MJ-~~'RQM C.P.

16 - 162

77500 BUCURESTI teL 01.4113617, fax 01.4114280 e-mail: matrix@fk.ro www.matrixrom.ro

i :

Editura lWATFX RQMeste acreditatii de CONBRIUL NATIONAL AL CERCETARII QTllNTlFlCE DIN SNVATAM~TULSUPERIOR

1
'

CAPITOLUL I - SUPRAFEE' DE REFERINTA SI LINII DE COORDONATE . . 1. Elipsoidul de rota$e. Parametri, coordonate gwgrafice . . (gwdezice), . r&e, arce, reteaua de rneridiane $ paralele
......
.

9.'

12
-..

2 . Sfera terestrg. Coordonate geografice si coordonate sferice poiare. Verticaluri ~i almucantarate

3.- Planul de proiecGe. Caroiajul kilometric

14

Descrlerea CIP a Bibliotecii Nationale a Rcsmlniel

. -

MUNT.4NU, CONSTANTIN Cartognifle matematlca 1 Constantin Munteanu - Bucureqi: Matrix Rom, 2003
4. Ecuatiile h e i i

CAPITOLUL I I - TEORIE GENERALA PRNIND PROIECTIILE CARTOGRAFICE .... . . . . ... ....

Bibliogr. ISBN 973-685-599-6

15

5. Distante elemeniare pe elipsoid ~i 'in planul de proiecfie. Arce de meridian ~i de paralel

16 19

6. Deformatiile distantelor. Elipsa defomatiilor. S c S

7. Deforma$ile ariilor

23
8. Deformatiile unghiurilor
9; Rela* diferengale specifice unor,clase de p r o i e i .

24

25 Latitudinea izometrid
10.' ~lasifikarea p r o i ~ i l o r~eneraliki$i .
. . ,. .

7-9
11. ~lasificar& proie&ilor cartogrsifice'dupg i a t k demeintelor . . ..

30 care nu 52 deform=&
,

. .

I .

ISBN 973 685 599 6

.

12. Clasificarea proiealor

P

dup5 latitudgea . polului . . .

;:

. . . , . . . .

31

13. CIasXcarea proie+ilor dupg'aspecfulgkndra~'d raelei .&6Side . . . . . ".. ; . .......... . . . . . . . . . . . . . . . 3 -

. .

31 . .

14. Nomenclatura trapezelor de pe elipsoid, utilizate drept cadm pentru h* topografice

36 32. Cadrul ~i nomenclatura hwilor topo'grafice ?n proieqia stereogra6cZ 1970 33. Transformarea coordonatelor stereografice 1970 in coordonate plank Gauss sau invers 45 34. Proiectie stereografic3 pe un plan secant local, '" paralel cu planul general 1970
.%.

...
,

103 104 104

15. Principii de bazg pi formule generale ale proieqiilor azimutale

16. Proiectia azimutaE neperspectiv8 echidistant2 pe meridiane 50 CAPITOLUL IV 35. GeneralitZaii privind proiecfia Gauss

PROIECTIA GAUSS (GAUSS-KRUGER) 1UTM

. ... .

105 107 113 119

,

54

Proiecfii azimutale perspective

18. Principiul proi@ilor azirnutale perspective ~iclasificarea lor

36. Calculul coordonatelor plane Gauss, .hncfiede coordonatele geografice de pe elipsoid 37. Transformarea cdordonatelor plane Gauss in coordonate geograilice pe elipsoid
38. Unghiul de convergenp meridian5 in proiecfia Gauss

19. Foimule generale pentru calculul coordonatelor in proiectiile azimutale perspective

20. Proiec$i azimutale perspective ortografice

21. Proieai azimutale perspective centrale. Ortodroma

39. Calculul modulului de deformatie pi a1 deforma$iilor din proieqia Gauss, functie de coordonatele.geografic~. . 40. Calculul modulului de deformatie si al deforma+lor din p r o i e a Gauss, functie de coordonatele plane 4 1. Reducerea directiilor la planul de proieqie Gauss
., ..

123 127 130

22. Proieqii azimutale perspective stereografice

23. Proieqia stereogr&cg pe planul unic secant Brqov

25. Calculul coordonatelor stereografice 1970, fimqie de coordonatele geografice

88

42. Verificirea core+ilor de reducere a direcfiilor la planul proieqid Gauss, pe ixiunghiuri

43.. Reducerea distantelor de pe elipsoid la planul proiecfiei Gauss

140 141

26. Transformarea coordonatelor stereogratice 1970 in coordoaate geografice

n altul 44. Transcalcularea coordonatelor plane Gauss dintr-un fus l

45. Cadrul si nomenclatura foilor de hart5 topogra6cS Gauss 97 99 46. Proiecfia UTh4 (UniversaE Transversalg Mercator) pro24a
.

144 146

29. Verificarea corec@lor de reducere a direcfiilor la planul de proiectie 30. Unghiul de converge- meridian5 ?n proiecfia stereograficz 1970

CAPrrOLUL V

. 101

PROIECTII CILINDFSCE
J

..
47. Propriet@i+i formde generde ale proiecfiilor ciIindrice 149

3 1. Reducerea distantelor de pe elipsoid, la planul pmiecfiei stereografice 1970

48. Proieqii.ci%ndricedrepte echidistante 156 160

Dedic aceastz lucrare pk-hflor mei, Gheorghe N. Munteanu (1 896-1978) $i Elena Gh Munteanu (n.Vasiliu-Matiu, 1907-1996)

152

49. Proiecfii ciIindrice drepte echivalente

. .

50. Proiectia cilindricii dreapt5 Mercator. Loxodroina

CAPITOLUL V I
.

169 172

PROIECTlI CONICE, PSEUDOCONICE, POLICONICE

51. ProprietZti si h m u l e generale ale proiecfiilor conice

PREFATA

52. ~&ec!ii conice drepte echidistante, pe un con tangent la elipsoid

53 P r o i e i conice drepte echivaleme 177

174

54. Proiec$i conice conforme drepte (proieqii conice Lambert)

Acest5 lucrye se adreseaz& in pnmul find, studentilor de la Facultatea de geodezie din I n s & ea poale fi utilB $i dtor. p-=me, a cbor 1 activitate are tangen@ cu proiectiile cmo&ce, in cadrul unor l u c r z de geodezie, topografie, 1 fotogramctrie, cad* sax in lucr& de alt gen

1 . Universitatea Tehni~gd e Construe@ Bucuregti.

Prima....& tie a . acestui curs universitar a a p h t i n anul 1975, editat5 la Institutul de

j cons&&& Bucuregti, k folitografiat%, pe 316 p a g e sub titlul , , Cartogafie rnatematicE i intocmire editare", in care partea de i n t o w e $i editare a mar, precum gi primele 30 pagini
i ale lucr5ii.au fost redactate de regretatul coleg de cated.6, dr.ing.Vu~i1 Calistru.

56. Proieqia pseudoconic-5 echivalentg Bonne gi modul cum a fost aplicatg ^ h Rombia

i 1
r

ActuaIa editie a cursului se refer5 nurnai la cartogralia matematicit. In ansamblu, am pgstr2t structura p & $ de cartopfie matematic5 din prima edifie, dar am cZutat s5 ^mbunlit@e~c lucrarea , a& sub aspectul formei, clt $ a1 continutului.-

CMITOLUL VII - PROBLEME DE CARTOMEIRE 197

58. Trasarea refelei kilometrice pe b m 2

T i n d cont de fkptul c l predarea acestui curs Fncepe, T n general, i n anul LU de studii, ~i d in anii anteriori, sau concomitent cu acest curs, studen!% doblndesc unele cuno~tinte de geodezie, am condensat la maximum expunereq In pwrfile care au tangen* cu geodezia elipsoidalS pentru a reduce repetkile la un minim strict necesar urmkirii expunerii. De comun acord cu cadrele didactice de la cursurile cu profil geodezic, am tratat in cursul de cartografie $i problemele de reduceri la planul de proiec$e, at5t cele refentoare la mZLsurBtorile arimutale, cZt $ ccle referitoare la distanxele de pe elipsoid. Proiectiile Gauss-Kruger / UTM gi stereograficg 1970 au fost expuse foarte detaliat, astfel ?nci?t si ofer studentilor solufii complete ,yi precise, la problemele de b e care decwg din utilizarea in producfia geodezicz curenta a acestor proiectii cartogafice oficiale.

. . . 59.

Determinarea coordonatelor unui punct de pe hart5 sau raportarea unui punct dat prin coordonate 60. Determinaiea uilei distm$ cu ajutoiul unei h G i

63. Mhuarea pantelor, pe hk$ cu curbe de nivel

203

64. Veficarea vizibilit&@i dintre do115 puncte din teren,

Mulfumesc tuturor colegilor care, h faza de redactare final5 a l u c r s , m-au ajutat cu pkerile lor, in probleme de detaliu privind desenarea TII Autocad. Mul?smesc editurii, care a acceptat sii t i p h a s ~ g ~i s5 distribuie aceastg lucrare. ~udr, Constantin Gk Munteanu

folosind o har& cu curbe de nivel

, cotf fit an^ Gk. M U h T i E m

, , ,

m @TEMATfCA..

UTQ - F a & I ~ & . d e Geodaie:.Eucuresti

"

69bserva;tii privind p.roie&i neincluse in clasificaea dupa aspectul refelei normale:

Obr. lo--~hec+iile conventiomxle hu runt incluse 3 clasificarea dupi aspectul replei iomale; daarece, in aceste proieeii, repretentarea meridi~nclorgi padelelor (regelei nomale) e t e foarte diferiita, fichdu-se dupg reguli, 2n general, destul de complicate.
. .

<,.. .. ..

..

. . ..
.. .

.'

"

- .

Obs.2'- Pmieqiile poliednce "Tn eent5r nu' surit .noiU. .Ele preiau ueele elemente de b & de ~ la'celelalte proieqii rneqionate anterior. Caracteristic proiec*lor poliedrice ,este faptul cll suprafap terestrli se divtde in trapeze curbilinii, delimitate de arce de meridian gi de paralel, apoi fiecare trapez se reprezintg pe -c?ite o foaie de hart5 separat5, cu un sistem propriu de axe de coordonmte. Planele acestor foi de hart& asamblate, ar putea constitui ferele unui poliedru, pe care se reprezint5 suprafata terestrri. De aici gi denumirea de "prokctii poliedrice". Foile au o anumits nornenclatur3, ?n funqie de poziua geo@cli a trapezului 5i de scara h a i . Proiectia poliedricH pentru harta iaternationds la scam 1 : l 000 O W a fost adopt& in anul 1909, la un congres internatio1m.I Tinut la Londra. Ea aerivii dintr-o proiec$e policonicl. :

s e tncepe cu scara 1 : 1 . 0 0 0 . 0 0 0 . Pe.elipsoidu1 de,rota$e se duc meridiane dm 6' in 6" , a@ spre eS & ~i spre vca de.meridiaiu1 Greenw;&:Ele determinz , fise de @,.care . . " . se . . . ../ . . rnmeroteazl cu c 5 e arabe, de la 1 la 60 (fig. 14-1.a ). Weaga numerotare a fuselor se Face de la vest spre est, incephd de I k g l rner-dianul de- 180". Fusele 1,... 30 sunt situate ?nemisfera vestid, iar fusele 3 1,...60 sunt s i k e k &sfera esticI. Meridianul de 180" desparte fusuI 1, situat T n emisfera vestici, de fi~~ul 60, situat fn emisfera esrici iar meridianul Greenwich desparte fisul 30, situat la vest, de hsul 3 1, situat la est. Pornind de la ecuatcr, spre poli, se c ~ a s i d e paralele e duse la intervale de 4". P-cestea delimiteazg zone de do, care , in emisfera nordici unde este situat2 #i Romgnia, se noteaz5 de la ecuator spre Polul nord, (lntre latitudinile 0"-889, cu urmatoarele litere majuscule ale alfabetului latin: A., B, C, D,E,F, G, Y I, J, Y L, M, N, C,P, Q, R, S, T, U,V, a$a cum se aratE in fig. 14 -1b. Paralelele si meridianele, duse q a ccm am argtaf deterrninE, pe elipsoid, trapeze de $ 'x 6 ' , care u m e k a fi repr&entate 1$ scam 1: 1.000.003. Nomenclatura unui trapez de reprezentat 1: 1.000.000 se compune dintr-o liter5 majuscul5, care aratl zona de 4 ' in case se giise9te trapem4 -ti de n u m h l fusului de 6", in care este situat. De exemplu: L-34 (14 -1)

.
.<.

In anuI 1951, clnd Ro&a a adoptat proiec$a suss ca proiecfie oficiall pentru !.acrArile geoduicq ?opt-fitsgmetrice $i czrtogrdice, s-a hot&,%c i h W e topografice $i p i a n ~ l topogatice e de baz5 s l aibzi un cadru de tip geograiic, format din inaginile plane ale unor arce .de meridian $i de paralel, care, pe elipsoiduf de rotafie, deliiniteazli niste trapeze curbilinii, numite 7i1 mod curent "trapeze". Acest tip de cadru a fost mentinut ~i dupl adoptark proiectiei stereografice 1970. Fiecare trapez are o anurnit%nomenclatur5 gi se reprezintl p e o foaie de hart2 separat5.

Pentru a afla limitele geogr&ce ale acestui trap- se poate praceda astfel: folosind IiteraL, d i m nomenclatur5, fi fig.14 -Ib, se pot stabili latitudinile paralelelor care delimiteazg irapezul la sud (449 gi la nord (489, iar cu ajutorul numar~lui54 , tir; iizmenclatur~9 ai schemei din fig. 14-la, pot fi stabilite longitudinile meridianelor care delirniteazl trapezul la vest (18') $i la est (24'). Cunoschd coordonatele geografice ale w l w l o r trapezului, qtim exact podria trapezului L - 34 pe elipsoidul de referinta Cu ajutorul aceloragi scheme, pot E deduse, irnediat, ~i nomenclatwile trapezelor vecine.

Pentru trapezele de reprezentat la scara 1 : 5 0 0 . 0 0 0 , intinderea pe latitudiie ~i cea pe longitudine se reduc la jumltate f+ de cazul precedent, astfel inciit, teritoriul din limitele s e va reprezenta pe 4 trapeze de 2' x 3", *lascam 1:500.000, notate, unui trapez 1:1.000.000 . in interiorul trapezului 1:I .000.000, prin literele 4 B, C, D '(fig:14-2). Nomenclaiurc unui trapez de reprezentat la scara 1:500.000, se formeazl din nomenclatura trapezului 1:1.000.000, in care este situat, urmat5 de una din literele majuscule A B, @, sau D (fig. 14-2). De exempiu:

Nomenclatura unui trapez este corelaa cu scara hi%$ la dare urmeazH a fi reprezentat, cu podia sa geografic& cu coordonatele geografice ale, colwlor gi cu nomenclaturiIe trapezelor vecine. In fara noastrg $ io alte m i , sunt folosite um&oarele s d r i standard, legate & nomenclatura trapezelor: 1:1.000.000, 1:500.000, 1:200.000, 1:100.000, 1:50.000, 1:25.000, 1:10.000, 1:5.000, $ 1:2.000. In l e g h g cu intinderea trapezelor pe latitudine gi pe longitudine, vom folosi notatiile: AB = diferenp de latitudine dintre Gcele de paralel, care delimiteazg un trapez, la sud $i Ia nord; OL = dierenp de longitudine dintre arcele dz meridiq c u e d e l i ~ i t e a dun trap&, Ia *st ~i la !st, ' Pentru fiecar$ din 's&iIe nienfionate mai ^minte, intinderea trapezului pe latitudine ~i . . 'c& pe longitudine sunt corelate cu scara h&$i.

.
...
% .

pen& un &apez.de reprezentat l i scara 1 : 2 0 0 . 0 0 0 , s e &&rerZ..de 6 oriin%d%ea unui trapez 1:1.000.000, a & pe latitudirie d t $ pe longitudine, ajungibdu-se 'la 40' pe l a ~ d i i ei e 1 ' pe longitdie, de unde rezult5 c& ?nfiecare trapez 1:1.000.000, trapezeIe de repretentat 1:200.000 .. . sunt . .. . qezate pe 6 coloane gi 6 linii. ,.. . . . . . ,. . .

.. . .. Cele 36 trapeze 1:200.000 se numeroteaG cu'cifie romane de la I la iocepgnd cu rlodul dc sus $i a s * infit, pe fiecare r h d ,numerele si crease5 de la stanga Ia dreapta (fig. 14 -2).
,

a d i e in nomenclatura (14 -3) nu ,se precizepg pozitia o ~ p a t 5de . trapezul XXXv'I in trapenrl s W imediat mai mici, 1:500.000, ci se.precizeaz5 direct po&a ocupatg fn c a h l trapezului L 34 a1 scikii 1:1.000.000. : : *.. ..,. ,:. .. . , : . .. .

'

ECUATORUL

f
Fig. 14-2. Notaretrapezelor s m o r 1:500.000, 1:200.000, @ l:I00.000, in cadrul unui trapez a1 s c c i 1:1.000.000
Trapeze1e scZirii 1:100.000 au

, .

.. .

. .

Fig. 1'4- l a Numerotarea fuselor de 6 grade Fig. 14; I b Notarea zonelor de 4 grade latitudine

,,,

L'

Nomenclatura trapezelor 1:200.000 are la bazi nomenclahn trapezelor I :I .000.000, .deexemplu : .

.,., ,

.:

_.

AB = 20' AX. = 30' In fiecare trapez 1:200.000 sunt situate 4 trapeze de reprezentat 1:100.000. Fiecare trapez 1:1.000.000 con@e 144 trapeze de reprezentat 1:100.000 (12 linii x 12 coloane), numerotate cu cifre arabe, de la 1 la 144 (fig.14 -2). Nomenclatura m i trapez 1:100.000 se formema d i r m din nomenclamra trapezului 1:1.000.000 GI care este situat, urmatg de un numar care-i p r e c i z e d pozitia ?n c a M acestuia. De exemplu, trapezul sck-ii 1:100.000 , situat h colp.1de s . E . ' trapezului ~ L-34, me nomenclatura L-34-144 (14 -4) 39

'

De retinut cS pe orice r b d (linie), numerele trapezelor 1:lOO.OC)O aesc de la sthga Pentru scar5 1 :25.000 se ia:
he= 5'
h ~ , = ~ j d l, l

B dreapta; iarnumerotareakcepe din colpl de N,Y.

not&

Cele 4 trapeze ale schii 1:25.000, din cadrql f i e c h i trapez, a1 sc2ii 1:50.00@,se pe linii, bcepind de sus ~i de la sthga la dreapta, cu literele minuscule .. a, b, c,'d De exernp!~,trapezul 1:25.000 situat .in colpd de S.E. a! trapc-dui Li34144-A are : L-34-144-A-d ,
:

N o m e n c l d a tr8,pezelor sc&i 1:100.000 se . ia ca bazg pentru nomenclatura cebrtafte sr3jii, mai mari, care u n n e h . Pentru un trapez de reprezentat 1:50.000, se ia : d B = 10' AI,= 15' ,. a d e l c& fiecare trapez a1 sckii 1:100.000'confine 4 trapeze de reprezentat 1:50.000, notate cu literele majuscule A, B. C, sac D (fig.-14-3). De exemplu, cele 4 trapeze 1:50.000, situate 21 .trapezul. L-34-144 jal sc&i 1:100.000), au nomenclaturile L-34-144-4 L-34-144-B, L-34-144-C, L-34-144-D 04-51 L-34-144-D-d , &pH cum se poate vedea in fig. 14-3. Trapezele de reprezentat la scara 1 : 10.000 a . : -- O B = 2'30" fi= 3'45"
'

iar trapezul 1:25.000 situat tot b coltul de S.E. , dar a1 trapezului L-34-144D , are
(14-6)

astfel c5, in fiecare trapez a1 s 6 i i :25.@00 sunt cuprinse 4 trapeze de reprezentat 1:10.000, numerotate cu cifrele arabe 1,2, 3 , 4 (fig. 14-3). Noruenciatura unui trapex la scara 1.!0.000 se compune din nomenclatura trapezului la scara 1.25-000 , ?n care este situat, la care se adaugS UPC! d k numerele 1. 2, 3, sau 4, de exemplu: (14-7) L-34- 144-D-d-4 Pentru trapezele de reprezentat la scara B : 5.000, au fost adoptate valorile :

astfel Tnc5 fiecare trapez & schii 1: 10.000 contine 4 trapeze ale scgrii 15.000 (fig. 14-5), iai
? nfiecare t q e z 1:100.000 sunt 256 trapeze de reprezentat la scara 1:5.000, ordonate pe 16

linii $i 16 coloane, c af n fig. 14 -4. Nomenclatura trapezelor 1:5 000 are dou2 variante ~iamme:

Fig. 14-3. ~itareatrapezebr s W o r 1:50.000, 1.25 000, $ 1:10.000, i n cadrul unui trapez a1 sckii 1:lOO.OOO

Prima varianti & nomenclaruri5 pentru trapezele 1 : 5.000 (veche gi foarte pu$n folositH 31 sectorul civil din RomGa) : cu ajutorul unuia din cele 256 numere (de la 1 la 256), se arat.5 pozi$a v e z u l u i '1:5.000 ,direct.in interiorul trapemlui W i 1:100.0063. De exemplk u t i k h d acest siitem, trapezele de reprezentat 1:5.000, cuprinse in trapezul G34-144 (scara 1:100.000) au nomenclaturile (fig. 14-4): L-34-144-(1) L34-144-(2) (14-8)

De exernplu, acelea$ trapeze 1:5.000, care ?n prima variant& de notare au nomenclaturile (14-8), in a doua varht'i au nomenclaturile (vezi fig.143 ~i fig.14-5) :

.' .
.::i:r

.
.
.

.
.

............................., ........................ . L34-144-A-a4N ... ...

Aceasta este iarianta cea mai folositZ Tn uitatile civile de productie cartogrdca din Romania.

~omencl&ra trapezelor dd reprezentat la scara 1:2.000 cunoa$te, in RonGnia, tot douH variante, care difer1 at& prin prin modul de notare a trapezelor, & $i prin htinderea lor ... geogdicli: ; ... . . prima variant5 (veche): fiecare trapez de reprezentat 1:5.000, wn@e 9 trapeze de ceprezentat 11:2.000, notate cu primele 9 litere minuscule ale alfabetului, inceplnd cu h i a de sus ji mergirnd totdeauna de la m g a la dreapta, ca . in - . fig. 14-6 a In aceastii variantfi, fiecare trapez 1:2.000 are: AE = 25",0 &= 37",5 ,

Fig. 144. Wumerohrea celor256 trapeze 1:5.000 irr cadrui unui trapez 1:100.000

iar nomenclatura unui trapez a1 scHrii 1.2.000 (varianta veche) se f o r m e d din nomenclatura t r a p d u i 1:5.000 (varianta veche), urmat5 de una din litereie minuscule a, b. C, d, e, g , h, i scrisg in interiorul parantaei, de exempiu:

A dona varimti de sotare a trapemEor 1:5.OW (folositi curent in s e c ~ o d civil) utilueaz5 cifkele rornane I, IJ, E l ,i Iv , pentru a arita pozi$a anui trapez 1.5000, in interioml trapezului sckii 1:10.000 (fig.14-5).

Fig. 14 5

Notarea c e l o r paLatrapeze 1 :5 000 , dintr-un trapez 1 :1 0 000 .

a) sist,e@pl vechl
. .

b) sisternut nqu

.....

Fig. 14 - 6

~ f a ~ i z escarf1 l e 1:2 000. in cadrul unui trapez 1:5 O W

.. ...

. .

..., .. .
,.

J
.

.ConstantanGh LWMZ?JW

CARTOGRAFIE MATEMATICA
de Geodme, Bucwestl

UTCB -Facultattea

- a doua variant5 (aplicatii din mu1 1973 ~i ^ur prezent) folosegte trapeze care au formatul mai mde. AB = 37",50 ( i n loc de 25 ",00) AL = 56",25 (?nloc de 37",50) ,
CAPITOLUL III
8 . .

adicZ, (Eg. 14-6 b), 51fiecare trapez al s&ii 1:5.000 exist5 4 trapeze ( i n loc de 9 trapeze) de reprezentat la scasa 1:2.000. Nomenclatura unui astfel de trapez se form& din nomenclatura trapezului 1.5.000, ?ncare este situat, urmat.5 de una din cifiele arabe 1, 2 ,3 sau 4 , de exemplu:

PROIECTPX MIMUTALE

- ..

15.

PRTMCIPHI SI FORMULE GENEWLE ALE PROlECT1[~0R AZKMUTALIE

.. : .,.Nomenclatura uinei

Gasa proiectiiior azimutale, numite uneori " x ~ t a l e "o , asociern cu o relea n ~ m d 5 reprezentatg prin cercuri concentrice, a v h d ca centru imaginea polului Qo , gi raze care ies din acest pol (fig. 15-2).

-__

foi de harts (&e are LID cadru geografic de tipul celui expus rnai sus) se compune din nomenclatura trapezdui de pe elipsoid, urmati de denumirea calei m~.importmte localita6 reprezentatg pe harta respectiv5, de exemplu: .

..

..

L-34-144 (CRAIOVA)
Fig. 15 -1

Deterrninareapozitiei pianului de proiectie, fata de suprafats sferei

In cazul in care pe foaia de hai-6 nu apare nici o localitate, atunci se scrie denumirea celui mai important detaliu topografic, astfel ales inc&. s2 nu aparZ pe rnai multe foi de hart&. Dac5 detaliul topografic mentionat G-I nomenclatura h w i este s q i o m t de cadrd, atunci, cu ajutorul punctelor wdinale, est, vest, sud, nord, se fac preciz&iIe respective. Ds exemplu:

L-35-112-B-b (PLOIESTI vest)

In eonclozie, trebuie re*ut c?i, atunci c h d hktile au drept cadru imaginea unui trapez de pe ellpsoid, (cadru de tip geografic), dimensiunile acestuia sunt variabile de la o foaie de harCi la aka, chiar dacg eln au aceea~iWindere pe latitudine gi respectiv pe longitudine, aceeqi scar5 generala $i acela$ sistem de proieqie. Cadrrrl de acest tip nu este nici trapez, nici patrat, nici dreptunghi. El este un un patrulater oarecare, care se construieQe raporthd prin coordonate rectangulare colprile trapezului qi (eventual) puncte intermediare. Aceste coordonate se o w n prin transformarea coordonatelor gwgrdce i~ wordonate plane, E n proiecfia 3 care se intocmegte harta (de exemplu in proiecfia Gauss sau In proieqia stereografid 1970).

