Modelare Carto MA

Proiect Modelare cartografic
1

OBIECTIVUL PROIECTULUI

1. Realizarea unui plan topografic la scara 1:5 000

2. Realizarea unui plan cadastral la scara 1:5 000

SURSA DATELOR

1. Planul topo-cadastral la scara 1:5 000 digitizat

2. Atlasul de semne convenionale la scara 1:500, 1:2000, 1:1000, 1:500

PROIECTUL VA CUPRINDE

1. Analiza mesajului planului L-35-44-A-c-3-III la scara 1:5000

coduri i simboluri, semantic;
importana impactului vizual al hrii i al elementelor ce l compun (legend,
elementele din exteriorul cadrului trapezului, fondul hrii);
comentarea coninutului hrii.
2. Realizarea tabloului cu elementele cartografice informatice

identificarea elementelor cartografice sau de cartografiat i proprietile
acestor elemente;
critica i reconstrucia hrii;
modul de implementare al elementelor cartografice.

3. Definirea unei baze de date i ataarea acesteia la elementele grafice digitizate
prin metoda atarii de date i a punctului de inserare a etichetelor
baza de date se va crea n funcie de datele de la punctul 2;
digitizarea se va realiza prin metoda atarii de date cu inserarea locului de
aezare a etichetei tip text.
4. Crearea simbolurilor punctuale, a liniilor complexe i al haurilor i
introducerea lor n biblioteca AutoCad Map
se vor crea simboluri de tip block pentru elementele punctuale la diferite scri,
conform atlasului de semne convenionale;
se vor crea linii simple sau coplexe, la diferite scri, conform atlasului de
semne convenionale;
se vor crea hauri conform atlasului de semne convenionale;
5. Realizarea planului topografic color, la scara 1:5000, folosind procedeul
interogrii i al alterrii proprietilor.
6.Realizarea planului cadastral la scara 1:5000 color, folosind reprezentarea
tipului de folosin prin hauri specifice, conform atlasului de semne convenionale

2

INDICATII PRIVIND FOLOSIREA SEMNELOR CONVENTIONALE

GENERALITATI
Prin semnele conventionale din prezentul atlas se reprezinta si se scriu pe planurile
topografice , la scarile 1:5000 si 1:10.000,toate detaliile de teren ,stabilite a se
reprezenta la aceste scari.
Linia generala adoptata la elaborarea atlasului de semne conventionale pentru
planurile topografice la scarile 1:5000 si 1:10.000 a fost aceea de a pastra acelasi
semn conventional pentru ambele scari.Acolo unde acest lucr nu a fost posibil , s-au
prevat semne diferite , trecute, in atlas, in coloana scarii la care se refera.Semnele
conventionale situate ,in atlas , pe linia care separa cele doua scari valabile pentru
amndoua scariple.
In scopul aplicarii unitare a prevederilor prezentului atlas,pentru acele semne
conventionale apreciate ca ar putea fi interpretate in mod diferit , se dau explicatiile
necerare unei corecte reprezentari a detaliilor topografice, pe planuri.
Legatura dintre semnul conventional si explicatiile corespunzatoare se face prin
numerotarea paragrafelor din partea a II-a a atlasuluisi scrierea acestor numere intre
paranteze rotunde, dupa denumirea fiecarui semn conventional.
Pentru unele detalii topografice sunt date cate doua semne conventionale, notate
prin a si b. Semnele conventionale indicate prin a se refera la detaliile de
dimensiuni mici, ale caror contururi nu pot fi reprezentate la scara planului, iar cele
indicate prin b se refera la deraliile ale caror contururi se pot reprezenta la scara
planului.
Acolo unde pentru aceeasi scara sunt date doua semne conventionale, asezate
alaturat, semnul din stanga se foloseste pentru originalul de teren,iar cel din dreapta,
pentru imprimatul colorat(planul tiparit)
Gasirea unui anumit semn conventional se face folosind fie indicatorul alfabetic al
semnelor conventionale, cu care este prevazuut atlasul, fie cuprinsul, in care se
da gruparea semnelor pe capitole.In cadrul capitolelor mai complexe, semnele
conventionale sunt grupate in subcapitole.

REGULI PRIVIND DIMENSIUNILE SI POZITIA SEMNELOR
CONVENTIONALE

Detaliile ale caror dimensiuni se pot raporta clar la scara se reprezinta prin conturul
respectiv, chiar daca au un semn conventional stabilit; in acest caz, semnul
conventional se va desena in interiorul conturului, numai daca desenul sau inscriptia
explicativa nu indica clar obiectivul care se reprezinta
Semnele din atlas sunt tiparite la dimensiunile la care trebuie sa se deseneze( sau sa
se graveze) pe planuri.
Cifrele referitoare la dimensiunile semnelor sunt exprimate in mm.
Liniile pentru care nu se indica grosimea se vor trasa de 0.1mm.
Spatiul liber dintre liniile separate ale desenului trebuie sa fie de cel putin 0.2mm.
In cazul aglomerarii semnelor, cand desenarea lor la dimensiunile indiacte devine
imposibila in unele locuri, semnelor mai putin importante(care nu au importanta
geodezica sau a unui reper de orientare) pot fi deplasate putin, sau omise; in cazuri
3

exceptionale, pot fi reprezentate prin dimensiuni mai mici, daca aceasta nu
micsoreaza claritiatea reprezenatarii.

Micsorarea semnului conventional nu trebuie sa se faca cu mai mult de o treime din
dimensiunile semnului nemicsorat.In aceiasi proportie pot fi micsoarte si
dimensiunile spatiilor libere dintre semnele de suprafata ale culturilor agricole, etc.
din contururile mici.
In contururile mari, spatiile dintre semnele conventionale de suprafata pot fi marite
pana la de 5 ori, in functie de forma si dimensiunile conturului respectiv.In cazul
cand conturul prezinta neregularitati de forma unor fasii inguste, in aceste fasii
semnele conventionale se deseneaza paralel cu cadrul de sud, dar se dispun pe axa
longitudinala a fiecarei fasi,pastrand,pe cat posibil,distanta pe care o au semnele din
partea centrala a conturului.
Daca un contur se intinde pe mai muolye foi de plan.semnele conventionale de
suprafata trebuie sa se amplaseze, pe cat posibil, la aceeasi distanta, pe toate foile de
plan, pe care se gaseste conturul respectiv.
Desenarea (gravarea) pe plan a semnelor conventionale mici se va face cu
respectarea stricta a pozitiei planimetrice , raportata pe plan, a elementului
reprezentat, cunoscand ca:
centrul geometric al semnului in forma de cerc, stea, cruce, patrat si triunghi trebuie
sa coincida cu centrul detaliului raportat pe plan;
capatul de jos al liniei centrale a semnului conventional reprezentand troita sau
cruce,arbore izolat cu valoarea unui reper de orientare etc. trebuie sa coincida cu
centrul detaliului raportat pe plan;
mijlocul bazei semnului conventional al cosului de fabrica sau de uzina, al semnului
de monument etc. trebuie sa coincida cu centrul detaliului raportat pe plan;
centrul cercului semnelor reprezentand constructi in forma de turn, sonda,
transformator electric, antena de radioemisie, etc., sau centrul bazei semnelor
conventionale reprezentand cuptor pentru arderea varului, intrare in pestera etc.,
trebuie sa coincida cu centrul detaliului raportat pe plan.
Semnele de vegetatie si sol se deseneaza, in general, paralel cu cadrul de
sud;exceptiile sunt aratate in capitolul respectiv.

CULORILE DE REPREZENTARE PE PLAN A SEMNELOR
CONVENTIONALE

Planurile topografice la scarile 1:5000 si 1:10000 se tiparesc in culorile aratate in
atlas, pentru fiecare semn conventional atat pe originalul de intocmire(de teren)
cartografiat cat si pe planul tiparit se aratain urmatorul tabel.
Intocmirea si tiparirea planurilor topografice la scarile 1:5000 si 1:10000, in alte
culori decat cele prevazute in acest atlas se executa numai cu aprobarea organului
central de coordonate a activitatii geodezice.

4

PRECIZARI PRIVIND ALEGEREA SI REPREZENTAREA PE PLAN A
SEMNELOR CONVENTIONALE

a.Puncte de baza

Toate punctele geodezice se reprezinta pe planurile topografice la scarile 1:5000 si
1:10000 prin acelasi semn , indiferent de ordin.
Toate tipurile de marci si repere de nivelment apartinand retelele de ordin I,II,III,IV
se reprezinta pe planurile topografice la scara 1:5000 si 1:10000 prin semnele 1.8
respectiv1.9.
Punctul astronomic este un punct caruia in afara de coordonatele geodezice plae,ii
sunt determinate coordonate geografice si un azimut(punct Laplace)
In categoria punctelor retelei de ridicare, bornate (semnele nr.1.4,1.5) intra punctele
de indesire a retelei geodezice,determinate in scopul folosirii lor pentru ridicari
topografice de detalii, indiferent de metoda prin care au fost determinate.
Punctele din reteaua de baza situate pe movile se reprezinta prin semnele1.3
respectiv 1.5 numai atunci cand movilele nu se pot reprezenta la scara.Cand
movilele se pot reprezenta la scara atunci se folosesc semnele conventionale 1.2,1.4
ori de cate ori aceste semne pot fi figurate in perimentrele care reprezinta movilele
respective.
Punctele astronomice, punctele geodezice, punctele retelei de ridicare si reperii de
nivelment, de regula, se reprezinta pe plan impreuna cu o inscriptie explicativa sub
forma de functie :la numarator se trece denumirea sau numarul punctului, iar la
numitor se trece cota.
La punctele geodezice si la punctele retelei de ridicare ,valorile cotelor se vor
rotunji la 0.1m, iar la reperii de nivelment geometric se vor rotunji la 0.01m.
In terenuri cu contururi dese , in special in zone construie, daca locul este
insuficient, se permite miterea inscriptiei si chiar omiterea semneleor geodezice de
ord V si a altor puncte bornate inferioare acestora, cand aceste puncte ingreuneaza
claritatea reprezentarii detaliilor inconjuratoare.
La buserici indiferent daca sunt sau nu determinate prin coordonate nu se trece
inscriptia cotei pe plan.
Reperii de nivelment incastrati in peretii cladirilor pot fi figurati numai prin
jumatate din semnul conventional nr.1.8, in cazul cand semnul intreg ar acoperi
reprezentarea cladirii
Prin semnul conventional 1.7 se vor reprezenta punctele de hotar bornate avand
coordonate in sistemul geodezic.

b. Localitati

Pe planurile la scarile 1:5000 si 1:10000 cladirile se reprezinta prin contur la
scara.Daca prin aceasta reprezentare se ajunge la dimensiuni sub 1.0x0.7mm atunci
reprezentarea se majoreaza la aceste dimensiuni.
Semnul conventional al cladirii se figureaza corespunzator directiei pe care o are
5

cladirea pe teren.
Atat pe originalul de teren cat si pe planul tiparit,cladirile se reprezinta cu negru,pe
intreaga suprafata a conturului repsectiv.
Cladirile care, pe plan, au lungimea peste 1.0mm iar latime sub 0.7mm se vor
reprezenta astfel:
lungimea se va reprezenta la scara
latimea se va modifica reprezentandu-se de 0.7mm, acolo unde spatiul nu permite
latimea s poate reduce la 0.5mm
Cand distanta dintre cladiri este de 0.1mm pe plan in mod obisnuit cladirile se
reprezinta in acelasi contur daca insa trebuie sa puna in evidenta faptul ca este vorba
de o fatada compacta, atunci spatiul dintre cladiri se poate modifica de la 0.1 la
0.3mm cladirile reprezentandu-se separat
Cand cladirile care apartin aceluiasi front inchis se gasesc deplasate fata de
aliniament cu mai mult de 3m la scara 10.000 si respectiv 1.5m la scara 1:5000
atunci cladirile se reprezinta pe locul lor.
Nealinierile sub aceste valori se reprezinta numai atunci cand se cere in mod
special. In acest caz dimensiunile nealinierilor trebuie reprezentate la valorile
minime de mai sus.
Cladirile care se gasesc in faza de constructie se vor reprezenta ca si cele construite,
daca contururile lor se pot identifica.
Cladirile care nu au caracter permanent nu se reprezinta
Semnul 2.2 se foloseste pentru reprezentarea ruinelor situate in extravilan, cand
acestea au valoarea unui reper de orientare.
Inscriptiile explicative se pun la cladiri publice care nu au semn conventional
propriu si au valoarea unui reper de orientare.
In zonele cu constructii dese , inscriptiile explicative, care ar micsoara claritatea
reprezentarii, pot fi omise.
Semnul 2.4 se foloseste numai pentru turnurile cladirilor care nu sunt determinate
cu puncte geodezice.Daca sunt determinate ca puncte geodezice atunci se foloseste
semnul nr 1.6.
Cladirea statiei meteorologice se reprezinta prin contur numai atunci cand in
interiorul acestuia se poate figura triunghiul semnuli conventional
Cand cladirea nu se poate reprezenta la scara ,atunci centrul semnului statiei
meteorologice se dispune astfel incat sa corespunda celui mai inalt punct la
constructiei statiei.
Semnul de sera se foloseste numai in cazul cand exista constructii si instalatii cu
caracter permanent o acest scop.
Cantonul silvic se reprezinta ca o cladire obisnuita insotita de semnul conventional
respectiv.Semnul conventional se va folosi numai cand reprezentarea prin contur
este mai mica decat dimensiunile acestuia
Bisericile care au latimea pe plan mai mica de 1.8mm se reprezinta printr-un singur
semn conventional amplasat pe locul celei mai inalte turle.Daca biserica se
reprezinta prin contur,atunci cercul sau cercurile din interiorul conturului trebuie sa
redea pozitia reala a turleleor.
Manastirile reprezentate prin contur vor avea si inscriptia man
La biserici, indiferent daca sunt sau nu sunt determinate prin coordonate ,nu se va
trece inscriptia cotei pe plan

