoarea reactiai
1h, natura si insusirile rocilor-mama, adancimea apei freatice si compozitia chimica a acestora, interventia
omului cu lucrari de imbinatatiri funciare .
!mpartirea solului in ( clase, dupa gradul de fertilitate :
Clasa intai : soluri cu fertilizare foarte buna(cele care se preteaza la orice categorie de folosinta agricola, nu
necesita lucrari de if, soluri profunde care au un orizont de humus bine dezvoltat cu textura luto-nisipoasa
sau lutoasa, fara continut de schelet, slab 7acida si slab alcalina, nu se manifesta nici un proces de degradare
ca podzolire, saturare, eroziune sau mlastinizare.)
Clasa 2 : solurile cu fertilitate buna(pretabilitate la toate plantele cultivate, orizontul de humus mai putin
dezvolt, textura variaza de la nisipi lutos pana la lutos-argilos, procese incipiente de podzolire, salinizare,
eroziune, mlastinizare.)
Clasa 3 : soluri cu fertilitate mijlocie.( incep sa apara procese evidente de degradare, pretabilitatea pentru
arabil este diminuata, orizontul de humus slab dezvoltat, textura variaza de la nisip-lutos, pana la argilo
lutos, relieful este colinar, iar drenajul solului-nesatisfacator) #
Clasa 4 : soluri cu fertilitate slaba( degradare puternica, folosirea ca arabil este foarte redusa, se preteaza la
plantatii de vii,pomi si pajisti, in marea majoritate necesita lucrari de if, in special de combatere a eroziunii
continutului)
Clasa 5 : soluri cu fertilitate foarte slaba : (roci ajunse la suprafata, au in general conditii nefavorabile pentru
dezvoltarea plantelor, cele mai potrivite folosinte fiind : pasunile, fanetele ,livezile, : necesita lucrari de
combatere a eroziunii solului sau lucrari hidroameliorative.)
/onitarea terenurilor agricole nu se bazeaza doar pe fertilitatea solului ci si pe factorii de clima, relief si
hidrologie.
12. 3repturile taulare care se inscriu in cartea &unciara4
"reptul de superficie se incrie in folosul titularului in partea a treia a cartii funciare de proprietate ,
aratandu-se totodata cartea funciara in care s-a inscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine
statator. !mobilul asupra caruia s-a constituit dreptul de superficie se inscrie cu acelasi nr de parcela insotit
de un indice a dreptului de proprietate .
!n cazul in care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alcatuiesc corpul funciar
sau pe o parte dintr-o astfel de parcela , se va alcatui un corp funciar din parcela sau numai din partea de
parcela grevata cu dreptul de superficie.
"reptul de servitute, uzufrcut ,usul si abitatia au drept obiect numai o parte dintr-o parcela , aceasta
se va arata printr-o schita facuta de pe plan. 4ervitutea va fi aratata si in cartea funciara a fondului dominant.
"reptul de ipoteca- se poate inscrie numai asupra unui corp funciar , in intregul sau asupra unui
proprietar. "aca ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament , ea va fi inscrisa atat asupra acestora
cat si asupra partii comune indiviza cuvenita proprietarului ipotecat. "reptul la ipoteca se inscrie pt o
anumita suma de bani aratandu-se catitatea dobanzii. "obanzile conventionale si legale pe ultimii % ani vor
avea rang de ipoteca. $heltuielile de judecata si urmarile vor avea rangul dreptului de ipoteca , pana la suma
maxima inscrisa pt asigurarea lor.
!n cazul in care din inscrisul doveditor al vanzarii se dovedeste ca pretul nu a fost platit sau nu a fost
primit in intregime , dreptul de ipoteca legala pt garantarea pretului datorat , se inscriu din oficiu in folosul
vanzatorului, daca vanzarea a fost rezolvata acest drept se va radia din oficiu.