Moara cu noroc

Ioan Slavici
Tip de text- nuvela realista, psihologica
Nuvela- ca specie literara:
 Specie a genului eipc, in proza
 De dimensiuni medii
 Prezinta fapte verosimile ( credibile)
 Are un singur fir narativ
 Personaje putine
 Accentual cade pe personajul principal
Nuvela realista:
 Prezinta fapte verosimile
 Narator obiectiv
 Personaj tipic ( character uman)
 Final moralizator ( personajele pedepsite dupa greselile pe care le fac)
Nuvela psihologica:
 Accent pe sentimente/ganduri/framantari
interioare/obsesii/pasiuni/dorinte
 Conflict interior ( lacomie si cinste)
 Mijloace de caracterizare specifice- analiza psihologica, monologul interior
 Personaj in evolutie/involutie (in cazul lui Ghita- se dezumanizeaza
Aparitie- 1881, vol. Novele din popor
Curent literar- realism
Tema- cea a lacomiei care duce la dezumanizare ( similara ca in Ion )
Motiv literar- al hanului aflat la o intretaiere de drumuri
- Al focului- rol purificator
Titlu- ironic , ar fi trebuit sa fie Moara cu ghinion
Timp- un an- de la Sfantul Gheorghe ( 23 aprilie), cand Ghita si familia lui se muta
la Moara cu noroc, pana la Pastele din anul urmator
Loc- in pusta aradana, Banat ( in apropiere de Arad si Ineu)
Personaje - Ghita (carciumarul -, cizmar prin profesie)
- Ana
- Batrana ( mama Anei)
- Lica ( seful porcarilor)
- Pintea- jandarmul ( fost tovaras de hotie al lui Lica )
Primele doua – personaje moderne (- se schimba pe parcursul nuvelei- in rau,
Ghita devine lacom si isi considera familia o povara, Ana se simte atrasa de un alt
barbat, caruia ii cere sa o ia cu el, cee ace inseamna ca pentru Lica si-ar parasi
sotul si copiii)
Ghita:
 Initial cizmar sarac
 Nemultumit de viata pe care o ofera familiei lui ( sot si tata bun- vrea o
viata mai buna pentru familia lui )
 Hotaraste sa isi schimbe destinul- ia in arenda Moara cu noroc si devine
carciumar
 Vrea sa stea in pustietate ( acolo e carciuma)- 2-3 ani sa stranga destui bani
pentru a deschide o cizmarie unde altii sa munceasca in locul lui
 Aparitia lui Lica Samadaul ii schimba viata
 Intra in cardasie cu el si ii tainuieste faptele necinstite ( jaf, crima)
scapandu-l de puscarie
 Se schimba- devine tacut, inchis in sine, ingandurat, chiar agresiv cu sotia lui
 Se gandeste ce multi bani ar pute sa castige daca nu ar avea familie- familia
ii devine o povara
 Se simte tot timpul vinovat
 Are o intentie de a pleca de la han, dar lacomia il impiedica
 O impinge pe Ana in bratele Samadaului, ca sa-l poata prinde cu banii furati
asupra lui sis a il dea pe mainile lui Pintea jandarmul
 Apoi, gelos isi injunghie nevasta spunandu-I doar ca nu o poate lasa vie in
urma lui- avea de gand sa se sinucida
 In final este impuscat in ceafa de Raut- unul din oamenii Samadaului, iar
hanului I se da foc pentru a se sterge toate urmele faradelegilor comise
intre zidurile lui ( focul e purificator)
Citate pentru caravterizarea directa:
- om harnic si sarguitor ( naratorul)-
- Are si el o slabiciune ca tot omul: ii rade inima cand isi numara
sporul ( batrana )
- Om cinstit si vrajmas al lui Lica ( Pintea )
- Tare om esti tu ( Lica)
- Tu esti om cinstit, Ghita, si eu am facut din tine om vinovat ( Lica)
- O muiere imbracata in haine barbatesti ( Ana )
- Oameni ca mine sunt slugi primejdioase, dar prieteni nepretiuti
( autocaracterizare)

Doua episode concrete:

a. Prima intalnire cu Lica- intriga nuvelei
Trei din oamenii Samadaului nu isi platesc consumatia la carciuma lui
Ghita. In urma lor vine Samadaul. Il cunoaste pe carciumar si ii atrage
atentia ca va putea ramane la Moara cu noroc doar daca va fi omul lui.
Va trebui sa ii spuna Samadaului cine trece la han si cu ce treburi, adica
sa fie spionul lui. Ghita I se opune, dar isi da seama imediat ca se afla in
pericol si el si familia lui. Ca urmare, a doua zi se duce la Arad si cumpara
doua pistoalem, isi adduce doi caini pe care ii invata sa latre cand vad
porcari, si isi adduce o a doua sluga, pe Marti………………din acest episod
ne dam seam ace este un om cumpatat, care tine la siguranta lui si a
familiei lui
b. Uciderea Anei
Samadaul are asupra lui chimirul cu banii furati. Ghita vrea s ail dea pe
mana lui Pintea, jandarmul. Ana cu mama ei si cu cei doi copii trebuia sa
isi petreca sarbatorile il vale, la rude. In ultimul moment Ana se
razgandeste si ramane cu sotul ei. Lica ii cere lui Ghita s ail lase singur cu
Ana. Ghita pare indifferent si ii spune Fa cu ea ce vrei, apoi pleaca in vale
dupa Pintea si isi lasa sotia cu Lica. Cand se intoarce, Lica nu mai e la
han. Orbit de gelozie o injunghie spunand ca nu o poate lasa vie in urma
lui. Avea de gand sa se sinucida, constient sa s-a ticalosit si si-a pierdut
 cinstea. Dar e impuscat in ceafa de Raut………………………..din acest
episod vedem cat de mult s-a schimbat. E un personaj slab, tragic,
pierzand lupta cu sine si cu viata
Concluzie: se incadreaza in tipul parvenitului, ca Ion
Relatia dintre doua personaje- relatia conflictuala intre Lica si Ghita ( in fiecare
moment de cand se cunosc si pana la final, doi complici, care se distrug reciproc,
unul foarte puternic, celalalt slab, fiecare cu slabiciunile lui
Relatia dintre incipit si final- simetrie compozitionala ( o tehnica moderna de
compozitie, conform careia incipitul coincide cu finalul). Nuvela incepe si se
incheie cu vorbele batranei
Compozitia- nuvela ampla- XVII capitole- cap.I- prologul ( discutia dintre Ghita si
soacra lui in legatura cu eventuala mutare la han), cap. XVII-epilogul ( luni pe la
pranz batrana se intoarce cu copiii si gaseste hanul ars, pune tragedia pe seama
destinului
Narator- omniscient si omiprezent, naratiune la pers. a III-a
Stil: sobru, concis, fara podoabe stilistice, specific prozei realiste
Limbaj: regional, ardelenesc, popular, nuvela prezinta oralitate a stilului ( impresia
zicerii ), cu zicale si proverb sau replici-sentinta Omul sa fie multumit cu saracia
lui, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit ( batrana-
replica cu care incepe nuvela), Asa le-a fost data ( batrana- replica cu care se
incheie nuvela )
Mesaj : deriva din prima replica a batranei- sunt pe lume lucruri care nu se pot
cumpara cu bani, cum ar fi linistea sufleteasca sau intelegerea in familie