6

La reprezentarea prin semn conventional a templului sau a moscheei semnul se
figureaza astfel incat mijlocul bazei lui sa corespunda celui mai inalt punct al
cladirii.
Cimitirele indiferent de cult, se reprezinta prin acelasi semn
In cimitire nu se reprezinta vegetatia.
Cand cimitirul nu se mai poate reprezenta la scara atunci dreptunghiul de
dimensiuni fixe se figureaza corespunzator directiei de teren iar cruciulita din
interior se figureaza intotdeauna paralel cu cadrul
Mormintele izolate,troitele si crucile se reprezinta doar in extravilan si numai atunci
cand sunt construite din zidarie piatra cioplita sau fier
Semnul nr2.13 va fi insotit de inscriptita explicativa morm.com atunci cand
reprezinta un mormant comun sau mausoleu.

c. Industrie, gospodarire comunala

Cladirile intreprinderilor industriale se reprezinta prin contur, ca orice
cladire,aplicand pe mijlocul conturului semnul conventional respectiv.In cazul
complexelor industriale semnul de uzina sau fabrica se figureaza o singura data pe
cladirea cea mai mare situate aproximativ in centrul complexului considerat.
Cand complexul industrial se reprezinta pe mai multe trapeze alaturate,semnul
conventional se figureaaza pe fiecare trapez , dupa criteriile stabilite in alineatul
precedent.
Intreprinderile mici,care nu pot di reprezentate pe scara planului se reprezinta prin
semn conventional.
La uzinele electrice se indica natura energiei lor( termo hidro.etc.)
Cosurile uzinelor sau fabricilor, construite detasat de cladiri se reprezinta pe locurile
lor, urmand ca pe conturul cladirilor sa nu se mai aplice semnul conventional al
cosului.
Semnele convenitonale ale intrarilor in mine sau puturi, ale sondelor se deseneaza
astfel ca centrul geometric al semnului conventional sa redea pozitia din teren a
detaliului respectiv.
La depozitele de steril(halda) se indica cota relativa in metri atat la cele
reprezentate prin semn conventional cat si la cele reprezentate prin contur; pe
acestea din urma se traseaza numai curbele de nivel principale.
Sondele se reprezinta numai daca sunt in exploatare.
Langa semnul conventional se trece o inscriptie explicativa care arata natura
exploatarii.
Exploatarile de turba au lungimea sub 40 m la scara 1:10.000 si respectiv sub 20m
la scara 1:5000 se reprezinta prin semn conventional.
Se omit exploatarile de turba cu lungimea sub 5 m la scara 1:10.000, respectiv sub
2.5m la scara 1:5000.
Exploatarile de turba acoprite cu apa se vor reprezenta desenand cu albastru semnul
conventional 3.9

7

Carierele de piatra, nisip, calcar, carbune se reprezinta prin contur, la scara,
aratandu-se printr-o inscriptie, natura materialului care se exploateaza.
Terenurile destinate carierelor se delimiteaza prin semnul 4.27, 4.28, iar in interiorul
conturului se aplica inscriptia cariera in exploatare.
Carierele cu suprafata pe plan sub 25 mm, nu se reprezinta.
La carierele care se axploateaza in trepte, trepetele nu se vor reprezenta prin semnul
cinventional de ruptura.
Liniile de cale ferata care deservesc carierele, se reprezinta numai in cazul cand au
un carcater permanent.
In interiorul carierelor nu se reprezinta liniile de cale ferata.
Carierele parasite,ca nu sunt inca consolidate prin plantatii, se delimiteaza punandu-
se inscriptia cariera parasita.
Morile de papa, gaterele de apa sau alte instalatii similare, actionate de roti
hidraulice, se reprezinta numai daca sunt in stare de functionare.Semnul
conventional se aplica pe locul unde se gaseste roata,iar cladirile alaturate se
reprezinta fara a acoperi semnul conventional.
Morile actionate de motoare cu explozie, motoare electrice sau cu abur, se
reprezinta prin semnul conventional. 3.1 sau cu inscriptia moara.
Semnul cuptorului pentru arderea varului se figureaza in asa fel incat centrul
semicercului sa reprezintae pozitia detaliului tioigrafic respectiv din teren.
In statiile de alimentare auto semnul conventinal nr. 3.16 se pune totdeauna pe locul
pompei din mijloc.
La statiile mari de alimentare, cladirile, rezervoarele, etc. care apartin statiei, se
reprezinta pe locurile lor cu semnle conventionale corespunzatoare.
Rezervoarele subterane nu se reprezinta
.
Semnul de extacada se va folosi pentru reprezentarea constructiilor care sustin la i
inaltime oarecare conducte, instalatii de transport, diferite instalatii industriale, sau o
alta cale de comunicatie.
La reprezentarea trambulinei de ski sau a partiei de bob amenajata, semnul estacadei
se va desena numai pe portiunea constructiei si va fi insotita de inscriptia
explicativa ski respectiv bob

d. Retele, conducte, limite, imprejmuiri.

Liniile electrice, telegrafice si telefonice se reprezinta numai in afara localitatilor si
a incintelor intreprinderilor industriale.La reprezentare nu se face deosebire intre
liniile electrice de inalta si joasa tensiune.
Caburile subterane nu se reorezinta decat atunci cand sunt cerute in mod special prin
tema si cand aceasta operatie se poate executa pe baza documentatiei procurate de la
serviciile de specialitae.
Stalpii sau fermele de la franturile liiniilor electrice sau telefonice se vor reprezenta
corespunzator pozitiei lor reale din teren, astfel incat traseul liniei respective sa fie
redat corect.

8
La reprezentarea liniilor electrice pe suport de lemn, semnul cinventional de stalp in
lungul liniei va fi aplicat la distanta de 3-5cm, in functie de lungimea liniei pe foaia
de plan su de densitatea detaliilor.
Stalpii sau fermele metalice sau de beton ale retelelor electrice se vor reprezenta
conform pozitiei lor planimetrice din teren.Daca distanta dintre stalpi este de sub
100m acestia se vor reprezenta din doi in doi avandu-se grija sa nu se omita stalpii
din franturile alinamentelor.In acest scop in anumite locuri pot fi omisi la
reprezentare chiar doi stalpi consecutivi.
La reprezentarea liniilor electrice si telefonice in lungul cailor de comunicatie, se vor
avea in vedere urmatoarele:
-in lungul cailor ferate, retelel se reprezinta numai daca se gasesc la o distanta mai
mare de 10m fata de axul caii.

-atat in lungul cailor ferate cat si in al celorlalte cai terestre de comunicatie semnul
conventional al retelei respective se va reprezenta pe portiuni de 2 cm la scara
planului fara ca intreruperea sa depaseasca 10 cm;
-aplicarea semnului este obligatorie la franturile liniei, la intrarea si iesirea din
localitati, la cadrul planului si pe locul unde linia intra in zona caii de comunicatie.

52. Daca linia telegrafica sau telefonica se afla pe aceiasi stalpi cu linia electrica, se
reprezinta numai semnul liniei electrice.
53. Daca doua retele se gasesc pe aceeasi parte a drumului, se va reprezenta numai
una, daca distanta dintre ele este mai mica de 6 m la scara 1:10000, respectiv 3 m la
scara 1:5000.
54. Oficiile telefonice si telegrafice se reprezinta toate, idiferent daca se afla in afara
localitatilor sau in localitati.
Daca cladirea oficiului nu se poate reprezenta la scara, pe locul ei se trece
numai semnul conventional 4.11; daca cladirea se poate reprezenta la scara, atunci
se arata cu semnul ei, peste care se figureaza semnul oficiului.

Conducte
55. Conductele la suprafata se reprezinta numai in afara localitatilor si a incintilor
intreprinderilor industriale. Conductele subterane se reprezinta numai cand a fost
ceruta in mod special ridicarea lor pe teren.
Pe planurile tiparite intr-o singura culoare, toate semnele conventionale ale
conductelor trebuie sa fie prevazute cu inscriptia explicativa care sa indice ceea ce
se transporta prin conducta ( de exemplu: petrol, apa).

56. Daca o conducta de suprafata intra subteran, pe anumite portiuni, atunci se va
aplica semnul de conducta subterana in portiunile respective , dupa traseul general
al conductei de la suprafata, numai acolo unde portiunile subterane depasesc
lungimea de 100 m la scara 1:10000 si 50 m la scara 1:5000; sub aceste limite
conducta se reprezinta numai cu semnul conventional de conducta la suprafata.
La reprezentarea conductelor se vor folosi elementele de pe teren (caminele de
vizitare) existente la data ridicarii, precum si datele primite de la intreprinderile sub
a caror administratie se afla.

9

57. Locul in care conductele de suprafata se termina sau se continua sub pamant, se
scoate in evidenta printr-o liniuta transversala de 0,5 mm.
58. Acolo unde semnele conventionale ale conductelor de la suprafata se suprapun
cu alte semne liniare, se procedeaza astfel:
- daca se suprapun cu hidrografia, cu limite de culturi, garduri, ziduri sau alte
elemente asemanatoare, atunci conductele se reprezinta pe locul lor, iar celelalte
elemente se deplaseaza cu 0,2 mm;
- daca se suprapun cu terase sau rambleuri, atunci conductele se deplaseaza cu
0,2 mm.
59. Pentru reprezentarea conductelor prin care se transporta alte substante, lichide
sau solide, decat cele indicate in atlas, se va intrebuinta semnul conventional nr.
4.14 impreuna cu o inscriptie explicativa, aplicata in lungul conductei, la fel ca la
conducata de aburi sau aer.

60. Jghiaburile, indiferent de natura materialului din care sunt construite, se
reprezinta numai daca au un caracter si depasesc lungimea de 100 metri pe teren.

61. Cu semnul de apeduct se reprezinta constructiile hidrotehnice care conduc, prin
curgere libera, apa de la sursa la locul de folosire. Aceste constructii pot trece peste
cai de comunicatie, denivelari de teren, etc.

Frontiere, limite

62. Frontierele de stat si limitele administrative se reprezinta pe plan cu respectarea
urmatoaarelor reguli:
a) toate punctele de frantura ale frontierei de stat, se reprezinta conform pozitiei
planimetrice din teren;
b) daca semnul de frontiera sau hotar administrativ nu se suprapune cu alte
contururi (spre exemplu cu hidrogafia, cu o cale de comunicatie, cu o linie de
somiera sau cu o imprejmuire), atunci se reprezinta pe intreaga distanta;
c) daca frontiera sau limita merge in lungul detaliilor mentionate la aliniatul b,
atunci se arata numai in locurile de frantura si acolo unde ar putea da nastere la mai
multe interpretari, in cazul cand ar lipsi semnul; partile reprezentate prin semnul
conventional trebuie sa contina cel putin 3 elemente, iar intreruperile sa nu
depaseasca 4-6 cm; in acest caz semnele se dispun astfel:
- pe mijlocul raului sau liniei de somiera, daca frontiera sau limita trece prin
mijlocul lor si daca latimea acestora permite trasarea clara a hotarului sau a limitei;
- alternativ, pe ambele laturi ale detaliului, daca frontiera sau limita trece prin
mijlocul lui, insa semnul nu poate fi reprezentat pe mijloc;
- pe acea parte a detaliului sau imprejmuirii, pe care linia hoatarului sau a
limitei trece in reaitate , reprezentarea facandu-se la distanta de 0,3 mm de semnul
conventional respectiv;
- pe suprafetele mari hidrografice ( rauri, lacuri si iazuri mari), in locurile
stabilite pe materialul de baza in conformitate cu datele organelor administrative
corespunzatoare;
d) reprezentarea frontierei trebuie sa coincida cu materialul documentelor de
frontiera.

10

63. Daca limitele administrative de diferite categoriii se suprapun, se arata numai
limita de categoria administrativa superioara.

64. Semnul de limita certa a oricarui contur, care se poate stabili usor pe teren,
(nr. 4.27), se foloseste la delimitarea diferitelor categorii de folosinta, precum si la
reprezentarea imprejmuirilor de orice natura din intravilan, inclusiv ale celor de pe
perimetrul sau.
Tot cu semnul de limita certa se reprezinta si hotarele dintre diversi posesori,
chiar atunci cand separa aceleasi catogorii de folosinta.
Cu semnul conventional nr.28 se reperezinta limitele variabile ale contururilor
(mlastini, unele neproductive) precum si limitele care nu se pot stabili in mod cert
pe teren (trecerile de la pasune cu padure la pasune, de la faneata cu padure la
faneata).

65. Daca limita certa sau variabila coincide cu conturul unei limite de grad superior,
sau cu limita superioara a terasei, atunci semnele limitei nu se mai reprezinta.

66. Limitele marcate pe teren printr-un sir de arbori, se reprezinta pe plan prin
semnul conventional nr. 4.27, fara a reprezenta arborii.

Imprejmuiri

67. Natura imprejmuirii se arata numai in extravilan.
In intravilan, inclusiv pe perimetrul sau, imprejmuirile se reprezinta printr-o
linie continua cu grosimea de 0,1 mm (semnul nr. 4.27).

68. In extravilan, acolo unde imprejmuirile sunt situate la distante sub 0,3 mm (pe
plan) fata de semnul unei cai de comunicatie, reprezentarea se face astfel:
- in cazul drumurilor reprezentate cu o singura linie, sau al potecilor,
imprejmuirile se reprezinta paralel cu semnul drumului, deplasandu-se semnul
imprejmuirii, daca este necesar;
- in cazul drumurilor reprezentate cu doua linii, imprejmuirile se vor reprezenta
pe locul lor, iar liniile semnului drumului omit pe portiunea respectiva; exceptie fac
semnele cu numerele 4.35 si 4.38, care se vor deplasa in afra, in vederea
reprezentarii semnului drumului.

69. De-a lungul cailor ferate, malurile de ape si al santurilor de scurgere, semnele
imprejmuirilor se deplaseaza astfel ca sa ramana o distanta de 0,2 mm pana la linia
exterioara de contur a detaliilor aratate.

70. La reprezentarea imprejmuirilor construite din diverse materiale, nu se combina
semnele, ci se foloseste semnul care indica materialul predominat.
Imprejmuirile asezate pe ziduri se sprijin sub 1 m inaltime, se reprezinta fara a
arata si semnul zidului; daca inaltimea zidului de sprijin este mai mare de 1 m,
atunci se arata numai semnul zidului.

