FACULTATEA CONSTRUCŢII CIVILE,

INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE
Specializarea: Inginerie și management în construcții

TOPOGRAFIE

REFERAT NR. 1
HĂRŢI şi PLANURI

Întocmit de Student: Chiroșcă Adelina-Maria

An I; Grupa 1

2022-2023

1
Pe o hartă la scara 1:500 se amplasează două puncte A şi B
Rezolvarea următoarelor probleme:
1. Prezentați generalități despre harți și planuri;
2. Prezentați semne convenționale utilizate in topografie
3. Determinați distanța orizontală dintre punctele A și B folosind scara
numerică a hârții;
4. Determinați coordonatele rectangulare ale punctelor A și B
5. Determinați distanța orizontală dintre punctele A și B folosind coordonatele
rectangulare;
6. Determinați orientarea dintre punctele A și B și orientarea inversă;
7. Determinați cotele punctelor A și B;
8. Determinați diferența de nivel dintre punctele A și B;
9. Determinați panta liniei dintre punctele A și B si exprimați-o în procente la
sută, la mie și sub forma unghiului de pantă;
10. Determinați lungimile laturilor construcțiilor proiectate
11. Determinați suprafața construcțiilor proiectate

2
 1. Prezentați generalități despre hărți și planuri

Harta topografică este reprezentarea grafică, micșorată la scară a unor porțiuni mari din
suprafata Pamântului sau întreaga suprafata a acestuia. Din acest motiv, la realizarea hărților
topografice se ține cont de curbura Pamântului și se foloseste un sistem de proiectie. Hartile
topografice se întocmesc la scari mai mici de 1: 25 000.

Planul topografic este reprezentarea grafica, micsorata la scara a unei suprafete mici de
teren, care se realizeaza la scari mai mari sau egale cu 1:10 000. Deoarece suprafata cuprinsa pe
un plan topografic este mai restrânsa, curbura Pamântului este neglijata si nu se foloseste un
sistem de proiectie.
Spre deosebire de plan, care contine mai multe detalii, harta da o imagine de ansamblu,
fiind mai saraca în detalii. Datorita acestui fapt, pozitia punctelor pe planurile topografice are o
precizie mult mai mare decât pe harti. De accea, planurile topografice se folosesc pentru
lucrarile de proiectare si amenajare a teritoriului, pentru exploatarea unor resurse naturale,
pentru constructii.

Clasificarea planurilor si hartilor

Dupa continut hartile pot fi:

- harti generale;

- harti speciale sau tematice.

Din categoria hartilor generale fac parte hartile la scari mari si mijlocii, pe care sunt
reprezentate toate elementele geografice dintr-o regiune (relieful, reteaua hidrografica, vegetatia,
asezarile, caile de comunicatii etc.), care pot fi utilizate ca materiale de baza pentru întocmirea
hartilor la scari mai mici sau a hartilor speciale.

Din categoria hartilor speciale sau tematice fac parte acele harti care scot în evidenta un
anumit element al peisajului geografic. În cadrul acestora se deosebesc harti fizico-
geografice (harta geomorfologica, harta retelei hidrografice, harta solurilor, harta vegetatiei etc.)

3
si harti economico-geografice (harta asezarilor, harta resurselor, harta industriei, harta
agriculturii etc.).

Dupa scara planurile topografice se împart în:

- planuri topografice propriu-zise întocmite la scara 1:10 000 sau 1:5 000;

- planuri topografice de situatie întocmite la scara 1:2 000, 1:1000, 1:500;

- planuri topografice de detaliu întocmite la scara 1:200, 1:100 si 1:50, utilizate în

constuctii.

Dupa acelasi criteriu si hartile se divid în trei categorii:

- harti la scari mari, la care scara variaza între 1:25 000 - 1:200 000;

- harti la scari mijlocii, cu scara cuprinsa între 1:200 000 si 1:1 000 000;

- harti la scari mici, întocmite la scari mai mici de 1:1 000 000, de ex. 1:5.000 000;
acestea fiind, în general, harti murale.

Dupa teritoriul reprezentat hartile pot fi:

- harti universale, care cuprind întreaga suprafata a Pamântului; dupa modul de

reprezantare se deosebesc planigloburi (harta sub forma de elipsa), planisfere (harta are format
dreptunghiular) si mapamond (harta cuprinde cele doua emisfere reprezentate sub forma
circulara sau eliptica);

- harti ale oceanelor si marilor;

- harti ale continentelor.

