Reprezentarea cartografică a

spațiului terestru: globul geografic,

harta geografică și planul
 Coordonatele geografice
 Definitie:reprezinta elementele care determina pozitia unui punc pe suprafata terestra
 Sunt reprezentate de Latitudine si de longitudine
 Latitudinea –distanta unui punct fata de ecuator,exprimata in grade cu valori intre 0-
90 grade in fiecare emisfera
-paralela de 0 grade –Ecuatorul imparte globul geografic in doua
emisfere egale –emisfera nordica si emisfera sudica
-pe harti este redata prin paralele –cercuri imaginare ce inconjoara
Pamantul intre cei doi poli
 Longitudinea –distanta unui punct masurata in grade, fata de meridianul de 0 grade
Greenwich
- meridiane – semicercuri ce unesc cei doi poli
- meridianul de 0 Grade Greenwich trece prin Londra si
imparte globul geografic in doua Emisfere egale –emisfera vestica
-emisfera estica
-Pe glob sunt trasate 180 meridiane in fiecare emisfera
 Reprezentari cartografice
 Globul geografic – reproduce micșorat, imaginea Pămîntului ca un intreg
și constituie singurul mijloc de a reprezenta relativ real, dar la scară
redusă, forma și dimensiunile Pămîntului, precum și cele mai importante
elemente ale suprafeței terestre.

a) toate meridianele de pe glob sînt egale ca lungime;

b) distanţele dintre paralele sînt egale pe toat ă lungimea
meridianelor;
c) meridianele şi paralelele sînt linii reciproc perpendiculare în
orice punct,
şi deci formează unghiuri drepte;
d) scara globului este constantă în toate direc ţiile;
e) toate unghiurile de pe glob sînt egale cu unghiurile reale din
natură;
f) contururile obiectelor reprezentate pe glob sînt asem ăn ătoare
cu contururile obiectelor respective în natur ă;
g) facilitează studierea mişcărilor Pămîntului;
h) favorizează orientarea pe glob.
 Harta –reprezentare cartografica , in plan orizontal pe baza unui sistem de proiectii , a
unei parti sau a unei intregi suprafete terestre, micsorata si generalizata in functie de o
anumita scarade proportie,folosind semne conventionale in raport cu tematica.
 Continutul Hartii-Scara de hartii : Scara de proporţie. Raportul dintre lungimea unei linii
pe un plan, hartă
sau glob geografic şi lungimea reală a aceleiaşi linii se numeşte scară de
proporţie. Ea poate fi numerică, nominală şi liniară (grafică).
 -Coordonatele geografice

-elemente de planimetrie –cuprind areale si diverse obiecte care au o

dezvoltare in plan orizontal; in functie de scara hartii cele mai mari pot fi redate prin
contur precis(o padure, o asezare , un lac, etc) iar cele mai mici prin simboluri(cai de
comunicatie, izvoare, retea hidrografica)
-Elemente de nivelment –cuprind reprezentari ale reliefului care apar
frecvent in urmatoarele modalitati
- cote de altitudine sau de adancime
- curbe de nivel –curbe in lungul carora toate punctele au
aceeasi altitudine in raport cu nivelul oceanului; se traseaza prin proiectarea si unirea pe
un plan orizontal (harta) a tuturor punctelor care rezulta din intersectarea reliefului cu
mai multe suprafete orizontaleaflate la o departare egala pe verticala. Aceasta departare
egala poarta denumirea de echidistanta(distanta altimetrica egala intre doua curbe de
nivel succesive)
-curbe batimetrice – linii inchise trasa pe suprafata oceanelor ,
marilor , lacurilor, in lungul carora toate punctele au aceeasi adacime;
 Scara hartii
 Scara numerică este o fracţie ordinară în care numărătorul indică lungimea grafică (de obicei în
cm), iar numitorul lungimea corespunzătoare din teren (tot în cm).
 , unde:
N – scara hărţii
1 d

d – distanţa grafică pe hartă sau plan
N D
D – distanţa reală din teren.