Degi un cadru de tip geogdic se repraintz mai greu decfit it ccadru de tip geometric (care este un pgtrat sau un dreptunghi cu lanuile paralele, r e s p d v perpendiculare, pe liniile caroiajului kilometric), el ofer?i unele avantaje legate de: comoda poz$onare g m @ d a teritoriului reprezentat pe foaia de hartil, IegBtura cu h&$ la alte sciri sau in alte sisteme de proiecfie, m5sura.re.a ariilor necesare cadastruiui h c i a r *.a

De regul5, polul se alege in zona central5 a teritoriului de reprezentat, se define~te prin coordonatele sale geografice, iar imaginea sa in plaanl de proie&e se va lua drept origine a sistemelor de coordonate plane, atit polare cit .ti rectangilare. Dac5 planul este tangent la sfer5, atunci punctd de tangen@ este chiar polul proie4ei. DacH se adopt3un plan secant, acesta este parale1 cu planul tangent, iar pozitia s a fa@ de polul proieqiei, se precizead prin intermedid distanfei zenitale a cercului de sec$ionare (fig. 15-I), sau a latitudiniii dacH polul proiecJiei coincide cu ce1 geografic. Func$ie de latitudinea cp, a polului Qo ,proiectiile b u t a l e pot fi: cpo = 90 - drepte (normale, s m polare) 0 < Q, < 90' - oblice q,,=o0 - transversale (ecuatoriale) Fun+e de elementele geornetrice care nu se deformwZ, roiecfiile azimutale pot f i : - conforme; - echivalente; . - echidistante pe aaumite d i r m i (& exemplq pe meridiaoe); - &&rare (nu sunt nici conforme, nici echivdente, nici echidistante).

.,

A d n u n t e privind construcfia gi veriicare cadrului de tip geografic se &esc in capitolele refentoare la proiecfiile Gauss $i respectiv stereograiid 1970.

U n alt criteriu de clasificare a proiec?iilor mimutale este utilizarea legilor perspectivei liniaie. Din acest pund de vedere, ele pot fi: - neperspeetive, &d nu utilizeazg Iegile perspectivei liniare; - perspective, c h d imaginea p l se obtine ~ prin utilizarea perspectivei liniare. In proiecfiile azimutale drepte, reteaua normal5 coincide cu refeaua de meridiane ~i paralele, care se reprezinti5 aseeI: - meridianele, ca drepte concwente ink-un punct, care este imaginea p l h a polului geograiic qi a poIuIui Q. (fig. 1 5 2 ) ; unghiurile dintre aceste drepte sunt egale cu diierenSele de longitudine dintre meridianel6 ieepective; - paralelele, ca cercuri concentrice, cu centrul in pol; razele p ale acestor cercuri v a r i d de la b proiecfie azimutalEi la alta, fimc$ie de caracteristicile proiecfiei azimutale resuectix?e. In cazul proiecfilw azimutale oblice vi a1 celor tyansversale, refeaua normalii coincide cu imaginile plane ale verticalurilor (A = const) $i ale elmucantaratelor (z = const) . Aspectul general a1 refelei este acelqi, nnumai cl: - verticalurile se reprezintl prin drepte concurente in polul Q, sub unghiuri egale cu diferentele dintre azimutele respective de pe sferR - dmucamtaratele se reprezint5 prin cercuri concentrice, cu in polul Q gi raze p.

Ca ax& polar& in cazul proiectiilor azimutale drepte se poate considera imaginea oricSirui meridian (de exemplu, a meridiariulg de origine sau a celui opus Iui). In cazul Droiefliilor azimutale oblice ~i al celor transversale, ca ax&p o l a l se .ia dreapta prin care se reprezintii meridianul h, a1 polului Qn . Sistemul & axe de coordonate rectanguhe plane, xOy, se alsgc astfel incgt onginea 5 coincia cu imaginea polului proiec#ei, iar axa x x' I coincidB cu axa polarg. Tinhd cant de aspectul general @ replei n o d e ~i de modul de definire a sistemelor de referin@ pentru coordonatele plane, pot fi deduse fa-mule geaerde, valabile pentru diferite grupe de proieMi azimutale. In cazlil prcie+lor azimuth drepte, formlele general$ ale coordonatelor phne polare sunt: (15 - 1) 6=h p=f(p) .in care h tre5uie:considerat ca o difereng de longitudine, m5surat5 de la m e r i d i d luat ca' ax5 polar&. . ~oordon&eleplane rectanplare pot fi calculate fuacfie de cele plane polare, cu foqu!ele generale:

x = p cos.6
Fig. -35.- 2 Aspectul general a1 retelei normale

y = p sin 6

(15 - 2)

in proiectiile azimutale

Fig. 15 - 3 . Sistemul de axe pentm coordonEttele plane, in proigcfiile azimutale

Pentru deducerea unor formule generale ale modulilor de deformarie, folosim fig. 15-4,
LU care.
;

.., .

B (cp,h)

BB r B&

: J.n proie&ile azimutale oblice (i in cele t r w v e r d e , reteaua de rneridiane g i paralele repr,dp r i n curbe, care se construiesc prin puncte. Meridianui mediu (Lo) se reprezinffi prink-un segment de dreapt& care eae ar8 de simetrie )i axiX x x ' pentru coordonatele plane rect:mgulare. Direcfiile principde, pe care modulii de defonnatie liniarl corespund dire+ilor rqelei nonnaie si vor fi no&#: m ( pe meridian au 1, respwtiv pe vertical ) , CLZ ( pe almucantarat ). In proiecfiile azirrmtale, punctele din plan @artZ) se detenning fie plane polare, fieprin ?ordonate plane rechugdare. Coordonatele plane polare se n o t e d (fig. 15-3):

este un punct oarecare de pe sfera de raza R; eae un arc elementar de meridian, pe der& este un arc elementar de pardel, pe sferg; B', B1', BZ' sunt irnaginile plane ale punctelor B, B 1 ,Elz de pe sferg. Pentru modulul de deformatie liniarl pe rneridiane, rezult5: dp d$,-B'B' 2 -dp = RdW ds BB. Rdp -- rn care semnul minus din prima formulH se datoreazg faptului c.5 atunci cind Q c r w e P descregte. Pentru mo&lul de deformafie liniara pe padele reddtH: ds' BIB', - p d 6 = P - P n=s_=-ds, BB, rdh r Rcosq, '

, ,

, ,

cotwantin Gh M

U V W
CARTOGRAFIE MATEMLTICA

UTCB - Facul&te~ dc Gzodezie,Bwrestii

In cazul proie4ilor azirnutale oblice - cazul general a1 proie+ilor azimutz.le succesiunea calculelor este'urmgtoarea: .... 1 - suprafag elipsoidului de rotatieese.reprezintZ pe suprafa9 unei sfere;",... . .. . . . ' 2 - ccordonatele geogra.6ce de pe sferg se-transform& b coordonate sferice pilfare;: \ 3 - calculul coordonatelor plane polare; ' . . . ,... . : _... ._ 4 calculul coordonatelor plane rectangulare' qy ; 5 - calculd defomtiilor.

,,

..

b) pe plan

In cazul proiectii!or azimutale perspective ale unei sfere, ~calculele de la punctele 2 $i 3 m sunt absolut necesare, dup3 cum se vo arzta ulterior. In cazul hktilor la s&i mici, nici calculele de la punctul 1 nu ~ n necesare t totdeauna.

Fig. 15 - 4 Arce de meridian si de pardel, pe sfera (a)$ pe planul.depmiectie @)

,
in proieqiile
drepte -

Fomulele generale ale proiectiilor azimutale oblice gi ale celor azirnutale transversale sunt analoage cu cele deduse pentru proiectiile azimutale drepte gi se obtin direct dm acestea, fachd in (15-6) urm2toarele schimbiri de notafii:

in proiectiile oblice

- -? L

sau transversale A (90- Z)

.

cP 4 ''

:. .. Formula general5 a modulului de deforrnase areolarg in proiecfiile azimutale drebte se deduce din formula general&: p = m n sini , iil care se ia sin i = 1 , pentnl cB irnaginile plane ale meridianelor sunt perpeudiculare.pe imaginile paralelelor, ~irezultB : . p= m n (15 - 5) Pentru calculul defomqiilor unghiulare maxime se utilizeazti formulele generale cunoscute, valabile pentru toate proieqiile. Fo~ulele generale ale proiecliilor azitilutale drepte, pentru reprezentarea sferei de razz R, sunt: 6=h P = f (9) x = pcoss

m n

z PI

P z

Se obtin astfel urm2toarele formule generale pentru reprezentarea sferei i n proiectii azimutale oblice sau in proiec!ii azimutale transversale:

6=A p = f (90"-z) x=pcoss y = p sin 6

sau

p = F (2)

sin

0 a-b =-

a+b

pau

tg (45" + 2) ,4

it
S1I1-C-

Pentru reprezentarea eIipsoidului de rota$ie In proieq5ile azimutale drepte, form)llele generale diferH de cele ale sfere< prin expresiile modulilor de deformatie LiniarZ, adicg:

.
(15-6')

co

a-b a+b sau

7 .

r NcoS in care B este latitudinea pe elipsoid, iar \y este colatitud'iea.

Observb cZ, &torit2 echidistantei de pe meridiane, razele vectoare din proiecfie sunt egale cu lungimile arcelor de meridian (Rw), d s u r a t e de la polul geografiospre ecuator. In lungul paralelelor gi pe orice direcfie cars nu se confun& cu un meridian, lungmile se reprezina cu deformasii pozitive.
-

. Concluxii: din Eormulele (15 - 6) gi (15 - 8) rezulg cZ in proiectiile azimutale, d e f m a N l e depind numai de depaarea punctuiui considmat, fie de polul Qo a1 proiecfiei De aceea, izoiiniile deformagilor (izocolele) se repraint2 ca cercuri concentrice, care coincid fie cu lmaginile paralelelor, fie cu imagj.de aImucantaratelor de pe sferg. Aceasta justifica alegerea polului proieqiei in zona centrall a teritoriului de reprezentat qi recornan& proiecfiile azimutde pentru teritoriile care se insuiu aproximativ htr-un cerc.
Ariile din plan ay de asemenea, defonna~i pozitive. Unghiude care auvfidul in polul proiecGei nu se deformeaz&, ^ m H cela care au vfihl ?natte pun&e se deformeaz5. Deformagile liniare de pe paralele, deformaFe areolare si cele unghiulare maxime depind numai de colatitudine (respectiv de latitudine), astfcl d.izowlele"corespu~~toare Se re~rezintH ca cercuri concentrice, care se confund&cu imaginile plane ale padelelor. Elipsele de deformqie sunt orientate cu axa mare pe diiectia paralelelor. Deformatiile menflonate cresc pe masurH ce crepe dep-ea fa@ de pol. De aceea proie+a este mai avantajoas5 pentm zonele polare.

fn cele ce u r n & sunt prezentate exemple de proieqii azimutale, far5 a se mai repeta la fiecare proiec$e proprietZ$le generale comune, care au fost artdate in acest paragraf. , --

1 6 .

PRQIECTIA AZIMUTALB NEPERSPECTIVA EClTlDlSTANTA PE MERIQLANIE

Ln fig. 16-1 estk reprezentattl. o refea de de rneridiane gi paralele ?nproiecfia azimutal5 dreapt5 echidistant5 pe meridiane.

Consider3.m PiimWul de forma unei sfere de razir R Pentru deducerea formulelor de calcul specifice acestei proiecfii, avem in vedere c Z reprezentarea kebuie si3 fie echidistant5 pe meridiane, adicl, in orice punct a1 ei, pe ling5 conditiiie generale puse proiecfiilor azimutale, trebuie s2 satisfaci? B i condilia . m=l , care, tjnhd mnt de (15-3). se poate scrie : (16-1)

Fig. 16 - 1
Retea de meridiane si paralele i n t r o proiectle azlmutala dreapta echidistanta pe rneridiane

deeunde remit&
(1 6-2)

m = -dp - 1 Rdv

d p =Rdy P=RV + C

w = 0 ,trehuie SZ avem si

Pentru canuile ? X I care polul proiecfiei nu coincide cu polul geogafic, se obtin reprezentiri admutale oblice sau transversale, cu proprietatea de echidistang pe verticduri. Fomulele de calcul pentru aceste cazuri se ob* din (16-4), f k k d schimbhile de notafii
(1 5-7).

Pentnr determinarea constantei de integrare C, avem 7 n vedere cL pentru p = 0 ,de unde reiese cfi . C=O (16-3) T * d coot de (16-I), (16-2) gi (16-3), din (15-6) ob$nem formulele c5utate: 6=h P'RW x=pcos6 y=psin6 m=l (164)
17.

n = P , R W = ~
PROIECT9A AZKMIJTAJA OBLICA IYEPERSPECTWA E C W A L E A
Proiec$a fiind oblic& polul Q, este situat &re ecuator ~ipolul geogiafic. Remua normal& format5 din verticalmi gi almucantarate, are aspectul descris in PaW-aikl 15, In care se araG gi alte proprietZL& valabile pentru toate p r o i 4 i l e azimutale. * .51

r Rsiny siny semiaxele elipsei de deformafie: a = n ; b=l ; -

g
~RCO -Szdz

Condifia de bazi pe care aceast3 reprezentare trebuie sB o satisfack, este ca toate ariile din plan s5 fie nedeformate, adicc i h orice prjnci a ! planului sH avem : 1 ... p = p1 Fz = 1

Pentru modulul de deformape liniarg pe verticaluri se obpne:

LP p l = -= Rdz Rdz
=..s~<l 2

.
,

PI p 2 = 1 se
(1 7-7)

de unde rezultH CZ verticalurile se reprezine cu defonnafii liniare negative. Pentm nodulul de deformatie liniaiI pe dmucantarate, din condiTia obfine' 1 1 pz=-=7,1 ,
1

COS-

' :

. .

L
J

a) pe sfera
b) In plan

Fig. 17-1. Sernnificaiia 1ui p inti-o proiecfie azimutalH echivalents a sferei

Pentru a stabili o formu15 de calcui a razei vectoare p , din plan, avem k vedere & suprafefei calotdi BQ& (fig. 17-11, care are ca bazg un almucanmat definit prin distanla --ze+d5 z, ?i ~crespunde in plan un cerc, a c h i arie-trebuiesg fie egalH cu,aiia calotei. Prin urmare, trebuie satisfiat8 relatia : np2=2n~1 , (17-1) in care I este ?n&lfirnea calotei. Rezulta: p2= 2 2 ' 1 (17-2) Pentru a-1 exprima pe p ca funcfie de distanp zenitdZ 2, se foiosqte o teoremli din geometric, conform cZreia, htr-un tiunghi dreptungbic, p & & ~unei etete este egal-cu produd dintre i p o t e n d vi proie*a catetei respective pe ipotenuz5. Astfeg din tiunghiul B Q, Q rezultEL. QoB2=2~l ' (17-3) Egalhd (17-2) cu (17-3) obtinem:.

adici, pe almucantarate se produc deformatii liniare pozitive. Compardnd (17-6) cu (17-7), rezulta cB elipsele de deformatie au axa mare pe direcfia almucantaratului care trece prin punctul considerat, deci : a = p: b=F1 (17-8) Pentru calculul deformatiilor unghiu!are mnaxime. se particularizeazz formula geneidl : u , a-b tg-=2 2 '\ ' 2 = 1 $i SB obfine: adnd in vedere c i a b = p1 p

~i exprimhd segmentul Q, B , din triunghiul QBQ, , h c $ e de faza R a sferei terestre e d e di-a zenitall z, deduoem:
Z

din care retult2 cB unghiurile 9v f i l In polul proie&iei nu se deformk s 2 i h restul planului de proiecfie, deforma$ile unghiulare maxime cresc odatZ cu d e p b e a fie de acest pol Pentru toate deformafiile, care depind numai de coordonata sferic.5 z ( d i s t a . zenitalq, izocolele se reprezint5 prin cercuri concentrice, care coincid cu imaginile plane ale almucantaratdor In concluzie, pentru reprezentare sferei terestre de razi R intr-o proiecfie azimutal'r oblicSi -,(sau transversal5) eohivalent& neperspectiv&se utilizead formulele:

p = Q,B -2Rsin.: ., (17-5) 2 Pentru stabilii& celorlalte formule de calcul, specifice acestei proie+j se pMcularizeaz&forpulele generde (15-S), * d , cont de c6rlditia p = 1 Si' de expi-esia lui , . .:. . , ...>.-. ,.. . . p'dh(l7-5). .,_ :.., . . .. : .. . . .. ,. .:. :
.
..

. .

"'I

Caracteristic proiec$lor azirnutale perspective este faptul c l utilizeazz legile perspectivei liniare. In legHtur5 cu aceasta se fkc mmZtoarele precizki:

- PknZntul se considers ,in general, sferg de razg R; - planul de proiec$e se mai nurneste $i plan tabloa; - diametrul care trece prin polul Q,(qo, Ic,) ,ales aproximativ in centrul teritoriului de reprezentat, se numese diametru principal; - pe diametrul principal sau pe prelungi'ea acestuia se alege un punct de vedere 0,
a Grui dist* f k $ de centrul sferei se n o t d cu D; - planul de proiede (planui tablou) este perpendicular pe diametrul principal, iar distanta dintre punctul de vedere ~iplan se noteaz5 cu K, - dreptele care pornesc din punctul de vedere $i trec prin puncte de pe sfer5, w e urmeazl a fi reprentate pe plan, se numesc drepte proiectante; - imaginea plan&a unui punct B de pe suprefk* terestrf! este un punct B', in care dieapta proiectanta a lui B inleapH planul (fig. 18-1).

Fig. 17 2

Retea normala in64 proiedie azimutala echivalenta

(wnstruch grafica)

Clasjficarile mute anterior, dupl pozitia polului Q, gi dupS caracterul deforma$ilor, sunt ~ a l d i l egi pentru aceste proie*. Se adaugf! ciasificarea proiectiilor azimutab perspective functie de distan* D , dintre punctul de vedere V gi centrul sferei terestre, astfel:

- centrale
- interioare

(V1), c h d D =G ; ( = proiedi ortodromice); (V2), c k d 0 < D < R ; - stere~gr~c (V3), e c$nd D =R ; - exterioare (Vs), c b d X< D < infinit; - ortografice (V5), c h d D = infinit.

In fig.18-2 sunt =&ate podfiile punctului de vedere V in ayste cinci subclase ae proie&i azimutale perspective pi imaginile B1' , Bz' , ... , Bs'ale aceluiavi gunct B de pe suprafafa terestrZ, utilizikd legile perspectivei liniare ~i considerhd planul de proiectie tangent.

a 1 z . z tg- = -tg-sm 2 2 2 2

Aceas* proiecfie se aplicii in general, pentru reprezentarea la sr5h-i mici a unor teritorii aprbximativ circulare, alegkd polul proiedei in mijlocul teritoriului de reprezentat.

De re$nut c5, In proieciiile azimutale perspective, podfia reciprocH dintre punctul de vedere V, sfera terestrH gi planul de proiec$ie se definqte prin - coordonatele geografice cp', ,Ic, ale polului Qo ,prin care trece diametrul principal, - dista@a D dintre punctul de vedere 9 centrul sferei; - distanp K dintre punctul de vedere .ji planul de proieclie. Aceste elemente constituie nigte parametri w e deosebesc btre ele proiecfiile azimutale perspective Ei intervin in formulele de calcul ale fiecfrrei proiecfii influentfind calitZ$le imaginii plane
In cele ce unneazZ, vor f i stabilite formule generale ale proiectiilor azimutale perspective, k care se reglisssc gi ace$ parametri.

ti.

P ~ C I IP P R ~O ~ G ~ A O~ RX M ~ A L PERSPECTIVE E SI CLsbSrnCWEA LOR

- - - -

P~oprietXlfile generale ale proiec$ilor_~mutale expuse 7 n pqagraful-15 sunt yalabile gi pentru proieqiile azimutale perspective.

54

P'
a ,:

Pentru coordonatele plane rectangulare firncpe de cele polare, obfinem: x=pcosS= DsRcosz

MR
sinkcos~

(19-3)

y =psin 6 =
1

ICR sin z sin A DsRwsz

Fig. 18-1. Semnificafia pvametrilor D $i K

Fig. 18-2. Imaginile plane B l ' , ... ,El5' ale . aceluiagi punct de pe sferZi, k diverse proiectii aziinutale perspective

Fig.19-1 .

~ig.19-2. Coordonatele plane polare gi cele plane rectanpulare.

In scopul exprimbii coordonatele rectangulare q y hn*e de coordonatele geografice,. vom inlocui convenabil expresiile (sin z cosA), (sin z sinA), ei cos z. Pentru produsul (sin z cosA), a p l i c h formula g e n e d (fig.19-3 a) d i n bigonometria sfericg: sin a cos B = cos b sin c - sin b cos c cos A

. Sectio~ind sfera (R) cu planul verticalu~ unuLpunct oarecare 8, rezult5 situafia din fig.19-1, i ' n ' c e ,V este o p 0 z . e oarecare pe care o are .punch1 de vedere, pe prelungirea diarnetrului prihcipal, 0 este imaginea planH a polului proiecliei, iar B' este,imagineaplan5 a , lui B. S,mentltl OB' reprezintZ raza vectoare p a lui B ' ; z este tiistar@ zenitalH a lui B, iar M este piciorul perpendicularei cobo&G din B, pe diametrul principal. :. Dintriunghiurile dreptunghice asemenea OB'V ~i MBV rezultk
i:

we, in cazul de fig (fig. 19-3 b) ia forma:

OB' =

ov
K

MB

MY

adicg

-= P

Rsinz

DiRcosz
SBU

sinzcosA=cosYsinYo-sinYcasYo ms1 (19-4)

sin z cosA = sin cp coscp,

- coscp sin cpo cosl

in care s-a notat:
l=X-X, (19-43

Tinbd cont 9i de (15-S), se obfin urmiitoarele formule generale, pentru calculul coordonatelor plane polare ? nproiecfiile azimutde perspective, finGie de coordonateie . sferice polare A gi z : 6=A

C o m ~ ' 1Gh. 1 @UMTAhrU . z

.U T m-Facultmen de G e m h i e , Bmrecti

CARTOGWIE MAm.MATICA. .. . .

r
P

7.

fn care sistemul de axe de coordonate xOy se alege ca

fig.19-4

3 . =1 8 0 '
-

a) trlunghl sferic oarecare

b) bunghi sfenc format din polul geografic. polul Qo SI pundul B de reprezentat

Fig. 19-3

Fig. 19-4. Si~tem de axe, pentru proieei azimutale drepte

sinz -sinyr --

sin1

sinA '

7
-h

+h

sin z sin A =.sin Y ! sin 1

h = 0'

sau

~hzsinA=coscpsinI

Penhu termend cos z apliciim formula cosinusului unel laturi, in triringhiul sferic PQB (fig. 19-3 b) qi obtinem:

,cosz = cosYwsYo c sinYisinT cosl

sau

cosz = sin cpsin cp, +coscpcoscp, cos 1

.. . . . Tinhd'coilt

de expresiile (19-4); (19-5) $i (19-6), fomulele (19-3) se pot pune sub (19-7)

forma :

'

x=

KR(sin cp coscp,

- coscp sin cp,

cosl)

D +R(sin cp sin cp, + coscp coscp, cosl)

Proiecfiile azimutale perspective oitografice pot fi drepte, oblice sau transversde. In oricare din aceste trei cazuri, pmctu1 de vedere se gaseste la infinit D = infinit (20-1) Polul Qo(cpo,k)este situat in zona centrdi a teritoriului. Deoarece dreptele proiectmte, care vin de la intinit, sunt paralele cu d:.ametrul principd, raza vectoare este egal5 cu raza almucantaratului care trece prin p u n d de reprezentat, astfei ~5 6=A (20-2) p = R sin z Peat% coordonatele rectang~lare plane, dm fig.20-1 r d t 2 x = p c o s f i = R ( s i n z cosA) y = p sin 6 = R (sin z sin A)

KR coscp sin 1 I3 + R(sin cp sin cp, + coscp wscp, cod)

Aceste formule generale au avantajul, fa@ de formulele generale (19-3), @ nu necesit& trwformarea coordonatelor geogratice ?n coordonate sferice polare. Fo,mdele (19-7) SUE?vdabile =emu orice proieee azimutdl perspecfivg e sfersi.

h cazul proiectiilor azimutale perspective daepte c&d cp, = 90" ), formulele (19-7) c'ap5t5 o form2 mai simp15 .

DacH e x p r i a m con$nutul celor douZ paranteze hn+e de coordonatele geografice, conform cu expresiile (19-4) v i (19-S), atunci obfinem. x = R ( s i p q ~coscp,-coscp sinq,,cosl) y = R cosq, sin1 (20-3.) unde l = h - h 0 . Dk.ec$.ile principale coincid cu verticalurile gi cu almucantatatele. Pentru modulii de deformaPe l i a r & , p l gi p2 , vom partichlariza expresiile lor generale, date k (1 5-8), W d cont de expresia razei vectoare, din (20-2). Obfinem,

58

+/

de unde :

slstemul de axe xoy

,,adel cu planul de proiectie, meridian care %?reprezintgprintr-un cerc, egal cu cel de pe sfee. proie+ile azimutale ortografice se htrebuinteaz8 de obicei pentru h h $ la scM mi d $ pentru unele hZr$ astronomice, da exeinplu, pentru reprezentuea jumkta$i vizibile a Lusi,

d urordonstaleplane polara

-I

pe verticaluri :

Fig. 20 - 2

pe ahnucantarate :

p2=

Aspectul retetei normale lntr-o proiectie ortografica

Planurile topografice ale unor s~~praftw mici (care nu depii~esc " c h p d topografic"), cue nu se spiijirtk pe rs;eale geodezic4, ci pe o triangulGie local$ pot fi considerate cz - ieprezent&fi T n proieclii azimutale ortogafrce.

