a) Ce reprezintă topografia inginerească ?

Topografia inginerească este o ramură a măsurătorilor terestre care studiază şi rezolvă o serie largă de
probleme legate de studiile inginereşti, de proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor de orice fel,
inclusiv a investiţiilor din transporturi, agricultură, la sistematizarea teritoriului, oraşelor şi satelor, la
amenajarea bazinelor hidrografice etc.

b) Ce subliniază termenul de „inginerească”?

Termenul de “inginerească” în denumirea disciplinei subliniază faptul că această ramură a măsurătorilor
terestre este legată de studiul, proiectarea, execuţia şi exploatarea lucrărilor şi construcţiilor inginereşti

c) Care sunt categoriile principale de lucrări,cuprinse in topografia inginereacă?

Topografia inginerească cuprinde următoarele categorii principale de lucrări:
-studiile tehnico-topografice;
- proiectarea topografo-inginerească;
-trasarea topografică;
- asigurarea topografo-inginerească a procesului tehnologic de construcţii-montaj
-observații topo-fotogrametrice a deformațiilor și deplasărilor fundațiilor construcțiilor şi a terenurilor
cu grad ridicat din punct de vedere al riscului alunecărilor de teren.

a) Care sunt cele două faze principale ale lucrărilor de construcție?

În general, lucrările de construcţie (lucrările inginerești) implică două faze principale: proiectarea şi
execuţia – fapt care determină şi aspectul lucrărilor topografice şi geodezice.

b) Care este problema topografică directă ?

Proiectarea construcţiei necesită planuri topografice, care se obţin prin ridicări topografice; acestea fac
obiectul, ”problemei topografice directe”.

c) Care este problema topografică inversă?

Execuţia unei construcţii necesită aplicarea proiectului pe teren, fapt care determină obiectul,
“problemei topografice inverse“.

a) Care sunt fazele proiectării lucrărilor inginerești?

În cadrul proiectării lucrărilor inginerești există două faze:
- Studiul Tehnico Economic (STE)
- Proiect de Execuție (PE)
Studiul Tehnico Economic este documentația care fundamentează indicatorii tehnico-economici ai
investiției, rezolvând problemele de ansamblu ale investiției dând posibilitatea elaborării proiectelor de
execuție și deschiderea șantierelor.

Proiectul de Execuție(PE) se elaborează pe obiective în baza Studiului Tehnico Economic aprobat, pe

baza necesității execuției în conformitate cu graficul întocmit în acest scop de beneficiarul investiției, de
proiectant și de constructor.

b)Ce reprezintă planul topografic?

Planul topografic reprezintă documentul principal necesar pentru reprezentarea corectă a construcţiilor
inginereşti pe teren.
c) Ce reprezintă profilul longitudinal ?
Profilul longitudinal este o secțiune verticală executată prin axul lucrării, reprezentând evoluția ȋn plan
vertical al liniei terenului precum și liniile specifice lucrărilor inginerești reprezentate.

d) Ce reprezinta profilul transversal ?

Profilulul transversal reprezintă interesecția dintre un plan vertical și axul longitudinal al unei lucrări
inginerești.

a)În ce constau lucrările de birou?

Lucrările de birou sunt constituite din pregătirea topografică a proiectelor inginerești în vederea aplicării
în teren precum și proiectarea lucrărilor de trasare a obiectivelor stabilite.

b)Ce reprezintă lucrările în teren?

Lucrarile în teren sunt în principal lucrări de trasare a axelor, contururilor sau diverse alte măsurători ale
detaliilor obiectivelor ce fac obiectul proiectului.

c)Care sunt etapele trasării pe teren?

Trasarea pe teren a obiectivelor de investiţii comportă în general trei etape.
În prima etapă se trasează pe teren axele principale ale construcţiilor obiectivelor proiectate de la
punctele reţelei topografice de sprijin.
A doua etapă constă din trasarea în detaliu a construcţiei, faţă de axele principale, operaţie ce stabileşte
poziţia reciprocă a elementelor de construcţie, fapt ce necesită o precizie mult mai ridicată decât trasarea
axelor principale.
Etapa a treia comportă trasarea şi poziţionarea axelor de montaj şi montarea în poziţia proiectată a
utilajului tehnologic.

d)Care este scopul lucrărilor topografice?

