Moara cu Noroc

 Nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici apare în volumul de debut

„Novele din popor” din 1881.
 Tema ilustrează setea de îmbogăţire şi urmările negative pe care le are
aceasta asupra omului pe fundalul societăţii ardeleneşti de la sfârşitul
secolului al XlX-lea.
 Problematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspective.
-Din perspectiva socială, nuvela prezintă încercarea lui Ghita de a-şi
schimba statutul social;
 -din perspectiva moralizatoare, prezintă consecinţele dramatice ale
setei de înavuţire, scriitorul considerând că goana după avere
zdruncină tihna sufletească şi duce la pierzanie.
 -Din perspectiva psihologica, nuvela prezintă conflictul interior trăit de
Ghită care este sfâşiat de dorinţe puternice, contradictorii: dorinţa
de a rămâne om cinstit, pe de o parte şi dorinţa de a se îmbogăti
alături de Lică, pe de alta parte.
 Ca motive literare, întâlnim: motivul căutării norocului, hanul,
personajul demonic, destinul.
 Titlul nuvelei sugerează opusul cuvintelor care îl compun deoarece, în
final, moara cu noroc se dovedeşte a fi de fapt un loc al dramelor
umane, al ghinionului şi al nefericirii. - uşurinţa câştigurilor de aici
ascunde abateri etice grave (nelegiuirea si crima).
 Naraţiunea realistă este obiectivă, realizată la persoana a III-a de către
un narator omniscient, omniprezent, neimplicat. Pe lângă perspectiva
obiectivă a naratorului, intervine tehnica punctului de vedere în
intervenţiile simetrice ale bătrânei, personaj episodic, dar care
exprimă cu autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei.
Indici spaţio-temporali
 Acţiunea se desfăşoară la hanul Moara cu noroc, în apropiere de Arad,
pe parcursul unui an, între doua repere temporale cu valoare religioasa:
de la Sfântul Gheorghe pana la Paşti.
 Subiectul
 Expoziţiunea : Ghiţă, un ţăran dintr-un mic sat transilvănean,
nemulţumit de condiţia sa socială de cismar sărac, se hotărăşte
(împotriva sfaturilor soacrei sale) să ia în arendă cârciuma de la Moara
cu Noroc. Cârciuma este aşezată la răscruce de drumuri, izolată de
restul lumii, înconjurată de pustietăţi întunecoase. Ghiţă se mută aici
cu întrega familie: Ana, soţia sa, cei doi copii şi bătrâna soacră.
 La început, lucrurile merg bine, viaţa este liniştită şi prosperă, iar Ghiţă
este mulţumit când îşi numără câştigul.
 Intriga constă în apariţia la han a lui Lică Sămădăul (personaj negativ)
care îi dă de înţeles că, dacă vrea să rămână aici, va trebui să devină
omul lui.
 Desfăşurarea acţiunii: Ana intuieşte că Lică este un „om rău şi
primejdios”.
 Cu toate că îşi dă seama că Lică reprezintă un pericol pentru familia
lui, Ghiţă nu se poate sustrage influenţei malefice le care acesta o
exercită asupra lui şi nici tentaţiei îmbogăţirii.
 Pentru început, Ghiţă îşi ia toate măsurile de apărare împotriva lui
Lică: merge la Arad şă-şi cumpere două pistoale, îşi ia doi câini şi
angajează încă o slugă, pe Marţi, „un ungur înalt ca un brad”.
 Ghiţă se îndepărtează tot mai mult de familia sa, devenind părtaş în
toate afacerile necinstite ale lui Lică.
 Jefuirea uni arendaş şi uciderea femeii în negru ce au avut loc în
preajma hanului, îl fac să depindă definitiv de Lică, devenind
complicele acestuia la crimă, prin faptul că depune mărturie
mincinoasă în faţa justiţiei.
 Se gândeşte să ia legătura cu Pintea (fost sămădău, devenit jandarm
anume pentru a-l prinde pe Lică) şi să-l denunţe pe Lică, dar patima
aurului uşor câştigat îl face să renunţe.

2
 Prăbuşirea sufletească a lui Ghiţă devine inevitabilă, Lică devine un
obişnuit în casa hangiului, ba chiar râvneşte la soţia acestuia, la Ana.
 La sărbătorile de Paşti, bătrâna pleacă cu cei doi copii la rude.
 Punctul culminant: Ghiţă îi vede pe Ana şi pe Lică „prinşi în jocul
dragostei” şi, turbat de gelozie, vrea să se răzbune. De aceea, se duce
la jandarm să îi spună adevărul şi să îi ofere probe pentru a-l
învinovăţi pe Lică. Jandarmul Pintea îi reproşează faptul că şi-a lăsat
soţia drept momeală.
 Deznodământul: Întorcându-se la Moara cu Noroc, Ghiţă o
înjunghie pe Ana, care, în agonie, strigă numele lui Lică. La comanda
lui Lică, Răuţ îl împuşcă pe Ghiţă, iar Lică dă foc hanului, după care se
sinucide, lovindu-se cu capul de trunchiul unui copac.
 Moara cu Noroc este mistuită într-un incendiu, ca semn că locul
trebuia purificat, curăţat de păcate. Destinul îi ocroteşte pe nevinovaţi
.Copiii şi bătrâna nu vor şti niciodată ce s-a petrecut cu adevărat la
han, crezând că moartea lui Ghiţă şi a Anei a fost cauzată de un
trăsnet.