1
1

71. La semnele conventionale cu numerele 4.29-4.32 liniutele sau punctele laterale
de pe linia imprejmuirii se figureaza astfel:
- pe conturul suprafetelor izolate imprejmuite, se pun totdeauna in interior;
- in celelalte cazuri, se pun pe partea cu mai putine detalii.
72. Valurile artificiale de pamant (sau alte imprejmuiri de tipul acestora) si digurile,
se reprezinta numai daca lungimea mai mare de 1 cm pe plan si inaltimea mai mare
de 0,5 m.
Inaltimea relativa si latimea se indica pe plan rotunjite la 0,1 m.

73. Semnul conventional nr. 4.35 se foloseste pentru imprejmuirile facute din pietre
nelegate intre ele printr-un liant (beton, lut).

74. Cu semnul 4.35 se reprezinta imprejmuirile facute din plantatii lemnoase ( de
obicei arbusti, uneori si arbori) cultivate la distanta

e.Cai de comunicatie si poduri

75.Semnele conventionale ale cailor de comunicatie (cai ferate, sosele,etc.) se aplica
pe plan in asa fel ,incat axul semnului sa redea pozitia din teren a axului caii,daca
este vorba de o cale ferate simpla sau de un drum.
La reprezentarea cailor ferate duble sau triple ,axul semnului conventional va
corespunde cu axul platformei( axul terasamentului).
76.Daca liniile de cale ferata si drumurile reprezentarea printr-un semn
conventional cu linie dubla sunt paralele si foarte apropiate(sub 0,3mm la scara
planului)este permis ca ele sa fie reprezentate cu o linie comuna.
Daca liniile ferate si drumurile sunt despartite prin debleuri sau rambleuri ,atunci se
reprezinta separat ,deplasand drumul fata de calea ferata.Daca pe o anumita
portiune liniile de cale ferata merg pe drumuri atunci cele doua semne
conventionale se aplica cu o linie comuna.Daca o cale ferata ingusta se suprapune
peste una normala ,atunci se reprezinta numai calea ferata normala,se reprezinta
numai calea ferata normala.In cadrul zonelor din lungul cailor de comunicatie (cai
ferate,autostrazi si sosele) se vor reprezenta limitele tuturor categoriilor de
folosinta conform prevederilor instructiunilor tehnice in vigoare,cu privire la
ridicarile topografice la sc. 1:5 000 si 1:10 000.

Cai ferate si constructii auxiliare

77.Caile ferate de orice fel ,se reprezinta atat in afara localitatiilor cat si in
localitati.
78.La caile ferate duble si triple ,numarul liniilor traansversale trasate in spatiul
innegrit (doua linii transversale pentru linia dubla si trei linii transversale pentru
linia tripla).

12

79.La calea ferata cu terasament pentru inca o linie,limitele transversale din spatiile
innegrite ale semnului 5.4 ies intotdeauna in afara pe partea viitoarei cai.Axul
semnului conventional trebuie sa indice axul caii ferate in exploatare.
80.Semnul 5.6.-terasament de cale ferata demontata- se foloseste numai atunci cand
in urma demontarii sinelor,se mai poate recunoaste terasamentul vechii cai.
Daca in momentul ridicarii topografivr,terasamentul vechii cai se foloseste ca drum
,atunci se reprezinta prin semnul conventioanl de drum si nu prin semnul de cale
ferata demontata.
81.Rambleurile,debleurile si zidurile de sprijin din lungul cailor de comunicatie ,se
reprezinta numai daca depasesc inaltimea relativa de 1 metru,in cazul scarii 1:10
000 si 0,5 m in cazul scrii 1:5 000.Lungimea hasurilor semnelor rambleurilor si
debleurilor reprezinta latimea proiecteie orizontale a taluzelor respective ,cand
latimea lor sta in scara planului nu coboara sub 0,3 mm;cele care au dimensiuni
sub aceasta limta se reprezinta marindu-se pana la 0,3mm.Inaltimea
rambleului,respectiv adancimea debleului se indica in locul unde are valoarea
maxima ,rotunjindu-se valorile asa cum se arata in paragraful 150.Cifrele se scriu
cu negru ,paralel cu cadrul de sud al planului.
82.La reprezentarea unui tunel,se arata sub forma de fractie,latimea partii
carosabile(la numarator) si lungimea lui (la numitor) rotunjindu-le pe amandoua la
metri.
83.In statiile de cale ferata se arata numarul real al liniilor,daca scara planului
permite acest lucru.Daca prin reprezentarea la scara a tuturor liniilor
statieie,distanta dintre liniile semnului este mai mica de 0,2 mm atunci liniile
periferice se reprezinta corespunzator pozitiei din teren ,iar numarul liniilor din
interior se reduce ,pentru a lasa o distanta de cel putin0,2 mm intre liniile
semnului.
84.Semnul platformei turnate(5.15) se reprezinta de obicei la scara;daca diametrul
semnului la scara este mai mic de 1,5 mm,atunci se mareste pana la 1,5mm.
85.Depoul se reprezinta la scara ,ca orice cladire ,insotit de inscriptia
depou.Cladirile din statie se reprezinta ca orice cladire ,fara inscriptie
.Semafoarele cu catarg ,sau alte semnale luminoase, se reprezinta numai in afara
statiilor (semnul nr. 5.23)Celelalte semnalizatoare de pe caile ferate nu se
reprezinta.La reprezintarea statiilor si haltelor din extravilan se vor trece si
inscriptiile cu denumirile respective.
86.Cladirile cantoanelor sau haltelor de cale ferata de reprezinta ca orice alta
cladire ,cu inscriptiacanton c. f. ,respectiv halta c. f..
87.Prin semnul 5.24 se reprezinta caile ferate care nu sunt cuprinse in
indicatoarele C.F.R.,fiind folosite si administrate de intreprinderi
forestiere,energetice ,miniere ,ale inductriei locale etc.Cele cu latimea normala au
latimea semnului de 0,7 mm,iar cele inguste au latimea semnului de 0,5mm.
88.Semnele 5.25 5.26 5.27 se folosesc numai pentru reprezentarea cailor ferate
inguste care apatin de C.F.R. fiind specificate in nomenclatoarele respective
curente( in mersul trenurilor).
89.Calea ferata cu cremaliera se reprezinta cu unul dintre semnele date in atlas
,tinand cont de latime ,natura tractiunii si intreprinderea care o administraza,iar
alaturi de semn se pune inscriptiacrem
Reteaua de drumuri

1
3

90.In vederea reprezentarii pe planurile la scarile 1:10 000 si 1:5 000,reteaua de
drumuri se grupeaza ,in functie de imbracaminte ,findatie si importanta ,astfel:
a. Autostrada ,are cel putin doua parti carosabile,cu sensuri de circulatoe
unice,separate intre ele,avand imbracamintea din beton ,asfalt sau pavele ,ocolind
localitatile si neintrtaindu-se cu alte cai de comunicatoe la acelasi nivel.
La scara 1:5 000 ,fasia care separa cele doua parti carosabile se reprezinta cu linie
dubla,la scara ,numai atunci cand latimea ei depaseste 3 metri.
b. Sosea,se considera acel drum care are imbracamintea formata din beton,asfalt
sau pavele ,asternute totdeauna pentru fundatie.
c. Drum imbunatatit se conidera acela care are de obicei nu are fundatie ,iar la
partea carosabila este acoperita cu piatra sparta ,pietris ,nisip,sau un amestec din
acestea ,avand grosimea de 15-30 cm.Pe aceste drumuri circulatia auto este
posibila tot timpul anului.
d. Drumuri naturale ,se considera acelea care nu au fundatie si nici
imbracaminte.
91.Cele doua linii paralele ale semnelor conventionale referitoare la autostrada
,sosea ,ori drum imbunatatit se figureaza astfel ca distanta dintre ele sa
corespunda,la scara planului cu latimea platformei.
Drumurile naturale se reprezinta prin semne de la nr 5.35 in finctie de latime si de
scara planului,asttfel:
La scara 1:5 000 se reprezinta totdeauna prin doua linii paralele distanta
dintre ele corespunzand ,la scara ,,latimii lor totale din teren ;toate drumurile
naturale cu latimea sub 3 metri se reprezinta ,la scara 1:5000,prin doua linii
distantate la 0,6 mm;
La scara 1:10 000 se reprezinta prin doua linii ,la scara planului ,incepand de
la latimea de 6 metri,inclusiv in sus;sub aceasta latime se reprezinta printr-o
singura linie ,intrerupta;
92.Inscriptiile referitoare la semnele conventionale ale drumurilor se vor trece pe
planuri astfel:
a. La autostrazi si sosele (semnele nr. 5.32 si 5.33) se arata:
- Latimea partii carosabile (latimea partii imbracata cu astfalt sau beton,sau
pavele ,rotunjita la 0,1 metri;
- Latimea platformei, in paranteze rotunde ,definita asa cum se arata in
paragraful 91, rotunjita la 0,1 metri;
- Materialul din care este facuta imbracamintea drumului,scris sub forma
prescurtata(As-asfalt,B-beton,Pv-pavele;P-piatra sparta sau pietris);
- Numarul stabilit prin nomenclatorul republican(numarul este scris pe pietrele
kilometrice din teren);
b. La drumurile imbunatatite(semneul conventional nr. 5.34) se trece latimea
totala,fara paranteze rotunde,asa cum se arata la aliniatul a si la semnul nr.5.38/2;
c. La drumurile naturale(semnul nr 5.35) se trece latimea totala fara paranteze si
rotunjita la metri intregi.
Scrierea pe plan a acestor elemente este exemplificata la semnul conventional nr
5.38
Semnul conventional de poteca se foloseste pentru reprezentarea traseelor pe care se
poate circula numai cu piciorulsau cu samara,nefiind accesibil pentru carute.La
poteci nu se trece inscriptia cu privire la latime.

14

94.In localitati, la reprezentarea drumurilor nu se aplica semnele conventionale ci se
traseaza limitele cu lini igroase de 0,1mm la latimea corespunzatoare aceleia din
teren.
95.Acolo unde semnul une icai de comunicatii se continua cu semnul unei strazi
sau al unui pod ,prin care trece calea de comunicatie respective ,se lasa un spatiu
liber de 0.2mm.
96.Soselele si drumurile care trec printr-o portiune de teren pe care s-au planificat
constructii ,pe timp de 2 ani ,se reprezinta ca strazi ; proiectul de executie al
constructii lorsi al retele istradale proiectate.
97.Inlocalitati , la scara 1:10 000,strazile inguste care au la scaraplanului o
latimemai mica de 0,6 mm,sereprezinta cu latime de 0,6 mm.
98.Pietrele kilometrice de pe autostrazi si sosele se reprezinta numai acolo unde sunt
situate langa detalii fata de care pot fi usor si prcis reperate .In aceste cazuri ,langa
semnul conventional se trece si numarul kilometrajului ,paralel cu cadrul de sud al
planului.
Poduri si locuri de trecere
99.Atat in intravilan cat si in extravilan se reprezinta toate podurile.Podetele
tubulare se reprezinta numai acolo unde calea de comunicatie respective este
intersectata de o apa sau un fir de vale care se reprezintape plan.
Viaductele se reprezinta prin aceleasi semne conventionale ca si podurile.
100.Podurile cu lungimea mai mare de 10 metri (scara 1:10 000) respectiv 5 metri
(scara 1:5 000) , se reprezinta la scara ,tinand cont de urmatoarele :
Semnul se alege in functie de natura materilului (lemn,beton,metal) si de
natura constructiei(pe pontoane,suspendate cu lanturi sau franghii,etc);
Lungimea podului(lungimea planseului ) se reprezinta la scara;
Latimea podului se reprezinta de obicei la scara ,avand in vederea ca latimea
minima a semnului o sa fie de 0,6mm;
Culeele (picioarele) se reprezinta corespunzator situatiei din teren;
101.Podurile cu lungimea de 3-10 metri inclusiv, in cazul scarii 1:10 000 si de 3-5
metri inclusiv, in cazul scarii 1:5 000 ,se reprezinta prin semne convensionale de
dimensiuni fixe(5.55,5.56,5.57), in functie de materialul de constructie si de felul
constructiei.
102.La reprezentarea podurilor mai lungi de 3 metri,pe autostrazi ,sosele , drumuri
imbunatatite si pe drumuri naturale atunci cand trec peste obstacole mari , se indica
sub forma de fractie ,lungimea si latimea podului la numarator ,in metri ,iar la
numitor se trece tonajul admisibil pe pod (in tone),luat de la sfatul popular si
cettificat catre acesta.Inscriptia se pune paralel cu podul ,daca se scrie intre maluri
si paralel cu cadrul de sud ,daca se scrie in afara malurilor.
103.Prin semnul nr. 5.60 se reprezinta podetele de orice natura ,care nu depasesc
lungimea(deschiderea) de 3 metri.Langa semnul nr.5.60 nu se trece incrisptie
referitoare la lungime,latime sau tonaj.
104.Prin semnul conventional 5.62 se repreznta numai podurile umblatoare cu
cablu, care pot traversa mijloace de transport auto si mijloace de transport cu
tractiune animala.

