Disciplina: LUCRĂRI TOPOGRAFICE PENTRU PROIECTARE ŞI TRASARE-

EXECUŢIE A CONSTRUCŢIILOR AGRICOLE ŞI A CĂILOR DE COMUNICAŢIE ÎN

AGRICULTURĂ

T1 PROIECTAREA LUCRĂRILOR TOPOGRAFICE

S2 PREGĂTIREA TOPOGRAFICĂ A PROIECTULUI

Pregătirea topografică a proiectelor de construcţii

Înainte de a începe executarea construcţiei trebuie realizată pregătirea topografică a

proiectului, în vederea aplicării lui pe teren. Prin pregătirea topografică a lucrărilor de trasare
se înţelege ansamblul de operaţii efectuate la birou, în vedere aplicării pe teren a unei
construcţii. Documentaţia tehnică care stă la baza pregătirilor lucrărilor topografice de trasare,
este variată şi condiţionată de natura proiectului, de caracterul terenului şi în special de
complexitatea şi felul construcţiei.
Pregătirea topografică a proiectului pentru a face posibilă aplicarea lui pe teren apare
în faza de proiectare topografo-inginerească, şi are ca scop:
- Proiectarea reţelei de trasare;
- Alegerea metodelor necesare şi instrumentelor;
- Întocmirea schiţelor de trasare;
- Calcularea elementelor de trasat.

a. Alegerea reţelei topografice de trasare, alcătuită din puncte marcate pe teren prin
ţăruşi sau borne, de coordonate X, Y, H cunoscute (determinate). Se pot întâlni in practica
următoarele tipuri de reţele topografice de trasare:
- reţele de sprijin existente, folosite anterior la ridicarea topografica a zonei, care
corespund, din punct de vedere al preciziei de determinare a poziţiilor punctelor, criteriilor de
precizie la trasare;
- reţele speciale de trasare, proiectate, măsurate si calculate special pentru lucrarea
respectiva, in cazul in care precizia necesara execuţiei, solicitata de beneficiarul lucrării sau
proiectantul general, este mare (precizia unui punct al reţelei speciale de trasare este, de
regula  ≤± 1 cm.);
b. Alegerea metodelor de trasare in plan a punctelor din proiect.
Trasarea pe teren a axelor principale si a punctelor caracteristice ale construcţiilor si
echipamentelor tehnologice se poate executa prin diverse metode.
Alegerea metodei de trasare se face in funcţie de:
- condiţiile existente de măsurare;
- accidentaţia terenului ;
- zone construite;
- măsurători in subteran;
- hale industriale;
- dimensiunile si forma in plan a construcţiilor;
- precizia solicitata la aplicarea pe teren;
- modul de realizare a reţelei de trasare;
1 din 4
 - dotarea cu aparatura, etc.
c. Alegerea instrumentelor si accesoriilor topografice pentru trasare si a
tehnologiilor de măsurare, in funcţie de preciziile impuse de beneficiar si de performantele
aparaturii din dotare;
d. Calculul elementelor de trasare in plan a punctelor din proiect.
Determinarea elementelor topografice ale proiectului consta in transformarea
elementelor geometrice date in proiect in elemente topografice (coordonate, cote, distante,
unghiuri, pante, etc.) prin procedee numerice de calcul.
e. Calculul preciziei necesare de trasare in plan a punctelor din proiect.
In cadrul proiectării topografice, aplicând principi ale statisticii matematice, se
calculează valorile abaterilor standard componente, stabilindu-se astfel performantele
instrumentelor si accesoriilor pe care va trebui sa le utilizam la trasare, precum si tehnologiile
de măsurare adecvate.

Materialul documentar necesar pregătirii topografice este variat, find condiţionat mai
ales de felul sau tipul proiectului care se doreşte a fi materializat pe teren precum şi de
caracterul terenului; cel mai răspândit material documentar este următorul:

Planul general al constuctiei

Acesta este planul topografic cu curbe de nivel scara 1:2.000 - 1:500 al teritoriului
construcţiei (plan general de situaţie) pe care s-au proiectat amplasamentele obiectelor
principale, ale căilor de comunicaţii, cartierelor de locuinţe, instalaţiilor principale, inclusiv
sistematizarea pe verticală (numai dacă planul nu este prea mult încărcat cu semne şi cifre,
astfel încât folosirea lui devine dificilă).
Se menţionează că fiecare dintre aceste planuri conţine sistematizarea de ansamblu atât
orizontală cât şi verticală a teritoriului, fie împreună pe acelaşi plan, fie separat pe planuri
diferite. Alegerea scării planului general depinde de precizia ridicării topografice, de detaliile
ce urmează să fie prezentate (de aici, necesitatea colaborării geodezului cu proiectantul în
cadrul grupei pe plan general), de natura, întinderea şi gradul de densitate a construcţiilor ce
se proiecteaza.
Deoarece originalul planului general serveşte pentru a obţine grafic anumite elemente
ca date de plecare în pregătirea topografică, este necesar să fie întocmit şi păstrat pe un suport
solid (de peferabil suport digital) pentru ca deformaţia hârtiei planului să fie cât mai mică.

Planuri de obiecte sau pe categorii de construcţii de exemplu pentru hale industriale,

clădiri administrative, căi de comunicaţie, reţele tehnice, cartiere de locuinţe muncitoreşti. Se
întocmesc la scări mari (1:2.000, 1:1.000, 1:500). Pe aceste planuri se proiectează
dimensiunile contururilor, distanţele reciproce dintre obiecte, precum şi faţă de axele
principale ale lor.