.-

p - R sin z ---=I (20-5) R sin z R sin z RezultH c H proiecfiile azimutale ortograflce oblice / transversale sunt echidistante pe zrlrnucan,tarate. in timp ce distantele din lungul verticalurilor se reprsSnt8 cu deformatii negative, care cresc pe m h r 5 ce se mirregte distanfa f ' de polul proiectiei Refeaua normal8 are aspectul din fig.20-2. Elipsele de deformatie au axa mare pe direqia almucantaratului care &eece prin punct, deci . a=p?=l b = P I =cos z (20-6) idcciillu: de deformqie areolarZ P = P I & Z = C O S, ~ (20-7) mat2 c 4 in aceste proiecgi, ariile se reprezintii cu defonnatii negative, cu at2 ~nai man, cu &t sunt situafe mai departe de poiul Q,. Cafculul deforma$iilor unghiulare rnaxime se face folosind formula general& . a, a-b sn-=2 a-tb ' ? ncare Iizlocuim serniaxele a $i b cu (20-6) gi obfinem:

In proiectiile azimutale perspective centrale, punctul de vedere se afl5 h centruI sferei terestre. Func$e de pozilia polului Q, , proiec$ile azimutale perspective centrale.(numite ~i ortodrornice) pot fi drepte, oblice sau transversale. Considerhd pland de proiecfie tangent ?npolul Q,(cp,, L), parametrii D ~i K au urm5itoarele valori specifice acestor proie4i:

In c$e t e Urmea~&.~e prezihtii cazul proiec$ilorcentrali,, pblice.

Particularizhd formula generd8 (19-2):
P=
.
,

din care r m l l i ci, singurele unghiuri care nu se deformh aceste proieqii, sunt cele care au v W * m pblul Q, . Toate izocolele sunt cercuri concentrice, cu centrul3n Q, . In proiwile azimutde ortografice oblice ~i Tn cele transversale, repaua n o d l este format5 din imW1e plane ale verticalurilor ~i ale almucantaratelor. Ea are aspectul din fig.20-2, iar rqeaua cartografid se reprezintZ astfel: - in proiecfiile azimutale oblice ortogratice & meridianele c2t gi paralelele se reprezintii prin elipse (respectiv arce de elipse); - Tn proiecwe azimutale transversde urtografice, toate paralelele se reprezinc prin drepte paralele, iar meridianele prin elipse (respectiv arce de elipsii), c x excepoa meridianului

KR s i nz I 3 + R cosz

!
Co~rrrmrrin Gh i k ' U A T W .

Constmtih G
1

h
CARTOGRAFIE M[ATEMATICA
'GTCB -Focultmka iIe Geodezie;Bucu~sti

CARTOGRAFIE MATEMA'MCA

UTCB Fac~dtntea de Geodezfe.Bzrcurmh

1
Pentru calculul defonnaoilor unoulare maxime obgnem :
' ' ' '

(_

ch expresiile..(21-1), ob$nem, pentru coordonitele plane polare: 6=A . p =Rtgz (2 1-2) Coor%onateleplank rectangulare pot fi calculate fie finqie de cele polare, folosind formulele :
.

.
.. .
,

COSZ COSZ

..

.., \ .

Fig. 2 1 1
L

Slstemul de axe xOy s i coordonatele plane polare

de unde tragen conc1uz.a cil, singurele unghiuri c u e nu se deformeaz5 sunt cele cu v X u l In pol . Prin w e , proiec!iiie azimutale perspective centrale deformtotul (distanje, arii, unghiuri), 'kizoliniiie deforrneilor sunt cercuri cmcentrice, cu centnil in polul proiecyiei.

fie fun+e de aordonatele geografice, cu formule care se obin din (19-7), cu D = 0 j K = R.

x = R(sin cp coscp, - cos q) sin cpo cosl) sin cp sin cp, + cos rp cos tp, cosl

Fig. 21 2
A s p e a l retelei normale

R coscp sin1

Y = sin cp sin cp,, + cos cp coso- cos 1 ."

intrd proiectie ortodromica

Foimulele moduiilor de deformqie liniaril pe vertiduri (pl) ~ipe almucantarzte (fi2), fi&d cant de expresia razei vectoare ( 2 1 4 , sunt: R - dz p - dp - c 0 s Z z - 1 I ' - ~ d z Rdz coS2z

pdA

p2

= R sin z d~

- Rtgz ----

R sin z

1 cosz

1 p=p,p,=. - .. (2 1-6) ws3 z Rezulta 9 polul Q, este singurul punct % I care nu se p r ~ d u c defonnatii. In reswl pImu1ui de proieqie, atst distanfele cfit si niile au dcfomtatii pozitiv@cu aGt mai rnari, cu c2t punctul este,mai departe de pol. Elipsele de defonna$e au semiaxele : a=pl

Calitatea acestor proie~ii este aceea c H , reprezintS printr-o linie dreaptH olaodroma (curba de lungime minim& care unegte dou5 puncte de pe sfera terestr& adic'l arcul de cerc m a r e care une~tecele dou& puncte considerate)., Datorit.5 acestei calitah proiecfiile respective sunt utiIizate pentru unele hWi de navigatie. Reprezentarea ortodromei ca segment de drkapt5 rezu1tE din faptnl G, toate.dreptele proiectante care trec prin puncte de pe ortodromk se in a d q i plan, care intersecteazi planul de proiecfie dupg o dreap6 In proiec+ile ortodromice drepte, r normalii coincide cu rq&ua cartogafici (de meridiane si paralele). . ,

22.
:

PROIECm AZITWIJTm PERSPECTIVE STEREOGjRAFICE

P=
,

, ,
1.

KRsin Z D +RcosZ ia D=R si K=2R, atunci se obtine :

...

- -

1.

In proie4ile azimutale perspective stereopfice, punctul de vedere se aflir pe suprafa sferei terestre de razz R, diametrai opus polului Qo(qa, L) a l proiecfiei. F W e de latitudinea po!uIui Q, , proiecfiile stereografice pot fi drepte, oblice sau transversale. PIanul de proieqie se ia fie tangent ?n polul Q, , fie secant $i perpendicular pe diaruetrul principal (planul secant paralel cu planul tangent in pol).
:

r
1

sin - 2R x 2 sin -cor 2R Z -P= 2z 2=2RtgR(1+ cosz) 2" & s Z 2 2 stfel kcfit, formulele de calcul pentru coordonatele plane polare stereografice pe un plan tangent S L ~ : S=A

Fig. 22 - 1
Imagine stereograflca a pundului B
B'r in
6'2

planul langent

In planul secant

Fig. 22 2
Sistemul de axe xOy

si coordonateie plane polare

Coordonatele plane rectangulare , hnctie de cele polare, sunt :

x =pcod =2 R t g Z c o s ~
2 2 Coordonatele plane rectangulare pot fi calculate ~i f n kncfie de coordonateie geografice, folosind formulele:

Intr-o proiectie stereograficir pe un plan tangent, pararnetrii D $i K au valorile : D=R K=2R (22-1) . . In cazul unui plan secant, in proiectiile stereografice obllice'$iin cele trmsversale, D=R 1C=R+Rcoszk , (22-2) in w e zk este dista* zenitalH a cercului de secfionare a sferei terestre, de dtre planul de proiMe. In cazul proiec$ilor stereogaiice drepte, pe un plan secant, D=R K=R+Rcos~~=R+Rsincp, , (22-2') in care yK este mlatitudinea paralelului de seqionare a sferei, de &re plan.

y = psind = 2Rtg-sin A

(22-4)

In cele ce urmez5, sunt prezentate formule de calcul pentru proiec$i stereografice oblice, pe un plan tangent. Repaua normal& ?.a aceste p r o i d i este format5 din imaginile plane ale verticalurilor (drepte care ies d i u originea axelor de coordonate, G&nd intre ele unghiuri @e cu d i i e n p l e de azimute de pe sf&) qi ale almucmtaratelor (cercuri concentrice, cu centrul h originea axelor de coordonate). Ea are aspectul din fig.22-3 a.
i

2Rcos cp sin I

:,:, ,

Dac5 fn expresia generalz a lui p dat5 ?n (19-2):

=~+(~incpsincp,+coscpcoscp,cos1) . . . . care din formulele generde (19-7), dic! se ia D=R K+R. . -Pentru modulii de defame ~ip ~ t r u defo&ie unghiulare maxime, .. particularkh formulelegenerale, b u t de arpresia razei vectoare. : ,;.: . . .
:

Com@tin Gh. M z m T B M J

UTCB -FaculMeo de GeadwWe, Buctrrea

,..- ...

.In interiorut ceralui deforniape nu15 ,se produc ddfb&a@ negative ale di&relor ale ariilor, i a r k exteriorul cercului de deformage nu18 se produc"defor%a$ii po&fi%e. . . ,

CARTOGRAFlE MATEMATICA . ... .

.,:.

Pe verticaluri,

'.''

ai

In practid, prin utilizarea planelor secante, se pot o w e douii efecte impostante: 1) cu un singur plan secant, pmtru ansamblul teritoriului, se poate reduce, p h 5 la jumatate, valoarea deformatiei maxime din zona de frontier8 a planului tangen% 2) p e w udele Localit* se pot stabili plane secaote locale, astfel &at cercul.de deformafie nula s& treacg prin zona respectiv2, dupe aceasta cale, Ia anularea sau la micgorarea deforrnati'ior .

'

De retinut douz proprietw ale proie4ilor stereografice, care vor fi utiliz'ate.dtenor, la stabilirea formulei pentru calculul cor@ei de reducere7adirecfiilor 1a:planul de proie@e : . . ly, yrkwile maxi care trec ,grin polul Qo. a1 proiwiei (verticdui linii geodezice) se repretint5 prin segmente de &apt% i;'eies din 13i@& airelor de cbordonate; 2) i celelalte cercuri de pe sfera terestra % repreziniC''&' pfoiqiila stere". ogafice ,tot prinkercui, respectiv arce de cerc 1211.
.a_

Deoarece pe direqiile principale modulii de deformage liniar5 au aceeagi valoare, rezultl c5 PI-oiectiiIestereografice sunt conforme, iar rnodulul de deformalie liniarB are aceeqi valoare, pe orice direqie din punctul considerat "Elipsele de defomaGe" ( w a n s f o n ~ ~ in~cxcuri e ) au semiaxele : a=b=P Deformatiile urighiulare sunt nule, deci: u, = O Modulul de deforrnafieareolarii are expresia :
.... .

'

1n..'fii.22-3 este ar&t aspectid retelei de meiidiane $ paralele intrafrci-ie . ,. .; sterwgraficH dreapt2 (fig.a) ~i GI&-UM oblici (fig.b).

Conclllnzii p~ivind cdeforma$ile din proiecth stereogradcIi pe un plan tangent Unhiurile nu se de form-% In polul proieqiei (originea sistemului de axe xOy) nu se deformnici distancele , nici ariile. b~orice punct din plan, care nu coincide cu originea axelor, atk distantele cat gi ariile au defonnatii pozitive, cu at2t m m a i mari, cu c t punctul wte mai departe de origine.

Deformatiile, de orice fel, depind numai de d e p h e a punctuIui fa$i de polul p r o i e e i (originea sistemului de axe xQy), de unde r m l t 8 c5, izoliniile d e f o m o r au aspectul unor cercuri concentrice, cu centrul3 polul Q,.

...

..

. :

Fig.22-3 Refea c&grafici -m+b:pmiecfie stereogrs6cZ dreapt5 (a) $ ktr-ma oblicii (b)
.
.

.' .

'

r.'

, .,.: > . ..

IProiec$iite stereografice pe un plan secant I n orice plan secant la sferiL, paralel cu planul tangent ?npolul Q, , se ob* ima@ asemenea, dar rnicgorate, in raport cu imagines din plaoul tangent. Raportul dintre o distzrZ din p l m l secant ~i cea wrespmz5toare % planul tmgent este totdeauna subunitar, se numefe "co&icient de rehcere a s&riiU,~i servegte pentru transcal-ea coordonatelor ^ m e cele doui plane. C e r a . &p?i care planul taie sfera se reprezintii f&% deform@. El pormmele de "cercde deformagie nuIH1' gi are c e n t d fn originea sistemuiui de axe de coordonate xOy.

.. , : .

... . .

Proiec$ile stereografice, fiind conforme gi avbd izolinii de deformase i n form5 de Wrcuri concentrice, sunt avantajoase pentru reprez-na la scari marila teritoriilor care se kscriu aproximativ ink-un cerc, cum este, de exemply Romfinia. Sunt utilizate, de asemenea, pentru reprezentarea zonelor circump~lare. '

66

- ...

a ~ t m l f i tGh. z MbNThW

CARTOG3LIFIE MATEMATICA .
UTCB F a c u k e de GPod~'e, B--

- 8

, ' I P -

Codmo;;t

Gh AWW

: ceTWR.@IE

IMATEMATICA

Q?TX- Facukatea de Ge0da2~e;Bucuresti

Pentru teritoriul Romh.iei, au fost ~i sunt utilizate proiecfii de tip stereogafic. ~1~ T n mu1 1900, prin' 'determiniiri.' astronomice a ! e diferentei de longitudine ? . . :. sunt prezentatz separat,'fn mod detaliat. .> dintre punctul astronomic fundamental gi' Obsetr&tbii din Potsdam, a. fost determinata indirect longitudinea p u n m h i fix~dzmental fi@ de Gre&Wich '&finhdu-se :
,

..;.

, :
I

k = 29' 01' 3SCe,510 Est Gieenwkh ( = 26' 06' 44",%?72 )

.

23.

IPlROTECTU STEREOGRAFICA PE PLlLNBTE UNlC SECANT B U S Q V ( 1933 / 1930 )

--~~.

Latitudinea, lonptudinea gi azimutul, determinate in punctd fundamental, au Coz? str-ortate" (Wansmise) la capetele bami geodeza'ce Bucure@ (baza Ciorogiirla-Militxi), printr-~ rewa local5 de triangulatie, obtinbdu-se: . pentru eapul Est al bazei @unctulm i t a r - ) :

i a . pentru mpul Vest (punctul Ciarog8rl;a):

Sistarnul de axe pentru coordonatele plane stereogr&ce a fost ales astfel inc2t, polul
Q~(~ &) P este ~ , oiiginea, meridianul , A reprezinta axa Oy, cu sensul pozitiv spre nord, iar axa

In anul 1933 a fost publicat2 legea fn b a a meia, pentru lucrilrile geodezice, topografice, de cadastru etc din Romiinia, trebuia FZ se aplice "proiecfia s t e r e 0 ~ c pe 5 planul unic secant Bra~ov". Acest eveniment marckceputul unei epoci de modernizare k domeniul misurZtorilor terestre dim p a noastrz unde, la acea daG, s e foloseau diferite sisteme de proiecfiz, iar repaua geodezicg se cerea, de asemenea, refficutz. Armata inwtpuse s5 hcreze k~acest sistem de proieGe, neoficializat, incli din anul 1930. Chis din denurnire ( ..stereogafi&..) reiese & proieqia este conform$ calitate care permite e a mZsuratorile geodezice $i topografice , sprijinite pe regaua geodezici, s l pozti fi prelurcate direct % I planul de proieqie, dupB aplicarea unor coreqii de reducere l a pian l?recizarea "pe planul unic secant Bra$ovu dc& pentru atreaga w g s-a adoptat un sistem unic de referin@, a v h d ca pol Q, (denurnit uneori "punct centraln),origine a axelor de coordonate plane, un punct fictiv, nematerializat i n ter-en, situat la circa 30 km nord-vest de Brqov.

Ox are sensul postiv spre est, C a ?n fig.23-1.

r
Fig. 23 I

Coordonatde w-g;lfice ale punctului cecw& sua: latitudinea cp, = 5 1' OOcOOEC,OOO Xord (= 45O 54' 00',0000 ) longitudinea L,= 2gG21c38cc,510 Est Greenwich (= 25' 23' 32",8772 )

Axele de coordonate

Harta fririi fn proiecfia stereografic2, urma d se sprijine pe o triangulatie nouq

LO'

in proiecba'stereografica

pe planul unic secant Brasov

i
Pentm unele utiliz2i practice, k scopul de a nu se opera cu coordonate negative, s-a

dat adevarateior axe de coordonste o transla$e de 500 000 m spre vest gi 500 000 m spre sud, astfel* pentn, teritoriul ktregii $ri, aceste "false coordonate" devin pozitive.

De refinut 4 aceste coordonate care au suferit tradsl* nu este permis a f i utilizate pentru orice calcul. De exemply nu trebuie utilizate pentrtl reduceri la planul de proieqie, catc~~lul deforma~ilor etc. CoeficienM de reducere a d r i i , de la land tangent Brqov la p l d unic secant, are valoarea (23-1) c = 1 (11 3 000) = 0,999 666 67 ,

pentru care s-a adoptat elipsoidul intenmatiorad Hayford (1910), ai h i parm& geometrici au valorile: a = 6 378 388,000 m b = 6 356 911,946m f = 1 : 297 = 0,003 367 0034 e2 = 0,006 722 6700 = 0,006 768 1702 Ca punct astronomic fundamental @enm"orientarea elipsoidului") s-a luat p i l a m de beton a1 Observatorului astronomic militar din Bucurqti. In acest puncf prin mkur2tori astronornice, au fost determinate latitudine~ longitudinea $i un unimut, dupii cum astfel: GI anul1895, din deterrnidrile astronomice facute de cZpitanul m c e a a u , au rezuItat latitudinea : q~ = 4gG34' 38tc,150 Nord ( = 44" 24' 33",9606 )

gi azimutul n i k x a t de la sud, t u sensul a d o r de ceasornic, spre punctul Cotroceni:

iar coeficientul penim revenire la scam normal& (kt pland tangent) este :

Cpnshzin Gh. MmTEAAV

:

CARTOGRAFI@ U T E M A n C A

.UTCB -Facultarea de Geodene, Bmrresn % este raza medie de~curburH a elipsoidului, la latitudinea polului Q , .: In planul tangent, toate deformawle su9t .pozitive. Singurul punct -Tncare nu sunt
. i

Calculul coordonatelor stereografice dh,:planhl unic secant .Brqov, func$ie de .. . coordonatele.geografice.' Formulele lui Rousbilhe. : ,:.: . , Ecuatiile h w , stabilite pentru proiecfiil~, azimutale perspective stereografice.ale unei sfere, nu pot f i aplicate acestei proie@i, deoarece proiecfia stereografica pe planul unic secant B r q o v este ncvasistereografic5" (aproape.stereograficZ).De aceea, au fost utiliiate formuleie stabilite de geodezul hncez Roussilhe, in anul1924: deformafii este originea axelor de coordonate.

. . ..

.-

='a a: + A1aj3" A2cz3- A3aZfi+ A4aP4- A,a3P2- ~ ~ a A7a3B3 ' - Asa5B:

-A

. . . . . . . .: . . . I n planul .unit secant, in interiorul cercului de deforma$e nu12 sunt defonna$ii negative, iar in exteriorul cerculuii de deformatie nu15 sunt deforms@ pozitive:.care ;.:da distanp de 400 km, ating + 65 cmfkm: Celb m i - nari deforma~iliegatiye sunt i n'originea axelor : - 33,33 cmlkm. . .

3000

In ambele plane (cel tangent 6 cel secant), deforma6ile depind nl~rnaide deph-tarea punctul~ fa@ de originea sist,emului de axe. RezultZ c H izoliniile dgfonnafiilor . . . . s. v t cercuri concentrice, 'cucentrul in polul proiecfiei. Mod* de deformaftie areolarH este egal cu pHtntul modulului de deformafie liniarZ:

?n cue: Deformqiile ariilor au acelqi sernn cu deformafiile distanfelor.

'

x,y . sunt coordonatele din planul unic secant, exprimate in metri; a = lungimea, In metxi, a arcului de pe paralelul punctului de reprezentat, cuprins

ii
Deformagia [cmlkm]

DeformaGi liniare relative [ em I k m ]

ktre meridimd p o l d si ~ meridianul punctului; .. . .. . j3. = lungimea, 3 1 met+ a arcului de meridian cuprins %tre latihdinea polului latitudinea punctului. Pentru calculul arcelor de paralel gi de meridian, au fost ?ntoc.mite tabele ale elipsoidului international Hayford. Distanp pmla
PO~U~

ih proiectia stereograficii pe planul unic secant Brqov (1933)

Deforrnea [cmlkm]

Tab. 23 1
*"

Q,
Distanp p5nHla p ~ hQ lo

Coeficientii A1 ,.. As B 1 ,..., B g sunt constante aie proiectiei, calculate pentru elipsoidul Hayford ~i pentru polul din tara noastrs. Au fost intocmite fornnulam pentru calculul coordonatelor, pe care sunt tipbite vaiorile logaritmice ale coeficientilor constanti, urnGnd a se calcula logaritmic, va!oarea absolud a fiecarui termen din polinoamele respective. Proceded nu se mai practicH astbi.

. +
Distanp pbgla ~ 0 1 Qo ~1

Deforrnafia [cmlkm]

Deforma@ile din proieqia stereografic%pe pllanni unit s a t Bra~ov In ace& proi&e se deformead distaele gi ariile Exceptie h c pmctele situate pe cercul de d e f o m e nulq a c h i razi este r0=233 krn , (23-4 ) ~i a1 cfmi cmtru este originea axelor de coordonate plane. Pentru a se stabili valoarea acestei raze, s-a considerat c& in medie, de la centru pWi la eontier5 distanta este de 330 ian, s-a calculat cii ~ planul tangent,la aceas.&d i m $ % deformatia este de + 67 cm 1 km, ~i s-a pus conditia ca planul unic sec& 1fie poz+onat in q a fel 3cZt la distanp de 330 k m fats de pol, defoymatia de + 67 cm I km s5 se reducH la jumaate.' A r d t a t raza de 233 k m ~i coeficientul de reducere a sck-ii: c = 0,999 666 67 In pl& tangent, folosit fiecvent ca suprafa@ a u x i l i q rnodulul de defonna$e liniarii se calcul& cu formula :

iar cel din planul unic secant, cu formda :

Coreqia de redueere a unei direefii la pland unie secant Brqov de proi-e stereografiicZ. (Corecfia de redueere la coardg) Fie, in planul proiecfiei stereogra6cie 1933, punctele XI , YI) $i " 2 ( x 2 , yz), h particular, do115 puncte din repam geoc!ezicH Linia geodezica 1-2 , care le une~te pe elipsoid, a?e ca imagine pIana o &a cu collcavitatea catre originea sistemului de axe xOy.

care: : . d * distaw dintre punctul de stage ti punctul vizat; pl = distaqa dintre punctul de statie gi originea axelor de coordonate; ' . . 8;= orientarea de la p~lnctul de statie C-+e originea axelor de coordonate; Q12 = orientarea de la punctul de stajie catre punctul vizat.
: '

Aceasta curbg face cu coarda ei (fig.23-2) un&urile mici. 612 $i h1 , numite "core+ de reducere a directiilor la planul de proie4e " sau "corec$i de reducere a direcfiilorla coarda"; Cele douH corecfii, de semne contrare, sunt egale, i n valoare absolut2, cu jumgtate din excesul sferic a1 triunghiului format din punctul de s t a ~ epunctul , vizat 8i originea axelor de coordonate plane. Formula generaE pentru calculul cxcesului sfeiic este:
In practic2, s-a folosit rnult pi formula:
.... .

iri caie' E este excesul s * ~ in rhdiani, S'este aria triunghiului sferic, iar R este raza sferei.

*emItat5 din exprimarea ariei triunghiului 1 2 0 cu ajutorul unui determinanf ale &mi elemente sunt coordonatele q y ale celor trei W i gi unitatea. Semnul cu care se aplicfi coreGa este cel rezultat din formula de calcul. Coordonatele plane utilizate la calculul corecfiilor 6 trebuie s2 fie cele adeviirate, far& translafii, iar precizia lor poate fi de ordmul a doi metri. Coreqia s-a aplicat, de reguli., in cazul directiilor din refeaua geodezic5, a m o r lungime depbea 7 kilornetri. CorecGa este nut& atunci c h d punctul de statie, punceul vizat $i originea arelor de coordonate sunt colidare. In capitolul "Proiec$ia stereografic.5 197OW,sunt prezentate ~i alte d d i privind reducerea direqiilor la planul de proiecfie, valabile, principial, gi pentru proiecfia stereogaficZi pe planul unic secant Bratov.

a) pe sfera de raza rnedie

b) in planul p;oractic;

ste+--,ografice

Fig.23 2

Reducerea dired~ilor la plan

Deoarece, iri lucr5rile geoderice curente, core+a are valori relativ mici (secunde sau zeci de secunde), este suficient ca, pentru calmlul ei, s5 se cunoascg aria S , cu aproximafie. In consecin$%aria kiunghiuhi sferic se poate hlocui cu aria triunghiului plan (fig.23- 2); Exprimiind aria triunghiului funtie de do16 laturi (d, pl) gi unghiul Wtre ele,
.
,

.,!,
i. C

C'

Tresformarea coordonatdor din proiec9a sterecsgrnficl pe planul unic secant Brwov,in coordonate geogrfice pe elipsoidul Hsyford La epoca respectivk aceastg problem5 se rezolva cu ajutorul unor polinoame cu coeficienti consta.i, stabilite de &re francezul Roussilhe. Introdudud in aceste polinioame valorile &ordonatelor stereogafice din planul tangent, se obGnea arcul de paralei a ~i arcuI de meridian j 3 , iar cu ajutorul lor $i a1 tabelelor elipsoidului se calcula diferenple de coordonate in rapofi cu polul proie+ei, apoi coordonatele geografice. Fomulele lui Roussilhe asigur;i o precizie de calcul de ordinul cfitorva centimetri, sau chiar mai slab%, dad punctul este situat departe de originea axelor, catre hotarele W i .

1' S =( 2 1. P I . d sin (e10- e12)

gi luihd raza sf& egals. c u raza medie de curbwii a elipsoidului t n pol, se obMe, pentru corecfia exprimatH ?n secunde:

Cadranele din proiecfia stereografic5 pe planul unic secant Bragov Planul acestei proiec$i este ? m p & $ t T n patm cadrane, de cgtre axele de coordonate plane rectangulare Fiecare cadran este notat cu ajutorul ini6alelor punctelor mdinale :N.E., S.E., S.V. , N.V. (fig. '23-3). +Y

Ff
i

N.V.

1
E

N.E.

Slz"=-h1m=(c).d-pl.~in(010-0~2) 4%

pa

(23 10)

iar dupg ^docuirea constantelor cu valorile lor numerice,

k
,
'

Fig. 23-3 Notarea celor patru cadrane .

~

S.'i (23-1 1)

612~=3911 10-". d . p i . sin ($lo -e12)

'

S.E.

