MOARA CU NOROC

IOAN SLAVICI

1. Ioan Slavici aparține perioadei marilor clasici(1870-1890) alături de Mihai

Eminescu,Ion Creangă și Ion Luca Caragiale.
Ioan Slavici fiind cel mai mare nuvelist al literaturii noastre , unul dintre cei mai
importanți scriitori și jurnaliști români, un autor canonic,clasic și ardelean. A
desfășurat o vastă activitate profesionalăsemnand în mai multe ziare și reviste
din București și din țară. Din 1882 a fost membru corespondent al Academiei
Române. Slavici este scriitorul care a impus în literatura nuvela
realist-psihologica . Scriitor, istoric , gazetar , pedagog , memoralist , Ioan
Slavici este considerat unul dintre fondatorii prozei moderne ,un nuvelist de
excepție al literaturii române , creator de tipologii , opera sa fiind caracterizată
de realism .
2. Scriitor complet , Slavici își arată talentele în romanele ”Mara” ,” Din
batrani” , in povesti ”Zana Zorilor” , pentru a culmina în nuvelistica ”Budulea
Taichii”, ”Popa Tanda” , ” Moara cu noroc ”.
Textele lui Slavici prezinta lumea satului ardelenesc , cu obiceiurile și moravurile
sfarsitului de secol XIX și începutul de secol XX .În nuvele pe care a început sa le
scrie încă din perioada studenției vieneze , descrie relația dintre individ si
societate ,tratează subiecte din viața socială , concentrand acțiunea în jurul
familiei. George Calinescu caracteriza nuvelele lui Slavici ca alcătuind
”un tablou etnografic al satului , observat în clipele rituale
,logodna,praznic,clacă”.
Personajele sunt complexe , descrise amplu , detaliat ,Slavici pledând pentru
echilibrul moral , chibzuință , dreptate ,cinste , harnicie .
In anul 1875 publica nuvela realista ”Popa Tanda” în revista Convorbiri Literare ,
în 1880 ”Budulea Taichii”. In anul 1881 publica in volumul ”Novele din popor”
opera ”Moara cu noroc” fiind nuvela realist psihologica , ce urmareste parcursul
lui Ghita in incercarea de a-si depasi conditia sociala.
3.Opera ”Moara cu noroc” a aparut in anul 1881 publicata in volumul ”Novele
din popor” fiind nuvela realist-psihologica.Nuvela se incadreaza in genul epic
intrucat naratorul este cel care relateaza intamplarile , gandurile , ideile ,
sentimentele sunt transmise indirect prin intermediul personajelor si al actiunii
personajelor. Actiunea este plasata intr-un anumit timp si spatiu . Modul de
expunere predominant este naratiunea imbinata cu dialogul si descrierea .
Naratiunea este obiectiva , realizata la persoana III-a de catre un narator
omniscient , omniprezent . Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an , intre
doua repere temporale cu valoare religioasa , de la Sfantul Gheorghe pana la
Paste, locul unde se desfasoara actiunea este la moara cu noroc.
Opera ”Moara cu noroc” se incadreaza in specia numita nuvela
realist-psihologica.
Este nuvela intrucat este in proza ,de dimensiuni medii, cu un singur fir narativ,
cu un conflict (interior-exterior) puternic ,un personaj bine dezvoltat ,numeroase
personaje in care accentul se pune mai mult pe complexitatea personajului , nu
pe actiune. Conflictul interior este definit de Ghita cu el insusi , iar cel exterior
este reprezentat de Ghita cu Lica.
Nuvela se incadreaza in curentul literar numit realism intrucat se remarca
prezentarea veridica si verosimila a arealitatii , prezenta unui narator obiectiv ,
omniscient,omniprezent , prezenta perspectivei narative , obiective si a viziunii
artistice ”din spate”.
Moara cu noroc este o nuvela psihologica intrucat prezinta razboiul intern al
personajului Ghita , cauzat de raspunsul la intrebarea a ramane sarac dar cinstit sau
bogat dar necinstit.
4. Tema nuvelei este data de procesul de dezumanizare al personajului Ghita
.Dezumanizarea este un rezultat al dorintei de inavutire a personajului.
5.Titlul nuvelei sugereaza viata sociala , rurala, apartinand perioadei marilor clasici.
Titlul din punct de vedere morfologic este format din doua substantive (”moara”-subst
comun care defineste toposul si ”cu noroc” - subst comun ce surprinde ironia autorului
,intrucat moara cu noroc ii va aduce numai ghinion personajului Ghită)
6.În expozitiune este prezentata carciuma de la Moara cu noroc ca fiind asezata
la rascruce de drumuri , inconjurata de pustietati intunecate ,izolata de restul
lumii .Este descris drumul care merge la carciuma. Ghita se dovedeste ca fiind
harnic , familist, cinstit.
Intriga este reprezentata prin aparitia lui Lica Sămădăul la moară,un personaj
carismatic .Lica de la bun inceput isi impune regulile , iar Ana, nevasta lui Ghita
intuieste ca Lica este un om rau , primejdios . Cu toate ca Ghita si-a dat seama ca
Lica este un pericol pentru el si familia lui,nu renunta la ideea de imbogatire.
In desfasurarea actiunii sunt prezentate faptele si intamplarile. Ghita isi ia toate
masurile de aparare impotriva lui Lica , merge la Arad sa-si cumpere doua
pistoale, doi caini si angajeaza o sluga , pe Marti. Dar in momentul in care Lica
Samadaul la moară incepe procesul de instrainare a lui Ghita fata de sotia sa Ana
si fata de copiii sai.
Ghita nu mai zambea ca inainte si pe Ana o cam batea .Pentru prima data Ghita
incepu sa regrete ca are sotie si copii pentru ca nu-si poate asuma riscul total de
imbogatire alaturi de Lica Sămădăul. Datorita amabilitatii lui Lica statea
materiala a lui Ghita se imbunatateste , si Ghita se obisnuieste cu raul. El o
indeamna pe Ana sa joace cu Lica , aruncand-o de tot in bratele lui Lica si
ajunge sa fie implicat in uciderea unei femei si a unui copil si in furtul de la
arendas.
Punctul culminant este atunci cand Ghita ajunge la ultima treapta a rabdarii, in
momentul in care vrea sa se razbune pe Lica o arunca pe Ana in bratele lui
crezand ca va rezista tentatiei, dar Ana plictisita de lasitatea lui Ghita , i se
daruieste lui Lica tot in mod de razbunare. Ghita cand si-a dat seama ca Ana l-a
inselat , o ucide. Ghita la randul lui este ucis de Răuț la ordinul lui Lica , iar el
pentru a nu cadea in mainile lui Pintea se sinucide singur izbindu-se cu capul de
un copac .
Deznodamantul cuprinde sfarsitul actiunii. Un incendiu distruge carciuma de la
Moara cu noroc in noaptea de Paste, iar singurele persoane care raman in viata
sunt copiii si batrana .
Simetria incipit-final este redata de vorbele soacrei lui Ghita , adepta pastrarii
traditiilor si a valorilor morale , batrana va povesti in incipit sfarsitul tragic al
familiei lui Ghita.

