MOARA CU NOROC

Ioan Slavici
-nuvelă realist psihologică-

I. ÎNCADRARE 3X2p
- Perioadă + trăsătură
Perioada Marilor Clasici este de o importanță majoră
cuprinzând a doua jumătate a sec. al XIX – lea, când au
scris si publicat mari autori precum M. Eminescu, I. L.
Caragiale, I. Creangă si I. Slavici. În perioada respectivă se
înființează gruparea culturală „Junimea” la îndrumarea lui
Titu Maiorescu. Se lansează de asemenea revista
„Convorbiri literare” în care se publică valoroase creații ale
scriitorilor.

- Curent + trăsătură
Realismul este un curent artistic apărut în a doua jumătate
a sec. al XIX lea ca reacție împotriva romantismului, având
ca trăsături principale viziunea obiectivă asupra realității și
crearea unor personaje tipice în împrejurări tipice.

‫ ٭‬Ioan Slavici este un prozator realist iar nuvela „Moara

cu noroc” este una dintre cele mai valoroase opere
ale sale. Aceasta apare în volumul „Novele din popor”
 în anul 1881 și urmărește evoluția unui personaj, din
perspectiva unui narator obiectiv.
Tema este introdusă dupa elemente de struct!!!!! 2p.

II. ELEMENTE DE STRUCTURĂ ȘI CONȚINUT 2x3p

( se pune mai mult accent pe 1 pers/ rel 2 per daca se da)
- Acțiunea – mom. sub/planuri pe scurt

 Expozițiune
Se relatează venirea lui Ghiță la Moara cu noroc, unde
ia în arendă cârciuma și se stabilește cu familia,
sperând ca în câțiva ani să se îmbogățească.

 Intriga
Este reprezentată de apariția la cârciumă a lui Lică
Sămădăul. Acesta este stăpânul locurilor și îi dă de
înțeles lui Ghiță că siguranța familiei și succesul
afacerii sale pot fi influențate de colaborarea lor.

 Desfășurarea acțiunii
Prezintă evenimentele din viața lui Ghiță care
oscilează între viața de familie și afacerile necurate cu
Lică. Treptat, el devine părtaș la fapte precum crima și
tâlhăria, câștigă bani, dar își pierde liniștea, dragostea
și încrederea Anei.
  Punctul culminant
Marchează apogeul alienării (nebuniei) lui Ghiță.
Conștient că onoarea familiei este pierdută, o ucide
pe Ana, apoi este la rândul său împușcat de oamenii
lui Lică.

 Deznodământul
Subliniază mesajul moralizator al operei: Lică se
sinucide, cârciuma este incendiată – focul având rol
purificator – iar în viață rămân personajele
nevinovate: soacra și copiii.

- Titlu
Titlul nuvelei precizează locul unde se desfășoară
evenimentele. Acesta conține o ironie amară „cu noroc”
pentru că locul în care Ghiță speră să găsească fericirea
aduce nenorocire familiei sale. Se poate identifica și un
sens figurat al sintagmei: cârciuma este „moara” unde se
macină destine, „se cerne” binele de rău.

- Incipit
Reprezintă prologul, fiind reprezentat de vorbele bătrânei
soacre:„Omul să fie mulțumit cu sărăcia lui, pentru că,
dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei te face fericit.”
Bătrâna este un personaj secundar însă prin ea, autorul
 transmite viziunea moralizatoare. Aceste vorbe sunt un
sfat, dar și un advertisment pe care Ghiță îl ignoră, ceea ce
va influența destinul său.

- Final
În mod simetric, finalul reprezintă epilogul în care găsim
din nou vorbele bătrânei. Rămasă în viață împreună cu cei
doi copii nevinovați, găsesc moara arsă, fata și ginerele
morți și afirmă:„Se vede c-au lăsat ferestrele deschise.
Simțeam eu că n-are să iasă bine, dar așa le-a fost data.”
Vorbele semnifică ideea că răul a fost adus din afară,
pentru că familia „a lăsat ferestrele deschise” și nu s-a
îngrijit de „liniștea colibei”.

- Timp
Evenimentele se petrec pe durata unui an, delimitate de
două momente religioase, cu semnificații legate de mesaj.
Ghiță se așează cu familia la Moara cu noroc de Sf.
Gheorghe – personaj biblic, reprezentat iconografic
învingând balaurul. Protagonistul poartă numele
diminutivat al sfântului și va duce la rândul său o luptă, dar
va sfârși învins. Deznodământul tragic, moartea
personajelor care s-au abătut de la calea dreaptă și
incendierea cârciumei se petrec în noaptea de Înviere.
 - Spațiu
Specific realismului sunt coordonatele reale: aproape de
Ineu. Spațiul ficțional descrie drumul până la Moara cu
noroc. Lasă sate la dreapta și la stânga, este bun, apoi
devine anevoios, urcă, coboară, trece prin locuri rele –
detalii care anticipează oscilația interioară a
protagonistului, dar și imaginea unui alt drum celebru, cel
din romanul lui Liviu Rebreanu, „Ion”.
Descrierea trunchiului de copac, ars pe jumătate, pe care
se așează corbii și cele cinci cruci, două de piatră și trei de
lemn reprezintă motive anticipatorii ale finalului.