. . . . .
. .. . . . .
.......

Foile fundarnentale geodezice 6i.secfiuniletopografice'din proiectia stereograficii . . . . pe planul unic secant Brqov = 8 600 m ,gi Duckd, $ .I planul unic -secant,p&alele la.axa Oy,la intervale egale paralele la axa Ox, la intervale AY =,10 000 m , rezult5 nige, dreptunghiuri, numite sec$uni geodezice sau foi fundamentale geodaice, delimitkd fiecare cite 8 000 ha.

Coloeele late de 8 000 m , pe care sunt a+ezate foile fimdamentale, se nun~eroteazii cu cZr0 romane, in ordine crescltoare de la axa Oy spre est, gi simetric spre vest: I, I1,

IV,
. .

..: etc (fig.23-4).

,;;.;,

~ e & e o&ontale, late de 10 000 m (zonele) , se n o t e ~ g cu cifke arabe, in ordiie crescZto&e de la axa Ox spre nord, $i simetric spre sud : 1,2,3,4, .... &c.

:>': , :

.Noinenclaturi unei foi fimdarnentale geodezice este alcatuiii din numele cadranului, , ~ t , d e r n ~ coloanei h l gi de n u m h l benzii (zoaei). De exemplu, N.E.TV.7 (fig.23-5). ..
.:

., :, ,

,. ... ~ISP;S&
L

c,

Fiecare fo.aie fundament& 'confine 40 se@uni toppgrafice s a u secfiuni crdastrale, .cinci coloane, nimerotate de 'la 1 la 5, b sensul 'in care cre9te valoarea absolut& a .coqrdonat,ei ~iopt linii (zone), numerotate de la 1 la 8, in sellsuI in care creFe doarea absolutii a coor#onatei Y.(fig.~-s)

!.:';I.

S= 200 h,a, 31planul unic secant Brqov.

.?Tomenclatura unei seqiuki cadastrale este aldbiit6 din :nomenclatura foii 'fi;mdamentdegeodezice, urmat5 de o fkaqie aviind la numiir5tor nurn&ul coloanei (cuprins I"$,S),'iar la numitor m m h l zonei (cuprim intre 1 $i 8 ) , in care este situat6 sectiunea . . . . . 4 respedvl. Ile exemplu , N.E.IV.2, - (fig.23-5).

'trite

Foaia fundamental6 geodkzici% a fos! utilizata,ca unitate de lucru pent,, di.verselucrbi de m@ur?ori geode~ce ,a* cum ast* de exemplu, se u t i l i z 6 tiapezul s c v i 1: 25 000, iar seqiunea topogaficg (se@unea cadastral5) a fost utiLizati in special in lucririle de cadaslru. . . ..... . ,.Nomtivele'tehnice, de la epoca iespectivq preyid ca in f i e c ~ e seqiune topogdt5

. . .. : 1

l , s e de$?+e

Foile fundarnentale geodezice se reprezinta la scara 1:25 000. Ele conp'n, printre altele, lirnitele sec$unilor topografice, punctele geodezice (cu numind $ cota respectiv&), I prenun $icccaorctonatele punctelor geodezice reduse la cadrul sec$iunii t o p o ~ l c e adicB , : nige wordonate relative, m%urate de la acele linii ale cadrului sectiunii topografice, care sunt situate cel mai aproape de sisternu1 general de axe xOy.

In fig.23-5 surrt repmeatate grafic coorbnatele p.znct~!ui sedezic 37, rduse la se*unea topograficZi In care eate situat. Pe aceste segmente de dreapt.5era obligztoriu d se scrie $i valorile lornumerice, astfel kc&, din datele scrise pe foaia fhdament& geodezicl sii se poatl deduce, fiirii dificultate, coordonatele adev2rate ale oricarui punct geodezic reprezeatat.

'

..

I
Fig.23 4 Scheletul foilor fundamentale geodedce (fragment) din proiectla stereografica pe planul unic secant Brasov

'

_I

Fiecare secfiune topograficZ are dimensiunile AX= 1 600 m, AY= 1 250 m gi aria FOAlA FUNDAMENTALA GEODEZICA

cite un punct geodezic..

Fig.23 - 5

Sectiunle cadastrale din foaia fundamentala geodedca N.E.IV.2

_I

1
.d
La.

< ! i

Constnntin..Gh., -

.',

CARTOGRAFIX MATEMATICA

LTCB - Fanrlrnteo de Geodezre,Bucureszi

conditia 3 : originea sistemului de coordonate plane stereografice este imaginea oolului Qo ~i orice pun& D@, Lo) ,situat pe meridianul acestui pol, are coordonata x, datZ
X ,
.

6. Coeficientul de revenire la scara normalj, de la planul secant la cel tangent, este:

= 2R, tg- 9 . .
2RO .

(25-1)

c' = 1 / c = 1,000 250 063

(24-4)

in care (fig.25-1): & este raza medie de curbur2 aelipsoidului la latitudinea,Bo; p este un arc de cerc meridian, a c h i lungime este egalg cu !ungimea wcului de meridian de pe elipsoid, cuprins htre latitudinile Bo $ B. Relatia (25-1) este expresia razei vectoare din proiecfia stereograficg a unei sfere pe un plan tangent, 012%) reprezenthd distanta zenitalZ a punctului D. Dar, ea nu este valabilk d,dt pe meridianul central, motiv peatru w e "proiessa stereografid 1970" este ._ consi derati ca fiind " cvasistereogaficg" (aproape stereografi~3).

..

x + iy) s l fie o func$e analiticg de . .Deoarece reprezentarea este conformZ, trebuie ca ( variabilH complexH (q + il) : (X + iy) = f(q + il) , (25-2)

Aceast2 proiec$e a inceput d fie aplicatg ?n lucrhle de producfie curent& pentru {ara noastr5, kceptind din anul 1973, ^docuind treptq in ewnomia nafionalg utilizarea proie~<iei Gauss. Proiecfia stereograficg 1970 este conform& permied ca rn5suratorile geodezice s l fie prelucrate direct k planul de proieqie, &H a se calcula coordonate geografice, cu conditia apliciirii prealabile a unor core+ de reducere a m%urEitorilor la planul de proieMe. P r o i q i a deform& distanfele gi ariile, func$ie de depaarea acestora fa@ de polul p i o i M e j q a cuin se va arHta in cele ce urmeazX Proieqia stereogaficg 1970 se asearnkg principial cu cea din anul 1933, dar dwsebirile privind elipsoidul, polul Qo , orientarea sistemului de axe xOy, coeficientul de reducexe a scFi1-5, &c nu permit ca once formull a proie&ei stereografice din 1933 s B fie aplicatg celei din 1970, incepikd chim cu formulele lui Roussilhe. Zn pwafele care urmeai5, sunt expuse modalitme de rewlvare a unor probleme curente de calcul, proie+a stereopiic5 1970 in care a este latitudinea izometrick a ckei &feren$al?i este :

~
I0
xm

iar I este longitudinea punetului, mgsuratg de la meiidiar~ul central L J .

D'

.---

25.

CALCULUL COORDONATELOR STEREOGIRAFICX 1970, FUhTTlE DE COORIPQNATELE GEBGRAF'ICE DE PE E L E S O D

Calculd coordonatelor rectangulare plane stereografice 1970, funqie de cele geografice (B,L) de pe elipsoidul Krasovski 1940, se face cu ajutorul unor formule cu coeficienti constan&I I? funqie de diferenp de latitudine S i respectiv de longitudine, dintre polul proiecfiei gi punctul de reprezentat In acest calcul se pot deosebi doui etape ~ianume: - calculul coordonatelor stermgafice in planul tangent, funqie de cele geogrdice de pe elipsoid (este etapa cea mai laborioasg): - transformarea coordonatelor stereografice din planul tangent in cel secant, prin modificarea sckii, cu codcientul subunitar c, de reducere a sc&ii. Formuleie de c a l d au fost stabilite dupg o meto& propusH de academicianul bulgar Vladimir K. Hristov, metodZ care, principiu, constL in a dezvolta in sene Taylor , k jurul punctului centra toate mkimile care depind de latitudine (latirudinea izometricg q , saza paralelului r etc). Derivatele respective, caldate 21 punctul central (Bo , L ) , apar ca niFe constante, care se grupeazZ convenabil, sub f m Z de coeficienfi constanti pentnr -meg teritoriul R o m a e i . Pentm stabilirea formulelor, s-a pornit de la urmktoarele condifii de bazH puse reprezenG.5: conditia 1 : reprezentarea plang sg fie conformL; , condifia 2 : meridianulLo , care trece prin Q o , SZ se reprezinte printr-un segment de dreapti, Sind axa de simeirie gi axa xx' , cu sensul pozitiv spre nord;

Dezvoltikd membd al doilea in serie Taylor k jurul punctului central (Bo , 1=0), dupZ puterile variabilei (Aq -I-il), gi luhd ori-oinea coordonatelor plane ?nacest punct, se obfine : .

79

Consrnrin Git B ~ E 4 N U
( 1 7 0 Faculrmea de Geodm'z,Bucurzsfi

CARTOGRAFIE MATEMATICA

I
Deoarece latitudiiea Bo este constant& nl2rimile a, a2 ..... constante. Introduchd (25-8) in (25-7) rezulti: cl
.Q,

co,~strmbz Gh. M L N i Z A W

C&UTOGRAFIE MATEMATICA

UTCB-Facultnten de G~odm~e, Burzresti

. .
.
.

..., c6.smt

qq) = x ,

= 0 gi aixnci: , iar f ( q ) ~

x+il = a1 (Aq + il) + a2 (Aq + iI)2 + a3 (Aq + il)) + a4 (Aq + i ~ + )as ~(Aq + jllS + Q (dq+ i)6 +...

[ 1

i n care coeficieqii a,, @entru n = I , % 3,

... ) au eqresia:

I dux, a" =-(-)o n! dq"

t
B,iar indicele j egJ cu exponentul lui 1.

D u p l ridicarecz binomului (Aq + il) la puterile I,2, ... 6, gi ^domirile: i=fi i2=-1 i3=-i i4 = +I is = +i is=-1 , se separ4 ?n(25-5), partea re& de cea imaginar2, obtidndu-se:

fn care coeficien$i aij bi j (pentru i, j = 0, 1, 2, 3 ... ) au indicele i egal C'U exponentul lui
Ln calculul coeficinnfilor constanfi aij ,bij , intri valorile numerice ale tennenilor a,, c, , in ale caror expresii , date in (25-6) $i (25-7) f i g u r d derivatele calculate pentru
latitudinea constants Bo ,de exemplu:
aoo=O

a10 = a: cl z20 = a, C; + a1 c?

Creserea latitudinii izometrice , Aq = q - q, , poate fi scrisH sub forma unei dezvol%i in serie, fincfie de diierenfa de latitudine AB, astfel:

4=9@) q=q(Bo+AB)

1
I

Penlru calculul coeficienfilor a, necesari in (25-1 I), ?n conformitate cu (25-6) , se folose$e rela$& (2.5- 1): n 'I X, = 2R0 tg2R, Dezvolthd in serie tg-

P
2Ro

dupi formula generali:

1 2 t g x = x + - x 3 + - x 5 + ... 3 15

de unde :

i care, j

Comiantm Gh

C A R T O G W E MA~EMATICA

LTCB -Facultareo de Geodene. Buncresh

ConMntzn Gh h f U K Z 4 W

CARTOGRbJFIE MATEMATICA

- i
Dup5 calcul~l derivatelor de ordin superior, tinihd cont de ( .25-6), . se &fine :. '

UTCB - Fdulrarerr de ~ ~ o d a ~ ,,m ~r e , sn

.

Da.5 se fac idocuirile:

''

I
.
.
.

..,.,

i.

'

(1+qE) = 1 + e ' 2 ~ ~ s Z B 0
-,
'{L

iar $ cegalp termeni din (25-12) se ?nlocuiette F b

calculul weficienGlor c, , cu formula generfi (25-9), din relafia :

..

Dar :

ti atunci' :
dq -=dl3 1 0 - q 2 +q4- q 6 ) cosB

Prin derivarea succesivH a acestei relatii, tiGnd cont de (25-9), se obfine :

iar din relatiile cunoscute :

dp = MdB

cl=(l/cosBo) (1-qo2+qo4-qo6) c 2 = (to / 2 cos Bo) (1 + qo2- 3q04) q = ( 1 / 6 c o s B 0 ) (1 +2t02+qo2-3q04+6t02q04) ~ 4 = ( 1 / 2 4 c o s B o )(5+6t02 -?lo2)' cs=(1/120cosBo) (5+28t02+ 1 2 0 % ~ ) ~g=(~/720cosB (61+ ~ ) 180$+ 120t04)

(25-19)

se obfine:

Introduchd (25-17) ~i (25-19) in (25-ll), remIt8 expresiile pentru calculul coeEcie@ilor constang aq., bjj :

DacZ (25-14) $i (25-15) se introduc h (25-13), atunci rezulG:

+

I
(25-1 6)

cosB cosB ~ = ~ c o r ~ + - ( l + q ~ ) +-TP4 ~ ' 4 4N0 24N0

ll9cosB $" 20160~:

Pentru latitudinea Bn , arcul de meridian valoarea: .

j3 = 0 ti atunci derivata (25-16) are

I
.,$
.+-- .
,S~.,

..

82

..

P . .

, . ,

,.

.%$

;.

.:

in care. Bo = latihdinea polului (punctului central a1 proiecfiei); No = rnarea normal&12 latitudinea Bo; to =tgBo; qo2 = el C O S ~ Bo ; e' = a doua excentricitate a elipsoidului.

Pentru un elipsoid dat pi o latitudine BO stabilitH pentru polul proiecfiei, coeficienfii (25-20), utiliza~i ?I? (25-lo), au valori numerice constante. Diferen~ele de latitudine (AB) gi de loqitudine ( 1 ) care figureazii in (25-lo), trebuie exprimate radiani, de exemplu: (25-21)

Al3 jradiini] =-

dB'

"

P Pentru Romlnia, AB" ~ i mai , ales, &Lo)" pot atinge valori mai mari d d t 10 000".

i .-

4stfel de numere, ridicate la puterile 5 gi 6 ar fi incomode, din cauza rnsmii Ior, in tirnp ce coeficien~iiw n m i din (25-lo), calcula+ cu (25-20), sunt foarte rnici, unii dintre ei, gi inccmozi din cauza numkdui mare de zecimale. In scopul e v i w acestui inconvenient., in formulele (25-10) s a luat: f= 104 mfl 1= lo4 & ~ ) * l (25-22)

~i % mc2i czwzpunzabr, ti&d factod :

c o a gi dc (25-21), expresiile (25-20) au fost multiplicate cu

7n care i sste egal cu exponentul lui f (respectiv al llri A B ) , iar j este egal cu exponentul lui I .

C u coeficientii constanp (25-24) se obfin coordonatele stereograiice la scara 1:I , a&cZ " 'in planul tangent" parale1 cu cel secant. Cu substitutii!e (25-22), d b d in factor diferenp de longitudine 1 , formulele (25-10) sub i forna: se pot'scrie $

Coeficientii constan$ au fost calcula$ penin elipsoidul Krasovski 1940 si pentru latitudinea B0=46" . Valorile care urmeazH au fost calculate gi utilizate de cHtre Institutul de Geodezie , Fotogametrie, Cartogafie gi Organizarea Teritoriului - IGFCOT - din Bucuregti (versiunea 1972): a00 = 0 are =+ 308 758,957 9%i3 a20= + 75,358 4967 a30 = + 60,216 2733 a+,=0,014 8571 a50= + 0,014 2609 &o = 0,021 5834

s1 , s 3 , sS, atunci ,pentru

Dac& in (25-101, expresiile d i n paranteze se n o t e cu SO, S2 , coordonatele din planul tangent avem :

S4.

Ss si respedv

x
y

= SO + S 21 '
=

+ S4 l4 + SSl6 = O r + r~ + r4 Sl 1 + S3 l3 +S5 l5 = rl + r3 + r5

+ r6

(25-10")
h mod curent, dculul wordonatelor rectangulare stereogatice din planul tangent se face cu formulele (25-10') $i (25-10"). &d se lucre& cu calculatoare de buzunar, neprogamabile, se recurge, de obicei, la formdare de calcd, pe care sunt dqa irnp&z:.te valorile coeficienfilorconstan$

Coordonatele definitive, din plcnul secant al proiecfiei stereografice 1970 (qy) se

.

&fin prin rnodificarea s c z i din planul tangent, cu.ajutorul coeficientului constant .

6

0,999 750 000.

..__>

In a f a r 2 de adevilrat-d sistem de axe soy, in care originea are cocrdonatele gografice 46% ~i 25% Greenwich, se mai folose$e, din mumite considerente de ordim pramc, un sistem de referin* "fals" (x'O1y')ale c h i axe sunt deplasate cu 500 000 m spre sud gi cu 500 000 m spre vest f a 9 de axele sistemului adevkat, asfel hcgt, coordonatele au valorile: stereografice false (xT,y')

De r a u t c 2 q in toate problemele de transcalculare, de evaluare a deformatiilor , de reducere la planul de proi&e, s.a.,trebuie sil se lucreze cu coordonatele adevhte. Pe liniiie czroiajului kilomemc de pe hk$!e topografice, sunt scrise, de re,&%, coordonatele false. In revista "Suletin topografic" n r . 3 1 1959, editat5 de.Ministeru1 Forfelor h a t e , la Bucurefi, Vasile Faie ~iConstantin S t m p au stabilit fomulele cu ooeficienti constanti , pentm calculul coordonatelor stereografice, utilizkd procedeul de "calcul cracovian".

Pentm elips~idul Fkasovski 1940 gi Bo = 46" , coeficientii constanti pevm uansformarea coordonatelor stereograiice, din planul tangent, in coordonate geograflce au -valorile:

Acest calcul wmporti doui erape: Prinia ehpP wnsG 7n transformarea coordonatelor sterkgrafice din planul secant b planul tangem "paralel cu cel secant": se modifid scaq prin hrndtirea cu coeficientul c' , aumit " coeficient de revenire la sLaa norrnd8". c'= ( 1 1 ~ =1,000250063 ) Etapa dbua, m a i laborioasi, wn* % I transformarea coordonatelor stereografice din planul tangent, in coordonate geografice B,L, pe elipsoidul Krasovski ,1940. Se rezolvfi cu ajutorul Enor f ~ m u l CLJ e coeiicienfi constan$, stabilite ktr-UII mod asern?inFitor, ca principiq cu formulele pentru calculul coordonatelor plane stereoogdce. Se calculeazh h&, coordonatele geografice relative, A E t si 1, f@ de polul proieqiei (I30 ,Lo ) , apoi coordonatele geogra5ce absolute: B=Bo+AB (26-1) L=Lo+l FormuleIe pentru calculul coordonatelor geogafice relative sunt:

I"=

BoiY + B ~ I X Y +B~IX'Y + B ~ ~ x+~BY ~IX~ -+ YB ~ ~ X +.. ~Y x2y3 + BBg3 x3y3 + ... + ~ oy s 5 + ~ 1XYs+ s ... ^ m care s-a notat: x = X[Q] / 100 000 Y = Y[t,] / 100 000 DacZ se lucre& cu calculatoare de buzunar, neprogramabile, este m a i comod sZ se aplice formulele de calcul ink-o f o m b care Y ,Y2 , ...,yb sunt dafi k factor:

+ B03 y3 + Bi3 XY3+ Bu

Aceste valori (versiunea 1972) au fost calculate ~i utilizate la Institutul de Geodezie, FotogramePie, Cartogmfie ~iOrganizarea Teritoriului - IGFCOT din Bucurqti.

Valorile coordonatelor geogrdce relative se ob$n b secunde sexagesimale.

: I

Intr-un &icol publicat ?nrevista "Buletin topografic" nr.3/1959, Vasile Faie gi Constantin Smp au dat deducerea acestor fomule, a coeficienti constan@, utilkbd procedeul de "calcuic~acovian". Valorile date de ei ,pentru coeficientii con&@, se referii .tot la latitudinea Bo = 46' ,ksH elipsoidul folosit nu este Ihsovski 1940 c i Hayford. 89

Codantin Gh. W E A N U .
/

CARTOGRAFIE MATEMATICA

UTCB -Faczrltnrca de Geodezie, B u ~ r e s d

Proiecfia stereografic3 1970 EU deformeazii unghiurile, fiiidcH este conform3 ~ungimile ~i ariile de pe elipsoid se deformecg. . . .. , Evaluarea deformatiilor necesitg cunoasterea modulului de deforma$e lini&~ m=n . La prezentarea proiectiei stereogafice a unei sfere pe un plan tangent, am ,mbilit c3

Considerhd o sfer3 a csrei ra& &I este esal3 cu raza medie de curburg a elipsoidului i t * pe sferg, la distan+ L fa@ de originea la latitudinea Bo = 46' ,un punct oarecare , s sistemului de axe de wordonate plane, are distanta zenitala z = -, astfel Tncgt
L

Ro

Pentru un puilct din Romfinia, situat la distang maxim3 fa@ de originea axelor de coordonate, de exemplu la 400 Inn, unghiul (L/2&I) este mic, de ordinul a 0,03 radiani, = asfel cZ, dezvoltfind tangenta in serie $i considerfind doar primii termeni,

L =L +1 tg -( 1 'L - +-.2 (-)5 L ZRO ZR, 3 2R0 15 2R,

sau

Dacii se inlocuiege tangenta ' i n(27-2), dup2 simplificare rezultg:

T 3 T 5

si deforrnatia totaiH a razei vectorrae d i d planui tangent:

GonsfaMin Gh M U N T W
'

CARTOGRAFIE MATEMATICA
Conhztin Gh.'MUAZUhU

UTCB- Facultntea de Geodcne,Bunirzsn

.. C&TOGR4FIE

MA'l%MATICA

Pentru defomatiile liniare relative, D ,din planul secant rezult5:

t
-&hiurile

':': Ll3"CB -Fadtatca de Geodezie,Bumrejn' 2 i : reprezentkd "corec@le de reducere a directiilor la planul de rnici, 6i2 si 6

iar dupg klocuirile c = 0,999 750 gi & = 6 378 956, se obtine :

. . .. .

a) pe sfera de raza rnede

b) in planul proiectiei stereografice

Pentru p = 201,7 km, D = 0 8i ne g%im pe cercul de deformatie nuG. La distan? mai mici de 201,7 km fa@ de origine, suntem in interiorul cercului de d e f o d t i e nul& unde deformatiile sunt negative. In originea sisternului de axe de coordonate p = 0 , iar D = - 25 cm 1 km. C h d distang fa* de originea axelor este rnai mare de 201,7 km . atunci suntem in afara cercului de deformatie nulZ , iar deformatiile sunt pozitive. In puudele cele mai d e p a a i e de origine, de exemplu in zonele: Sulina, Mangalia , respectiv Beba Veche in extremitatea vesticl , deforrnariile din p r o i 4 a stereograficg 1970 ating valori de ordinul a + 65 cm/km. Defoma$ile depind numai de distanta p fa@ de originea axelcr gi, in couecin$, izoliniile deformatiilor sunt cercuri concentrice, cu centrul fn originea sistemului xOy. Coordomtele folosite pentru calculul deformaflor trebuie & nu aibi transla$.
i
Fig.28 1

Reducerea direch~lor la planul proiehei stereografice 1970

Deformatiile ariilor au acelqi semn cu deformaGile distanlelor, iar modulul de deforma$e areolar4 p ,se calculeaza folosind relatia :

Vom folosi urmatozrele proprietati ale unei proieqii stereogaiice : Proprietatea 1 : reprezentarea este c o n f o d . Proprietatea 2 : liniile geodezice care trec prin polul Qo (verticalwile de pe o sferl) se reprezintH k plan prin segmente de drapt2 care trec prin originea axelor. Proprietatea 3 : arcele de cerc de pe sf=& care nu trec prin polul Qo, se rep~ezintZ tat prin arce de cerc.

Valorile deforma$~lorrelative ale distarrfelor dm planul proiectiei stereografice 1970 sunt date in tabeluI27-1. Se observg CZ variatia lor este cu atdt mai rapid2, cu cdt depktarea f a g de punctul central este mai mare

Pe baza acestor propriet@, se explicH aspectul imaginii plane a 'riunghiului format din p ~ c t ude' l stafie, punctul vizd ~i originea sistemului de axe de coordonate : - latura 1-2 se reprezintg printr-un arc de cerc; in consecinf& cele doui corectii sunt egale in valoare absoluts - laturile care unesc cele doui puncte cu originea axelor se reprezintiiprin linii drepte, in baza proprietZg 2.

..

28. . ..REDUCEREADIRECTIILOR LA PLANUL PROlECTIEI STEREOGRA.. FICE 1970

'

Proie* f i d c o n f o m trebuie ca suma unghiurilor fi@ din plan s2 fie egalH cu surna unghiurilor fi@i corespondente de pe elipsoid (sfera de raza medie). Deci, se poate scrie :

" Aceast2 operage de calcul se rnai numegte ~i "reducerea directiiior la coard5".Ea se aplic'i: direcfiilor azimutale milswatrate T n refeaua de triangulapie geodezicH gi trebuie s l precead'l lucrkile,de cornpensare riguroasZ propriuzisk '.In principiu, fiecare dire@ie redus5 la elipsoid, .rnkuratii din stafia i c5tre p u n & j din'r&kaua geodezicEL, va p h i o coreqie 6ij , a ciirei valoare depinde de lungimea vizei, de o r i e n k e gi de depaarea ei fa$% de ori=&a sistemului de axe xOy. ' . ' In vederea deducerii unei formule de calcul, d consideriim , h p l d proiecfiei sterecjgrafice, punctele geodezice l(xl , yl) si 2 ( x z , yz). L i i a geodezica 1-2 , care le une~te pe elipsoid, are ca imagine o curb5 cu concavitatea c&e originea sistemului de -axe fOy. In eitremkZtile ei, - ?npundele I .si 2 , aceast5 &b5 face cu coarG 'ei' (Eg.28-1)

'

a d i e k valoare' absolutg (6). corec$a este egalH cu jurnztate din excesul sferic E al triunghiului format din punch1 de static, punctul vizat si polul Qo al proiectiei (originea axelor de-eoordonate): F o d a generalz pentru calculul excesului sferic este: 95

CARTOGWIZ, ?fATEMATICA

:
-

UTCB Facuifatea de Geo8en'e,Buntrerti

E este 31radiani, S este aria triughiului sferic, iar R este ra7a sferei. Deoarece corectia are valori relativ mici (secunde sau zeci de secunde), este suficient ca, peniiu calcuIul ei, s5 se cunoascFi aria S cu aproximatie. In consecin~il, aria triunghiului sferic se poate -docui cu aria S1 a triunghiului plan (fig.28.I), pe care o putem c a l d a formfind un determinant care are ca elemente coordonatele v ~ i o triunghiului r 8i uaitatea :-

?ncare

Dac%se inverseazg semnul unei corecfii, atunci in ditectia respectivg se introduce 0 eroare shematicH egalH cu dublul core@iei. Pentru evitarea gregelilor, se recurge la verificarea corec$ilor de iducere a direc$iIor la planul de proiectie, pe munghiuri.