1
5

105.La vadurile prin raurile sau paraurile cu latimea mai mare de 3 metri (semnul
5.64) se trece inscripti vad si se arata sub forma de fractie adancimea maxima a
vadului ,cu precizia de 0,1 m(la numarator) si natura fundului vadului:P-piatra
,pietris;T-tare(la numitor). La semnul 5.65 nu se intrerupe nici drumul , nici apa
si nu se trec inscriptii.
f.Hidrografia
106.Directia de curgere a izvorului (semnul 6.1.) se arata corespunzator celei din
teren.Daca izvorul este in acelasi timp si capatul unui parau,intre cele doua semne
conventionale se lasa un spatiu liber de 1 mm.
107.Izvoarele minerale se prezinta astfel :
Daca izvorul mineral este neamenajat ,atunci se reprezinta prin semnul 6.1
insotot de inscriptia min(mineral);
Daca izvorul mineral este amenajat ,atunci se reprezinta prin semnul nr. 6.40
fara incriptia min.
108.Fantanile(puturile) se reprezinta cu inscriptia explicativa cara arata cota
terenului,fata de nivelul marii ,si adancimea.Cota terenului se scrie la numarator
,rotunjita la 0,1 m,iar adancimea masurata de la nivelul terenului ,se scrie la
numitor, rotunjita 0,5m.
109.In afara localitatilor se reprezinta toate fantanile ,izvoarele,etc.,iar in interiorul
localitatilor se reprezinta numai fantanile situate in piete si in locurile degajate din
afara curtilor.Castelele de apa din localitati se reprezinta in totalitate.
110.Prin semnul nr 6.39 fantana arteziana- se reprezinta fantanile la care apa
tasneste din pamant ,ca un jet,fie in mod natural ,fie prin pompare .
111.Cursurile de apa se reprezinta prin una sau doua linii albastre,in functie de
latimea lor astfel:
Cele cu latimea sub 3 metri se reprezinta cu o singura linie(semnul nr 6.2);
Cele cu latimea cuprinsa 3-5 metri inclusiv se reprezinta la scara 1:10 000
prin doua linii la distanta de 0,5 mm,iar la planurile la scara 1:5 000, se reprezinta
la scara(semnul nr.6.3)
Cele mai late de 5 m se reprezinta prin doua linii ,la scara(semnele 6.4 ,6.7
s.a.)
Trecerea de la reprezentarea cu o linie la reprezentarea cu doua linii, a raurilor si
paraurilor, se face treptat.Dupa ce linia atinge grosimea de 0,5 mm,se continua cu
aceeiasi grosime pe o lungime de maximum 10-15 mm, dupa care se trece la
reprezentarea cu doua linii (semnul nr 6.5)
La canale si santuri ,trecerea de la o linie la doua linii se face conform situatiei din
teren (semnul nr.6.6.)
112.Caracterul malurilor se arata prin semnele conventionale data in atlas ,pentru
diverse situatii in teren.
Pentr malurile abrupte malurile amenajate, consolidari ,debleuri,rambleuri si
diguri, mai inalte de 0,5 m se indica inaltimea relativa,masurata de la nivelul
apei,rotunjita pana la 0,1 m.
Scrierea inaltimii relative fata de nivelul apei se face cu sepia ,daca se refera la
detalii natural si cu negru daca se refera la detalii artificiale .Semnele 6.9 si 6.10 se
palica pentru reprezentarea malurilor abrupte fara plaja.

16

113.Semnul 6.9. se foloseste in cazurile in care latimea apei permite desenarea
semnului malului abript in interiorul liniilor care indica pozitia malurilor.Semnul
6.10. se foloseste atunci cand apa este ingusta si nu se pot desena liniutele malului
abrupt in interiorul liniilor albastre ,care indica pozitia malurilor.Semnul 6.11. se
foloseste atunci cand plaja este ingusta si nu se poate reprezenta la scara si plaja si
malul abrupt.
114.Semnul 6.15 se foloseste pentru ape statoare ,acolo unde malul nu se poate
defini din cauza variatiilor mari, care au loc o data la schimbarea nivelului apei.In
jurul unor asftel de ape,exista de obicei o vegetatie specifica mlastinilor.
115.Prin semnul nr 6.7. se reprezinta albiile minore ale apelor respective secate in
mod temporar sau permanent.
116.Fierele de vale pe care se scurge apa provenita din ploi sau topirea zapezilor se
reprezinta prin linie albastra intrerupta(semnul nr.6.7).
117.La canale in rableu (semnul nr.6.19) se arata inaltimea relativa a rambleului
fata de suprafata terenului ,rotunjita asa cum se arata in paragraful 150.
118.Canalele,in functie de latime, se reprezinta asftel:
cele cu latimea sub 3 metri se reprezinta printr-o singura linie(semnul
nr.6.2.);
cele cu latimea 3-5 m inclusiv se reprezinta prin doua linii la distanta de 0,5
mm ,la scara 1:10 000 ,si la scara ,pe planurile la scara 1:5 000(semnul nr 6.3.);
cele mai late de 5 m se reprezinta la scara ,atat pe planurile la scara 1:10 000
cat si pe cele la scara 1:5 000(semnul nr.6.4.);
Latimile canalelor cat si a paraurilor mici la care se refera semnele 6.2. si 6.3 se
vor considera la partea superioara.
119.Santurile uscate(semnul nr. 7.17) se reprezinta numai daca in adancimea mai
mare de 0,5m,latimea de cel putin 1m,iar lungimea de cel putin 30 m(la scara 1: 10
000),respectiv 15 m(la scara 1:5 000).Santurile cu latimea de sub 3 m se reprezina
cu o linie ,iar cele cu latimea mai mare de 3 m se reprezinta prin doua
linii.Adancimea santului se trece in negru ,rotunjita la 0,1 m ,paralel cu
santul.Santurile uscate din lungul cailor de comunicatie nu se reprezinta.
120.Adancimile lacurilor si iazurilor se scriu totdeauna pe locul in care au fost
masurate.
Adancimile se exprima in metri,asftel:
rotunjite la 0,1 m,pentru adancimi sub 3 metri;
rotunjite la 0,5 m ,pentru adancimi intee 3-5 metri;
rotunjite la 1 m,pentru adancimi care depasesc 5m.
La apele navigabile(rauri,fluvii,canale), se arata , sub forma de fractie ,latime(la
numarator) si adancimea(la numitor) rotunjite la metri sau decimetri,conform
indicatiilor de mai inainte.
Cifrele se tiparesc in albastru ,fiind obligatorii in locurile de schimbare a directiei
apei si la cadrul;daca inscriptia se trece intre doua maluri ,atunci se dispune
perpendicular pe directia curentului ;daca se scrie in afara malurilor se dispune
paralele cu cadrul de sud.

1
7

121.Sensul de scurgere a apelor se indica in plan,la fiecare 20-25 cm,printr-o
sageata a carei lungime nu va depasi 6mm,atunci cand se figureaza in afara
malurilor si 12 mm cand se figureaza in interiorul malurilor(la apele mai late de
2mm ,la scara planului ,sageata se deseneaza in interiorul malurilor).
La sistemele de irigatie si desecare ,sagetile se aplica mai des ,astfel ca directiile de
curgere din sistemele de santuri sa fie recunoscute fara dubiu.
La sistemele de santuri de irigatie (semnul nr.6.2.)cu directii de curgere
diferite,fiecare sant trebuie prevazut cu o sageata.La cadrul planului sageata se trece
intoteauna.
122.Viteza curentului de apa se indica atuni cand se cre in mod special si se exprima
in m/sec ,rotunjita la 0,1 m;ea se scrie cu negru pe sageata care indica sensul de
curgere.
123.Cote la oglinda apei se trec numai atunci cand acesta se cer in mod special.
In aceste cazuri ,se indica pe plan ,la distante de aproximativ 15 cm,fiing obligarotii:
la confluenta apelor
La intrarea si la iesirea din localitati
La baraje
La cadru
La intersectiile apelor cu drumuri si cai ferate;in aceste locuri cotele oglinzii
apei nu trebuie sa fie in apropiere de cotele aflate pe poduri sau trecatori
Valorile se rotunjesc la 0,1 m si se scriu cu negru ,paralel cu cadrul de sud al
planului.
124.Cascadele se reprezinta numai daca depasesc inaltimea de 1m ,iar inscriptia
inaltimii se trece rotunjita la 0,5 m ;ea se scrie cu negru ,paralel cu cadrul de sud .
La apele reprezintate cu o singura linie ,langa semnul conventional se trece
inscriptia csd(la numarator) si inaltimea cascadei (la numitor).
125.constructiile hidrotehnice pentru colmataj ,de exemplu :pinteni
,epiuri,etc.(semnul nr.6.250,se reprezinta astfel:
Cele cu latimea sub 5 m ,la scara 1:10 000,respectiv sub 2,5 m ,la scara 1:5
000, se reprezinta cu latimea de 0,5 mm,iar cele care au latimea mai mare de 5 m
respectiv 2,5 m se reprezinta cu latimea la scara;
lungimea se reprezinta la scara numai daca depaseste 1.0 mm; cele mai scurte de
1.0 mm,la scara se maresc pana la 1.0 mm.
Acea portiune a constructiei , care iese pen al se reprezinta ca si cea din apa (de
exemplu un dig de calmataj,care se continua in afara albiei).
126.La reprezentarea barajelor si ecluzelor cota oglinzii apei se indica numai daca
se cere in mod special , in acest caz se arata la numerator cota din amonte,iar la
numitor ,cota din aval.
127.Cheiurile mari se reprezinta la scara , cu inscriptia explicative.
128.Stalpii kilometrice din lungul cailor de navigatie se reprezinta prin semnul
conventional nr.6.35 iar daca este loc se scrie alaturi cu negru paralel cu cadrul de
sud numarul kilometrului.
g.Relieful

18

129. Pe planurile la scarile 1:10.000 si 1:5.000 relieful se reprezinta prin curbe de
nivel si semen conventionale (stanci,prapastii,alunecari de teren,etc.)completate
ca:cote in punctele caracteristice ale reliefului,inaltimi relative (la pereti
abrupti,prapastii,etc.),valori ale curbelor de nivel si indicatori de panta
(bergstrihuri).
Ridicarile la scarile 1:10.0000 si 1:1.5000 trebuie sa redea prcis formele de
microrelief.
130.Curbele de nivel se clasifica in :curbe normale , principale , ajutatoare si
accidentale.
131.Echidistanta curbelor de nivel normale trebuie aleasa in asa fel ,incat acestea sa
poata reda formele de relief de baza ;ea se stabileste conform instructiunilor in
functie de relief , scara ,etc.
Pe aceeasi foaie de plan se va folosi o singura echidistanta a curbelor de nivel
normale;schimbarea echidistantei se poate face numai pe o alta foaie de plan.
La trasarea curbelor de nivel normale,trebuie ca distanta dintre curbe alaturate
sa nu fie mai mica de 0.2 mm;in cazul unor distante mai mici de 0.2 mm, se pot
intrerupe toate curbele normale pe portiunea respectiva ,trasandu-se numai curbele
principale(vezi semnul conventional nr.79).
132.Curbele de nivel principale (semnul nr.72) se stabilesc astfel:
fiecare a cincea curba normala se considera principal pentru echidistantele de
0.5 m, 1m ,5 m si 10 m, valorile curbelor principale fiind de 2.5m,5m ,7.5m,etc.,in
cazul echidistantei normale de 0.5m ;5m,10m,15m,etc,in cazul echidistantei de 1 m
;25m,50m,75m,etc,in cazul echidistantei de 5m,50m,100m,150m,etc,in cazul
echidistantei de 10 m.
fiecare a patra curba normal se considera principal ,atunci cand echidistantele
curbelor de nivel normale este de 2.5 m,curbele de nivel principale avand,in acest
caz,valorile de 10m,20m,30m,etc.

133.Curbele de nivel ajutatoare (semnul nr.73) au echidistanta egala cu jumatate din
echidistanta curbelor de nivel normale si se folosesc numai in locurile pentru care
echidistanta curbelor de nivel normale este prea mare pentru a reda corect relieful.
Curbele de nivel ajutatoare nu se traseaza atunci cand distanta dintre doua
curbe normale este mai mica de 3mm sau cand impart formal intervalul dintre
curbele de nivel normale in doua parti egale (cazul pantelor uniforme).
134.Curbele de nivel accidentale se folosesc atunci cand formele caracteristice de
microrelief nu pot fi reprezentate prin curbele de nivel normale si ajutatoare.
Echidistanta lor se ia in mod convenabil.

1
9

135.Curbele de nivel normale si principale se traseaza pe intreaga suprafata cu
urmatoarele exceptii:

a. nu se traseaza deloc:
pe suprafete acvatice;
pe locurile unde se reprezinta stanci,rupture de
teren,rambleuri,debleuri,grohotisuri,locuri cu sapaturi.
b. se reprezinta partial:
unde distanta dintre curbele de nivel normale este sub 0.2 mm,acestea se
intrerup si se traseaza numai cele principale (vezi paragraful 131);
pe depozitele de steril,reprezentate la scara,se traseaza numai curbele de nivel
principale;
pe terenurile cu alunecari curbele se traseaza cu intreruperi (inclusive cele
principale).
136. Valorile curbelor de nivel se tiparesc in culoarea sepia si se scriu astfel:

- pe un decimetru patrat de plan se scriu 3-6 valori, dandu-se proritate curbelor de
nivel principale si avand in vedere dispunerea generala a valorilor pe curbe de nivel;
- baza cifrelor se orienteaza spre vale, iar pe locul respective curba se intrerupe;
- valoarea cifrelor trebuie sa poata fi citita usor din partile de sud si est ale
planului,pe cat este posibil.
Cand echidistanta curbelor de nivel normale are fractiuni de metri (ex. 0,5 m,
2,5 m) se recomanda ca toate valorile de pe curbele de nivel sa se scrie cu zecimale
(10,0, 10,5, 11,0, etc.)

137. Indicatorii de panta (bergstrihurile) se aplica perpendicular pe curebele de
nivel, in sensul pantei, pentru a usura citirea planului, acolo unde nu se poate duce
imediat directia pantei (sei, creste, vai, gropi, boturi de deal, etc.).

138. In afara punctelor de baza, pe plan se mai scriu inaltimile absolute in punctele
caracteristice ale reliefului, varfuri, puncte dominante, confluenta vailor si la unele
deatalii planimetrice care pot fi recunoscute usor in teren: intersectiile cailor de
comunicatie, mijlocul podurilor mari, etc.
Densitatea punctelor cotate va fi de pana la 3 puncte pe dm, in cazul
planurilor la scara 1:5000 si de pana la 6 puncte pe dm, in cazul planurilor la scara
1:10000.
Punctele cotate se arata prin semnul conventional nr. 7.22, cu execeptia celor
de la baza unor detalii planimetrice care au un semn conventional propriu (stalp
kilometric, cruce, troita, etc.), cand semnul 7.22 nu se mai arata (vezi semnul nr.
7.23).
Toate valorile inaltimilor absolute din punctele caracteristice ale reliefului se
scriu cu negru, paralel cu cadrul de sud al planului.

20

139. Rupturile de teren, terasele naturale sau artificiale se reprezinta numai daca
depasesc adancimea de 0,5 m.
Semnul convenional al rupturii se pune de asemenea pe marginile superioare
ale grohotisurilor, alunecarilor de teren, etc., daca inaltimea treptei este mai mare
decat inaltimea treptei este mai mare decat echidistanta curbelor de nivel normale.
Pe rupturile de mare intindere, diferenta de nivel se arata in mai multe locuri,
rotunjita asa cum prevede paragraful 150.
In zonele cu multe rupturi, diferentele de nivel se scriu numai la rupturile cele
mai mari.