Dupa destinatie, hartile pot fi:

- harti scolare (didactice);

4
 - harti turistice;

- harti militare;

harti maritime.

Dupa numarul culorilor se pot deosebi:

- harti monocrome (editate în alb-negru);

- harti policrome (cu doua sau mai multe culori).

Cea mai utilizată metodă de reprezentare a reliefului pe planuri și hărți la momentul actual
este metoda curbelor de nivel. Cea mai modernă și corectă reprezentare a reliefului este modelul
digital al terenului. Seamănă cu hărțile în relief cu caracter didactic, dar au o acuratețe de
reprezentare mult mai mare.

Planurile de situaţie (planurile de detaliu) reprezintă produsul topo-geodezic cel mai

solicitat de către beneficiarii noştrii. Planurile de situaţie se realizează printr-o ridicare
topografică executată cu staţii totale sau echipamente GNSS.

Planuri de situaţie planimetrice - unde sunt reprezentate doar informaţiile planimetrice

(plane), se realizează în diferite sisteme de proiecţie (conform solicitării beneficiarului) şi pot fi
întocmite pentru:
-obţinerea autorizaţiei de construire PAC (Plan Autorizație Construire)/demolare;
-pentru proiectare;
-determinarea suprafeţelor de teren împrejmuite (în vederea închirierii/concesionării);
-pentru platforme industriale;
-pentru obţinerea PUG-ului (Plan Urbanistic General), PUZ-ului (Plan Urbanistic Zonal),
PUD-ului (Plan Urbanistic de Detaliu).
Planuri de situaţie altimetrice - sunt reprezentate informaţiile planimetrice şi altimetrice
(altitudinea punctelor măsurate), se realizează în diferite sisteme de proiecţie şi cu suprafaţa de
referinţă conform specificaţiilor beneficiarilor şi pot fi întocmite pentru:
-obţinerea autorizaţiei de construire PAC/demolare;

5
-pentru proiectare;
-pentru înfinţarea/reabilitarea căilor de comunicaţii;
-pentru situri arheologice;
-pentru platforme industriale;
-pentru obţinerea PUG-ului, PUZ-ului, PUD-ului.

Plan topografic

Hartă topografică

6
 2. Prezentați semne convenționale utilizate în topografie

- puncte geodezice; 1-la sol; 2-pe movile; 3-pe biserici;

- ridicături în terenuri nisipoase;

- faruri; 1-pe construcţii în formă de turn; 2-plutitoare; 3-balize

plutitoare;

- diguri de-a lungul apelor reprezentate cu două linii;

- 1-pietre la suprafaţa apei; 2-insule;’

- mlaştini; 1-inaccesibile, greu accesibile; 2-accesibile; 2 şi 0,6

adâncimea în m;

- 1-livezi, pepiniere de pomi fructiferi; 2-plantaţii diverse

(trandafiri, coacăze, hamei, zmeură);

- vii; 1-cu pomi; 2-fără pomi;

- culturi de orez;

7
 - 1-biserici, mănăstiri; 2-capele; 3-moschei;

- cvartale cu clădiri peste două etaje; 51 înălţimea clădirii în m;

- 1-fabrică textile (nu se poate reprezenta la scara hărţii); 2-uzină

electrică (se poate reprezenta la scara hărţii);

- mori, motoare, gatere; 1-acţionate de vânt; 2-acţionate de apă; 3-

cuptoare de var, mangal;

- sonde de petrol, gaze; 1-cu turle; 2-fără turle;

- 1-transformatoare electrice; 2-staţii de radioemisie, televiziune;

- 1-terenuri de sport; 2-stadioane;

- linii electrice; 1-pe stâlpi de lemn; 2-pe stâlpi metalici sau de

beton; 20 kv = tensiunea curentului în kilovaţi; 15 = înălţimea stâlpilor în m;

- 1-ziduri istorice; 18 înălţimea zidului în m; 2-ziduri de piatră,

cărămidă, ziduri de consolidare şi garduri metalice;

8
 - căi ferate cu ecartament normal; 3-simple neelectrificate; 4-
simple electrificate;

- poduri; 1-pe suporţi plutitori; 2-suspendate;