29.

VER4FICAREA COIZECTXILOR DE REDUCERE A DICRECTIILOR ]LA PlAMJL DE PROIECTIE

Fie triunghiul 1-2-3 din reteaua de triangulatie geodetic%.In planul oricarei proietii conforme, laturile sale de pe elipsoid, linii geodezice, se reprezintg prin curbele care unesc vMixile triunghiului (fig. 29.1)

T i d u d cont de kptul cZ ?nfiecare din ce!e douE stag direccia curbei este &cc$a mgsuratL5, iar direcfia conii este direcfia r e d d Ia plan, p r a m gi de faptul c l unghiurile azimutale au cre8terile pozitive in sensul acelor de ceasornic, rezultZ c8, pentru o directie vizatH reciproc, cele dou5 core.$ii vor fi egale, dar de sernne contrare. Dupi inlocuiri, se obtine : .

^ m care:

,-," = n u m h l de secunde dintr-un arc de un radian; Rc, = raza medie de curburg a elipsoidului la latitudinea Bo a polului proiectiei; xl , yl , )ij! ,y? sunt coordonate provizorii, cu aproximafie de cktiva mem .
J
. .

Inlocuind constantele prin valorile lor numerice, r e d 6 urmatoarele formule de calcul : - fr~ gradatie centesimal5 :

. . . ;Unghiurile

PI , P2 , P3 dintre aceste curbe sunt egale cu cele ale triunghiului de pe soid, deoarae proiectia este conforma. Prin m a r e ,
P 1 + & + P 3 = 180+& , (29-1)
.

:.i.
. . . .I
,

in care E este excesul sferic al triunghiului. Ungluurile j3'1 , p'z , j3'3 , dintre dreptele care unesc varfurile triunghiului, sunt reduse la planul de proiec$e;. P I 1 + piz + P I 3 = 180 O .. i :- . (29-2)
, :

Semnul c o r e e i rezulti din formula de calcul. D i e 4 a redusfi la planul de p r o i e ~ este e egal5 cu direc$a m5surat5 (pe elipsoid) plus

. ,,

corec*.

Coreqia este ndH in c d k care punctul de stage, punctul vizat gi originea axelor sunt coliniare. Coordonatele plane utiljzate pentru reducerea dire@or la pIanul de proie+e trebuie s H rm aib5 translalii.

Notand: G = d i r 4 a mWatEg c&= direc$a redusZ la planul de proiec$e;6 = corectia de rducerela planul de proiecfie, se poate scrie, T n general:

,,

- ConsimztinGfi ,bWNTEANV

CARTOGRAFIE MATEMATIC4

...' LKCB - Facultnteu de Geodezie, Bucurzsn'

.

P f ..=(29-9) . . . 2 ~ ' . FactoruI excesului sferik este variabil 'cu latitudhea, dar v&ia$a este lent& astfel c& in unele situatii se poate considera constant, pentru un~numEir' mai- mare de triunghiuri, deteminkdu-se pentru o latitudine medie a zonei de lucru. . . . .. . . . . . . .
. . . .

," "<

, .
. . . .

...

Diferenp dktrc cele douZ d i r 4 i este:

(&)I3 - (&)lz= (a,)13 -.(a&

'

+ 613
..

- 612
,
....

adicl: B'I = PI + (613 - 612) (29-4) . . . -,; ! ' . : . ,:AplicZnd procedeul toate v m i l e triunghiului, considerate, pe r k d , ca stafii, ob$inem:

Toleranfa cu care trebuie saiisfacutl rela$a de verificare (29-6) depinde de ordinul triangulafiei. In principiu, ea este egalH cu irei u n i q deultimul ordin zecimal cu care se calculeazl corecfiile (0,3" in cazul triangulatiei de ordinele $1 N , respectiv 0,03" in cazul ordinului 11). Daca exist; discordanfe ?nlimitele mentionate, atunci'se ajusteai5 cgteva -m~ecfii?a ultima zecimal& astfel in& relafia de verificare s l fie satis%cutH exact, ca ~i cum excesul sferic ar fi erori.

3 0 . -

~'NGHIKJLDE CONVERGENTA M3ERIPdIANA IN PROIECTIA STEREOG W I C A 1970

Insumhd aceste relatii $i tin&nd cont de (29-1) ~i (29-2), zvem:

180" = 180" + E + (813 - 612) (29-6)

sau

- 6=) + (632- 631)

(613 - 612) + (621 - 823) + ( 8 3 2

- 631) = - E

Aceasta este relatiz de verificare.

Fiecare parantes reprezintH corecfia de reducere la planul de proiecfie a unuia dip cele trei unghiuri ale ale triunghiului. Prima parantezg = coreqia pentn, unhid 1; a doua parantezz = corecfia pentru unghiul2; ultima parantee = coreqia pentru unghiul3 .
'

Printr-un punct omcare P(x,y) din plznul proiecfiei stereografice 1970 (fig.30.1), s B ducem imaginea meridianului $i o pardele la axa Ox. Unghiul y pe care aceastH dreaptH ?l f a x cu meridianul, ?n punctul considerat, se numeste unghi de convergenF meridian5 din pioiecfia stereografid. In vederea deducerii uaei formule de calcul, pe paralelul punctului P se ia un punct infinit apropiat, Q(x+dx ; y+dy). Paralele la axele de coordonate , duse prin P si Q, se intersectez; in iar unghiul y = a ,a v h d laturile reciproc perpeadic~lere. In proiectia stereografici 1970, coordonatele rectangulzrz sunt f i n 6 i de coordonateIe geogafice, @,I), adid: x = f1 @,I) Y = f2 @,I) (30-1)

Regula de verificare se poate formula astfel: in orice triunghi din repaua g e o d e ~ c i din planul unei proieqii conforme, suma corecfiilor de reducere la planul de proiec$ie ale celor trei unghiuri ale triunghiului ,trebuie s I fie egalH cu excesul sferic E a 1 triunghiului respectiv, luat cu semnd invers. . ' Rearnintim c5, excesul sferic este, prin definitie, pozitiv, ~i are ca formulH general; :

(29-7)

&=-

R2 '

in care S = aria triunghiului, iar R = raza sferei pe care se considera triunghiul, respectiv raza medie de cwburl a elipsoidului. Aria S se poate calcula cu oncare din formulele de calcul cunoscute. In mod fiecvent se folosege~elatia: < = f a b s i n ~, . (29-8)

Deoarece punctele P ~i Q sunt situate pe acela$ paralel, dB = 0, ~i atunci , dupl simplificki, se obfine: ax -

31 care:rf este factorul excesului~sfenc; a pi b sunt douZ laturi ale triunghiului, iar C este

unghi~li cuprips 3ntre eb.

I!
Constantin Gh.h M E A N d '

ConstMnn Glr dfL&TWW

CAXTOGRAFIE MATeMATICA

UTCB - Facultaleo de Geodme, 3unrre.m

CARTOGRAFIE MATEMATXCA

E C B-Facultatea de ~ e o d & e ,Bucuresti

D-

&

+dloAB

+ do2 12+ dl2 AB l2 i+ do4 i4 + dl4 h~ 1 4

+d20AE3~2+d3~'b8 +3d a m 4 +d50AB5+ dZ2 AB 1 +- d 32 AB3 12+

T i h d cont d i n calculele practice curente se ia :

. ,

..

~i de transformarea acestora in radiani, au fost.obfinuteu r d o a r e l e valon .num&c6'pentru coeficienfii constanti c si d [24]:

Cunosdnd lungimea unei linii geodezice pe elipsoid, s , gi coordomtele stereografim provizorii, cu aproximatie de c 2 ~ v metri, a ale e s m i f i $ l o r ei, se cere sg se afle distmga So , care 3 corespunde in planul secant a1 proieqie? stereografice 1970. Aceasta este-!'distz+ redusk la planul de proiecfie". Cuv%ntul"reducere" trebuie infeles cu sensul de "reprezentare" ~i nu de micgorare. Rezolvarea se poate separa in douZ etape: .I/ - reducerea distanlei s la planul tangent in polul Qo P o , Lo), unde se obfine S; 21 - reducerea distaqei S din plahul tangent (cu scara n o d Z ) , la planul secant (cu ...-. scara redusg), unde se obtine SO. In fig.3 1.1, din planul tangent d proiecfiei stereogafice, curba dintre punctele 1 (xl,pl) gi 2(xz, yz) a t e inaginea planE!a liniei geodezice. Neglijhd diferenp dintre lungimea curbei ~i cea a corzii, vom c5uta o legZtura intre s si S. Vom considera imaginea p l d ca f i i d alc5tuit5 $in distanTe infinit mici, ksumate printr-o operatie de integrare. DistanTele infinit mici din planul de proieqie sunt legate de cele de pe elipsoid (sfera de razz medie) pnn intermediul modulului de deforrnatie linia6:

Prin urmare : (3G-7)

..

C y = arc tg D
'

In punctele situate la est de rneridianul Lo , unghiul de con-{ergen@ meridianZ y este pozitiv, iar in puntele situate la vest de Lo, este negativ. Pe meridianul central Lo , unghiul de converge@ meridianZ este ml, iar pe meridianele extreme ale Romiiniei, ia valori de ordinul a ' 3 .

Utilizind expresia modulului de deforrna9e gi dezvolthd-o ?nserie dupH binomul lui Newton, limitfindu-ne la primii termeni avem.

Dintre apiicatiie unghiuiui y, rnenfionh: lo: % I relatia dintre o r i e n t a e oij din planul de proiecfie $i azimutele &j de pe elipsoid: & 0.. u + Yi - 6 x 1 , (30-8)

i i

Coordonatele q y , ale unui punct situat pe linia 1-2, se pot exprima func$ie de distanp p nGsuratg de la punctul 1 p h 8 la punctul considerat qi de orientarea t a liniei respective: x = x 1 + p cost y = y l + p sint

?ncare 6ij este core&a de reducere la planul de proieq5e, a dire4ei mZsurate din statia i

cgtre pwctul j

L6 2' : la orientarea In teren a unei h & $ topogafice, dacEi d k w a pivot-zero a busolei se 5 pardel cu o linie sud-nord a caroiajului kilometric de pe br& In acest caz, declinatia magnetic%, menfionatii pe foaia de trebuie modificat5 cu unghiul y , k~ conformitate cu o s c h e d existent5 ling5 c a m h * .

100

.t..C m l m t i r r G

-.~
. .

p Bucresti .A . . . UTCB Faculiata de Geodem.e, ~~IATIC : . . . C&RTOGRAFIE M & .......

gi hlocuind k (3 1-2),

........

Reducerea distante1or:la planul de proiectie stereograficg 1970 este obligatorie pentn~ distar$ele mlsurate in lucrkile.de.~teratie care se,prducreazZ $ acest plan de proiec~ie., Cornpensarea propriu-zisZ a misurZtorilor trebuie ficu? q &sta$ele reduse la planul de proiecfie, . . ... . . . Cele doug etape de calcul pot fi comasate , aSa cum sunt prezentate .in formula unnZtoare [24] :

(XG

.
'

. .. .
:.

So = s [ +0,999 + 0,614 +0,512 + 0,377

':
. I

750 000 + 538 792 :(lo-14) +.ym2-) + . l1 ( ~ o - ' ~ ) ( A X ~ - + A Y.:.; ~).+ . 75 ) ( x,,,' + ~2) ' 1 ,
.,

(3 i-11)
*'

-.__

st;;rd

cZ:

I>

S c o s t = Ax S s i n t = Ay ,

in cie:.so.estedistanfa redus~.li:pfanul secant a1 proiec~ei stereograi5cq.1970, s este distaup de pe elipsoid, iar coordonatele rezctangulare, aproximative, sunt in pland, secap. . .
, ,

din (31-5) se ob++e:

32.

CADRUL SI NOMENCLATURA E 4 R T a O R TOPOGRAIFICE IN PRQECTU. S'IKREQGRAFPCA 19'70

, .'

Pentru a introduce coordonatele x , ,y, , ale punctului situat la mijlocul segmentului

& : 1-2, n

H5rtile topografiw in proiec$a stereografie 1970 au c a b de tip geografic, alcHtuit din douEL arce de meridian $i doug arce de padel, care, pe elipsoid, delimiteaz5 un trapez. S c z l e sunt stzndardiiate, dimensiunile trapezelor de pe dipsoid depind de valoarea sc5rii $i fiecare trapez are o nomenclaturi ,corela5 cu pozifia sa geografica si cu scara.

T i n h d cont de aceste relafii, facem k (3 1-'7) inloCuirile:

: .. . . .

&c&e ooordonatele stereografice sunt ?n planul tangent, iar distanfa s din rnembrul aldoileq necunoscut&, poate fi ^docuitZ fie cu d i s w s de pe elipsoid, fie cu distanfa calculat2 din coordonatele stereopjice provizorii. Valoarea numeric5 a membrului doi din (3 1-9) trebuie calculat5 cu 8-9 zecirnale. DupZ ob$nerea distanfei S, reduse la planul tangent, .se calculeazZ distanp So , redug 12 $m-d szcazi: (31-10)

'I
1

'

So=S c ,

.- . .. . .

Toate amkuntele priviid dimensiunile gi nomenclatura trapezelor de pe elipsoid SUEZ expuse in paragraful 14. Datoritii deformatiilor inegale din planul de proieqie, trapeml de pe elipsoid se deforrneh inegal, astfel hc2t c o l ~ l sale e devin v k h i l e unui patrulater oarecare, Inat drept cadru pentru foaia de hart5 respectivii. Irnaginile arcelor de pe elipsoid sunt curbe cu o curbur5 foarte mici. La scbi mari , de exemplu 1:25 000 . . . 1:2 000, penm care arcele de pe elipsoid sunt scurte, curbele care unesc cele patru v b h i ale patrulaterului se confun& cu corzile lor. In aceast5 situa$ie, a construi cadrul hEirtii inseamn5 a raporta cele patru co1px-i pin coordonatele lor stereogafice, a verifica dimensiunile raportate ale laturilor gi ale diagonalelor $i a u n i col@-ile prin segrnente de dreapta Dimensiunile cadrului raportat pot diferi de dimensiunile teoretice, reduse la scar& cu plus sau minus 0,2 mm pe fiecare laturZ gi 0,3 mrn pe diagonale. . . ~kwnsiunile teoretice ale midui se calculm.7.Z pe elipsoid, apoi se reduc la planul de proiec+e, apoi se reduc la scara . h a % e ~ redtatele ~ h a l ed h cm , cu dous . . . . zecirnale. .. . . Laturile de nard gi de sudrse calculeazii ca arce de paralel. . .. . . . L a m e de yest ;g.i de .est ,se c a l c u l d ca ................ :. . de meridim . . : : ;.. : :;:.... . Raportarea.;~dsului .sk.:fp la coordonato& .... p e un material nedefo-bil.pnm. desen. . ..

.;
...

GIc&e c o n s t p t a c = 0,999 750 000 este coeficientul de reducere a W. ........ . _ _ . . . . . . . -

ioi'

Constantin Gh m . 1 M I

C A R T O G R m MATEMATICA

UTCB -Facultatatfa de Geodm'c, Buncrw

.

'

M dx=a-x--B W5 ~ + - ) ] +, ~ . x=~~[ht~(45~+-)-ehtg(4 2 2 . , . .
i...

dB

cosB

Dar:

. . . . . .. . . , ... . . ; . ._ . ..:. . I... :,.'"':L?".'. . sau, restrhghd diferenp celor doi logaritmi ~itrecind la logaritmii zecimali; .., .

'

Introduchd a c e expresie h(50-I%),obtiem:

eZcosZB x=aJ~, . )=+C I - e sin B cosB

sau

dB x = aJ=-CLCJ
cti, in conformitate cu

e cosB ~B+C 1-e2sin2B

' I .

Prima integrzl5 a fost deja cdculatH pentru cazd sferei, &el

(50+:

Pentm calculul celei de a doua integrale se introduce o noua variabilti, y, notkd:

... . :..* .: "',.:"" . . ti.. .' unde : Mod.= Ig ( n u m h l e) = 0,434 294 4819 , C este o constant%de.integrare, iar exponentul e de la numitorul expresiei este egal cu prima excentricitate a &psoidului. , : Detenninarea celor dou%constante,. c gi a . se face ca h cazul precedent, &d PZmktul a fost considerat sferg. Din condi$a ca axa Oy G coincia cu irnaginea ecuatodui rezultH C=O, (50-18) iar din mnditia ca la latitudiiea 3 1 sL nu se producZi deformtji, rezultZ : .-.. a = r l =N1 cosBl (50-1 9) .Pentru fasi!itarea calculului coordonatei x , care depinde nurnai de latitudine, au fog intocmite gi tdoele, pentru expresia: B- tg(45 O + -) U= , unde sin W = e sin8 (50-21). W tge(45O + -)
2 -

e sin B = sin w

de unde, diferentiind, rezultg:

Flc&nd particularizarile de mai sus in fonnulele generde (47-Z), rezultl u d t o a r e l e formule de calcul pentru reprezentarea elipsoidnlui de rotage in proiecga Mercator:

e cosB dB = w s d ~ v Inlocuind iu (50-13), se obtine: y=a

-

" ; '&= longitudinea axei Ox)

P"
B1 = Iatitudinea paralelului standard r m = n =1. r p = nZ

Inlocuind.. 1- sin w = cos2 w , dupH sirnplificarea cu integral%de forma celei precedente: cog

v , se ajunge la o

e cosB dB aeIi-ezsin2B

W dv -ae1ntg(450 +-)+c 2

Inlocuind cele douZ rezultate?n (50-13), rezulG:

Pentru cilindrul tangent in lunE3.ul ecuatorului, B1 = 0 , acesta se reprezintii &Z deformatii, iar toate celeldte paralele se reprezintg cu deformafii podive, care pot atinge valori spectaculoase.

Pentru B1 diferit de zero, ne a l b in cazul unui c i l i n h secant; exisfi dou2 paralele standard, h t r e care deformatiile sunt negative, iar defonnatiile pozitive , care se produc la latitudinile rnai mari decgt ale paralelelor standard, sunt mai mici f a g de cele din cazul cilindrului tangent.. ....
...
.

...

,.
2.

Fig.50 1
..

(w

Aspectul generalal retelei normale in proiectia Mercator

Loxodroma

:Iutiebuin@ri La scari mici, p r c i d a Mercator se poate aplica pentn h&$ de ansamblu, pentn? porfimi mari din suprafafa terestrH $i chiar pentru intreaga suprafag climatice etc), cu excep$a zonelor polare. 'Si' ' :.+:s'ci%i medii ~i mari, proiecfia se poate folosi pentru teritorii in form2 de band& nu a t f & & e se btind ?n.lungul ecuatorului sau de o.parte $i de .aka a paraielelor standard. prea i .I - ' de navigatk, este foarte utill , datoritLfaptului 6 ireprefinti printrs.'Q..: ~&t.rhmele : ' . .' o dreapti curb% de pe elipsoid sau s f & numi& loxodroml.
0f
75'
45'
75'

30'

60"

.*.. ... .: .%oxijdroma

. .

- L - -

j
i :

~
i
I
. ,

Lungimea loxodromei pe elipsoid, se paate calcula cu formula:

1 . .

in care (Sm)~i, este lungimea arcului de-meridian, Tntre latitudinile extremit@ilor loxodromei.
Formule privind loxodroma pe sferg Ecuafia loxodromei pe sf&:

i
I
I

sau

In p ~ c i p i u &te , important pentru i m navigator s H ajungzla destinafiepe hmul-Eel mai scurt, adi& sg se deplasezz pe o linie geodezicg. Inconvenientul este ci, lungul unei astfel,.iIelirii< numk5, in navigafie, ortodromi, azimutul wte variabil, oblig8nd navigatoml s5 modifice pexmanent azimutul direqiei de deplasare. '. . ..:?DOG-puncte de pe elipsoid, sau de pe sferii, Yntre care ar urma si se navigheze, pot fi unite printco curbH rmmitH loxodromii., care taie toate rneridianele, dintre cde doo5 puncte, sub acelqi azimut. Navigarea pe IoxodrorniZ presupune parcurgerea mui d m n ceva rnai lung decst cel de pe o&drom& dar avantajul este d navigatorul nu trebuie ski wrecteze permanent dire* de deplasare. Ln proieqia Mercator, imaginile meridianelor, fapi de m e se &oarEr azimutul . loxodromei, se reprezinta prin drepte pardele. Proie*a fiind conform& imaginea loxodromei trebuie 6 taie imagines meridianelor sub un unghi egal cu cel de pe elipsoid I sferZ, adicH egal cu azimutul. 0 astfel de l i e , din planul de proiectie (respediv de pe hart2 ), nu poate fi dec& un segment de dreaptk Aceasta demoumeaz5 c5, pe hi@e f n proiectie Mercator, loxodroma se reprezint5 printr-un segment de dreaptl. Practic, dacH un navigator dispune de o Im-G f n proiecfia Mercator, pe care identifid pozifia punctului de plecare gi a cdui de destinafie, unindu-le printr-o dreapt& poaie determina ,pe k t Z , azimutul loxodromei respective, precum si wordonate geografice pentru puncte de pe .traseul ei .

t
I d;
j
i

tg(450+2)=ee"-A , 2 in care e este baza logaritmilor naturali. Aceste ecuafii arati c& pe wprafap sferei, loxodroma este o spiral& cu punctul asimptotic in polul geogrdc. Lungirnea loxodromei pe sfer5 poate fi calculatL cu formula:

Formule priviid loxodroma pe elipsoid

(50-23)

S I , , = R (cp 2 - 4) I) sec A
E

(50-27)

L2 - L I = t g A ~ (hU2 z -111U1)

In planul proiec$ei,Mercator : .
i

Considerkd c l L1= 0 , BI= 0 ~i L2 = L , Bz = B , avem ecuaga loxodromei pe elipsoirl :

3
t

T n care 1 ~i 2 sunt extremit@le loxodromei, iar pentru un punct curent (x,y), de pe imaginea loxodromei,

T n care azimurul A = const, i a r fincfia U se calculeaz2 cu (50-21).

y=y1+tgA(~-xl)

(50-28)

Consrmrirz Gh. I I ~ ~ J v Z E ~ N U CARTOGLUTE MATEMATICA UTCB -Foculraiea de Geodene, Bumrerh

I
1

-Faculmrea de Geodede, Bucvrestr

In fig. 49-1 se mat5 aspectul general a1 refeiei cartografice Fntr-o ~ r o i e c f ; , ~ izocilindric4 dar gi un procedeu grafic, expeditiv, prin care poate fi reprezectatg ace as^ rerea.

Cazul 1: Heprezentsrea d r r e i fn pi oiecfia Mereator In (47-3: s a arztat C i in cazul reprezentarii sferei de razz R in proiectii cilindrice drepte, rnodulii de deformafie a lungimilor au expresiile generde: a m=- dx si n=P.dq Rcoscp ' in care a = constant8. Folosind aceste expresii, conditia de conformitate se poate rciie: - --dx - U Rdp Rcoscp ' din care se deduce formula de calcul pentru x :
x=
COS 0

aj*+~=aj

. dq +C SU;(~OO + cp)

Pentru calculul integralei ,transformgm numitorul apliclnd formula general2 :

A A sin A=sin 2-=2sin-cos2 2
-J

~i rezllltl

A 2

dw
cp cos(45' 2 sin (45' + -) 2

+c
+ -)
2

Fig.

A9-I

Refea cartogrdc5 in proiectia echivalentl izocilindric5.

Imp&$nd

cP at2t ncm5rZtorul c2t $i nurnitorul cu 2c0s'(45~ +-) 2

se obfine:

Aceastg proiecfie a fost imaginatz 8i aplicatg, ?n 'nu1 1569, de c2te cartograful olandez Gerard Kremer, numit ~iMercator. Proiectia cilindricH dreaptZ Mercator este conform5 ~i mai are o calitate, datoriti cceia este utilizaG ?nmod curent pentru W l e de navigafie: ea reprezintil printr-o dreaptz curba numitg loxodromH care, pe elipsoid ~i pe sferE, intersecteazH sub acelqi azimut meridianele dintre doua puncte oarecare. RGeaua normala este aldtuitg din irnaginile plane ale meridianelor $i ale paralelelor $i are urm5toruI aspect general: * meridianele sunt reprezentate prin drepte verticale paralele, la distanse proportionale cu diferenfele de longitudine; * paralelele sunt reprezentate prin linii drepte paralele, perpendiculare pe imaginiIe meridianelor; intervalele dintre paralelele succesive cresc pe m%wa apropierii de polii geografici, motiv pentru care, refeaua cartografic8 este denurnit5 "cu latitudini yesc%nde". Se poate aplica fie unei sfere, fie elipsoidului de rotatie. In ambele cazuri, reprezentarea trebuie s i fie confordi, iar pentru aceasta modulul de deformatie liniarii trebuie sFi fie independent de airnut, astfel incgt, condi$a de conformitate se poate scrie in forma m=n (50-1)

in-care In este simbolul logaritmilor naturdi iar C este constants de i n t e r n e Introduc&nd acest rezultat in (50-3), se ob@ne:

Inlocuind logaritmii naturali cu logarit% zecimali, rezult8:

LX

1
UTCB Facrtlmtea de Geoden'e, Bucuresri
a,

Comunrnr~ Glr. .VUhTR1N(I

CARTOG-

MATEMATICA

Constmrin Gh. W M U E I T E 4 N U CARTOGRAFIE MATERCATICA

W C B -Facultoim de Geodme, Bunnesti

f
p=mn=l
Cazul1 : P h l n t u l se consider2 elipsoid de rotatie

fie conetiant. De obicei, aceastZ constant5 se ia egala cu unitatea, astFeI inc& t,ndifla reprezent&ii echivalente se poate scrie: (49- 1)

I f

Rezult5 c5 toate paralelele cvp~inse intre latitudinile + cp si - cp 1 sa reprezint5 cu deformafii negative, cele mai mari fiind pe ecuaror. Intre aceste latitudini, elipsde de deformage au axa mare pe directia rneridianului, unde deforma$a este nula. Intre polii geografici gi paralelele de secyionare, toate deformatiile, de lungme ~i ale ariilor, sunt pozitive ~i cresc spre poli. Elipsele de deforma$e au axa mare pe directia paralelului care trece prin punctul considerat. liniair pe direcfia meridianului gi respectiv a paralelului, au exprcsiile (47-2):

..