Scopul lucrărilor topografice de execuţie este acela de a asigura prin măsurători de verificare,
recepţia construcţiei în întregime precum şi pe părţi. De asemenea, permite întocmirea planului
general cu elementele noi realizate pe teren, după terminarea construcţiei, necesar atât recepţiei cât
şi exploatării construcţiei terminate.

a) Trasarea unghiurilor orizontale cu instrumente specifice, se poate realiza în trei variante:

- trasarea unghiurilor orizontale într-o singură poziţie a lunetei
- trasarea unghiurilor orizontale cu luneta în ambele poziţii
- trasarea cu o precizie ridicată.

b) Corecția unghiulară se calculează cu ajutorul formulei:

a) Precizia de trasare a unghiului (ALFA) din proiect depinde de eroarea de centrare în punctul de
staţie, de eroarea de centrare a mărcii vizate, de erorile de măsurare propriu-zise , de erorile
instrumentale şi de influenţa condiţiilor exterioare.
b) Eroarea medie pătratică de trasare a unei direcţii pe teren, cu ajutorul teodolitului este dată de
relaţia:

c) Erorile datorate condiţiilor exterioare se referă la refracţia laterală, încălzirea inegală a

instrumentului, intemperii, claritatea atmosferei etc.

d) Toleranţa la trasarea unei direcţii se poate exprima fie sub formă de abatere
unghiulară admisă a direcţiei de trasare , fie ca abatere liniară admisă  (DELTA) a poziţiei
punctului C aflat la distanţa D de punctul A.

Testul 3
a) În funcţie de precizia cerută și de instrumentele de măsurare, trasarea distanțelor se poate executa
în trei moduri:
trasare directă utilizând ruleta
trasare indirectă utilizând un instrument specific(teodolit)
trasare electro-optică utilizând o stație totală

b) Relația distanței orizontale:

din coordonatele rectangulare ale punctelor, cu relaţia

sau prin măsurare pe planul de situație și transformare la scară

a) Acest tip de trasare implică parcurgerea următoarelor etape:

- din punctul A, pe direcția AB se trasează provizoriu distanța D1, materializându-se punctul B1
- se calculează corecția: ΔD=Dpr− D1
- valoarea relativ mică a corecției ΔD ne va permite aplicarea acesteia pe teren cu ajutorul unei
rulete, fără a exista riscul de introducere a unor erori
- din punctul B1se va trasa corecția ΔD în funcție de semnul ei, rezultând poziția punctului B,
corespunzător distanței proiectate

b) În final se va efectua o verificare prin măsurarea distanței trasate AB care va fi comparată cu

distanța proiectată pentru a se constata dacă aceasta se încadrează în toleranța acceptată.

a) Pentru
trasarea lungimilor pe cale indirectă se utilizează tahimetrele de precizie, utilizându-se metoda
paralactică.

b) Pentru verificare se măsoară distanţa (AC),care trebuie să fie egală cu distanţa dată în proiect.

a) Eroarea medie pătratică totală M, este dată de relaţia :

b) Determinarea procedeului de măsurare pentru instrumentul ales se face cu ajutorul calculului

mărimii abaterilor admise pentru fiecare eroare componentă .

a) Câte tipuri de trasare cunoașteți?

Tipuri de trasări: trasarea ortogonală ,trasarea punctelor din coordonate, trasarea carteziană, trasarea
ortogonală .

b) Ce implică trasarea ortogonală

Trasarea ortogonală implică deplasarea punctului măsurat faţă de cel căutat este dată în elemente
longitudinale şi transversale

a) Care sunt metodele de trasare planimetrică a punctelor de pe conturul construcțiilor?

Trasarea planimetrică a punctelor de pe conturul construcţiilor se face de regulă prin trei metode:
- metoda coordonatelor polare
- metoda coordonatelor rectangulare
- metoda intersecţiei unghiulare

b) Care este modul de lucru in teren pentru trasare planimetrică a punctelor de pe conturul
construcțiilor?
Se va staţiona în punctul A şi se va trasa punctul 1 aplicând la trasarea unghiului unele din metodele
de trasare ale unghiurilor orizontale
Se va materializa punctul la distanţa DA1
Pentru verificare se va staţiona în punctul B şi se va retrasa punctul 1 utilizând elementele calculate
mai sus
a) Când se utilizează metoda coordonatelor rectangulare?
Metoda se utilizează când reţeaua de trasare se prezintă sub forma unui traseu poligonal sau sub
forma unei reţele topografice de construcţie.

b) Cum se realizează controlul trasării?

Controlul trasării se face prin:
- trasarea punctului C faţă de latura 20-18, utilizând acelaşi procedeu
- trasarea punctului C prin altă metodă
- verificarea unor elemente liniare şi unghiulare proiectate şi măsurate între două puncte trasate pe
teren.

a) Cum se aplică metoda intersecțiilor unghiulare înainte ?