140. La formele de relief naturale,locul masurarii diferentei de nivel se arata printr-
un punct, desenat pe marginea superioara a rupturii, iar alaturi se scrie valoarea
respectiva,paralel cu linia de sud a cadrului.
Semnul rupturii, punctul si diferenta de nivel se tiparesc in culoare sepia.

141. Terasele artificiale (create de oameni), cum sunt: rambleurile, debleurile, se
reprezinta in culoarea neagra; in locul cu diferenta de nivel maxima se scrie
valoarea respectiva, cu negru, fara a mai indica locul masurarii printr-un punct, ca
in cazul rupturilor de teren naturale.
La reperezentarea teraselor artificiale, lungimea hasurilor semnului
conventional reprezinta latimea proeictiei orizontale a taluzelor respective, ori de
cate ori latimile lor la scara planului nu coboara sub 0,3 mm; cand dimensiunile lor
la scara coboara sub aceasta limita , atunci hasurile se reprezinta marindu-se pana la
0,3 mm.
142. Semnul 7.7 se foloseste pentru trapezele naturale mici, inierbate sau
neinierbate, care cu latime ies clar in evidenta, dar nu pot fi redate numai cu ajutorul
curbelor de nivel, sau sunt prea mici (au denivelarea sub 0,5 m) pentru a li se aplica
semnul de rupturi.

143. In functie de latimea lor, rapele si viroagele se reprezinta prin semnele 7.10,
17.11 respectiv 7.12.
La cele cu latimea sub 10 m, inscriptia, in sepia, arata latimea (la numarator,
rotunjita la metri) si adancimea (la numitor, rotunjita dupa cum prevede paragraful
150), iar la locul la care se refera datele inscriptiei se arata printr-un punct de
culoare sepia, ca in modelul din atlas.
La rapele ale caror latimi se reprezinta la scara (semnul 7.12) se traseaza
curbele de nivel normale numai in locurile in care spatiul si panta permit, iar
adancimea si locul masurarii ei se arata numai acolo unde nu sunt trasate curbe de
nivel.
La reprezentarea rupturilor de teren naturale ( de ex. la semnele nr. 7.6, 7.12,
7.13, 7.14, 7.18, 7.19), lungimile hasurilor semnelor conventionale respective nu
vor corespunde latimii proiectiei orizontale a taluzelor respective ( ca in cazul
teraselor artificiale) ci vor avea lungimea de 1,0 mm, iar la semnul conventional
7.12 se va putea micsora pana la 0,3 mm, numai acolo unde latimea pe plan a
rapelor sau viroagelor este mai mica de 2,2 mm.

2
1

144. Prin semnul nr. 7.13 se reprezinta zonele in care s au produs alunecari de
suprafata (fara rostogolire) ale terenurilor in panta, in urma carora, in partea
superioara solul reprezinta rupturi, iar in partea inferioara se produce o ingramadire
a materialului alunecat.
Zonele cu alunecari de teren se delimiteaza cu line punctata in sepia, iar in
interiorul conturului curbele de nivel se traseaza cu intreruperi de 1-3 mm.
Ruptura se reprezinta numai pe portiunile in care la data ridicarii mai apare ca
ruptura de teren.

145. Prin semnul de grohotis se reprezinta ingramadirile de fragmente colturoase
de roca, de dimensiuni si forme variabile, de pe versantii muntilor si de la poalele
pantelor abrupte, fragmente rezultate din dezagregarea stancilor expuse actiunii
agentilor externi, in special a inghetului si dezghetului.
Grohotisurile se produc mai ales in muntii stancosi cu mari diferente termice,
diurne si sezoniere. In tara noastra, grohotisurile sunt frecvente in zona alpina a
Carpatilor, in cladirile glaciare si la baza unor versanti abrupti.
Pe conurile de dejectie ale toarentilor, se traseaza curbele de nivel.

146. In general, stancile se reprezinta prin hasurare, cu iluminare de la nord-est.
Cand panta terenului si metodele de ridicare o permit, in zonele stancoase pot
fi trasate si curbe de nivel.

147. Movilele si gropile se reprezinta prin semnele nr. 7.18, respevtiv 7.19, numai
atunci cand nu se pot reprezenta prin curbe de nivel si au valoarea unor reperi de
orientare.
Langa semnul conventional se trece inaltimea relativa, respectiv adancimea, in
negru, paralel cu cadrul si rotunjita dupa indicatiile date in paragraful 150.
Movilele si gropile, a caror diferenta de nivel fata de terenul inconjurator este
sub 1 m, nu se reprezinta.

148. Semnul nr. 7.20 se foloseste pentru reprezentarea stancilor sau coltilor de
stanca izolati, care nu se pot reprezenta la scara si ies in evidenta in comparatie cu
terenul inconjurator.
Inaltimea stancii fata de terenul inconjurator se arata prin inscriptie, de culoare
neagra, scrisa paralel cu linia de sud a cadului.

149. Baza semnului de pestera (semnul nr. 7.21) se deseneaza paralel cu cadrul de
sud, iar alaturi de semn se trece inscriptia cu indicarea latimii intrarii ( la numarator)
si inaltimii intrarii ( la numitor), rotunjite la metri.

150. Numerele (inscriptiile) care indica inaltimea sau adancimea formelor de relief,
naturale sau artificiale, se rotunjesc astfel:
- la 0,1 m, pentru cele cuprinse intre 0,5-3 m inclusiv;
- la 0,5 m, pentru cele cuprinse intre 3,1-5 m inclusiv;
- la 1 m, pentru cele mai mari de 5 m.

22
Numerele care reprezinta valori medii, se rotunjesc la 0,5 m (daca sunt cuprinse
intre 0,5-5 m inclusiv), sau la 1 m (daca sunt mai mari de 5 metri).

h. Elemente de vegetatie si sol

151. Pe planurile la scarile 1:5000 si 1:10000, vegetatia se reprezinta numai daca
suprafetele respective depasesc dimensiunile prevazute de instructiunile in vigoare.
Portiunile de forma unei fasii cu latimea mai mica de 1 mm pe plan, nu se
reprezinta.
152. In cazul contururilor mici, unde amplasarea semnelor conventionale este
dificila, sau poate produce confuzii, se procedeaza astfel:
a) in cazul vegetatiilor ale caror semne conventionale nu se pot confunda
(gradina de zarzavat, vie, faneata sau pasune), se trece un singur element al
semnului conventional de suprafata si se amplaseaza, pe cat posibil, in centrul
conturului respectiv, putandu-se intrerupe limita conturului pe una dintre laturi, in
functie de natura si dimensiunea detaliilor inconjuratoare;
b) in cazul livezilor mici, se va trece inscriptia lv in interiorul conturului, sau
langa el, in care caz se va folosi si o sageata indicatoare;
c) padurile mici se vor reprezenta prin simbolul pd pe originalul de teren, iar
pe originalul de editarea, numai prin culoare.
153. Terenurile destinate pentru: orezarii, plantatii de culturi tehnice (tutun,
bumbac, sfecla de zahar, hamei, ricin), gradini de zarzavat pe suprafete mici si cu
caracter temporar, precum si parloagele temporare (terenurile arabile care nu se mai
lucreaza de 3-4 ani, in vederea refacerii solului) se reprezinta ca terenuri arabile.
In spatial dintre cadrul interior si cadrul exterior al trapezului se trec urmatoarele
inscriptii:
a) denumirile localitatilor (sau ale unor detalii topografice mari) care sunt
reprezentate in cea mai mare parte pe foaia vecina;
b) denumirea celei mai apropiate localitati sau statii de cale ferata catre care
duce calea de comunicatie respective intrerupta de linia cadrului(exceptie fac
potecile si drumurile natural);
c) valorile coordonatele geografice ale colturile;
d) iesirile si valorile caroiajului kilometric ,referitoare la fusul in care s-au
calculate coordonatele rectangulare plane Gauss ale colturilor trapezului
respective(valorile caroiajului kilometric referitoare la fusul vecin se scriu in afara
cadrului exterior asa cum se arata in modelul din atlas si numai pentru trapezele din
zonele marginale ale fuselor);
e) denumirile trapezelor vecine(pe locul si cu caracterul de scriere aratate in
model)
176.Modul de desenare al cadrului exterior si de amplasare a inscriptiilor fata de
cadrul interior se arata in modelul de cadru anexat la atlas.
177.Reteaua kilometrica referitoare la fusul vecin se marcheaza printr-o liniuta intre
cadrul exterior si linia imediat alaturata iar valorile kilometrilor se scriu in afara
cadrului exterior asa cum se arata in model.
178.Continutul inscriptiilor din afara cadrului exterior(ornamental)modul amplasarii
lor fata de cadrul planului ,caracterul si marimea scrierii se arata in modelul din
atlas si respective la caracterele de scriere.
179.Folosirea altor caractere de scriere decat cele aratate in cap.9 este admisa numai
cu aprobarea organului coordinator al activitatii geodezice.

2
3

ETAPA 1

ANALIZA MESAJULUI PLANULUI L-35-44-A-c-3-III

LA SCARA 1:5000
Proiect M odelare cartograf ic
3

Trapezul cu nomenclatura L-35-44-A-c-3-III este poziionat n judeul Vaslui i cuprinde
satul Glodeni (intravilan si extravilan). n interiorul trapezului relieful este reprezentat prin curbe
de nivel cu echidistana de 2.5 m i prin puncte cotate. Relieful este unul de cmpie i de deal cu o
altitudine minim de aprox. 120m i una maxim de aprox. 260m.
Tipul de proiecie utilizat la ntocmirea trapezului la scara 1:5 000, este proiecia
azimutal, perspectiv, stereografic, oblic, conform pe plan secant unic 1970.
Caracterul hrii este unul secret de serviciu.
Scara de reprezentare a foii de plan este 1:5000, unde se reprezint forma geometric i
dimensiunile elementelor de planimetrie , precum si relieful terenului prin formele sale.
Limitele administrative:
Judeul Vaslui
1. Ora Negreti
a.I.A.S Laza
b.C.A.P Negreti
2. Comuna Rebricea
c. C.A.P Rebricea
Dimensiuline trapezului n cm :
47.66
6
6
.
4
7
4
6
.
3
2
47.68
4

A fost editat de Institutul de Geodezie , Fotogrammetrie, Cartografie i Organizarea
Teritoriului, aerofotografierea executat n anul 1973, reperajul de ctre I.G.F.C.O.T N ANUL
1974, descifrarea executata de ctre O.C.O.T. Vaslui n anul 1974, originalul de teren ntocmit de
I.G.F.C.O.T n anul 1975, originalul de editare executat tot de ctre I.G.F.C.O.T. n anul 1976 i
imprimat la I.G.F.C.O.T. n anul 1976.
n ceea ce privete altimetria, planul de referin pentru cote este Marea Baltic, iar
echidistana curbelor de nivel este de 2,5m.
Hidrografia este reprezentata tot prin semne convenionale corespunztoare cursurilor de
ap cu curgere permanent/temporar.
Cile de comunicatii sunt reprezentate de drumuri judeene i comunale, acoperite n
general cu piatr, cu ltimi de 4 si 3 m.
Pentru reprezentarea categoriilor de folosin a terenurilor s-au folosit semne convenionale
pentru scara 1:5000, regasindu-se urmtoarele categorii: curi-constructii, arabil, fnea, pune,
vie. Mai apar i alte elemente de toponimie i anume: spaturi, terasamente , o consolidare de mal
fiind realizata n partea de Sud-Est , la cota de 120 m i reele electrice.
Proiect M odelare cartograf ic
5

Determinarea bazei cartografice a trapezului

n vederea utilizrii hrilor i planurilor topografice n lucrrile de cadastru general i de
specialitate se cere cunoaterea elementelor bazei cartografice a hrilor i planurilor:

1. sistemul de proiecie cartografic;

2. scara de reprezentare;

3. cadrul hrii i a planului;

4. nomenclatura i modul de imparire n foi de hart i de plan.

Planul topografic este reprezentarea grafic convenional a unei suprafee de teren mai
restrnse, care se ntocmete la scri mai mari sau egale cu 1:10.000, unde proiectarea punctelor
de pe suprafaa terestr se face ortogonal, iar efectul de curbur al Pmntului se neglijeaz. Pe
planurile topografice ntocmite la scrile: 1:500; 1:1.000; 1:2.000; 1:5.000 i 1:10.000 se
reprezint n mod fidel forma geometric i dimensiunile elementelor de planimetrie, precum i
relieful terenului prin formele sale.

PROIECIA AZI MUTAL PERSPECTIV STEREOGRAFIC OBLIC
CONFORM PE PLAN SECANT UNIC 1970

Proiecia stereografic oblic conform pe plan secant a fost folosit n ara
noastr,ntr-o prim perioad ntre anii 1933 i 1951, fiind denumit proiecia stereografic pe
planul secant unic Braov-1930, dup care a fost reluat i adoptat cu ali parametri ncepnd
cu anul 1973 i pn n present ,sub denumirea de proiecia stereografic pe plan secant unic-
1970.
Proiecia azimutal perspectiv stereografic oblic conform,cu planul de proiecie
secant unic 1970 ,utilizat n mod frecvent prin denumirea de Proiecia STEREO-70 a fost
folosit ncepnd cu anul 1973 la ntocmirea planurilor topografice de baz la scrile 1:2 000; 1:5
000 i 1:10 000, precum i a hrii cadastrale la scara 1:50 000. Acest sistem de proiecie s-a
adoptat,avnd la baz elementele elipsoidului Krasovski-1940 i planul de referin pentru cote
MAREA NEAGR.
5

Pentru definirea principiilor care au stat la baza adoptrii proieciei stereografice 1970, se
consider o seciune prin sfera terestr de raz medie
(fig.1.1), n care sunt redate

urmtoarele elemente geometrice ale reprezentrii:

C'
Q
0

2
H

A' S'
B'

A s
B

PLAN TANGENT
C 2 r
0

R
0

D S '
A"
B
"

0

PLAN SECANT

2

V Q

Fig. 1.1 Elementele geometrice ale reprezentrii proieciei stereografice pe planul tangent i pe
planul secant unic 1970
Punctul central al proieciei,Q
0
,situate la nord de oraul Fgra definit de urmtoarele
coordonate geografice:

o
0
= 46 00 00 latitudine N
0
= 25
o
00
00

longitudine E
Punctul de vedere, V, diametral opus punctuluiQ
0
definit anterior.
Raza medie de curbur a sferei terestre pentru punctul central al proieciei:
=6 378 965,681 m
Adncimea planului secant unic, H, fa de planul tangent n punctual central al planului
de proiecie.
H=-3189,478 m
Raza cercului de deformaie nul care rezult din intersecia planului secant cu sfera
terestr:
=201,718 km
6

ELEMENTELE CADRULUI PLANULUI

Planul topografic, ntocmit n sistemul de proiecie Stereo 1970, s-a redactat pe o foaie
de plan limitat de un cadru interior. Acest cadru este reprezentat de cele patru laturi ale
trapezului geodezic, care limiteaz suprafaa terestr cuprins ntre cele doua paralele geografice
de sud i de nord i, respectiv, de cele dou meridiane geografice, est si vest.