. : . , I

In cazul elipsoidului, in once proieqie cilindrica dreaptii, modulii de deformafie

f1 !

i-

Cazul2 : ~F~rn4ni.l se consided elipsoid T i n h d mnt de fomadele genemle ale pruic@ilor cilindria pentru elipsoid, (47-2), condilia de echidistanp pe meridiane se scrie in fonna :

- -1

din care, procedfind ca in cazul precedent, referitor la sferZ, obiinem urmirtoarele fornlule de calcul pentru reprezentarea elipsoidului de rota$e in proie* cilindrice drepte echidistante pe meridiane:

CL CL n=-=r NcosB FoIosind aceste expresii, condifia de echivalen$ se mai poate scrie:

x = SO,B

y = a L , unde constants a = N1 ~ S B ;I

dx a . -x-=l MdB NcosB

n?=l

din care rezulti:

a n=-=;= r
=
4

r, r

N,cosB, NcosB

sau Dar:

w a-b sin-=2 a+b

~ ( ( 4 5+ 0

/ :
,

x =- ~ M N C O S B ~ B
CL

+c

(49-2)

in care SOB reprezintg lungimea arcului de mendial mmHsurat5. pe elipsoid, de la ecuator p la latitudinea B. in care, d doilea tennen d mmei din parantezl este subunitar. Dezvolthd h serie expresia din parantez& dupZ binomul lui Newton, ~i inlocuind h (49-2), rezultg:

Pentru Bl = 0,reprezentarea corespunde unui cilindru tangent la ecuator, iar pentru B1 diferit de zero, reprezentarea corespunde unui cilindru secant, care intersecteaza elipsoidul dupIi paralelele de latitudme +B1 gi -Bl ,paralele care se reprezinG nedeformate ca lungime. Ln ambele cazuri, fie cilindru tangent fie cilindru secant, reieaua de meridiane gi paralele este alc3xitH din dreptunghiuri neegale . Comentariile facute cu privire la deforma$i T n cazul 1(I?hht sfei5), sunt valabile ~i pentru c a d 2 (Pkn2nt elipsoid).

i
i )
. ..

49.

PROIECTH CILINDRP-

DREPTE ECHNALEN'lT

.;

. .-

.-

- . - ..... -

. . -.

--

Vom &a piimintul se consider2 sfe5 de rai5 R ... . . In ambele cazuri de reprezentare' khibalent.5, con&@ spec&cl s t e ~5% 'mportul dime o arie din planul de proie@e $ aria corespunStoare pe sup* elipsoidului, s a u a sferei, sir

- - - - .- .- - - - . - i .- . -- - - - -_ - . . . doul caztu-i: c h d P h W se considerg eIipsoid de r o w e si &d

.I.

..'$..I. ,.. . k'2ire constants de integrare C se se determinir in func$e de modul cum se sfabilese axa Oy. DacZi iriiaginea ecuatorului se ia ca ax5 Oy, trebuie ca, atunci c k d B = 0, s H existe ~i .e g a b t e z Y = O, -&fe '! c& din.(49-31 re,dtg - .- - -. - - -- ._ - - -- --- _ C =0 (49-41 Formula de calcul pentxu y se abbe din fonmrla general: y=aL ,
-,

,.:

-.
UTCB -Facalrarea de Geodezie. Bunu-esn

Co,r&ni Gh.

CARTOGRAF~E lMATEMATICA

.Tn care consxanta cr se determini3 punfind condi$a suplimentari ca un anumit paralel, de latitudine B1, si, se reprednte aedeformat ca lungime. Aceasti c o n d i ~ e se exprimi in forma : iar din condi~ia suplimentarg nl =I, se obtine:
. .
,

a=rl=Rcoscp~

din carc se obfine:

: i.,,. . . ,'

. - . ... .

.'

fn care cp este latitudinea paralelului / paralelelor care dorim sfi se reprezinte f&Z deforma~ i . TinZnd cont ~i de formulele generale (47-3) ale proiectiilor cilindrice drepte, rezultfi urm5toarele formule'de calcul pentru reprezent5ile cilindrice drepte echivalente ale sferei :
x = -sin

--

R2
cp

'

-a

adid, constanta a este xgali cu raza paralelului 1 paralelelor care dorim sFi se reprezinte nedeformat(e) ca lungime. T i n h d cont de formulele deduse pe baza condigei de echivalentk dar ~i de formulele generale ale proiecGilor cilindrice drepte, gnrpb,. cele ce urmeazZ, fomulele pentru reprezentarea elipsoidului de rotatie T n proiecfii cilindrice drepte echivalente: b 2 . 2 3 4 x=--(smB+-e2sin'~+-eCsinSB+-e6sin7B+ ...) a 3 5 7 y = a L = rl L ; (paraleluI BI se reprezintfi farii- deformatii);

y = ah

; unde

constanta cr = rl =R cos cp 1 ;

p=mn=l

(49-7)

coscp

r r m = -1 n. semiaxele elipsei de deformatie: a = max (3 n); b = min (m, n);

Pentru ur. ciIindiu tangent sferei la ecuator, se obtine proiecfia cilindrici dreapti echivaledi numitz " izocilinadric5".Formuleie ei se deduc din (49-i2), I u k d cp I = 0, adic2
a=R x = R sin cp y=Rh n= 1 cos cp m=coscp serniaxele elipsei de derbrmatie: a = n ; b = m
-

Toate izoliniile sunt drepte, pardele cu imaginea ecuatodui

~azul2 : PIrnQntul se consider5 sferg Pentru sfera de razz avem formulele generale ( 4 7 4 , din care folosim expresiile 1ui m . . ~ n i , ~iatunci condifia de echivdenp se poate exprima astfel: a =I p=mn=-,- dx Rdcp Rcoscp Se obtine:

..

I cam1 precedent, l u k d ca axa Oy dreapta care reprezinti ecuatorul, rezulGi Ca $i L

In cazurile in care P i m h t u l se consider5 sfer5, raza R se detenninfi dim condifia ca suprafafa sferei sZ fie egalfi cu suprafag elipsoidului de referins Sfera ell o suprafa$ egali cu ceb a elipsoidului Krasovski 1940, are raza . R=?371 116 m In toate formtile cu care se calcul6aza. y , valoarea'numeric8 a longimdinii trebuie considerats fa$ de meridianul axei Ox. Pentru reprezentarea refelei cartografice, este recomandabil sfi se calculeze coordonatele plane q y reduse la scara h w i si exprimate In centirnetri. Pentru aceasta, % I ecu@le h+i se introduce factorul " 100 so ", k care so este scara generals a Mi.

i
Co-tin

Constantm G h A4VXE-1MI

CARTOGRAFiE MATEMATICA

UTCB -FamItaten de Geodezie. Bucureszi

in w e A ~i z sunt coordonatele sferice polare, mfisurate in polul proie+ei.

G h MLmTEANU
CARTOGRARE UTEMATICA

UTCB -FacuItmeo de Geodm'e, B w e m .

i
,

Pentru reprezent5rile la sc* mici Phnhtul se consider: sfer'i, iar penm reprezentcle la scEiri nari (sau medii) P h l n t u l se considerg elipsoid de rotaGe.
.a

'7.:

'

.
3,

Succesiunea calculelor, ?n cazul proiectiilor cilindrice obiice sau cilindrice transversale ale sferei este urm5toarea: - stabilirea coordonatelor geopfice ale polului proiecfiei; - transfonaarea coordonatelor geogafice Tn coordonate sferice polare; - caIculul coordonatelor plane rectangulare, q y , ale nodurilor retelei de meridiane ~i paralele, precum gi ale orickor detalii care urmeazZ a fi reprezentate pe hart& prin coordonzte rectangulare; - calculul modulilor de deformafie gi al deformatiilor.

Cazul 1 : PgrnBntuI se considerg sferg de razH+R,, : > . Tinhd cont de formulele generale (47-3), condifii de echidikanp pe ' & d i m e se poate scrie: . . . ....... : . .... . . ., CUE . ",. m=-, ' i . ,.. -1, .. Rdcp de unde rezuItZ: dx=Rdq

DacZ elipsoidul de rotatie umeazg a fi reprezentai k t r oproieee cilindricg oblicg sau cilindrie transversal& atunci problema trebuie redusg la reprezentarea unei sfere, 6 e aproxirnbd d latitudinea ~i longitudinea de pe elipsoid isi p5streazZ acelea~i valori ~i pe sfer5 (admisibil pentru h w l c la & si mici eventual medii), fie recurgbd la o proiecfe dublg: repre-zentarea elipsoidului pe o sferq apoi reprezentarea sferei pe un plan.
~r

i1
I
i

x=Rcp + C = S a , + C ,

in care So, reprezintg lungimea arcului de meridian mkurat pe sfer'i, de la ecuator p b g la latitudinea cp. Constants de integrare C se determing din conditia ca axa Oy sB coincidg c u irnagiilea ecuatorului, adid pentru cp = 0 & avem x = 0. In acest caz, din (48-2) rezu!tZ
C=O, astfel cZ, pentru o latitutudine oarecare avem:
x=s 0 , r p

In proiectiie cilindrice drepte, reteaua cartogdicg are cel mai simplu aspect posibil: doug familii de drepte paralele. Prin urmare, se mnstruiege cel mai usor. In variantele "cilindm tangent", cercul de tangen$ este repfezentat nedeformat ca lungime. In variantele "ciincim semnt", sunt reprezen~ate ErFZ deformafii de lungime amlindouk cercurile de secfionare a elipsoidului sau a sferei.

i
I

Pentru calculul lui y ne folosk de formula generalg: y=ah,

In toate situa$ile, izoliniile deformagilor sunt paralele cu imaginile pardelelor, respectiv cu ima,Gle almucantaratelor. Proiectjile ci!indrice se utilizeaza la Tntocrnirea hgrfilor geogafice, la htocrnirea un3r hZrgi de navigee ~iin alte scopuri. In cele ce urmeazq sunt prezentate cazuri particulare de proieqii cilindrice, ?n w e fomulele de calcul se obfin prin particularizarea formulelor generale expuse in acest parWaf.

4
j

I I

k care, constanta a . se determini punkd condifia suplimentarg ca un anurnit paralel, de

latitudine cp ,d se reprezinte nedeformat ca-lungime. Tinand cont de formulele generale (47-3), aceastg conditie se poate scrie:

4 s

de unde rezultH c l a=r~=Rcosql (484) Formulele generale ale proiecfiilor cilindrice drepte echidistante pe meridiane, pentru reprezentarea sferei de raz.5 R, sunt.

Proiecfiile cilindrice drepte pot fi ecbidistante numai pe meridiane. nedeformat ca Da& cilmdrul este tangent, % afar5 de meridiane, se reprelungime gi ecuatorul. Dac5 cilindrul este secant, atmci se mai reprezintii nedeformate, ca lungime, gi cele doug pardele dupii w e cilindrul intersect& sfera. Condi$a de bw.5 p u d proie+ilor cilindrice drepte echidistante este ca meridiahele sg se reprezinte nedefomte ca luhgime, adick % orice punct a1 proiecfiei sk fie satisf-cuG condifia: m=l (48-1)

. o a-b sm - = 2 a+b

Proiectia cilindricii dreaptg echidistantg pHtratic5 L u h d , fn (48-5), c p l = 0 ,ecuatorul se reprezintg nedefomat ca lungime, fapt ce corespunde unui cilindru tangent sferei la ecuator. Reprezentkd meridianele ~i paralelele astfel incfit diferenfa de longitudine dintre meridianele succesive sg fie egall cu diferenta de latitudine dintre paralele succesive, refeaua camgraficl ia aspectul unei refele de pgtrate. De aceea, aceastl proiecfie se numeste "proiecfie cilindricl dreaptZ p W c 5 " .

Aspedul general al retelei normale intra proiectie cilindrica dreapta echidistanta patratica

FormuleIe acestei proiecfii se obtin din (48-5) , cu particularizareacp 1 = 0 Ele sunt:

x=So,*

=Rq y=aI = R I

..

m= 1

.. ..

2 1 1 n l - w S ' p ~= coscp coscp 1 p = mn=n=->l

(48-6)

cp

Semiaxele elipsei de deforma$e: a = n > 1; b = m = ! ; .. . . o =a - b = 1-coscp cp nn = tg2-20 2 a + b l+casip 2

Din interpretarea acestor formule; rezultk urm&tttnarele proprietgi a:c proieqiei cilindrice echidistante pgtratice: - meridianele ~i ecuatoru! nu se deformeazH ca lungime; - pe ecuator nu exist5 nici deformatii areolare ,nici un&iu!are, ' - . - pe toate celelalte paralele, distanfele si ariile au deformafii pozitive, care cresc pe rnlsurg ce creste latitudinea; - toate d e f ~ m t i i l edepind rmmai de latitudine; de aceea, izoliniile deformagilor (izocolele) sunt drepte care se conkndg cu imaginile plane ale paralelelor; - polii geografici nu se pot reprezenta: pentru latitudinea de goo, imaginea in plan a unui punct de pe sfera (polul geogdic) este o dreaptii, deci o infinitate de puncte, nefiind astfel satisfacutl conditia ca reprezentarea plan5 s H fie biunivocg; h aceasta proiecfie, c a gi in celelalte proie+lcilindrice drepte, polii geografici sunt ni$eMpunctesingulare"; - proiec$a este avantajoasl pentru reprezentarea teritoriilor din zona ecuatorialH.
I 1
I

Aspeclul general a1 retelei normale intr-o proiectie cilindrica dreapta echidistanta dreptunghiulara (cilindru secant)

Proiecfia cilindl-icg dreapt5 echidistantZ dreptunghiularg a sferei Dacl ih formulele (48-5) se ia cp, diferit de zero, aiunci suntem in cazul unui cilindru secant , iar cele doul paralele de sectionare, de latitudine + cp 1 gi - cp 1 , se - reprezin$Z farg deformafii de lungime.. - - - - _ - - - Trashd meridianele la difereqe de longitudme egale cu'cele dglatiG&n< lCcEre 3e reprezinta paralelele, reteaua cartograticl ia aspectul unei reple de dreptunghiuri egale. Din acest moth, proiec$a este denumitl "cilindricg echidistant.5 dreptunghiulari"

h acest caz sunt favorizate, din pmctul de vedere al deformatiilor, doul benzi situate de o parte si de alta a celor dou5 paralele de seeonare. i ; - - - _ __ - - - - - - - - -

- _ _ _ ___ _

!
1

Toate paralelele, inclusiv ecuatord, se reprezintg cu lugimea pe care o au ,pe sfer2, paralelele de sectionare.
j

CAPITOLUL Y

.
7

..

PROIECTII CELINDRICE

.:

In sudul Romiiniei, liniile de defsrmape nu15 intersecteazti paralelul de 44' la diferentg de longitudine de + gi - 2' 15', iar in nord, paralelul de 48' la + gi - 2" 25' fa!l de meridianul axial. .Deci, liniile de deformafie nu14 din fiecare fus de 6', s u n t situate dincolo de limitele fisului de 3'. Prin urmare, utilizarea fuselor de , ' 3 h proiectia UTM, nu mai are sens. Spre deosebire de proiec$a Gauss, in care toate deformawe sunt poitive, situate ?n intervalul [0 ; +71 ] cm / km, in prsiectia UTM au loc atat deformatii pozitive, c5t si negative. Cele negative sunt cuprinse h t r e - 40 cm / km ,pe meridianul axial al f i e c h i fis, ~i 0, pe Siniile de defortna$e nulH. Deformafiile pozitive se produc W e liniile de deformatie nu15 ~i meridiauele marginale. In sudul Rodniei, ele pot lua valorf de ordinul a t 3 1 crn/]on. Lzoliniile deformatiilor sunt aproximativ paralele ku meridianul axial a1 fisului.
47.

PROPRETATI SI FORMXLE GENERALE ALE PROlECTIXLOR CILINDRICE

. ....

: :

- Tab. 46.1
Proiectia

Iiniare in proiectiiie Gauss si UTM [cm/ h] .. ..:!., .Defqrrnatii Elip soidul Krasovski 1940: Mtudinea B = 44'. ,Proiectia Proiectia y .. . Proiectia Y [kmj Gauss UTM P I G~USS .

UTM

+ 0,l

O , O

'

'

0 10 20 30 40 50 60 70
.:'
.

. . . .

.>

S O 90."
.

'

130 140 150 160 170 180 .I90 200 210 220 230 240

+20,S +24,1 +27,7 .1-31,5 +35,5 +39,8 +44,4 +49,2 +54,2 +59,5 +65,0 +70$
.

-19,2 -15,9 -12,4 - 8,5 - 4,5 - 0,2 + 4,4 + 9,2 +14,2 +19,5 +25,0 +30,S
-

'

100. , . 1'10 120

'+.0,5 4- 1,l + 2,O + 3,1 + 4,4 -i- 6,O + 7,9 .+10,0 +12,3 ' +14,9 +17,7

-40,O -39,9 -39,s -3 8,'s -38,O -36,9 -35,6 -34,O -32,l -30,l -27,7 -25,l -253

Tab. 46.2

Proiecpiile cilindrice se caracterizprin aceea c i ? repam. normal%se reprezintir prin dou5 familii de drepte pardele, reciproc. prpendiculare, ca in fig. 47-1. Dreptele unei familii, paralele cu axa Ox, pot reprezenta fie imaginile meridianelor (cazul proie4ilor drepte), fie imaginile verticzlurilor (cazul proiectiilor oblice sw al celor transversale). Dreptele din a doua familie, paralele cu axa Oy, reprezin6 fie cercurile paralele, fie almucantaratele . Pe o sfera de raz5 R, pozitia polului proiecfiei, Qo , care este 8i polul coordonatelor sferice polare, se defineqte cu ajutorul coordonatelor sale geogratice @ este p u n d 5 carc axa unui cilindru &liar, itilaginar, Fnteap5 sfera. Funcfie de latitudinea polului Qo , proiecfiiie cilindrice pot fi : drepte, oblice sau transversale. %unc$iede natura elementelor geometrice care nu se deformeazk proi&ile cilindrice pot t i : conf&me, echivalente sau echidistante pe meridiane (respectiv, pe vertichuri). Exist% proiectii cilindrice care nu sunt nici conforme, nici echivalente, nici echidistante. Sunt arbitrare. In cele ce urmeaz& sunt prezentate proprietzti figi.formdegenerale ale unor subclase ale proiectiilor cilindrice.

. ...,

. ,

52?ec,=p=aii~re priviod dipsoizii KrasovsE I940 s i WGC 84 ELipsoidul WGS 84

'

Elipsoidd Krasovski 1940

semima mare

turtkea geornetrica

a= 6 378 245,000 f= 1/ 298,3 semiaxa mica b= 6 356 863,019 c= 6 399 698,901 raza la poli 0,006 693 421 622 97 prima-excentricitate e2= a do= ncceati?citate el = - 9,806 738 525 414 68 = 10 002 137,50 sfertul de meridian - - ,. . ecuatorul = 40 075 695,27 aria = 510 083 059,34
-

6 378 137,000 i n 1 / 298,257 223 563 6 356 752,314 m 6 399 593,626 m 0,006 694 379 990 14 0.006 739 496 742-28 10 001 965,73 m 40 075 016,69 m 510 065 621,72 km2

A Proiecgile cilindrice drepte se caracterizeaza prin urm2itoarele: Repaua normalg coincide cu raeaua cartografid gi se reprezing astfel (fig47-1) : meridianele - prin drepte, la distanfe proportionale cu difereng de longitudine; pardelele - prin drepte paralele, perpendidare pe imaginile meridianelor; distang dintre imaginile paralelelor succesive ale replei variaG de la o proi&e cilindricz la alta, dup5 cum reprezentarea este fie conform& fie echivalenti, fie *el. Sistemul de axe pentru coordonatele rectanD&e plane se alege a d e l : - ca ax2 Ox,b principiy poate fi aleas5 imaginea o r i c h i meridian; alegerea trebuie $6 cont de intinderea ~ide pozi$a geog-afic%a teritoridui; - ca axZ Oy , se ia, de obicei, ecuatorul, care este gi o o Z de simetrie; dac5 teritorid este cam- departe de -tor: atunci- pi-@ intermediul unei -constante-(@anslat;ez _se ~o-gtg apropia axa Oy de zona reprezentaa. Din cele expuse, rezult.5 c 5 , in proiecfiile cilindrice drepte, coordonata x d e p ~ d e numai de lathdine, iar coordonata y este direct prqortionalz cu longitudinea

x=f(cp)
y =a h ,
-... ..
. , ..:

In toate proiectiile cilindice drepte, direcfiile principale coincid cu meridianul $i paralelul care trec priu punct, astfel c%,semiaxele elipselor de deformatie sunt:
unde a = const, iar h se m?isoar% de la axa Ox ;

r
.

(47-3)

dy c i a u n = -=,-=-=rdh . rdh.. r
,

a Rcoscp

...

..."

. a . a-b sm-=2 a+b

Aspectul general a! retelei normale
intr-o proiect~e cillndrica dreapta

.,.
(echivalenta)

...

Din formulele generale de mai sus, se constat.2 d ,a& T n cam1 elipsoidului cZt .ti h c w l sferei, deforma$iile din proiecfiile cilindrice drepte depind &mai de latitudine gi, prin urmare, boliniile defonnafiilor vor fi drepte paralele, care se confbndZ cu knaginile plane ale paralelelor.

seiniaxa mare a = max (a n) semiaxa mica b = min (m, n)

. ,

~ & b ~ l egenerale le ale proi.ec$ilor cilindrice drepte peatru repiezentarez e!ipsoidului de rota$,e sunt:

'

. .

.. .. ..

x=f.@) y = a L , unde a = const, iar L se rnZsoar5 de la axa Ox ;

'.?'.!..

.._ .-

'

- m=--dsb,

- dx

ds,

MciB

n=

d s : , - dy ---=-=-=ds, ds,

udL

rdL

NcosB

p= - m n sini = m n sin9o0 = m n

B - Proiectiile cilindrice oblice gi cele cilindrice traosversaie au urmZ~oarcle caracteristici generale: Forma P b W u i se rxnsidm-5. de obi& sferl de razii R. Rezeaua normal2 este alchitii din imaginile plane ale veticalurilor si ale almucantaratelor si se repre.zint2 astfel: - verticalurile (A=const) - prin drepte paralele, la distme propoqionale cu diferenFle l e azimut ( a s e d g t o r meridianelor dim proieG-le cilindrice drepte); - almucantara~els- tot prin drepte paralele, dar perpendimlare pe imaginile verticalurilor (asemZn%tor paralelelor din proie+ile cilindrice drepte). Meridianele $i paralelele, in proiecfiile cilindrice oblice 8i in cele cilindrice transversals, se reprezintg p-& curbe sirnetrice fa@ de o dreaptZ, care este ima,+ea meridianul polului proiecfieiPolul Q o este gi ppol al coordonatelor sferice polare. Sisternul de axe de coordonate rectangulare plane, xOy, se alege astfel kc& axa Ox s5 coinci& cu dreapt. prin care se reprezintZ meridianul polului proiectiei, iar originea axelor se ia h aSa fel, incst valorile lui x s3 fie pozifive pe teritoriul de reprezentat. Direqiile principaie coincid cu dire@le verticaiuiui si almucantaratului care trec prin punct gi se noteazZ : , t i 1- pe verticaiuri , p2 - pe ahnucantarate .
Formulele generale ale proiectiilor cilindrice oblice ~i ale celor cilindrice trsansversale se obfin din formulele generale ale proiecfiilor cilindrice drepte ale sferei (47-3), & h d inlocuirile:

. a a-b m-=2 a+b

in care. ,.. o este deform$ia maxim5 a unui unghi qi'v&l

k punctd considerat. Funcfia f ~i constants a unneazk a fi'dete-ate pe b,uaunor condi$i sGli: menige, y a se va exemplica k&toarele paragfafe. . , Da& sup.~af@i Ph&ntului be c.gnsid~6 sic.+ :de razz R , &ci formdeie . , ien?ralo ' ale'-proieelor Cilindri~e drepte sunt ur&toa?ele:

Datele problernei sunt: coordonatele punctului Tn fusul I ~i loilgitudinile meridimelor axiale ale mlor douH fuse vecine, k t r e m e se efectueazH transcalcularea. Rezultatele transcklcul5rii: coordonatele aceluiagi punct de pe elipsoid, d k in fusul a. Procedee de transcalculare a coordonatelor plane Gauss dintr-un 51s in altul: . . .-. .
,

_
..i_.'.

Cu aceastl formul& poate fi calculatg lungimea s a unei linii geodezice de pe elipsoid, atunci c h d sunt Gunoscute coordonatele plane Gauss, definitive, ale extrernit5tilor ei. Este problema inversa fa@ de reducerea la planul de proie+e.

Uneori, relatia dintre s si S este prezentatZ sub forma unui raport:

Distanta S ,redusH la planul proie@ei Gauss, se c a l m l e e cu formula :

1) Transcaleularea prin intermediul coordonatelor geografice Acest procedeu presupune do& etape de calcul: - prima etap2 se calculeazg coordonatele geografice ale punctului, h c $ e de coordonatele rectanaare plane din primul 5Is; - a doua etapH: se calculeaz5 coordonatele Gauss k fusul al doilea, funcge de coordonatele geografice de pe elipsoid, folosind longitudinea meridianului axial al acestui fus Algoritmii de calcul, necesari ambelor etape, sunt expugi in ca3itolul 4 al cursului, .. dedicat pioiectiei Gauss. Procedeul se poate aplica &it pentru fusele standard, fie de trei fie de gase grade, cZt gi in cazul hselor locale.
'.i

in care expresia de la numitor se calculeazH cu opt sau nouH zecimale. ,R 5 , se ia pentru latitudmea In toate formulele de mai sus, raza medie de c u r b ~ ~ medie a laturii

2) Transcalcularea en ajutorul unor formule eu eoeficienti constanti In revista "Buletin topografic" m.1 / 1958, Vasile Fglie gi Constantin Strup au publicat acest procedeu.