Metoda se aplică în general în cazul terenurilor accidentate sau în cazul când punctul C, de trasat, se
găseşte la o distanţă mare faţă de reţeaua de sprijin şi în cazul când distanţa se trasează cu greutate
sau este inaccesibilă măsurătorilor directe.

b) Unde se va găsi poziția punctului C?

Poziţia căutată a punctului C se va găsi la intersecţia medianelor triunghiului de eroare.

a) Cum se aplică metoda intersecțiilor liniare ?

Metoda se aplică atunci când valorile proiectate ale lungimilor L1 şi L2 nu depăşesc lungimea
instrumentelor de măsurat, iar terenul este orizontal
b) Care este relația preciziei de trasare ?

a) În ce situație se determină volumul parțial și de ce ?

b) Descrieți traseul profilului longitudinal

a) Ce reprezintă profilul transversal al unui dig?

b) Cum definiți taluzul?

a)Definiți baza mare a canalului in debleu?

B= b+2a unde a= mh.

b)Cum se calculează suprafațasecțiunii unui canal?

a) Cum se realizează canalele de irigații executate în rambleu?
Canalele de irigații executate în rambleu, prima dată se execută rambleu dupa care se execută quneta
canalului de irigație, care ȋn final va avea forma unei secțiunii

b) „Cum se calculează suprafața unui canal de irigații... ?

Suprafața unui canal de irigații se calculează prin reducere la suprafete consacrate.

a) Ce trebuie să cunoaștem pentru a calcula terasamentul?

Calculul terasamentelor se face cu ajutorul trasării portativului deasupra căruia se află profilul
longitudinal, consemnându-se :
- secțiunea ȋn dembleu și rambleu, ȋn metrii pătrați;
- volumul ȋn dembleu, parțial și cumulat ȋn metrii cubi;
- volumul ȋn rambleu, parțial și cumulat ȋn metrii cubi;
- volumul pământului de ȋmprumut, parțial și cumulat ȋn metrii cubi;
- volumul pământului ȋn surplus, parțial și cumulat ȋn metrii cubi

b) Cu ajutorul cărei formule se determină volumul de terasament?

Cu ajutorul fromulei 𝐕𝒖,𝒔 = 𝑺𝑼,𝑺∙𝒅 vom determina volumul de terasament.

a) Cum se calculează suprafața secțiunii digului tip Dunăre ?

b) Când este nevoie de construirea unei banchete de sprijin a digului ?

Ȋn timpul viiturilor, pe Dunăre volumul de apă transportat este foarte mare, această cauză
determinând construirea unei banchete ȋn sprijinirea digului apărând incinta, având rol de contrafort.

a) Clasificați măsurătorile de transmitere a verticalei?

Măsurătorile de transmitere a verticalei se poate clasifica în măsurători de transmitere a verticalei
mecanic sau optic.

b) Ce implică cazul transmiterii nadirale ?

În cazul transmiterii nadirale a verticalei instrumentul poate fi amplasat pe un cofraj glisant la
nivelul de lucru, verticala proiectată obținându-se prin reglajul cofrajului astfel încât pe marca
amplasată la baza construcției să se obțină valorile proiectate.

a) Cum se calculează abaterea liniară?

b) Cum se calculează abaterea totală?

a) Cum se realizează determinarea înalțimii construcțiilor ?
Determinarea înălţimii construcţiilor se poate realiza utilizând un singur punct de staţie, atunci când
distanţa până la clădire este accesibilă măsurătorilor directe sau indirecte, sau o bază auxiliară, în cazul
în care distanţa de la aparat la clădire este inaccesibilă măsurătorilor directe.

a) Cum se realizează determinarea înălţimii construcţiilor dintr-un punct de staţie?

b)

Care este formula de calcul a înalțimii construcției ?

a) Cu ce relație se determină înalțimea totală a construcţiilor cu ajutorul unei baze auxiliare?

b) Cum se vor determina cotele punctelor de stație A și B?