Elementele cadrului planului

1. Cadrul interior se obine prin raportarea coordonatelor rectangulare plane (X,Y), cu
ajutorul coordonatografului sau n sistem automatizat a colurilor trapezului
corespunztor foii de plan.
SCARA 1: 5 000 L-35-44-A-c-3-III

NR
PCT

POZ
COORDONATE RECTANGULARE
PLANE (X, Y)
X Y
1 NV 597941.815 690605.461
2 NE 598017.624 692987.587
3 SV 595626.866 690678.667
4 SE 595702.690 693061.709

2. Cadrul geografic reprezint dimensiunile grafice ale trapezului pe latitudine i pe
longitudine fiind format din imaginile plane ale arcelor de paralele i meridiane, care
delimiteaz n planul proieciei cartografice suprafaa unui trapez.

Cadrul ornamental sau exterior se traseaz cu o linie continu de 1 mm grosime, la o
distan de 1 mm de cadrul geografic i de 9 mm de cadrul interior.

Cadrul interior
Cadrul geografic
Cadrul ornamental

Fig. 1.2 Cadrul interior, cadrul geografic i cadrul ornamental
7

Elementele inscripiile din interiorul cadrului planului
n spatiul dintre cadrul interior al planului i cadrului ornamental se observ urmtoarele
elemente i inscripii cartografice:

1. Coordonatele geografice ( , ) ale celor patru coluri ale trapezului se gsesc n spaiul
dintre cadrul interior i cadrul geografic, n grade, minute, secunde i pri de secunde, n
sistemul de gradaie sexazecimal, funcie de scara de reprezentare a foii de plan, 1:5000.
SCARA 1 : 5 000 L-35-44-A-c-3-III

Nr
Pct.

Poz
Pct.
Coordonate geografice

( ' '' )

( ' '' )

1

NV
46
0
51'15 27
0
3000
2 NE
46
0
51'15 27
0
3152,5
3 SV
46
0
5000 27
0
3000
4 SE
46
0
5000 27
0
3152,5

Fig. 1.3 Coordonatele geografice ale colurilor trapezului
8

2. Reeaua rectangular sau caroiajul kilometric denumit i reeaua geometric, este
format din drepte paralele la axele sistemului (XX,YY) ale proieciei cartografice, utilizate
pentru calculul bazei matematice a planului topografic.
Reeaua rectangular este trasat n spaiul dintre cadrul interior i cel geografic, n cazul
foii de plan la scara 1 : 5 000.
Lungimea grafic a laturilor reelei rectangulare pe plan este de 10 cm, n cazul scrii
1:5 000 (0,50,5 km).
Valorile numerice ale caroiajului rectangular sau kilometric sunt nscrise n spaiul
dintre cadrul interior i cel geografic, prin grupe de trei cifre pentru proiecia stereografic-1970.

Fig. 1.4 Coordonate rectangulare

9

3. Inscripiile dintre cadrul interior i cadrul geografic, se refer la evidenierea limitelor
de hotar, de planimetrie i de nivelment, care se continu n foile vecine de pe cele patru laturi
ale cadrului din care se menionez:
denumirea localitilor spre care se ndreapt cile de comunicaii (Nu este cazul).

4. Nomenclatura trapezelor vecine, este nscris n spaiul de la mijlocul celor patru
laturi ale cadrului planului. Astfel, trapezele vecine sunt:
Nord: L-35-44-A-c-3-I

Sud: L-35-44-C-a-1-I

Est: L-35-43-B-d-4-IV

Vest: L-35-44-A-c-3-IV

Fig.1.5 Nomenclatura trapezelor vecine
10

Elementele inscripiile din exteriorul cadrului hrilor planurilor
n funcie de caracterul hrilor i planurilor, se reprezin grafic i se nscriu n afara
cadrului o serie de elemente cartografice referitoare la baza matematic a hrilor, la coninutul
acestora i la alte aspecte necesare nelegerii i folosirii practice a documentaiei cartografice.

DEASUPRA LATURI I DE NORD A CADRULUI ORNAMENTAL SE

URMTOARELE DATE:
5. Denumirea proieciei cartografice, a sistemului de referin pentru cote i a teritoriului

cuprins pe foaia de hart i de plan.

Fig.1.6 Denumirea proieciei cartografice, a sistemului de referin pentru
cote i a teritoriului

6. Nomenclatura planului topografic

Fig.1.7 Nomenclatura planului topografic

11

7. Caracterul planului (secret)

- n colul din dreapta sus

Fig.1.8 Caracterul planului (secret)

SUB LATURA DE SUD A CADRULUI ORNAMENTAL SE
URMTOARELE ELEMENTE:

8. Schema i dimensiunile trapezului,

Laturile i diagonala, sunt nscrise n centimetri cu 2 zecimale, iar suprafaa n hectare cu
patru zecimale.

Fig.1.9 Schema i dimensiunile trapezului
12

9. Scara numeric, cu precizarea valorii unui centimetru de pe hart i lungimea
corespunztoare din teren, scara grafic simpl, numele editorului.

Fig.1.10 Scara numeric, scara grafic simpl, numele editorului

10. Scara pantelor sau schema pantelor se ntocmete pentru echidistana curbelor de nivel
normale i principale, sub care se scrie valoarea numeric a echidistanei.

Fig.1.11 Scara pantelor
13

11. Schema limitelor de hotar ale teritoriilor judeene, municipale, oraeneti i comunale.

Fig.1.12 Schema limitelor de hotar

12. Indicaii redacionale referitoare la ntocmirea originalului de editare i de autor al hrii
sau planului, o originalului de editare i a tipririi foilor de hart i de plan.

Fig.1.13 Indicaii redacionale
14

Fig.1.14 Trapez L-35-44-A-c-3-III digitizat
15

ETAPA 2

REALI ZAREA TABLOULUI CU ELEMENTELE
CARTOGRAFICE I NFORMATICE
16

I NVENTARI EREA ELEMENTELOR DE PE HART

1. ELEMENTE DE TI P BLOCK

Nr.crt.

Tip

Simbol

Denumire

Frecventa
de aparitie

1

Block

Punct al retelei geodezice de
stat

2

2

3

Pod din lemn

1

4

Cldire din crmid (piatr)

1
17

2. ELEMENTE DE TI P LINIE

Nr.crt.

Tip

Simbol

Denumire
Frecven
ta de
aparitie

Lungime(km)

1

Linie

Cale ferata pe rambleu

1

0,10

2

Drum natural

10

9,53

3

Drum in rambleu

1

0,24

4

Linie electrica
aeriana pe stalpi
de beton

1

1,50

5

Limita de
teritoriu
administrativ a
comunei

2

5,23

6

Limita intre diverse
forme de
proprietate

5

4,78

7

Limita certa,
evidenta, a
oricarui contur

12

5,17

8

Curba de nivel
principala avand
indicata valoarea

18

31,38

9

Curba de nivel normala

52

130,41

10

Curba de nivel
ajutatoare

3

3,73

11

Pru sau ru a crui
latime se poate
reprezenta la scara
planului

1

2,97

12

Parau care seaca
periodic

2

1,21

13

Canal cu latimea de 3-5
m

1

0,33
18

3. ELEMENTE DE TI P SUPRAFATA

Nr.crt
.

Tip

Simbol

Denumire
Frecventa
de
aparitie

Suprafata(ha)

1

Suprafata

Teren Arabil

2
3

453,26

2

Pasune

2
3

3

59,55

3

Faneata

21,03

6

Lac, iaz sau balta

1

0,42

7

Neproductiv

2

3,40

19

ETAPA III

DEFI NI REA UNEI BAZE DE DATE I ATAAREA ACESTEIA LA ELEMENTELE
GRAFICE DI GITIZATE
20

PRELUCRAREA DATELOR GRAFICE

3. 1. Curarea datelor grafice

Curarea desenului reprezint procesul de eliminare a erorilor rezultate n urma digitizrii.
Paii necesari realizrii acestui proces sunt:
Map Tools Drawing Cleanup.
Se va lansa ferestra Drawing Cleanup Select Object unde vor fi alese opiunile de curare a desenului
(Figura 3.1).

Figura 3.1. - Lansarea ferestrei Drawings Cleanup Select Objects

Aceasta conine urmtoarele funcii:
Funcia Select Object aceasta afind dou opiuni de selecie a obiectelor din desen:
Select all pentru a selecta automat toate elementele;
Select manually pentru a selecta manual obiectele dorite a fi curate.
n dreapta casetei Layers se va apsa simbolul respectiv pentru a alege Layere-le(straturile) care vor fi
curate dup care se va apsa butonul Select pentru a confirma selecia.
Se va apsa butonul Next pentru a trece la urmtoarea funcie.
Funcia Cleanup Actions care va afia opiunile de selecie i parametrii de curare a erorilor.
Aceast fereastr conine urmtoarele zone:

Cleanup Actions n care sunt afiate funciile de curare a erorilor;
Selected Actions n care sunt transferate funciile pentru fiecare tip de eroare prin acionarea butonului
Add
Cleanup Parametres n care se va defini mrimea toleranei, care va fi folosit pentru eliminarea erorii
selectate.
Funciile disponibile pentru eliminarea erorilor sunt:
21

1. Delete Duplicates elimin liniile duble aflate la o distan impus prin toleran;
2. Erase Short Object elimin obiectele grafice scurte situate sub o toleran impus;
3. Break Crossing Object ntrerupe dou linii care se intersescteaz i creaz un nod;
4. Extend Undershoots prelungete o linie mai scurt pn n punctul de intersecie cu o alt linie;
5. Apparent I ntersection prelungete dou linii pn n punctul lor de intersecie, aflat sub o toleran
impus;
6. Snap Clustered Nodes unete n acelai nod capete de linii situate ntr-o tolerana dat;
7. Disolve Pseudo Nodes elimin nodurile false;
8. Erase Dangling Objects terge capete de linii aflate n afara unor contururi poligonale;
9. Simplify Objects elimin unele dintre vertexturile unei polilinii;
10. Zero Length Object terge obiectele cu lungime zero;
11. Weed Polylines reduce numrul de puncte ale unei polilinii 3D.

n figura 3.2 sunt evideniate funciile de curare i toleranele folosite la curarea trapezului L-35-44-
A-c-3-III.

Figura 3.2- Funciile de curare a erorilor Cleanup Actions

Dup transferul succesiv al funciilor n partea dreapt se vor stabili toleranele i se va apsa butonul
Next pentru a trece la urmtoarea funcie.
Funcia Cleanup Methods care va deschide fereastra cu acelai nume.
Aceast fereastr conine urmtoarele opiuni:
Modify original objects va realiza curarea desenului cu modificarea obiectelor originale;
Retain original objects and create new objects va realiza curarea desenului reinnd obiectele
originale si crend obiecte noi;
Delete original objects and create new objects va realiza curarea desenului tergnd obiectele
originale i crend obiecte noi;
Convert selected objects conine opiuni prin care se pot transforma toate elementele grafice ntr-o
singur entitate (polilinie);
22

Se va alege prima metod de curare i se vor marca toate opiunile de conversie ale obiectelor
(Figura 3.3)

Figura 3.3 Selectarea metodelor de curare Cleanup Methods
Apoi se apas butonul Next i se va lansa urmtoarea funcie.
Funcia Error Markers care conine opiuni de selecie a simbolului de reprezentare i a culorii
pentru fiecare tip de eroare. Aceast funcie va fi activ doar prin selectarea opiunii I nteractive din
cadrul ferestrei funciei Select Actions.

Tot aici se va selecta modul de tergere a simbolurilor, iar n caseta Marker sizese nscrie mrimea de
reprezentare a simbolurilor (Figura 3.4).

Figura 3.4 Fereastra funciei Error Markers
Se apas Finish iar n cadrul desenul vor aprea erorile, care se vor corecta. Dup corectarea acestora
desenul va fi curat.
32

3,2Crearea topologiilor

Topologia reprezint un set de relaii dintre grupuri de noduri, legturi i poligoane. Definirea
unei topologii reprezint de fapt stabilirea de conexiuni ntre aceste elemente.
Numai dup parcurgerea procedurii de curare a desenului folosind funciile Drawing Cleanup
se definesc topologiile.
Exist trei tipuri de topologii:
Topologia de nod (Node)
Topologia de reea (Network)
Topologia poligonal (Polygon)
Topologia de nod este un sistem de obiecte punct (noduri), relaionate, folosit pentru a analiza
legturile dintre aceste puncte (de exemplu borne geodezice, fntni etc). ntr-o topologie de nod datele
sunt ataate fiecarui punct.
Topologiile de reea sunt sisteme alctuite din noduri interconectate prin obiecte grafice de tip
polilinii, arce sau linii i care sunt numite legturi. Elementele grafice de tip retea crora li se aplic
topologia de reea sunt:
reelele de distribuie
reeaua hidrografic
reeaua de drumuri (strzi)
Topologia poligonal reprezint un ansamblu de poligoane, alctuit din legturi care formeaz
contururi poligonale i opional poate conine noduri. Topologia poligonal se aplic tuturor elementelor
grafice care reprezint contururi nchise cum ar fi:
folosine
soluri
construcii
Paii necesari definirii unei topologii sunt urmtorii:
1. Map Topology Create
Se lanseaz fereastra de creare a topologiei Create Node Topology-Select Topology Type
2. Se va alege tipul de topologie dorit (Node, Network, Polygon).