Autorii au dat douH permhi de polinoame cu coeficienti constan$: Prima pereche de polinoame se ref& la situaliile in care diferenp de longitudine dintre meridianele d a l e ale celor douafuse este de plus sau minus 3 ' , adic: poate rezolva situatii!e in care transcdcularea se face fie 7nt.e CI-OUH fuse vecine de c2te 3 ' ,fie ktre un fUs de 3" ~iunul de 6'. A doua pereche de polinoame se refer5 la situafiile f i care diferenfa de longitudine dintre meridianele axiale ale celor doug fuse este de,plus sau minus 6" Ea permite transcalcularea numa. intre fusele de 6 ' vecine. Coeficientii au fost cdculati pentru eli soidul Krasovski 1940 vi sunt valabili numai pentru teritoriile situate intre latitudinile de 42ggi 50' .
3) Transcalcularea dintr-un fus in altul, cu ajutorui tabelelor speciale Astfel de tabele au fost intocmite $i de c5Ue Antal Tarczy-Hornoch, in colaborare cu Vladimir K. Hristov [33].

Reducerea distanfelor la planul de proiec$e , cu formula (43-10) sau cu o alt5 formulH care deriv5 din aceasta, este n e c e s a de exemplu, atunci ~ 2 n d se prelucreazZ, in planul proieqiei Gauss, m5surHtori de trilateraJie. Coordonatele plane Gauss, ilecesare reducerii distantelor de pe elipsoid la planul de proiecfie, este suficient a fi cunoscute cu o aproximatie de pin3 la 5 metri gi se pot determina prin aproximafii succesive, folosind 5 prima aproximatie dstanfele de pe elipsoid, nereduse la plan. Pentm o distanp de aceeqi lungime, diferenfa dintre distanfa redusk ~i cea neredusH este cu at% rnai mate, cu & i t sunt rnai mari y, gi Ay, a d i d ?n zonele meridianelor marginale, pentru laturile orientate perpendicular pe axa Ox . L a latitudinile R o d e i , pentru o IaturH de 30 km :in zonele meridmelor marginale ale fUselor de 6', corec$a poate dep@i 15 metri. L a m e reduse la plan sunt rnai mari deca cele de pe elipsoid, deoarece in proiecfia Gauss toate deformafile sunt pontive. Pe meridianul axial, distanp redusg la plan este egdH cu cea de pe eIipsoid.

44.

TRANSCALCUL4R.U COOJXDONATELOR PLANE GAUSS DINTR-UN FJS M F L m

~ c e i tabele e sunt valabile numai pentru elipsoidul Krasovski 1940 gi pot fi folosite numai la trmscalculki iri care diferenfa de longitudine dintre meridianele axiale ale celor dou5 k s e este fie de 3', fie de 6 ' .
' Din p&tul de vedkg',?l' prec%iii rezulhteldi'; finale, =el& trei procedee t . . cornparabile, put&du-se conta p i centimetru s& cbiar pe o precizie i n d bunk
'

Aceas6 problem5 se pune eecvenf mai ales pedm puncte situate in zonele meridianelor marginale ale fuselor ,on k cazul reprezentidor cartogrdice la scara 1: 5 000 sau la scari mai mari.

Constantin GI=MUMBWU

CARTOGRAFIE MATEMATICA

.
L

.,
. .

.
46.

UTCB - Facultat&,de,Geodq:e, Bucurasri . ..i ....... __. . :

45.

CADRUL S I NOMJ3NCLATUR.A FOILOW DE HAXTA TOPOGRAFICA

II&uTanrin

Gh.
CARTOGRAFIE MATEMATI-GA

U?CB - FacuIraread~GeW'ezie, Bu-emi . . . . . .- . . . . .

IN PROlECl3.A GAUSS

w,.

In Ro&a,

h w l e topografice executate dupZ anul 1951,In proiecfia Gauss, au fost Tntocmite la urrngtoarele s&.standardizate: 1: 1 000 000, 1: 500 000, 1: 200 000, 1:100000, 1:.50000, 1:25000; 1:10000, 1:5,000, 1:2000.

.. .

. ...... . ",,.; .. PROIECTI.4 UTM (Universals Transversala Mercator) . . . . . . .. .. . I .. . . . . .. . . . . . . .. .. . Proiecfia UTM-este o variant5 a.proieqiei Gauss-Knrger, utilizatZ de Statele,LJriiteale Americii ( A m y Map Service - USA), $i de Ate care o aplicg pe k s e de 8, qqq~t+d zonele circumpolare @2n5 la latitudinile de S O ' ) . :: : ,.. , . ::: Pins ?na q l 1.990, T n R o d n i a aceasta proiec1ie:a fost p u ~ n apLcat5. , . : , .... . 2 . .-\, .. .... . In ultimii ani, ktensificarea. diverselor colaborari.so&o-occident~e, +pune:cg,.,ip anumite activitgti, s5 se utilizeze acest sistem de proie@e si elipsoidul WGS 8.4, pentru e e ; serniaxa mare a = 6378 137,000m . .. , .. . ... tu~tirea geometrica f = 1 / 298,257 223 563 .. : _ ..
. I

'. ;'. Toatk aceAe h % $ topografice au cadru de tip &eografic, adic2: prin meridiane $i pq+ele, duse cu o densitate corelati5 cu scara, s-a i m p w t elipsoidulin trapeze,' apoi fiecare trap? de pe elipsoid, reprezentat k planul proiecfiei Gauss, devine cadru pentru o foaie de Gartk Nomenclatura unei foii de ha& este formatii din nomenclatura trapezului de pe eliisoid, i n s o m de denumirea celei mai importante localitg$ reprezentata pe foes de hart%, sau, 'n Iipsa unei localitZfi, insotit5 de denumirea unui alt detaliu topografic ,important, kprezentat pe-hartar=spectivk
.

. .

Constructia unui astfel de cadru presupune urm5torele cper*: .... ,. .- determinarea coordonatelor geograiceale coiprilor trapezului; . . - calculul wordonatelor plane Gauss ale colprilor trapedG, b q i e de cele geogdice; - calculul lungimii laturilor $i diagonalelortrapezului, pe eLpso?d; - reducerea laturilor de pe elipsoid 1s planul proiecfiei Gauss; - reducerea laturilor din plan la scara hZrfii 8i expriinarea lor 21 cedrnetri (co dou5 =&&de); ." . - . . .. .. . L."raportarea . colpiilor cadrului, prin coordonatele rectanguhrs plane; . . . . . 2 ' vkrificarea cadrului, comparhd laturiie miisurate direct, cu cele deduse prin calcul , expnmate in centimetri.

< '

>

.: i; '.:::..

''::>. 1:' 'In condi$le'Tn care se lucr-5 pe un suport nedeforrnabil pentru de'sen, iar raportarea colpilor' se face la coordonatogr& rectangu1ar;tolerantele la rapofiarea cadrului sunt de 0,2mm pe fiecare latur5 $i de 0 , 3 mm pe diagonale.

Principale caracteristici ale acestui sistem de proiectie sunt urm%toarele: Reprezentarea se face pe fuse, ca in cazul proieqiei Gauss. k e l e de ccordmat:: r e c t w ! a r e p!me UTh4 s*s.t s+&iIite la fel %a.:in proiecfia . -. . .........Gauss;-dar coordonatele poartz denumiri ale punctelor cardinale: . . .:. - coordonata Nord, notaG "N" (Noirhing), cu sensul pozitiv de la ecuator spre nor& este echivale1it5 c u x din p r o i e a Gauss ; .- . . - . .. - coordonat. Est, no-tZ "EM(Easting), cu sensul pozitiv spre est, corespunde lui y d& proieqia Gauss utilizatg la noi in p r B . Originea sistemului de axe de coordonate a d e v h t e este la interse@ia meridianului axid cu ecuatod, dar sunt utilizate ~i " coordonatde fake " , E '= E t 500 000 m. Reprezentuea UTM satlshce urmHtoarele conditii : 1 - este confom8 ; 2 - meridianul axial al fusului se reprezinta printr-un segment de dreaptg, este ax2 de simetrie ~i axa ON ; 3 - pe meridianul axial, scara reprezentZrii are valoarea & = 0,99960. Satisfacerea acestor condi@ face ca imaginea elipsoidufui 'in proiectia UTlM s5 fie asemenea cu cea din proiectia Gauss, d a r mai rnicP. Relatia care permite trecerea d e la coordonatele plane Gauss (qy) la coordonatele plane UTM (N,E) $i invers este : ..

(distdin p r o i e e a UTM / distdin proieqia Gauss ) = J& = 0,9996 = const Prin unnare : N=x& E=y& Scara (modulul de deformage Iiniarg) d i n proiecfia UTM se calculeazg cu relafia
m u m = KO-m,
. ., .....
.

Cadrul rezultat este un patrulater oarecare, ale c h i dimesiuni se modificg de la o foaie de hart5 la alta, chiar d a d foile de hart5 sunt la aceeqi scar%.

' Acdst tipde cadru poate fi int3hit ~i la n u m e r k e planuri cadastrale la scara 1 : 5000, . .kie&tate fie in prbiecfia Gauss, fie ?nproiecfia stereografica 1970.

'

'

In capitolul I & paragraful 14, este expus am5nuntit modul de ^mp&-$re a elipsoidului in'kapez~, fimcfie de d a r a &r+, precum ~imodul de stabilire a nomencla+ acestora. . . . . . . . . .
,

'

......

Reducerea s&rii din proiecfia UTM provoad modificarea v a l o r i . . ~ ai repartitiei dcfo-a$i:oi. dig p:a_p,_co-=pa~~e%i ciipi~ieGa . % . a % = . - - . - - -. - , . . . .:-.. . ..:. . _. . - _ . ,
, ,

, ,

'

- PentnrreprezentWe cartografice % I proiectia ~ a u s s - lsc& a .mai-rni&de&t 1 . :2 OOO,.. pgtrat sau dreptunghi de se obi~nuiesea se folosi un cadru de tip geometric, adici 'dimeniiuni h e , ale c h i laturi sunt paralele , respectiv perpendi~lare ,. la. . . axele de . .. . . . . . . . . ,. . .. . ... coordonate:
.:

: .

'.

'In fiecare fus de 6' a1proiecfiei UTM e & s ? ti douP linii de deforma$ie nul& .sirnetrice fa@ de meridianul a x i a l $i aproximativ paralele cu acesta, la d i m + de circa 180 h ,
. .
.

. . . ::.... .:.

C a t e m Gh MLWTEWU

CARTOGRAFIE MATEMATXCA

UTCB - Facultaten de Geodezie, Bucuresti

42.

VERIFTCAREA C O R E C m R DE RE3UCERE A DlR.ECTII[EOR LA

LA PLANUL PROlECTIEI GAUSS, PE TRIUNG-

r In paragrafUl 29 din curs, este demonstrirtZi rel&a de verificare a c o r ~ o de reducere a direcfiilor la plmui o r i k e i proiec$i conforme. In orice triunghi dm regeaua de triangulatie geodezicZ, suma corecfiilor de reducere la plan ale celor trei unghiuri trebuie s H fie egalH cu excesul sferic a1 triungiului respectiv, luat cu semnul invers (adicz negativ). C o r 4 a de reducere la plan a unui unghi se ob+e ca diferen? htre carec$iile de reducere la plan ale celor douH direcfii care determini5unghiul. Excesul sferic se considerg ca Gind valoarea "just&", pe care se compenseazZ, d a d este cazul,cele maximum 3 unitzti de ultimul ordin zecimal, cu care suma nu se Fnchide pe excesul sferic.

Pozkia triunghiului fata de rncridianul axial

Exemplu numeric pentru calculul 8i verificarea core@lor de reducere a dire+ilor la p b l proiecfiei Gauss, in cazul unui triunghi geodezic din refeaua de ordinul lI (fig. 42-1). Sumt date coordonatele provitorii ale celor trei viW%ri, cu aproxirnatia de 1 metru : Punctul x Y Vel-ificarea ccrectiilor:

Excesul sferic

E=

f , a b sin C =

+ 1",05

Frinttr-un calcul aproximativ se ob$ne latitudinea medie a zonei : 44' 57' f, 1 S = 845 . Se calculeazH termenul care confine fktoruI 6xcesulLii sferic : Se calculeazH cele Qase core@ ale dirmilor s i cele trei core@ ale unghiurilor ( q r e s i i l e din cele trei paranteze): 8 . 4 3 = + 7",65 Sqc = +10':58
43.

In concluzie, corec@e au fost bine calculate.

REDUCEREA DISTANTELOR DE PE ErJPSOID LA PLANUL PROIECTIEI GAUSS SAU INVERS

"Reducerea" unei distante s de pe elipsoid la planul proiec$ei Gauss trebuie consideratg cu sensul de "reprezentare" a acesteia % I planul de proiecfie, proces prin w e distanp de pe elipsoid se deformexz5, neuniform, pe ktreaga ei lungirne. Problema care se pune, este s5 s e giiseascZI o relatie matemati& htre lungimea s a liniei geodezice de pe elipsoid $i lmgimea S ,redusii la planul proiecfiei Gauss, ~GsuraG pe coarda care une$e punctele 1 $ 2 din plan (fig. 43-1). Imagines a'liniei g e o d @ ~ de pe elipsoid este,&a 1-2 ,d,elkgime 0 . k' literahira de specialitate se'axatH c c pentru o distajita de 30 km , difere* dintre curb2 gi mar& este mai micH de G, 14 mm ~i de aceea, 3.n mod practic, se apro*a :
S = o ,

iar perrtru.modulu1de defomqie h i a r i i :

P = x ,

dS

de unde rezultl : (43 -2)

A = -dS

I
+ ihlocuind ?n(434) ,se obtie:
P &

i n care raza medie de curb* . . R, se ia pentm un p . .. ~ . c situat t la mijlooul leturii ~i se considera constant&. Notind: p = distanla elementului dS fa@de punctul 1; . :. .. yl= ordoqata punctului 1; .. .. . . %, :: . . . .. . .. , . 0 = orientarea corzii 1-2, . . .. .. . . ...;. .. . avem:

+x
psin 8)' s=
P*

~ ( X Z Y ~ )

ID- (y, +2R2

VP
2R2

( & 6 )

Efectuhd pfiwatul, s=JO-

;.I
:

y12+ ~ y 1 p ~ e + P 2 ~ 2 e ) d ~

l(xr,yr)

1
ri integrhd termen cu t d e n ,

Fig.43 -1 Oistanb' S redusa la planul proiactlei G a u s s

Inlocuind p = S $i scowd S T n factor, se obfine :

P e m lungirnea s de p'e elipsuid se pozate scrie:

i
rZm:

Pentru a elimina orientarea 0 qi a introduce coordc-latele medii ale laturii, conside -

AvZnd ?nvedere ck:

$i atunci, (43-7 se pode scrie sub fonna:

Temenul in y4 , pentru y = 100 km , are o valoare de aproximativ 0,3 10'. Neglijbdu-1 ~i de&olfid expresia din parant& dup5 binomul lui Newton, l u h d numai primii doi termeni, rezultz:

..

..

DupH reduceri:

Co~s.tw~ri,z Gh.

CARTOG-

MATEMATICA

UTCB -Facultateo de Geoderie. B~um~esti

i
&,Y =
AS"

Pentru a ob$e o direcfie redusi la planul de proiec$ie Gauss, trebuie ca direc$& missrate s2 i se adune, algebric, corec$ia calculatl cu fomiiiide de ln~i ns.

se hlocuiegte simbolcl "d" (diferenjiak) cu simbolul "4"(cu sensul de "aproximatieu), se obtine:

3. Reducerea directiilor la planul proiectiei Gauss, fn triangulagia geodezicl de ordinul I

fnbm
+ ( ~ 2 -XI

)I

In cazd triangulatiei geodezice de ordinul I, pentnl reducerea diieqiilor la planul proie4ei Gauss, pot fi folosite .m5toarele formule :

.Lukd, pentru triangulapa do ordinul I : AS'= 0',001; y, = 250 h ; ( x , ;) = 50 h , remltZ aproldmafia Ax,y = 1 merru, 1 ' 1cunoagterea coordonatelor provizorii utilizate pentru calcuIul core@or 6 .
Pentru triangulatia de ordinui I I ,lubd a6"=oO",O1, se ob*e, Ax,y = 10 m. cu formula de mai SUS,

a;,

=++x. P"
- x , ) +P" ~ Y .2 (yZ- ~ , h . ~ t . Rm

' - x J ( ~ . + v ) 7 ( x P"Y 2 ,

2Rm

6Rm

b care-

y , = y mediu, luat la mijlocul laturii respective ; B, = latitudinea medie, luatfi Is mfjtecul laturii ; R ,= raza medie de cwburfi a elipsoidului la latitudiiea B, ; ?' = e'2 cos2B ; .-t = tg B. (41-16)

Deci, pentni redccerea d i r e d o r la planul de proiectie Ganss, ?ncazd vizelor relztitiv lung, peste media ordinului respectiv de triangulatie, gi situate ?nzonele meridianelor m a r w e ale fuselor, este necesar s-5 se-cunoasc5coordonatele provizorii cu o aproximatie de 0,l rn la ordinul I , respectiv de 1 m la ordinul 11. Atingerea aproximatiei de ordinul decimetrilor necesit2 un proces de calcul iterativ, care va fi oprit atunci c h d doul itera* succesive duc la acelea$ rezultate.

In cam1 trbgulafiilor geodezice de ordinele 111 gi I V , coordonatele provizorii necesare reducerii d h t i i o r la planul proiecfiei Gauss este necesar a fi cunoscute cu o aproximatie de ordinul a 10 m , respectiv c2teva zeci de metri.
5. Situatii particulare, cend latura de triangulatie intersecteazl meridianul a x i a l

Indicele "xu"atagat termenilor q g i I , care depind de latitudine, arati c l acepi termeni trebuie calcula$ pentru latitudinea rnedie B , a laturii respective. In literatura geodezic5, se arat.5 cZ, pentru kturi de p 2 Z la 70 km gi y de p b l la 350 Ian, fcrmulele (41-15) asigarg o aproximatie de 0",001 in calculul corecgei 6 .

d fusului
Aplicbd corect formulels de calcul prezentate, rezult5 c0rew.e de reducere cu semnul cu care urmeazfi a fi b s x ~ a t e cu directiile mhurate, pen% a ob$e dir-e reduse la planul de proiecjie Gauss. Deoarece inversarea unui semu rno&ic& in mod eronat, dire* respectivl cu o valoare egalfi cu dublul coretiei, este important sg se v&ce cu atenfie toate c o r e m e de reducere. Unele inversiuci de semn pot fi depistate ugor, examiniind , cu privirea, o schie la scar5 a triangulafiei, $ & i d corn d laturile triunghiurilor geodezice de pe eliposoid se reprezintg h proiecfia Gauss prio curbe cu wncavitatea spre meridianul axial al hsului, iar sensul pozitiv de crgtere din m h 5 t o d e azimutale este sensul acelor de ceasomic.

Aproximatia admisP in coordonatele provizorii folosite pentru reducerea direefiilor la planul proiectiei Gauss

4.

Jnacest mod, pzntru situha din fig. 41-4 , putem stabili, direct de pe figur51, d :
I..

.
63.4

Deoaiece ied~c- &iec$iIor la plaid de p r o i 4 e trebie s5 preceadL dcalele de cornlensare, care se k i h x z 5 prin coordonatele deijnitive, ne ghim in situaria cfi pentru puncteie noi nu dispunem de coordonate q y necesare calculului core@or. Pentru a iegi din acest cerc vicios, se recurge la un calcul iterativ al coordonatelor plzne. ?nprima aproximage, sunt folosite directiile mburate, nereduse la plan, $i se determi& coordonate provizorii, cu care se pot calcula cor-e de reducere. Dupg aplicarea core+or se reia calculd coordonatelor, folosind, de aceast5 dat& direcfii reduse la planul de proie+e. " Din considerente de ordin tehnic, dar $ economic, i este necesar 1 se realizeze o corec$ilor @ pecizia necesari wordonatelOr' provizorij cu c o r e w e k t r e precizia necyare urmeazl a se calcula aceste corecfii. In acest scop, d a d se diferentk5, Tn raport cu coordonatele plane, formula de calcul a corecfiei 6 pentru ordinul I l l de t r i m e , $ dac2

= + ...,&,I = -..., 632 = -...,

= +.. etc.

I-."- .-.;
,
~

._.L__...

\
f

i.

..

.. i . :

- ,

,<

*___-. . :

. *

a , .

G . . . , . .

.*

.. . i

din care se constat5 ck pentm y

..>.+,,

= 0, D = 0, adicZ pe meridiand axial defomafiile distantelor sunt nule, iar in celelalte puncte din plarul de proiecfie sunt pozitive ~i c r ~ c , apr~ximafi~, direct propotiond cu pkt&ttiT distkrigekfa$5 de meridianulaxial al fusdui.

astfel c&
. . . .

Modulul de def~rma$eareola6 se calculeazZ folosind formula cunoscutk

. .
:

. ..

sau : p = m2 'j
. .

.
...:I.

.. . . .. i a defomx@e ariilor sunt pozitive qi cresc pe mzsura depfirtZrii fatfi de meridianul axial.

Pe de al& parte, $n2nd cont de expresiile razelor principale de curburg ale elipsoidului,
3

avern: (1 - eZsin B ) ; a(1- e2)

I

--N =

M
Y [ ~ I
0
2 lir

Deferma9 relative ale distanfelor, k~ proiGauss,. functie de coordonata y , la latitudinea medie a Romkiei ( Bo= 4 6 ' )

(1 - e2 sin B ) ;
D [cm/km] 0,O

Tab. 40-1
Obsenr* Be meridianul axial al fusului

iar dupg siplplificare,

Comparkd (40-3) cu (43-4), reiese d :

51 . 1 6k m

50 100

+ 3,l

+ 12,3 + P6,6 cm / km
+ 27,6
+ 49,2
Be merid. marginale ale fasdc: de3" . .

i 150

f 200

0 formu15 rnai precisz pentru cdculd lui m , pe care o d h f2rZ demonshafie, confine gi termend in y4 ,adicZ:

= 232 km

+ 66,4 cm / km

Be merid. marginale ale fusului de 6 '

..2

..4

Pentru y = 250 000 m , t e r m e d T n y4 poate innuen@ doar a wptea zecimalH cu o unitate, astfel kc2t pentm nevoile curente ale practi& se poate neglija.

In tabeld 40-1 se vede. ci, in zonele meridianelor marginale d e unui fi~sde 6 ' , defoma$a este de patm on mai mare decfit cea de pe meridianele m a r w e ale unui fbs de 3'.
In scopd limit&+ deforma@lor produse de proieqia Gauss, ?TI -&a + ?n i alte tki, repreze&ide la scara 1: 5 000 $ la s & i mai mari (1: 2 000, 1:1 000 etc ) se fac, de obicei, pe fkse ce. ' 3 Pentru 1ucrk-i spckde, cu aprobMe de ngaare, se poate utiliza un bslocal, ales k a.ya meridianul axial a1 acestuia sL treacfi prin zona de reprezenht. In acest caz, pe o fel, ban& de cfiteva zeci de kilometri, cenfm~fi pe meridianul respectiv, ddorma$ile.praduse de p r o i e e ~I.x&practic, nule. . -. ,. .. ,.

Raza de cwburL R ,variabii cu latitudinea, este comod sL se calculeze cu ajutorul tabelelor elipsoidului, pentru o latitudine aproximativz , B1, pe care o c3etemkG.m cu ajutorul coordonatei x , ca in cazul tramformZrii coordonatelor plane Gauss ?n coordonate g e o g d c e . In anumite silatitudinea necesarfi pentru calculul lui R se poate determina gafic, cu ajutarul unei h * .

ale distantelor, din p k d proie@ei Gaw, pot fi determinate f;:;oc$ie de coordonate!e plme,fabscl re!a$a:

Defame relative

Constmttin Gh. W

CARTOGRAKE MATEMATlCA

UrCB -Focultatea L - Geodeme. . Bucurenl

1
atunci

@'

REDu.CEREA ~ ~ ~ T l & LA oPI&TJL R DE P R O I E ~ Z GA.US$ ( Reducerea la coard5 )

L i l e . geodezice de pe elipsoid, ! n particular laturile triunghiurilor geodezice de pe n general c u concavitatea spre meridianul elipsoid, sereprezint5 In proidc$a Gauss prin curbe, i rudal. n ! cele douH puncte extreme ale llniei geodezice, cwba $i coarda ei fac c2te un un unghi mic, 6i2 $i 621 , (fig. 4 1 -I), reprezenthd corecfiile de reducere a dire+ilor respective, la planul de p r d M e Gauss.

ti tinhd cont de faptul cii o n e n t x e ,$i gradafiile de pe limbul teodolitelor au crevterile pozitive Z n sensul acelor 'de ceasornic, u ~ figura~ $i semnele d din u l M ..., e relatii, deducem fm9ula defitiv2.: . ..

D a G mZsudiiorile azimutale e f a t e & I q e a u a de triangulafie gmdaic5 u r m e a fi prelucrate 3 1 planul de proiecfie Gauss, atunci d i r e e e azimutale *rate trebuie s i fie reduse la planul acestui sistem de prokctie, aplichd fiecirei d i r e &e o corecfie, calculatg cu fo-Iele s p d c e proie+ei. . . Fomllele de calcul pentru reducersa ctirec@or la p l a d de proiecge Gauss difer5 de la un ordinde trianguiatie geodezicH la altul, funcfie de precizi2 n e c e d In cazul respectiv.
..

- .. A c e 6 f o d H asi3M 0.~15 d d u l corec$ei ceea ce este sdcieI?t, de regul& 3 1 triangula$ia geodezick de ordinele I I I $i N.

