Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
bratele acestuia. Spera pana la sfarsit ca sotia lui va rezista tentatiei, dar
dezgustata de lasitatea sotului ei i se daruieste lui Lica tot in mod de razbunare.
Cand isi da seama ca sotia lui, Ana, l-a inselat, o ucide. La randul lui, Ghita este
ucis de Raut, din ordinul lui Lica, iar el pentru a nu cadea in mainile lui Pintea
se sinucide izbindu-se cu capul de un copac.
Deznodamantul cuprinde sfarsitul actiunii. Un incediu distruge carciuma de la
Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc
sunt batrana si copii.
In incipit, personajul secundar mama lui, Ana (batrana) povesteste despre faptul
ca nu banii conteaza ci linistea sufleteasca, dar nu se baga in viata tinerilor,
lasand totul in voia destinului. Ea defapt simtea frica de schimbare, de ceea ce
va urma, mentionand mi-e greu sa parasesc coliba in care mi-am petrecut
viatama cuprinde un fel de spaima, dar nu-si paraseste copiii si incearca sa se
obisnuiasca cu ideea si-mi vine sa rad cand mi-o inchipuiesc ca circiumarita.
Inceputul este simetric cu finalul deoarece se regaseste in aceeasi ipostaza.
Finalul este reprezentat de reluarea incipitului prin faptul ca batrana pune seama
intamplarilor pe voia sortii si a destinului care isi urmeaza cursul. Batrana se
regaseste din nou la Moara cu noroc, impreuna cu copiii, dar de data asta
regretand situatia in care se afla.
Personajele operei nu sunt numeroase, dar se observa evolutia lor.
Ghita este personajul principal al carui statut social moral se schimba pe
parcursul nuvelei. La inceputul operei, apare in ipostaza de cizmar cinstit, dar
sarac, dornic de a se imbogati, ca urmare devine hangiu. La inceput apreciat
datorita onestitatii, dar dominat de obsesia banului in continuare. Se transforma
astfel caracterial in tipul parvenitului, omul care decade atat spiritual cat si
sufleteste, nuvela urmarind degradarea morala in toate etapele. Ultima ipostaza a
decaderii il infatiseaza ca sot ucigas al propriei sotii. Dominat de frica, de
obsesia pentru bani, fiind eploatat moral de Samadau, personajul se contureaza
in mod realist, tipic nuvele psihologice.
Lica Samadaul, personaj secundar al nuvelei evolueaza liniar pe parcursul
operei. Statutul initial de samadau, sef al porcarilor, ii confera puterea de a
guverna afacerile cu porci cinstite si necinstite din capia Aradulu. Personajul se
contureaza caracterial, bun cunsocator al psihologiei umane, cel care poate
manipula, cunoscand slabiciunile celorlalti. Barbat de vreo 36 ani, ochi verzi cu
privire agera, camasa alba cu floricele si scrobita care-si indeamna calul cu un
bici si carmajin, cu coada incrustata, impresionata usor. Finalul nuvelei il aduce
in aceeasi ipostaza, de hot, talhar si scrimina demn insa in fata sortii pe care si-o
poate singur calauzi spre actul final al mortii pentru a nu da satisfactie legii.
Caracteristici
Nuvela psihologica surprinde personaje din toate mediile sociale: negustori,
targoveti, hangii, porcari, tarani, etc.
Se urmareste dezumanizarea personajului influentat de bani sau dorinta de
imbogatire. Apar ca motive literare: banul, averea, mostenirea. Se urmaresc stari
sufletesti si trairi aparte: frica, alienarea, erosul, obsesia, toate surprinse prin
procedeul analizei psihologice, ca mijloc de investigare a psihologiei umane.
Conflictul interior este puternic si surprins in opera in detrimetul celui exterior.
De obicei, se realizeaza alorificarea morala a textului de analiza psihologica.
Moara cu noroc
Incadrarea in perioada literara si curent literar
Opera apartine perioadei marilor clasici si curentului literar realism. In mod
veridic, realitatea apasatoare a schimbarii si transformarii umane este surprinsa
in proza cu incercarea de moralizare specifica lui Slavici, dar fara a infrumuseta
in vreun fel soarta personajelor.
Elemente ale realismului prezente in opera
Aparitia operei
Opera este publicata in volum in anul 1881, volumul intitulandu-se Novele din
popor. Titlul volumului sugereaza specia literara a operelor cuprinse si tema de
inspiratie: viata sociala, rurala. In aceeasi tema se mai incadreaza opere precum
Padureanca, Scormon, Gura satului.
Explicarea titlului
Titlul operei, din punct de vedere morfologic este alcatuit din doua substantive
comune. In sens denotativ, face referire la un spatiu amenajat pentru a se macina
cereale si sansa. In sens conotativ, titlul ilustreaza in primul rand, ironia