Topologia de reea
Pentru crearea topologiei hidrografie s-a folosit topologia de tip reea.
Paii necesari definirii acestei topologii sunt urmtorii:
1. Se cura desenul L-35-44-A-c-3-III conform etapei anterioare;
2. Se las deschise doar layere-le(straturile) Hidrografie ;
3. Se lanseaz funcia de creare a topologiilor Map Topology Createcare activeaz fereastra de
selecie a tipului de topologie i denumirea acesteia n cmpul Topology name Hidrografie
(Figura 3.2.1);

33

Figura 3.2.1 Fereastra de selecie a tipului de topologie

4. Se apas butonul Next pentru a lansa fereastra cu opiuni a funciei Select Links.
5. Se marcheaz opiunea Select All pentru selectarea automat a tuturor obiectelor grafice i se
alege n caseta Layers stratul cu obiectele grafice (Figura 3.2.2);

Figura 3.2.2. Fereastra funciei Select Links
34

6. Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Select Nodes care este
folosit pentru selectarea opiunilor de cutare a nodurilor reelei;
7. Se bifeaz opiunea Select Manually pentru selectarea manual a nodurilor reelei (Figura
3.2.3);
8. Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Create New Nodes;
9. Se marcheaz opiunea Create New Nodes pentru a crea noduri noi, iar apoi se alege stratul pe
care vor fi create aceste noduri (centroizi_ap) i se aleg pentru reprezentarea nodurilor
simbolurile ACAD-POINT (Figura 3.2.4);
10. Se apas butonul Finish pentru a lansa procedura de definire a topologiei de reea.
n fereastra Workspace, n zona Topologies, apare afiat numele topologiei nsoit de simbolul
topologiei de reea.

Figura 3.2.5 Fereastra funciei Select Nodes
35

Figura 3.2.6. Fereastra funciei Create New Nodes

Pentru crearea topologiilor pentru ax_drum i curbe de nivel paii de lucru sunt aceeai ca cei
descrii mai sus, n cazul topologiei pentru hidrografie.

Topologia poligonal
Pentru crearea topologiei folosine s-a folosit topologia de tip poligon.
Paii necesari definirii acestei topologii sunt urmtorii:
1. Se cura desenul L-35-44-A-c-3-III conform etapei 7.1;
2. Se las deschise doar layere-le(straturile) cadru_interior, Folosine, Drumuri i Hidrografie
auxiliar;
3. Se lanseaz funcia de creare a topologiilor Map Topology Createcare activeaz fereastra de
selecie a tipului de topologie i denumirea acesteia n cmpul Topology name folosine
(Figura 3.2.4);

36

Figura 3.2.5 Fereastra de selecie a tipului de topologie
4. Se apas butonul Next pentru a lansa fereastra cu opiuni a funciei Select Links.
5. Se marcheaz opiunea Select All pentru selectarea automat a tuturor obiectelor grafice i se
alege n caseta Layers stratul cu obiectele grafice (Figura 3.2.6);

Figura 3.2.7 Fereastra funciei Select Links
6. Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Select Nodes i se bifeaz
opiunea Select All pentru selectarea automat a nodurilor (Figura 3.2.8);
37

Figura 3.2.9. Fereastra funciei Select Nodes
7. Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Create New Nodes (Figura
3.2.10);

Figura 3.2.11 Fereastra funciei Create New Nodes
8. Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Select Centroids i se
marcheaz opiunea Select Manually (Figura 3.2.12);

38

Figura 3.2.12. Fereastra funciei Select Centroids
9. Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Create New Centroids;
10. Se marcheaz opiunea Create Missing Centroids pentru a plasa automat centroizi n
poligoanele goale, iar apoi se alege stratul pe care vor fi creai aceti centroizi
(centroizi_folosine) i se aleg pentru reprezentarea centroizilor simbolurile ACAD-POINT
(Figura 3.2.13);

Figura 3.2.13. Fereastra funciei Create New Centroids
11. Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Error Markers care conine
opiuni de selecie a simbolului de reprezentare i a culorii pentru fiecare tip de eroare (Figura
3.2.13);
12. Se marcheaz urmtoarele opiuni:
Highlight errors supralumineaz simbolul care marcheaz eroarea;
Mark errors with blocks marcheaz erorile prin simboluri block;
Marker size dimensioneaz mrimea simbolului block;
Duplicate Centroids marcheaz existenta n plus a nc unui centroid;
39

I ncomplete area marcheaz suprafeele nenchise;
Highlight sliver polygons supralumineaz poligoane incomplete.
Supraluminarea reprezint marcarea erorilor cu o culoare diferit de cea a poligonului digitizat.

Figura .3.2.13. Fereastra funciei Error Markers

13. Se apas butonul Finish pentru a lansa procesul de definire a topologiei poligonale.
n fereastra Workspace, n zona Topologies, apare afiat numele topologiei nsoit de simbolul
topologiei poligonale.

40

ETAPA IV

CREAREA SIMBOLURI LOR PUNCTUALE, A LI NI I LOR COMPLEXE I AL
HAURILOR I I NTRODUCEREA LOR N BI BLI OTECA AUTOCAD MAP
41

CREAREA SCRI PTURI LOR N
AUTOCAD

Scriptul este un fiier notepad, n care se introduc toate comenzile utilizate n realizarea
unui block, care este salvat cu extensia .scr.

Fig.4.1 Fiier script

Dup salvarea acestuia, in AutoCad se folosete comanda Run script.

Fig.4.2 Lansarea comenzii

creat.
Se alege scriptul realizat, se apas OK, iar n fereastra de lucru va aprea blockul

42

Exemple: Cimitir israelit 1:2000

pline 0,192.8326 10,192.8326 20,192.8326 10,192.8326 10,162.8326

Cimitir israelit 1:1000
pline 40,192.8326 47.5,192.8326 55,192.8326 47.5,192.8326 47.5,172.8326

Cimitir israelit 1:500
pline 75,192.8326 80,192.8326 85,192.8326 80,192.8326 80,180.8326

Fig.4.3 Cimitir israelit

Mormant comun 1:2000
pline 0,0 0,120 90,120 90,0 0,0
pline 30,65 30,40 60,40 60,65
arc 2p 30,65 45,80 60,65

Mormant comun 1:1000
pline 0,0 0,73.333 60,73.333 60,0 0,0
pline 20,41.6665 20,21.6665 40,21.6665 40,41.6665
arc 2p 20,41.6665 30,50.2211 40,41.6665

Mormant comun 1:500
pline 0,0 0,60 45,60 45,0 0,0
pline 15,32.5 15,20 30,20 30,32.5
arc 2p 15,32.5 22.5,40 30,32.5

Fig.4.4 Mormant comun

43

Mormant individual 1:2000
pline 0,0 30,40 60,0 0,0
pline 30,40 30,60
pline 20,50 40,50

pline 0,0 20,30 40,0 0,0
pline 20,30 20,45
pline 12.5,37,5 27.5,37.5


pline 0,0 12.5,20 25,0 0,0
pline 12.5,20 12.5,30
pline 7.5,25 17.5,25

Fig.4.5 Mormant individual

Statuie 1:2000
pline 45,75 45,35 75,35 75,75
arc 2p 45,75 60,85 75,75
arc 2p 30,30 0,60 30,90
arc 2p 30,90 60,120 90,90
arc 2p 90,90 120,60 90,30
arc 2p 90,30 60,0 30,30
bhatch 59,60
Statuie 1:1000
ellipse 27.5,20 52.5,20 40 edge
pline 27.5,20 52.5,20 close edge
trim 27,20 40.1421,-19.9974
arc 2p 20,20 0,40 20,60
arc 2p 20,60 40,80 60,60
arc 2p 60,60 80,40 60,20
arc 2p 60,20 40,0 20,20 edge
bhatch 37,37
Statuie 1:500
pline 18.5833,39 9,39 9,9 39,9 39,39 29.4167,39
pline 16.5,24 17.75,29 19.0003,44.0035 29.0007,43.9917 30.25,29 31.50,24 16.5,24 edge
bhatch 23,30
pline 0,24 48,24
arc 2p 0,24 24,0 48,24
44

Fig.4.6 Statuie

Monument 1:2000
pline 33.479,92.0074 25.175,40 65.175,40 56.8709,92.0074 edge
arc 2p 33.479,92.0074 45.175,100 56.8709,92.0074 end
arc 2p 31.1567,77.4632 45.175,0 59.1932,77.4632 end

Monument 1:1000

pline 19.8482,61.9092 15,30 45,30 40.1518,61.9092 edge
arc 2p 19.8482,61.9092 30,70 40.1518,61.9092 end
arc 2p 19.2528,58.01 30,0 40.7442,58.01 end

Monument 1:500

pline 31.7251,53.7957 29.7132,37.7003 44.7132,37.7003 42.7018,53.7916
pline 30.7963,46.3653 27.2132,46.3653 27.2132,21.3653 47.2132,21.3653 47.2132,46.3653
43.6301,46.3653 edge
arc 2p 31.7251,53.7957 37.2149,57.8369 42.7018,53.7916 end
pline 1.2757,19.7763 27.8382,72.9013 edge
pline 73.1507,19.7763 46.5882,72.9013 edge
arc 2p 27.8382,72.9013 37.2132,76.6261 46.5882,72.9013 end
arc 2p 1.2757,19.7763 37.2132,0 73.1507,19.7763 end

Fig.4.7 Monument
Troita (cruce izolata) 1:2000
pline 5,10 10,20 70,20 75,10 5,10 0,0 80,0 75,10
pline 35,20 35,55 20,55 20,65 35,65 35,80 45,80 45,65 60,65 60,55 45,55 45,20 edge
pline 3.75,7.5 8,15 42,15 46.25,7.5 3.75,7.5 0,0 50,0 46.25,7.5
pline 21.25,15 21.25,35 11.8515,35 11.8515,35 11.8515,42.5 21.25,42.5 21.25,50 28.75,50 28.75,42.5
38.1485,42.5 38.1485,35 28.75,35 28.75,15 edge

45

pline 1.25,3.75 2.5,7.5 27.5,7.5 28.75,3.75 1.25,3.75 0,0 30,0 28.75,3.75
pline 5,22.5 13.125,22.5 13.125,7.5 16.875,7.5 16.875,22.5 25,22.5
pline 5,26.25 13.125,26.25 13.125,33.125
pline 16.875,33.125 16.875,26.25 25,26.25
pline 15,29.25 15,16.875
pline 11.25,24.375 18.75,24.375 edge
arc 2p 5,22.5 3.125,24.375 5,26.25 end
arc 2p 13.125,33.125 15,35 16.875,33.125 end
arc 2p 25,26.25 26.875,24.375 25,22.5

Fig.4.8 Troita (cruce izolata)
46

Fig.4.9 Fiierul de semne convenionale acad.lin
47

Fig.4.10 Fiierul de semne convenionale acadiso.lin

Aceast bibliotec de semne convenionale trebuie completat cu semne convenionale
specifice hrilor i planurilor.

Pentru accesarea semnelor conventionale de tip block, se definete o linie.
40

1. Definirea unei linii simple

Pentru definirea unei linii simple, este nevoie de dou linii de cod:

1. numele tipului de linie

2. definirea liniei

La definirea unei linii simple, se ine cont de urmtoarele aspecte:

+ -lungime desenat;

- - lungime toc sus;

0 element de tip punct

Orice secven de linie ncepe cu elementul A aliniere entitate

Regul: ntre toate valorile definite intr-o linie de tip text, nu trebuie s existe niciun
spaiu, iar ntre toate aceste valori se pune virgul.

Exemple

1) *Limita teritoriului administrativ al judetelor -.-.-.-
A,8,-2,0,-2

2) *Limita teritoriu administrativ al municipiilor-..-..
A,8,-2,0,-2,0,-2

3) *Limita teritoriului administrativ al oraselor
A,0,-3.5,8,-4,8

41

4) *Limita teritoriului administrativ al comunelor
A,8,-2,0,-2,0,-2,0

5) *Limita intre diverse forme de proprietate (de stat, cooperarista)
A,8,-2,0,-2,0,-2,0,-2

6) *Limita variabila vegetatie , mlastina, teren inundabil sau limita normala intre formatiuni
sau straturi
A,0,-3

40

2. Definirea unei linii complexe

Liniile complexe sunt entitile grafice care pot conine, pe lng liniile simple i alte
elemente de tip atribut.

Pentru definirea unei linii simple, este nevoie de dou linii de cod:

1. numele tipului de linie

2. definirea liniei

La definirea unei linii complexe se respect regulile de la cele simple i anume:

+ -lungime desenat;

- - lungime toc sus;

0 element de tip punct

Orice secven de linie ncepe cu elementul A aliniere entitate.

Exemple

1) *COND_GAZ1,Conducta de gaz1 ----GAS----GAS----GAS----GAS----

A,.5,-.2,["GAS",STANDARD,S=.1,R=0.0,X=-0.1,Y=-.05],-.3

2) *COND_GAZ,Conducta de gaz ----G----G----G----G----G----G--

A,.5,-.2,["G",STANDARD,S=.1,R=0.0,X=-0.1,Y=-.05],-.1

41

Reguli de definire suplimentare, specifice liniilor complexe

G- ir text ( se pune ntotdeauna intre ghilimele);

stil text (Standard) acesta trebuie intotdeauna s existe in biblioteca AutoCad-
ului;
S= valoare reprezint factorul de scalre a nlimii textului;

Observaie: Dac valoarea stilului de text este predefinit la valoarea 0, atunci
nlimea textului va fi cea definita in inia complex.
Dac valoarea predefinit a stilului de text este mai mare dect 0, atunci inalimea
textului din linia complexa va fi egal cu aceast valoare predefinit, nmulit cu valoarea din
linia complex.
R= valoare unghiul de rotire fa de punctul prestabilit de alinierea textului;
R= 0 pozitie orizontal;
x=-0.1 valoarea, distanta pe care textul este deplasat de-a lungul axei X;

y=-0.05 decalarea textului faa de orizontal; pentru ca textul s fie la mijloc
atunci y trebuie sa fie jumtate din valoarea nlimii textului.
Obsrvatie:

Cea mai dificil parte este determinarea distanelor orizontale i verticale, dar chiar i
acestea nu sunt foarte greu de estimat, daca testm linia n program.
Se creeaz o copie a fiierului acad.lin, n care se vor introduce liniile nou create.
Astfel, accesnd acest fiier din AutoCad, se pot selecta liniile create i se pot utiliza.