Cotele punctelor de staţie A şi B se vor determina prin nivelment geometric de la mijloc, plecând de
pe un reper de nivelment de cotă cunoscută

a) Când se folosește metoda determinării înălţimii construcţiilor cu o bază coliniară cu un punct vizat de
pe construcţie?
Metoda se foloseşte atunci când, datorită condiţiilor de teren, baza auxiliară nu se poate amplasa lateral
faţă de construcţie. în acest caz baza se va amplasa coliniar cu un punct vizat de pe construcţie.

b) Cum determinăm înălțimea construcției în acest caz?

a) Cum se realizează trasarea cotei la fundații?
Se poate realiza în funcţie de adâncimea gropii de fundaţie prin nivelment geometric de mijloc sau cu
ajutorul unei rulete, atunci când gropile nu sunt foarte adânci, fie utilizând metoda citirilor simultane pe
o ruletă lestată la partea inferioară atunci când adâncimea gropilor de fundaţie este mare.

b)Cum se calculează citirea pe miră necesară trasării cotei atunci când cota gropii de fundați este
impusă?
Atunci când cota gropii de fundaţie este impusă prin proiect, se calculează citirea pe miră necesară
trasării cotei impuse prin proiect:
lF = HR+lR -(a-b)- HFpr

a) Cum se realizează transmiterea cotelor la planșee?

Pentru transmiterea cotelor la planşee se foloseşte metoda citirilor simultane la două instrumente.
Citirile se efectuează pe o ruletă sau panglică lestată la partea inferioară pentru a o fixa în poziţie
verticală.

b) Care este relația prin care se obține cota planșeului?

H = H +r + d-c -a

a) În ce constă trasarea aliniamentelor ?

Trasarea aliniamentelor constă în materializarea punctelor de capăt şi a punctelor intermediare, astfel
încât tot traseul aliniamentului să fie vizibil pe teren.

b) Cum se realizează trasarea aliniamentelor ?

În funcţie de precizia impusă, trasarea se realizează cu ajutorul:
- jaloanelor, cu o precizie scăzută
- teodolitelor (precizie medie)
- cu teodolite cu dispozitive laser (înaltă precizie)
În afara trasării propriu-zise a aliniamentelor se mai pot întâlni următoarele probleme:
- prelungirea unui aliniament
- trasarea unor puncte intermediare pe aliniament
- trasarea cu precizie a aliniamentului.
Indicator pentru baterie descărcată.

a) Cum se realizează prelungirea aliniamentului prin metoda trasării unor unghiuri de 200 g?
Pentru a prelungi aliniamentul AB, pe o distanţă D, se vor trasa succesiv în punctele B, l, 2 şi 3,
unghiuri de 200g. Datorită erorilor de trasare a unghiurilor, punctul final C va fi deviat în punctul C'.

b) Cum se materializează poziția cea mai probabilă a punctului C?

Pentru a materializa poziţia cea mai probabilă a punctului C, situat pe prelungirea aliniamentului, se
execută o drumuire cu teodolitul, prin care se determină coordonatele punctelor l',2',3'şi C'.

a) Cum se realizează prelungirea aliniamentelor cand intervin obstacole ?

În cazul când pe direcţia de prelungire a aliniamentului intervin obstacole (copaci, stâlpi, clădiri etc),
prelungirea se realizează prin aplicarea unor lungimi, trasarea unor unghiuri drepte, cu ajutorul
teodolitelor, sau cu ajutorul unei baze auxiliare

b) Cum se deduc lungimile x1 și x2

a) Cum se realizează prelungirea aliniamentelor dincolo de obstacole ,prin metoda unghiurilor drepte ?
În punctul 1 se trasează un unghi de 100g, pe direcţia căruia se materializează punctul 2, dincolo de
obstacol. În 2 se trasează de asemenea un unghi de 100g pe direcţia căruia se măsoară distanţa "a",
materializând punctul 3. În punctul 3 se trasează un unghi de 300g pe direcţia căruia se materializează
punctele 4, 5, ş.a.m.d.
Pentru a prelungi aliniamentul AB dincolo de un obstacol în punctul B se trasează un unghi de 300g pe
direcţia căruia se măsoară o lungime "a" materializând punctul 1

a) Când se utilizează o bază auxiliară?

În cazul când pe teren se întâlnesc mai multe obstacole, iar prelungirea aliniamentelor nu se poate
realiza cu metodele prezentate mai sus, pentru trasare se va utiliza o bază auxiliară.

b) Cum se alege baza auxiliara prin metoda prelungirii aliniamentelor?

Alegerea bazei auxiliare (X) se face astfel încât pe direcţia ei distanţele să fie accesibile măsurătorilor
directe, iar în punctele alese, pe axă, să se poată ridica perpendiculare printre obstacole
Se măsoară abscisele XB, X1, X2, X3 şi ordonata YB, după care se calculează ordonatele y1, y2, y3 din
asemănarea triunghiurilor.

a) Cum se realizează trasarea unui punct intermediar ?