CARACTERIZARE -GHIȚĂ

Personajul principal este o fiinta din hartie ce prinde viata in operele literare.Este
o instanta a comunicarii ce poate ocupa un loc principal sau secundar intr-o
opera literara.
Ghita este personajul principal, protagonist , rotund , individual , complex ,
realist al nuvelei „Moara cu noroc„.
Din perspectiva sociala , Ghita este un cizmar, sotul anei , tata a doi copii, ulterior
devenind carciumar.
Din perspectiva morala ,Ghita , personaj realist este supus unei ample analize
psihologice. El traieste o drama cauzata de dorinta de a se imbogati. Desi
inceputul nuvelei ni-l prezinta ca fiind un personaj cinstit,onest , familist ,iar
dupa ca fiind un om rau , violent .
Din perspectiva psihologica scoate la lumina nu doar capacitatea incontestabila a
lui Slavici de a sonda sufletul uman , ci drama pe care o traieste Ghita in
momentul in care alege sa incalce normele morale ale vietii. Intrat in mrejele
banului Ghita va dezvolta un razboi intern ce va avea ca finalitate moartea
personajului.
O secventa care prezinta cinstea personajului este atunci cand Ghita isi castiga
banii cinstit carpind cizmele oamenilor din sat , ulterior Ghita dorind o
schimbare , ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc , cu gandl de a avea un
trai mai bun.La inceput totul mergea bine , carciuma aducea profit , iar familia
traia in armonie , Ghita doreste sa stea doar 3 ani la Moara cu noroc , incat sa
aiba suficienti bani sa-si angajeze 10 coefe si sa le dea de carpit cizmele
oamenilor .
O a doua secventa scoate la lumina latura ursuza a acestuia. Atunci cand Lica
Sămădăul isi face aparitia la Moara cu noroc , incepe procesul de instrainare a lui
Ghita fata de familia sa . Cu toate ca Ghita isi dădu seama ca Lica reprezinta un
pericol pentru el si familia sa , asta nu il face sa renunte la planurile sale, mai
ales avand tentatia de imbogatire. Ghita se gandi ca daca se pune bine cu Lică
bucuriile ar putea să decurgă de minune , pentru ca oamenii lui Lică erau
darnici. Ghiță nu mai era ca înainte ” Se aprindea pentru orișice lucru de nimic ,
nu mai zâmbea ca înainte , râdea cu hohot încât îți venea să te sperii de el” , iar
rar când se mai juca cu Ana își pierdea cumpătul , ii plac jocurile primejdioase, se
poartă brutal cu cei mici . La un moment dat Ghiță începe să regrete ca are
nevasta si copii si nu isi poate asuma riscul total de inavutire alaturi de Lică.
Ghita se indeparteaza din ce in ce mai mult de sotia sa , Ana , aruncand-o in
bratele Sămădăului crezând că va rezista tentației.