Fig.4.11 Selectarea tipului de linie creat
40

3. Definirea unui Shape file

O alt metod de creare a liniilor, este cea care utilizeaz AutoCAD Express Tools.

Fig.4.12 Accesarea funciei Make Shape

Un avantaj al utilizrii functiei Express Tools in reprezint faptul c asigur crearea cu
uurin a unor forme i introducerea lor n linii.
Mai nti, se creeaz n Autoad o entitate, care apoi se va crea un .shp file pentru aceasta.

Se folosete comanda SHAPE pentru a introduce entitatea shape in desen i apoi se creeaz un
nou tip de linie cu aceasta.

42

Exemplu: Stativ de funicular 1:2000
*Stativ de funicular 2000,Stalpii de funicular se vor face dupa forma si natura materialului
A,0,[515-2000,E:\MY STUFFS\FACULTATE\ANUL 4\SEMESTRUL 2\MODELARE
CARTOGRAFICA\L3\515-2000.SHX,x=0,y=2],-23

Astfel, am creat entitatea care va fi reluat, pentru reprezentarea liniei de semnalizare sau
centralizare bloc. Prin definirea unui shape, se ceeaz 3 tipuri de fiiere, i anume:
1. fiier cu extensia .shp

2. fiier cu extensia .shx- care conine informaia grafic de spre shape-ul definit

3. fiier cu extensia .dpf baz de date, ce conine informatii de tip atribut despre
shape.

Definirea liniei n structura creia intr entitatea de tip shape definit anterior:

Fig.4.13 Selectarea liniei nou create

43

Exemplu 2:
*Monoprail 2000,Funicular pentru transportul intr-un singur sens
A,0.0001,[516-2000,E:\My stuffs\Facultate\Anul 4\Semestrul 2\Modelare cartografica\L3\516-
2000.shx],-24

Fig.4.14 Reprezentarea liniei n AutoCad

n cartografia digital pentru reprezentarea hrilor i a planurilor, este nevoie de semne
convenionale. AutoCad-ul dispune de o serie de entiti grafice, dar care ins nu este suficient.

Biblioteca de semne a AutoCad-ului este format din urmtoarele fiiere:

acad.lin

acadiso.lin

44

4.Crearea de noi hauri

Versiunile de AutoCad au un director "Support" n "C:\Documents and
Settings\user\Application Data\Autodesk... etc" n care se afla acadiso.pat respectiv acad.pat -
fiierele cu haurile cu care vine softul (au acelasi coninut doar c unul e pentru Metric-ISO si
unul pentru Imperial-ANSI).
Haurile noi n AutoCAD se pot adauga i la sfarsitul fiierului acadiso.pat cu copy/paste
la definiia haurii. Haurile noi adaugate vor aprea in "Hatch Pattern Palette" tab-ul "Other
Predefined" dar nu e indicat s se procedeze n acest mod.
E mai bine s se adauge haurile una cte una ca fiiere separate n C:\Program Files\AutoCAD
xxxx\Support.

Fig.4.15 Fiierul de hauri acadiso.pat
45

Haurile AutoCAD sunt definite ca fisiere text, editabile in Notepad, si salvate cu
extensia .pat.
Un astfel de fisier arat cam aa:

*Test,test

0, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905

90, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905

unde:

* - este caracter obligatoriu la inceputul definiiei unei hauri

Test - este numele haurii (obligatoriu acelai cu numele fisierului)

, - separ numele hasurii de explicatiile despre hasura (optional)

test - este un text explicativ despre haur (optional)

0, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905

90, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905 - este definiia haurii (evident obligatorie)

*Test,test
0, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905
90, 0, 0, 0, 6.985, 5.08, -1.905

Fig.4.16 Selectarea opiunii Custom unde se gsesc noile hauri
46

Fig.4.17 Obiect haurat

Pe lng acestea, se pot defini noi hauri n mediul Autodesk-ului.

cum urmeaz:
Pentru a defini o nou haur, aceasta se definete pe mai multe linii de cod, dup

1. numele tipului de haur

2. definirea propriu-zis a haurii

*Nume, descriere

Unghi, Originea (x,y), x, y, Codul de desenare al liniei

Unghi- valoare unghiular pe care o face linia de haur cu abscisa;

Originea valoarea coordonatelor punctului de nceput a liniei de haurare;

x valoarea cu care se deplaseaz, este deplasat punctul de nceput al liniei
urmtoare de haur ( se msoar pe direcia liniei);
y - valoarea cu care se deplaseaz este deplasat punctul de inceput a liniei
urmtoare de haur, msurat perpendicular pe linia de haur.
47

Daca la selectarea haurii apare mesajul: "Error in Pattern File" se verific dac:

- numele fisierului .pat e acelasi cu numele haurii;

- e o singur haur in fisier;

- nu exist caractere nepermise in definiia haurii;

- nu sunt numere scrise greit (virgula in loc de punct, o virgula in plus...);

- nu sunt linii mai lungi de 80 de caractere;

- numele haurii nu este mai lung de 31 de caractere;

- nu sunt linii fr text la sfrsitul definiiei haurii.

Exemplu:
1.
*pasune,pasune in mlastina
90, 0,0,0,72.4784, 8,-64.4784
90, 36.2392,36.2392,0,72.4784, 8,-64.4784
45, 0,0,0,-51.25, 6.25,-45
135, 0,0,0,51.25, 6.25,-45

Fig.4.18 Selectarea opiunii Custom unde se gsesc noile hauri
50


2). Haura_dreptunghi, haur cu dreptunghiuri

*hasura_dreptunghi,hasura cu dreptunghiuri
0, 0, 0, 0, 0.6, .2,-.2
90, 0, 0, 0, 0.4, .4,-.2
90, 0.2, 0, 0, 0.4, .4,-.2
0, 0, 0.4, 0, 0.6, .2,-.2

Fig.4.20 Selectarea haurii nou create

51


3). *hasura_faneata,hasura_faneata

90, 0, 0, 0, 6, 1, -6
90, 0.8, 0, 0, 6, 1, -6
90, 3, 3.5, 0, 6, 1, -6
90, 3.8, 3.5, 0, 6, 1, -6

52

4) *hasura_pasune,hasura_pasune

45, 0, 0, 0, 9.8995, 1.4142, -8.4853

135, 2, 0, 0, 9.8995, 1.4142, -8.4853


53

ETAPA V

REALI ZAREA PLANULUI TOPOGRAFI C COLOR LA SCARA
1:5000, FOLOSI ND PROCEDEUL I NTEROGARI I SI AL
ALTERARI I PROPRIETATI LOR
54

Pentru realizarea hrilor, se folosete interogarea cu alterarea de proprieti, pentru
fiecare grup de entiti cu aceleai caracteristici.(care reprezint acelai obiect sau linie).

1. Elementele puctuale pot fi:

puncte geodezice;

puuri forate;

fntni;

cmine de vizitare;

stllpi de iluminat;

poduri;

2. Elementele liniare pot fi:

limite administrative;

limite ntre diverse forme de proprietate;

curbe de nivel principale;

curbe de nivel secundare;

pruri sau ruri;

drumuri;

3. Suprafeele pot fi clasificate n funcie de categoria de folosin, astfel:

arabil;

pune;

fnea;

pdure;

neproductiv;

curi i curi-construcii;
55

ETAPE DE REALIZARE

Interogrile in G.I.S.(Geographic Information System - Sistem Internaional Geografic)
sunt cereri specifice de informatii din surse de date grafice si alfanumerice, realizate prin
intermediul unor operaii de selectie.

Mediul Autodesk Map permite defnirea de interogari, salvarea si accesarea lor mai tarziu.
Interogarile reprezinta de fapt obtinerea din desenele sursa diferite obiecte grafice si informatii
text dorite.

Interogarea se poate face n patru moduri i anume:

Interogarea desenelor dupa tipul Location

Interogarea desenelor dupa tipul Property

Interogarea desenelor dupa tipul Data

Mai nti, se ataeaz desenul-surs la un nou document .dwg.

Fig.5.1 Ataarea desenului surs

Interogarea reprezint o anumita subcategorie de obiecte grafice din categoria
curenta al desenelor atasate, care vor fi aduse in sesiunea de desenare curenta. Pentru ca aceste
obiecte grafice sa fie aduse in desenul curent ele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii .
56

O interogare se poate face urmrind paii:

Dup ce desenele sursa au fost ataate, se alege din submeniul Map Query Define
Query ;

Se va deschide fereastra Define Query of Attached Drawing in care se vor alege
condiile interogrii. (figura 5.2)

Figura 5.2 Activarea ferestrei Define Query of Attached Drawing(s)

Aceast fereastr se poate deschide si cu ajutorul ferestre Workspace situata in partea
stnga a desenului, prin punctarea cu mouse-ul pe denumirea Current Query Define. (figura
5.3)

Figura 5.3 Activarea ferestrei Define Query of Attached Drawing(s) din meniul scurt
57

n aceasta fereastr se vor alege optiunile de interogare, care vor fi folosite pentru a
obtine anumite obiecte grafice din desenul surs in functie de condiiile impuse acestora
In aceasta fereastr se definesc condiiile de interogare.

Figura 5.4 Fereastra Define Query of Attached Drawing(s)

1. Se aduce mai nti conturul hrii

Figura 5.5 Interogarea dup property
58

Figura 5.6 Rezultatul interogrii

2. Se interogheaz punctele reelei geodezice de stat i se folosete opiunea de alterare
a proprietilor, pentru a aeza blockul corespunztor

Figura 5.7 Interogare de tip Data
59

Figura 5.8 Alterarea proprietilor

Figura 5.9 Aducerea punctului geodezic
60

3. Se interogheaz punctele cotate i se folosete opiunea de alterare a proprietilor,
pentru a aeza blockurile corespunztoare

Figura 5.10 Interogarea punctelor cotate

Figura 5.11 Ataarea block-ului
59

Figura 5.12 Ataarea block-urilor

4. Ataarea blok-ului pentru pod de lemn

Figura 5.13 Ataarea block-ului pentru pod de lemn
62

Figura 5.14 Ataarea block-ului pentru pod de lemn


[Type text]

Elemente liniare

1. Linie electric aerian pe stlpi de beton

Figura 5.16 Realizarea interogrii

63

2. Cale ferat pe rambleu



64

3. Drumuri naturale


65

4. Drum n rambleu


66

5. Pru cu lime reprezentat

67

6. Limit de teritoriu administrativ al comunei


70

7. Limite ntre diverse forme de proprietate


71

8. Curbe de nivel principale


72

9. Curbe de nivel secundare


73

10. Curbe de nivel ajuttoare


74

1. Terenuri care au ca folosin punea


75

2. . Terenuri care au ca folosin fneaa


76

Figura 5.40 Harta topografic
77

REALIZAREA PLANULUI CADASTRAL

Realizarea sistemelor de inventariere si eviden cadastral a tuturor terenurilor i
construciilor, presupune o organizare i o mprire a acestora n uniti i subuniti teritoriale.
n acest sens, se cere s se prezinte cadrul teritorial de executare a lucrrilor de cadastru n
Romnia, n conformitate cu legislaia i normele tehnice n vigoare.

n conformitate cu legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996 lucrrile de
cadastru se realizeaz la nivelul unitilor teritorial administrative, municipal, oreneti i
comunale.
Astfel, teritoriul Romniei este mprit n 41 de judee i municipiul Bucuret i.
Fiecare jude este mprit, la rndul lui, n teritorii administrative municipale,
oreneti i comunale. n componena judeelor intr 103 teritorii municipal, 217 teritorii
oreneti i 2860 de teritorii comunale

Planul cadastral este o reprezentare topografic a tuturor proprietilor pe plan
(locul, mrimea, suprafaa i alte caracteristici referitoare la imobile) pe baza rezultatelor
masuratorilor exacte.
Conform Legii nr. 7/1996 a cadastrului i a publicitatii imobiliare, acestea se
pstreaza la Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie. Registrele si planurile
cadastrale vor sta la baza completrii sau, dupa caz, a intocmirii evidentei privind publicitatea
imobiliar. O copie a acestora se pastreaza la biroul de carte funciara. Planurile si registrele
cadastrale se tin la zi, in concordan cu situatia de pe teren, in baza cererilor si comunicarilor
facute potrivit legii, precum si prin intretinerea lucrarilor de cadastru, cu o periodicitate de cel
mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intregul teritoriu administrativ si se va
confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale cu situatia reala din teren si se vor
inregistra toate elementele modificatoare.

Spre deosebire de planul topografic, pe planul cadastral nu sunt reprezentate

elementele de altimetrie, i anume, curbele de nivel, precum i puntele cotate.

De asemenea, pe planul cadastral la scara 1: 5 000 nu sunt prezente haurile pentru
categoriile de folosin, ci doar simbolul corespunztor.
78

Categoria de folosin a terenurilor reprezint un sistem de clasificare al acestora, in
funcie de utilizarea concret a terenului i de necesitile cadastrului de nregistrare ordonat a
datelor referitoare la teren. Astfel, terenurile se mpart in 13 categorii de folosin, dintre care 5
agricole i 8 neagricole, dupa cum urmeaz:

Destinaii ale terenurilor Categorii de folosin

AGRICOLE
1. Arabil (A)
2. Puni (P)
3. Fnee (F)
4. Livezi (L)
5. Plantaii de vii i hamei (V)

NEAGRICOLE
6. Pduri i alte terenuri cu

vegetaie forestier (PD)
7. Ape curgtoare (HR)
8. Ape stttoare (HB)
9. Drumuri (DR)
10. Ci ferate (CF)
11. Construcii (C)
12. Curi- construcii (CC)
13. Terenuri neproductive (N)

O alt particularitate a planului cadastral o reprezint faptul c parcelele cu diferite
categorii de folosin, din cadrul aceluiai imobil, sunt delimitate prin linii punctate.

Etapele de realizare a planului cadastral pentru trapezul L-35-44-A-c-3-I I I sunt
asemntoare cu cele de la ntocmirea planului topografic, cu deosebirile menionate anterior.

Modelare Carto MA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modelare Carto MA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Modelare cartografic

(fig.1.1), n care sunt redate

S-ar putea să vă placă și