În funcţie de lungimea aliniamentului şi de accesibilitatea punctelor de capăt trasarea unui punct
intermediar pe aliniament se realizează:
- din punctele de capăt ale aliniamentului
- dintr-un punct situat la mijlocul aliniamentului
În cazul lungimilor mari ale aliniamentelor din punctele de capăt ale aliniamentului AB se vizează
un punct P1 situat în apropierea aliniamentului, măsurând unghiurile şi alfa si beta

b) Cum se verifică trasarea punctului de capăt ?

a) Cum se calculează abaterea de la aliniament?

b) Cum se realizează traarea unui punct intermediar când punctele de capăt sunt inaccesibile, prin
măsurarea grafică a distanţelor
Dintr-un punct P1 situat aproximativ la jumătatea aliniamentului AB se măsoară cu teodolitul
unghiul , iar distanţele până la punctele de capăt se măsoară grafic pe plan.

a) Unde se fixează punctul intermediar?

Aproximativ la mijlocul aliniamentului se plasează o bază auxiliară P1P2, perpendiculară pe
direcţia aliniamentului dat, din capetele căreia se măsoară unghiurile 1 şi 2 şi lungimea bazei
P1P2 = Q.

b) Unde se plasează baza auxiliară?

Punctul intermediar se fixează pe teren prin aplicarea lungimilor q1 şi q2. Pentru controlul trasării
punctului P se măsoară unghiul APB, care trebuie să fie egal cu 200g.

a) Care sunt procedeele trasării cu precizie a aliniamentului ?

Trasarea cu precizie a aliniamentelor se realizează prin procedeul vizării directe şi procedeul
aliniamentelor succesive.
Indiferent de procedeul folosit, capetele aliniamentului se materializează prin borne - pilaştrii, care
permit centrarea forţată a teodolitului şi a mărcii de vizare.

c) În ce constă procedeul vizării succesive?

Procedeul vizării succesive constă în împărţirea aliniamentului în „n” tronsoane aproximativ egale, după
care cu teodolitul instalat în A se vizează mireta din punctul B şi se aduce mireta mobilă din P1 pe
direcţia de viză. Se mută apoi teodolitul în P1 se vizează mireta din B şi se aduce mireta mobilă din P2
pe direcţia de viză ş.a.m.d.

a) Cum se pot realiza platformele orizontale?

Platformele orizontale se pot realiza la o cotă medie a terenului sau la o cotă impusă prin proiect .
În cazul terenurilor de construcţie (cvartale, pieţe, terenuri sportive etc.) de regulă, nivelarea se face prin
metoda reţelelor de pătrate cu lungimea laturilor de 10 - 50 m, în funcţie de relieful terenului şi de
precizia cerută.

b) Cum se calculează altitudinea medie în fiecare pătrat?

a) Cum se calculează altitudinea planului de vizare ?

b) Ce lucrări se execută pentru trasarea platformei ?
Pentru trasarea platformei, se vor executa lucrări de debliere sau rambliere până ce lecturile pe mira
plasată în fiecare punct al platformei va indica valoarea l pr.

c) Cum se realizează nivelarea ?

Nivelarea se poate realiza utilizând cotele de execuţie, care arată în fiecare punct cât trebuie săpat sau
umplut. Verificarea se va face cu ajutorul nivelei

a) Care este scopul lucrărilor de trasare a platformelor înclinate?

Scopul acestor lucrări este de a sistematiza suprafaţa terenului, pentru a asigura scurgerea apelor din
precipitaţii, pe o anumită pantă impusă prin proiect.

b) Cum se realizează trasarea unei platforme înclinate ?

Trasarea unei platforme înclinate se poate face cu ajutorul unei nivele, în cazul unor înclinărilor mici,
sau cu teodolitul, în cazul nivelării unor platforme cu un unghi de înclinare mare.

c) Prin ce metode se poate determina panta optimă ?

Panta optimă se poate determina prin mai multe metode, printre care se pot aminti:
- metoda celor mai mici pătrate (James C. Marr)
- metoda celor mai mici pătrate simplificate (N.A.Halchias)
- metoda poliedrelor (M. Rădulescu)

d) Cu ce relație se calculează adâncimea debleului și înalțimea rambleului ?

Adâncimea debleului şi înălţimea rambleului (cotele de execuţie) se calculează în funcţie de
cotele terenului şi cotele planului de nivelare, astfel se calculează pentru fiecare punct al platformei:
hi  Zi Hi