 Scara grafică reprezintă raportul exprimat grafic. După modul de construcţie

d D
şi precizia măsurării
 scară grafică simplă

 Pentru construcţia scării grafice simple se divizează un segment de dreaptă în mai multe părţi,
de obicei în cm, notându-se originea O. În partea dreaptă a originii se notează diviziunile cu
lungimile valorilor naturale corespunzătoare scării date. Partea din stânga originii zero se
numeşte talon şi este împărţit în mai multe segmente, oferind astfel posibilitatea măsurării unor
distanţe până la a zecea parte dintr-o diviziune din partea dreaptă a originii. Talonul poate fi
simplu sau exagerat.

 Tipuri de Harti
 Clasificarea hartilor se face dupa mai multe criterii
-dupa scara :harti la scara mare 1:20 000, 1:25 000, 1: 100 000
-harti la scara mijlocie 1: 200 000- 1: 1 000 000
-harti la scara mica 1: 1 000 000 – 1 000 000 000
-harti speciale – harti fizico geografice
- harti economico geografice
-harti geomorfologice, hidrologice etc
-dupa marimea teritoriului reprezentat –harti pe care apare reprezentata
intreaga suprafata terestra
–planiglobul
- planisfera
-mapamond
-harti ale emisferelor, continentelor ,
statelor
-dupa destinatia utilizarii –harti folosite in diverse domenii de activitate
-navigatie maritima, fluviala, aeriana, harti scolare, harti
topografice
 Masurarea distantelor si suprafetelor pe hartile geografice si in orizontul
local
 In scoala-pe harti cu tematica variata se pot stabili/efectua
-Pozitia geografica – prin calcularea valorilor de latitudine si
de longitudine, urmarind gradatiile de pe caroiajul hartii
-Aprecierea pe harti a distantei dintre doua localitati
- prin unirea cu o linie a doua localitati
- masurarea acesteia cu ajutorul riglei
- transformarea valorii in functie de scara hartii
-Calcularea suprafetelor pe harti(a unei localitati, padure,etc)
- se marcheaza pe o hartie transparenta suprafata ce
urmeaza a fi apreciata
-hartia transparenta se aplica peste o hartie milimetrica
si se calculeaza numarul in mmp cuprinsi in perimetrul
suprafetei ce urmeaza a fi apreciata
Harti geografice la scara
mare, mica si medie
Harti speciale sau tematice
Fixarea cunostintelor

 Definiti empiric urmatorii termeni: coordonate geografice, glob geografic,

harta, scara de proportie, elemente de planimetrie , elemente de nivelment,
cota, curba de nivel, echidistanta, curba batimetrica ,planiglob , planisfera,
mapamond,
Exercitii de fixare a cunostintelor –coordonatele geografice

Localizati pe
harta de mai
jos
coordonatele
punctelor
marcate
cu verde
Importanța hărților
 Importanța practică a hărților. Aproape fiecare domeniu de activitate
umană foloseşte hărţi (activităţile de prospectare şi exploatare a resurselor,
construirea de aşezări, organizarea transporturilor, lucrări de amenajare a
teritoriului, navigaţia aeriană şi maritimă, turismul, activităţile militare).
 Importanţa ştiinţifică. Orice activitate de cercetare ştiinţifică din
domeniul ştiinţelor naturale, al istoriei şi nu numai este de neconceput fără
hărţi. Ele sînt atît o sursă de informare, cît şi o modalitate de a transpune, a
sintetiza şi a transmite rezultatele cercetării.
 Rolul didactic al hărţilor. Geografia este disciplina şcolară pentru care
harta este principalul mijloc de învăţămînt, fiindu-i, practic, indispensabilă.
A prezenta informaţii geografice fără hartă înseamnă a le lipsi de ceea ce este
esenţial în geografie: plasarea în spaţiu a elementului, stabilirea raporturilor
cu celelalte elemente ale mediului geografic.
Şi alte discipline (în primul rînd, istoria) folosesc harta pentru înţelegerea
mai exactă a unor fenomene şi a desfăşurării lor în spaţiu.

În concluzie, indiferent de scopul căruia este destinată, harta este o sursă

de informare foarte complexă.