Planuri (detalii) de executie se întocmesc pe obiecte, părţi din obiecte şi elemente de

construcţie, cu toate dimensiunile proiectate. În această categorie intră secţiunile orizontale la
diferite nivele, secţiunile verticale, planurile de montaj ale elementelor metalice şi ale
prefabricatelor. Scările acestor planuri sunt mari şi foarte mari – începând cu scara 1:500 până
la 1:1.

Planuri şi profile aparţinând sistematizarii verticale cu referinţe la: evacuarea apelor

de pe suprafeţele teritoriului construcţiei cuprinzând: rigole, drenuri, puturi, taluze, platforme
industriale, planuri inclinate; asigurarea circulaţiei: străzi, trotuare, drumuri, căi ferate;

2 din 4
executarea spaţiilor verzi a reţelelor tehnico-edilitare: alimentare cu apă, canalizare,
termoficare, transmisiuni.

Scheme cu reţelele geodezice de sprijin ale ridicării topografice a teritoriului în plan şi

în înălţime, din zona în care urmează a se aplica în teren proiectul.

Descrierile topografice ale punctelor de sprijin ale ridicării existente pe teren şi care au
fost verificate în prealabil.

Dosarul de calcule de la ridicarea planimetrică şi cea altimetrică.

Determinarea elementelor de trasare
Înainte de aplicare a punctelor de construcţie pe teren este necesar să se determine
toate elementele necesare trasării ca: unghi, distanţe, cote etc. Pentru executarea acestor
lucrări este nevoie de aparatura topografică (teodolite clasice, nivele, staţii totale) şi
instrumente auxiliare ( mire, ruletă, panglică de otel etc.).
Aceste elemente se pot realiza prin mai multe metode: procedeul grafic, procedeul
analitic şi procedeul grafo-analitic.
Procedeul grafic constă în determinarea elementelor de trasare pe cale grafică prin
măsurare directă a acestora pe planul general al construcţiei întocmite pe material
nedeformabil.
Acest procedeu prezintă avantajul ca elementele de trasare se determină rapid şi cu
uşurinţă, necesitând instrumente simple (rigla, echer, raportor,compas etc).
Precizia de determinare a elementelor de trasare este minima şi depinde de sarcina
planului, de deformaţiile hârtiei planului, de rigurozitatea executării desenului planului etc.
Datorită acestui fapt, procedeul grafic se foloseşte la trasarea construcţiilor mici, a
construcţiilor provizorii, a construcţiilor izolate etc.
Procedeul analitic foloseşte drept date iniţiale coordonatele iniţiale rectangulare ale
unor puncte cunoscute din ridicarea topografică sau determinate la birou în faza de pregătire
topografică. Prin acest procedeu se calculează coordonatele punctelor caracteristice ale
construcţiei.
Prin proceduri analitice sau trigonometrice de calcul se obţine cu precizie ridicată în
etapa de pregătire topografică a proiectelor de construcţii civile şi industriale, de sistematizare
a localităţilor etc, coordonatele rectangulare ale punctelor situate pe axele sau contururile
elementelor de trasare determinate, după caz prin: puncte pe segment, şir de puncte pe
segment, intersecţii de drepte, drepte paralele şi perpendiculare etc.

Procedeul grafico-analitic este cel mai des utilizat. Coordonatele punctelor

caracteristice ale construcţiei proiectate, care reprezintă datele de intrare pentru determinarea
elementelor de trasat, se determină grafic folosind piesele proiectului; celelalte piese se
calculează analitic.

MIJLOACE DE MASURARE
Pornind de la elementele masurate se de la metodele folosite, o clasificare de acest gen
poate arata in felul urmator:
Măsurători de distanţe:
- rulete si  panglici topografice;
- panglica de invar;
- teodolit cu mira Bala;
- instrumente electono-optice;

3 din 4
 - instrumente laser;
- rigle;
- micrometere (de interior, de exterior);
- şublere;
Măsurători de unghiuri:
- teodolite (clasice şi electronice);
- luneta autocolimatoare;
- laser-interferometrul;
Masurari de cote si diferente de nivel:
-instrumente de nivelment;
- teodolite;
- micronivelul;
- nivelul hidrostatic;
- G.P.S.;
-mijloace de măsurare de distanţe pe verticală;
Măsurători de aliniamente:
- teodolit;
- fir (coardă);
- instrumente de aliniament clasice;
- instrumente de aliniament cu laser;
- luneta de aliniament;
Măsurători pentru transmiterea verticalei:
- teodolit;
- luneta zenitală;
- dispozitive optice de proiectare pe verticala;
- dispozitive laser;
- nivela electronica;

 ALTELE:
Măsurarea inclinarilor:
-interferometrie, nivela electronica;
-traductori, inclinometre;
Masurarea intinderilor,variatiilor de lungimi:
-benzi de masurare , tensometrul, distometrul, extensometrul cu fir, deflectometrul;
Masurarea curburilor:
-cistometrul;
Masurarea formei si a pozitiei spatiale:
-fotogrametrie industriala, G.P.S.;
-instrumente statice de masurare a coordonatelor, fotogrammetrie industriala.

4 din 4