III. DOUĂ EPISOADE SEMNIFICATIVE 2X3p.

pt evid temei/construcția 1 pers/relatie 2 pers

- Tema (în toate cele 3 situații) 2p de la încadrare

Tema realistă a dezumanizării individului determinată de
patima pentru avere se realizează în operă prin
personajele și acțiunile la care iau parte.

- Statutul personajelor (doar la 1 pers/2) 6p

Personajele prezintă particularități de construcție prin care
se diferențiază.
 Ghiță
Acesta este realizat ca un personaj tipic în împrejurări
tipice, individul dezumanizat de patima pentru avere.
Așadar, este un personaj realist. Autorul nu îi
realizează portretul fizic, urmărind evoluția sa
interioară, analiza psihologică, realizată prin tehnica
monologului interior.
La începutul nuvelei, Ghiță este prezentat ca un om
preocupat de familie. Este „mai mult cârpaci decât
cizmar” și decide să ia în arendă cârciuma de la moara
cu noroc, având speranța bogăției la care visa. Ignoră
sfatul bătrânei soacre și alege drumul spre o falsă
fericire, cea adusă de bani. Se înstrăinează de Ana și
de copii și vede familia ca pe o povară.
Drama sa interioară crește pe măsură ce se amplifică
și răceala dintre el și Ana, care ajunge să-l
disprețuiască și îl descrie precum „o muiere în straie
bărbătești, ba încă mai puțin de atât.” Chiar dacă
Ghiță este conștient de greșelile lui, acesta nu
încearcă să se schimbe: „Ce să fac dacă e-n mine ceva
mai puternic decât voința mea?” , „Așa m-a lăsat
Dumnezeu”. Jandarmul Pintea are rolul de a evidenția
,prin opoziție, caracterul lui Ghiță. Pintea fusese la
rândul său, complicele lui Lică, dar alesese calea cea
dreaptă.
  Lică Sămădăul
Este un personaj romantic, caracterul său fiind ieșit
din comun. I se surprinde la început portretul fizic
detaliat: „un bărbat de vreo treizeci și cinci de ani”,
„cu ochii mici și verzi și sprâncene împreunate la
mijloc”; este porcar dar poartă „cămașă albă cu
floricele”. Trasăturile morale le reprezintă abilitatea
de a cunoaște psihologia umană, de a manipula,
cunoscand slabiciunile celorlalti.

- Dezvolți 2 ep. (pt evid temei/ construcției 1 pers/ relației 2

pers) 6p
 Primul episod
Un episod semnificativ este apariția lui Lică Sămădăul la
Moara cu noroc. Din reacțiile celor doi se desprind
anumite trăsături de caracter. Ghiță este ezitant și
conștientizează că Lică este un om rău. Cu toate acestea,
își ascunde temerile de el și se gândește încă la protejarea
familiei: cumpără câini, pistoale și angajează o slugă.
Orgolios, vrea să fie tratat de Lică drept un egal și îi atrage
atenția că oameni ca el pot fi „prieteni de nădejde dar
dușmani de temut”. Acesta îl caracterizează pe Lică prin
 replici precum: „Tu nu ești om , Lică, ci diavol”. Replicile lui
Lică evidențiază caracterul autoritar și stăpânitor.
Din acest moment autorul urmărește oscilația permanentă
a protagonistului între familie și averea obținută pe căi
necinstite. Se declanșează drama interioară și declinul
treptat a lui Ghiță care devine complicele lui Lică.

 Al doilea episod
Un alt episod semnificativ este punctul culminant care
marchează totodată apogeul alienării lui Ghiță. Patima
pentru bani marchează destinele celor două personaje și
determină sfărșitul nenorocit. Naratorul surprinde
frământările interioare ale lui Ghiță. Dându-și seama că
liniștea familiei este pierdută și că nu a reușit să-l dea pe
Lică pe mâna lui Pintea, decide să o omoare pe Ana și să
se sinucidă. Ana moare iar Ghiță este împușcat de oamenii
lui Lică. Trupul său și al Anei vor arde în flăcrările de la
Moara cu noroc.
În cazul lui Lică, trăsăturile demonice se desprind din
situații ieșite din comun: îi mărturisește lui Ghiță plăcerea
de a ucide, se adăpostește cu calul în altarul bisericii, iar la
final se sinucide, izbindu-și capul de un trunchi.

‫ ٭‬Viziunea moralizatoare a scriitorului realist reiese din

modul în care sfârșesc cele două persoaje/ toate
personajele. Se transmite că patima pentru bani are
consecințe nefericite. (bună și pt temă)
IV. ÎNCHIEIERE
Prin intermediul acțiunii și al personajelor se surprinde
tema/ relația dintre cele 2 pers/ contrucția pers prin care
autorul transmite viziunea obiectivă asupra realității.