+x

l ,

1 . Reducerea direcgilor la planul proiecsiei Gauss, iin QkngnlafilIe de crdinele

HI qi IV

Fie , (fig. 41.1) , 1' (x, ,yl ) gi 2' (xz , y2 )e -i plane ale punctelor 1 .$ 2 de pe elipsoid, iar curba l'a 2' - imaginea p M a liniei geodezice respective. sunt core@ile de reducere a direc$il~r la pland de proiecfie Unghiurile 6 1 2 ~i Gauss Punctele C' $,D: s u p picioarele psrpendicularelor duse diil punctele 1 $i 2' pe axa Or,. - Figura 1 a 2 C D este imaginea pl& a patrulaterului 1 2 C D de pe elipsoid, care are suma unghiudor egali cu 360' + E , in care E este excesul sfenc. Proiec* iihd c o n f o ~ trebuie ca suma unghiurilor f i , ddin plan s5 fie egal?i cu sums mgkiurilor figurii respective de pe elipsoid, adicg:

..
Lo

Lo a) pe elipsoid
b) in planui proiectiei Gauss

Fig.41 1 Coredia d e reducere a directiilor la planul de proieciie Gauss

A
2. Reducerea direc$lor la planul proiectiei Gauss, 21triangulagia . . geodezicZ de

..

- .

&"

= pW7S

? X I care, in cazul de f a @ , S este aria patrulatedui 1 2 C D de pe elipsoid, idr R este raza medie de curburZ a elipsoiduluj in p o w e a patrulaterului considerat. . -. . . . .Deoa%ce exysul sferic.este relativ mic, pytru c a l c u l sZu se poate ^docuiaria.S , de . .. pe elipsoid, cu aria S a trapezului plan 1' 2' C' D , dacZ se ia aproxknativ :

In cazul acesta este necesar sii se asigure sutimea de secundg T n calculd corec$lor de

-1612/4621/ ,

Folosim formula dedusii anterior, pentru ordinul'lIt, clentru corecp'a 6 , o luZm 5 h valoare absolut5 5i o exp* h, radiani: .:, &(XZ -"I)Y, .-. . . (41-1')

2~'

i
Constantin Gh MUNTE4'
CARTOGRASE MATEMATICA

I
(39-2)
X'

Conscantin Gh hlZJ?EEANU

CARTOGRAFIE MATZMATICA

UTCB - Facultatea de Geodme7ee Bwresh

UTCB -Famlrntea de GeodmMe,

m2=

i f, .

ds' (-1'

-.

=
. . .

.
'

1
,

ds

dy2(1+ctg28) N2 COS' B dl ( l +c t g * ~ )

.. . , .

. . ..

'

I
A=9O0

Stiind d, T n general, (1 + ctg'x) = - ,relafia de mai sus devine: sin2 x sin A m2= dy2 X N2cos2Bdl sin28

!
(39-3)
P

Fig.39 - 2

L " . . " ,

.,

I!=..;G

....

..

:.., . :

7;

~1

: ;

i ;

. .--.

'e.

, . L

.'

sau, ext6g2nd rgdzcina pZtraiZ vi grupkd convenabil: dy 1 sinA m = x x dl NWSB sine Vom transforma convenabiI uItimul termen.

r
7
L
"-

{=const
.
.

C'(x+dx;y +dy)

L&d

dm expresia lui -{ numai termend principal, a&&:

y = 1 sinB ,

expresia (39-5) ia forma:

'

. .

-j

...

-. .:

($gs
folosim exprcsia lui y din (36-17):

')

P'(X,Y)

Ecuatorul

0
b) in plan
...

> +Y
J
1 y =lNcosB+I'-Ncos3B(1-t2

a) pe elipsoid

I-

Fig.39 1

+q3)+...

Deoarece proieea este conformi, m d u l de deformatie liniarg are-aceeagvaloare pe oricare direc$ie care pornevte din P' ~i atunci se poate lua A= 9 0 ' . Prin unnare:

os3~ ( 1 - t 2 +q2)+...

sin A = sin 90' = 1 s i n @ = sin(90-y)= c o s y , (39-41

s2B(l-t2 -fq2)+...] F5cZnd ^docuirile ((39-4) , dup5 simplificareacu N cos B r e d t i :

rn= p + i 2 - ~ o s ~ B ( l - t ~ + q ~ ) # l + l ~ - s i n ~ ~ ) 2 . ' 2 .. .
. ..,

(3 9-61

adic5 :

dy m= x -

dl

x NcosB cosy

(39-7)

;
pe I la puteri mai
neglijar&terme&or care1 con* .. ..
'

& e

Un@d y [radiaui] fiind mic, ultimul termen se se transformZi, prin dezvoltZri iri serie, se consider5 dozr ~rknii tmai, a m : . . 1 1 y2 r2 -- =(l--+ ...)-I =I+-+ ... : (39-5) 2 2

. ..
. .

.
t 2 +q2)+12sin2B -I-...
.

. . .. .

<;

- .

l-f 2

(39-8)

; :

124

125

Comtaritin.Gh.

. CARTOGRAFIE MATE~4TICA.. UTCB - Faculmea d e . . G ~ ~ ~ Bucuresri 'e,

Stiind c H:

'I.
Constantin GII. MUMiOJQNLl

CAkToGRAFIE MATEMATId14-

UTCB - Facultotea de Geod~.tie,.~Bucurarzi

1'
Deformatii relative ale distantelor din proiectiei Gauss, D cm I km], functie de coordonatele geografice

Tabelul 39.1

t 2 = tgZB=

sin 'B -

cos2B

~i smfbdu-1 din parantezFi,

.:

.,
Obs.

I=E-I4

B = 48'

B = 46'

B = 44O

iar dupH reducerea ultimilor termeni,

0,O 0,o 0,o 0' 30' 1,s
lo00'

o0 00'
+ 1,7
+ 6,s
7,4

Pe meridianul axial

m = 1+12x

+ + + 16,7

~ B(1+ ~q 2 )~

+ 1,9

0 f o d mai precie confine ~itermeaul k l4 :

I
+ 15,4
(39-10)
-

7,9

+ 17,8

in care q2 = efZ COS'

B .

Fns de, ' 3 pe meridianele marginale

1 D = m - l = [-cos2

~ ( +1 e f 2cos2B)]12

pe meridianele marginaie

Dm m a s t 5 f o d i , se pot trage nrmItoarde concluzii, privind deforma.de dista.elor d i n planul proiec$ei Gauss: - pe meridiand a x i a l ,unde 1-0, distantele nu smr deformte; - Tn once pw~ct nesituat pe meridianul axial se produc deformagi pozitive, u: atfit mai mari, cu ciit depZrtarea acestuia fa$ de meridianul axial este mai mare; pe meridianele marginale ale firselor, au loc cele mai mari deformafii; - pe oricare meridian, deformaGa maxim5 are loc la intersecfia acestuia cu ecuatorui.

40.

DacZi se dore$te exprimarea def0rrnaGe.i relative a distanfelor in cm 1 k m , atunci se foloseyte formula: (39-10')

CALC'tJLUL MODUEULUI DE DEFORMATPE SI AL DEFORMATIILOR DIN PROIECTLA GAUSS, FUNCTlE DE COORDONATEEE PLANE

Utilizb urmEitoarele rel*

deduse anterior:

D [ c m l h j = (m-i)105

Moddul de deformafie a ariilor , p , se calculeadi cu rela$a: (39-11)

Dm ultirna relatie se scoate:

p=mZ,

din care rezultg 4 singura linie pe care nu se produc deformagi areolare este meridianul a x i a l ; in toate celelalte puncte din p k m l de proiecfie Gauss au loc deforrnag pozitive, cele mai mari &d T n zonele meridianelor marginale . .
. .
.

1 =- Y NwsB ..;. Substituind 5-1(40-I), dupZ sirnplifrcare se o w e :

. .

tabelul al&at.

r; 00
0

t
I-'

a
(D

jep8
;
2

a~s'z+
g . g ~2.

9: ig
g

Egw

'd"

0,q " 9 ig z P,, g 2 s. q p. P

2 5 :
" , , ( D

q2.P
0

;
0

P.

0 .
(D

1.k" prrs
4 ge 8 g g
.go"
E W

8
i ?
w

5.e L

2
0

3.2.
0
I

v u

g. 5

..

% @ z E L e a

3 0,
"

a 9:

(D

i3

Constantin Gh.AdUAZUW

. . %

CARTOGMATEMATICA ., U7CB Facultarea de Geoda.e, .Bupresti . . .', " . ... .. . . .. . .. . . .. ,

unde 1 este diferenp de longitudme a punctului, fa5'de'meridianul agal.

Observatie : valoarea numerid a wordonatei y trebuie tonsiderat5 de la meridianul . axial a1 fusului. Once translafie a axei Ox ,care rnodificg valoarea adevaratg a lui y , duce la vdori eronate pentru coordonatele geografice B,L.calculate !
~i 50' , au valorile:
,

J.
h care coeficien$i constan$ , pentru eiipsoidul Krasovslci 1940

. ..

latitudini cuprinse ?nee 42'

:
.

':.
.

Coodon?ta y poatc avca valori care depQesc 200 OW rnetri, &el c5, unsle puteri ale''1ui y a r trebui s B se exprime prin numere foarte mari, care ar depQi ctireva zeci d i cifri, k timp ce unii coeficienti ,numere mici, ar trebui si5 se scrie cu foarte multe zecimale. P e n t r ~ a se ^dgtura acest inconvenient, tzbelele ajutatoare pentru acest gen de caicde, coordonata y . se ^mulpzgte cu IF', iar valorite coeficienflor sunt deja inmdtite cu lo5, respectiv cu (10' ) 2 ,... , ( I O ~ , ) ~ . , ~abelele Tarczy-Hornoch - V.K.Hristov (tab.Vm), [33], asigurL o aproximatie d e , calcul de ordinuI Ow,0001 pentru coordonatele g e o m c e B;L .
. .. ..
.

. . ..:

.. .
.
'.

... ... .. . : . Formule

:,j

'.;.
::,.:
.. ,. .. .

.;:
. ..
..

cu coeficienti constanti, pentru transformarea coordonatelor plane Gauss, i n coordonate geografice pe elipsoidul Krasovski 1940 Constantin Strup ~i Vasile FZe, % I artiwlul intitulat " Transformarea coordonatelor plane Gauss E J coordonate geo@ce, prin formule cu coeficien$ constan$", pubiicat 'h cevista Buletin Topograiic nr. 411957, edit& de Ministerul Fortelor h a t e ale RP.R, prezine aspecte teoretice gi practice privind acest mod de rezolvare. Datele problernei sunt wordonatele plane Gauss (qy) g i longitudiea meridiamilui axial (LO)a1 fisului. Fame de calcul:
. ,?,, . ..
.. . .
.. .
, .. .,.. . ..

h=x-a.
.

AM = +
A14= +
A24= +
.
,

d, 004 3572
...

.
(37-17)

Bos = + Big=+

~0 = 5 096 175,747 = const Y =y . ~ ~ 5

Bx : +
... .

0, 000 145 63 0,00001478 0,000 000 90

..

A34

=f

0,0002442 0,000 0090 0,000~0003

'

B =46O+AB

L = L+l

< :

116

Calculut de :

: Dora

CALCNLUI, COORDONATELOR C E O G M I C E m, L), FUNCTIE DE COORDONATELE PLANE GAUSS (x.r) Elipso~du?KRASOVSKI 1940
I

Calculul lul B

Cnlculnl de : Dnta:

CALCULI& C O O R U O N A T E L O R ~ D ( COORDONATELE x GEOGMFICE (B. L) Eli1)soidd KRASOVSKI 1940

Constantin Gh.MKlMTANU

CARTOGRAIrlE M4TEMATICA

VTCB - Facultafeu.deGeCdcde, Bunup*

Membrul al doilea d i n (37-1) sedezvoltkk serie Taylor, in jurul punctului . Dl

,

@I

):
-q2 = e ' 2 ~ s 2 B

care s-a notat : gi t = tgB (37-10)

.
,.

1
sau
31 care :

..
.. .

(37-3) egalhd parte? rL&

s a d = % i=J-l,

p=-i,
i4'= +I , i 5 = + i ,

im . a . e a r e , ~i@ b d coqt de (3'1-2), se deduce, d i n (37'-3):

din nmembrul s t k g - cu partea real5 ditl plembrul drkpt, procedhd' asemkitor cu p e e

Trecerea de la latitudinea izornetrid q la latitudinea geograficz 33 LatitudineaizometricH q este func$e numai de latitudinea geograic?i B. Inversbd, se poate scrie d latitudinea B este b $ e de q :

Dezvoltthd ?nserie Taylor fimcfia (37-12), ?nveciniitatea paralelului de latitudine B1 , a&oscut$ rezultl:

-4cestea sunt relapie matematice de bazH ale transfem5rii. Pentru obfinerea formdelor de calcul nurnesc, este necesv s H se ca!cu!eze derivatele succesive ale fur~c$ei q In raport cu a r d de meribaq p ai s;i se treacl de la latitudinea izometricl q la latitudinea g e o g d d igeodezid) B. dB dq =NcosB

dB 1 d2B B = % I + Aq(-), +-~q~(y) +. ,. dq 2 dqCreserea A q se scoate din (3 7-4):

rezuIt5:

dq 1 -=-=dj3 NcosB (37-8)

. .. . . . , ,. . . .

dB -=-

M Folosind ultknile expresii k derivatele succesive, dup5 calcule rezultg:

iar derivatele lui q k raport cu P sunt cunoscute din (37-9). Inlocuindu-le k aceast2 relatie vi apoi introdudnd-o 2 n 07-14), dupH neglijarea unor termeni $ scoaterea T n factor a puterilor lui y ,va rezulta formula pentru c a l d u l latitudinii B. x i a l at hsului, Formula de calcul pentru diferenF de longitudine 1, fapde meridianul a rePllt?i din (3 7-5), dupii "docuirea devatelor cu expresiile lor din (37-9). DupH scoaterea ?nfactor a puterilor lui y , expresiile cu care aceste puteri se h u l t e s c reprezintg nigte coeficienti variabili care depind mmai de latitudinea B, a punctului abetor Dl $ pot fi s c o ~din i tabele speciale, priu interpolare, cu argumentul Bl . Forma final% condensat& a formulelor cu coeficienfi variabiJi pentm transformarea coordonatelor plane Gauss b coordonate peogafice pe elipsoid este:

hcare codcienti; variabili au expresiile:

.
.

Collstanrin G h
. .

. . -

~~
0,TCB Faculzazea de Geoden'e, Bucvresti

CARTOGRATE M.tiTl3M~TIc.4
UTCB Faculzarea de Geode*,

Consrantin Gh. M L m W

C.4RTOGRAFIE M4TEMATICA

Bu~umsti

Rela@e (36-18) sunt cunoscute ~i sub nurnele de formule cu coeficienti variabili, pentru calculul coordonatelor plane Gauss, h c $ e de coordonatele geografir~ de pe elipsoid.

Scowd in factor , in fiecare iinie, longitudinea 1,

In tabelele "docmite de Tarczy-Hornoch - V.K.Hristov, pentru elipsoidul Krasovski 1940. formulele (36-18) sunt scrise mai restrhs, sub forma:
(36-18 ' )

= p + 1-42 l2 + i4+ +& l6 y =IBI 1+;Bj 13+]Bs l5

~ rare
sau :
&=

,iar coefjcienfii variabili P , ,lBi se extrag din tabeie (tab.VII), I =( I 4)". , prin interpolare, folosind ca argument latitudinea pmctului Fomulele (36-18), respectiv (36-18 ' ), asi,w& o aproxima$e de calcul de ordinul o,mi rn .

sol0 +
s21Z +

s4I4 = &+R2+%

In care prin S; sunt notate valode numerice ale expresiilor din parantezele (36-21aj, iar prin. Ri ,valorile numerice ale eqresiilor de pe fiecare h i e din (36-21) sau (36-2 1').
Valorile numerice ale coeficientilor c o n s t 6 sunt:

Formule cu coeficienti constane pentru calculd coordlonatdar plane Gauss In revista Buietin Topo@c nr.3 / 1957, Editura rnilitarz a Ministerului Fortelor Arrnate ale R.P.R, Vasile F a e S i Constantin Stru$ au publicat articolul "Reprezentarea wnformg Gauss, a elipsoidului de rotatie ?n p l q prin serii cu coeficienfi constan$ (aplica$e la F a noastrti)", trat2nd problem prin procedeul de "calcd cracovian, al c h i autvr este astronomul polonez T. Banachiewicz" (procedeu comparabil cu calculul matriceal ). In cele ce unnezG, se prezintg aspectele practice aie rezoivkii, valabile pent= intreg teritoriul RonGei, sau pentru oricare alt teritoriu s i t ~ a t Tntre lztitudinils de 42' ~i 50' ~i folosind elipsoidul Krasovski 1940.
aoo = 0 a10= + 308 758,958 02 a20= + 75,360 64 as0 = 0,064 59 Q= 0,059 09

Datele problemei: Lo = longitudiiea meridianului axial al fusului in care se i6prezint.2punctul; B, L = coordonatele geogdice ale punctului, pe elipsoidd Krasovslci 1940 . Toate wordonatele geografice sunt ?n gadatie sexagesimalZ:

Formule de calcul:

f = @ - B ~ ).I10" ~ 1= ( -Lo)" l . lo4

In scopul facilit&-ii calcuiului, a fost Yntocmit un formular (tabel de calcul), pe care se gZsesc tip5rite toate valorile constante. Preckia de talc* ob@utii cu aceste formule este comparabilti cu cea ob$inut5 cu f o r d e l e cu coeficienti variabili.

Carsirmtin Gh. Corntantin Gh. MWhTEANU

~~
UTCB - Faculzatea de Geodene, Bucuresb
CARTOGRAFIE MATEMATICA

CARTOGRAFKE MATEMATICA

PROIECTIA GAUSS (GAUSS-KRUGER)/ UTM

UrCB -Faculfatea de Gecdezie. Bucuresti

In cazul Mar topograi5ce la scki mai vl;i, d n d curbura laturilor depH~egte toleran$ele p-fice, este nevoie ca, in afara celor patru colpri ale cadrului, sk se rapoiieze prin coordo~aie $i puncte intermediare. Caroiajul kiiornetric apare rotit fa@ de cad% cu unghiul de converge@ meridi& din proiecfia stereograi5c?i 1970.

33.

TRANSFOXUMkREA COORDONATELOR STEREOGXUFICE 1970

. ...

<

IN COORDONATE PLANPl GAUSS SAU INVERS

; 1

1
@
GENE-XAm

P&D
P R O ,

GAUSS

I1

In RomZnia, pentru ambele sisteme de proiecjie se foibsegte acelagi datum geodezic (elipsoidul Krasovski 1940, orientat la Pullcovo). Datoritg acestui fapt, transcalcularea coordonatelor htre cele douti sisteme de proiecfie se poate face foarte precis, priii intermediul wordomtelor geogiafice, astfel:

l o - coordonatele plane din proiec$a I se transform% in wordonate geografice pe eiipsoidul Krasovski 1940,

2" - coordoilatele geogratice de pe elipsoidul Krasovski 1940 se transform5 in I wordonate plane, 7.n sistemul de proie@e I

Ace@ proiec$e cartogai& este denurnit2 uneori "proiec$a Gauss-Kriiger", alteori, mai pe scurt, "proiecfiaGauss". In pra no@ ea a fcst adoptaGi , oficia p e ~ t n ! lucr~ geodedce, pentru hZr@s topograjice $ alte 8.enuri d e Iucrki, I n anul 1951. In aceeagi penoaQ a fost adoptat gi elipsoidul l(iasovski 1840, cu punctul astronomic fundamental la Puikovo .("sisternu1 de coordonate 1942"). Proie* Gauss poate realiza o reprezentare plan5 a intregului elipsoid de rotafie, imp&r$5 in prealabil, pe fuse (fig. 3 5.1) ...

Irl p r t ~ n t - a lucrare sunt mpugi to$ algoritmii de calnlf ficwsai pentm rezolvarea problemei.

mendiane marginale

meridian axial

PROIECTIE STEREOGRAFICA PE UN PLAN SECANT LOCAL, PARALEL CU PT,ANUL SECAT GENERAL 1970

~ii.35 I

In orice proieee stereograficHpe un plan secant, paralel cu planul tangent i n polul Qo imagines teritoriului reprezentat este asemenea cu cea din p l d tangenf dar este mai mic3, f k d "cornprimat5 uniform" in tot planul secant, prin modificarea s&i. Imaginea din planul tangent este consideratZ ca a v h d "scara normal5", iar cea din

Fus pe elipsoid

planul secant are "scara redus". Raportul dintre o distang din p l d secant gi omoloaga ei din planul tangent este wnstant 9i se nume@e"coeficient de reducere a sc2irii". In proie+a stereografid 1970, dupH cum se $ie, coeficientul de reducere a s&ii are valoarea constant5 c = 0,999 750 000, fapt care atrage dup5 sine un cerc de deformatie nul5 cu raza de aproximativ 201,7 km 8i o deformatie de -25 crnllan 7.n origin- sistemului de axe de coordonate.

Da& se modifid valoasea coeficiexrtului de reducere a M i hdu-i-se o valoare k , diferitg de c, atunci se obfine o reprezentare sterograficg pe un plan secant local, paralel cu planul general. Prin acest procedeu se poate face ca noul cesc de defonna$ie nulZ s5 tread prin Z O M de lucru, avftnd efectul de.anulare a deforma@lor produse de proiecfia stereografid 1970,Tn zona respectivk

Oricare fus se intinde de la Polul nord la Polul sud gi este delimitat de d o 6 meridiane numite meridiane marginale. Diferenp de longitudine dintre meridianele marginale caracterized mPrimea fusului. In practie se u t i l i z d fiecvent fise de 6 ' gi h e de 3' , dar este posibii s2i se foloseascH gi h e locale, de alte dimensitmi. Prin partea centralii a M u itrece meridianul axial. Po@ geograticii a u m if b s este d-fit5 prin longitudinea meridianului axial. In capitolul E ,paragdid 14, este prezentaG o c o n v e e @emation& privind delirnitarea fbselor standard de 69.@nomerotarea lor, cu &e arabe, de ,la 1 la 60 (fig.14-1 a).

la zona de acoperire, pentru punctele geodezice se calculeaz5 cite dou&pereck de coordonate, jar pe fole de hart%topograficZ, in afara ca&ului, se marchem& p 5 n mici liute, caroiajul kilometric referitor la fusul vecin precum $i coordonatele de pe aceste linii.

Rom2nia sste situatg in fiisc! nr. 34 (cu meridianul axial de 21" Est Greenwich) $i ?n hsul nr. 35 (cu rc&dianul axial de 27"Est Greenwich). Fiecve fus se reprezinta in nod independent, a v b d sisternul propriu de axe de coordonate plane, stabilite astfel: - originea sistcmului xOy este la intersectia meridianuiui axial cu ecubonri; - meridianul axial , repi.ezentat prim-un segment de dreaptg- ,se ccnsider5 ax Ox, cu s e n d pozitiv spre nord; - mcul de mator, din cadrul fusului, se repreziTltg tot prhtr-un sqment de dreapta luat ca a>= Oy, cu sensul pozitiv spre est.

Degi dm anul 1971 proi*a cartogr;rafic% oEcialfi pentru Romhia esre p~oiec$a stereogr&cfi 1970, pentru & - @ e topografice militare a continuat s% fie folositk pidfeecyia Gauss. Mai recent, servicii cartogr+ice din cadrul umatei, care c o l a b o r d cu NATO, aplicq pentru unele h-arfi topogalice militare, o variant5 a proi&ei Gauss , nun% U'TM (Universala Transversal5 Mercator), asupra cZreia vom reveni cu arnkunte hpartea &dI E capitolului.

Reprwentarea plan5 T n proiecfia Gauss, in &care fus, satisface urm5toarels conditii : 1 - este conform&; 2 - meridianul axial a1 fisului se reprezintg printr-un segment de dreaptZ, H e m a de simetrie gi axa Ox cu sensul pozitiv spre nord; 3 - 7r1crice'pmct de pe neridianul axia! deforma9e sunt nule ( modu!ul c!z deforma$e liniar%e d e egd m rinitatea ). 36.

CALCULUL COORDONATELOR PLANE GAUSS, EWNCOORDONATELE G E O G W I C E DE PE ELIPSOID

DE

Aspeetul general a1 refelti cartografice, in oricxe fbs, este urm5~0rcl(fig.35.2): meridianele se rqrez;intS prin curbe oareca-e, cu concaviriitez c5tre ~eridianu: z x i e iar paralelele prin h e a concavitatea spre polul din emisfera r e s ~ e d v 5eaiatorcl, , rprezentat prkiw-un segment d e dreap'L2, este a doua a x ; de sirnetfie in fusd respectiv

m:

Cunoschd coordonatele geogafice ale unui punct de pe elipsoidd de rotaGe @,L> $i longitudiiea meridianului axial a1 fusului in w e um=Z a fi reprezentat &),se cere G se calculeze coordonateleplane Gauss (qy) aie punctului respectiv. In planul de proiecse coordonarele rectangdare q y f o r m 6 un Sstem izornetr;.~.Pe elipsoid, se consider5 coordonatele izonetrice q (latitudinea izometricZ) $ !,Tn a r e . 1=L-?iQ (36-1)

x+iy=F(q+il)

(36-3)

h care funqia analitica $ de variabil5 complexfi ( q + il ) , se determina fin2nd cont de faptul ca proiecfiei Gauss, in a k a condigiei de conformitate, i se rnai pun inca dm8 condifii V i

Aspectul general a 1 retelei cartografice dlntr-un fus, In proiectia Gauss

anume.
condifia 2 : meridianul axial a1 fusului , cu longltudinea 1= 0 , s5 sz reprezinte printrsegzieEt de &apt& mrs est!: 2 x 2 de slm-eh5e ~i m i x x' ( n !semul pozitiv q r t nord). RezultZc5 pentrul=O, y = O , i a r :

conditia 3 : meridianul axial s3 se reprezinte nedefonnat ca lungime. De &ci rezult5:

XI*=

0s)
in care p este lungimea arcului de meridian,. m k a t pe eiipsoid, de ia ecuator (originea sistemului xoy) phfi la paralelul care trece piin punctul considerat. Comparbd (a) cu (b) rezultZ c5: . . W=P (3 6-41

In scopul r a c o r d s l u c r ~ o r din vecinatatea meridianelor rnarg.de ale firselor, se creaz; zone de amperire hb-e fiisele vecine. In Romhiq penm sectorul civil, acoperirea fuselor este de 7' 3 0 ' spre est ~i7' 3 0 ' spre vest de fie-e meridian marginal.

~ ~ ~ z Gh t -1 i n
'

CARTOGRAFIE MATEIvL4TICA

G h . MzNEAW -Constat~tin
W B -Fncuitatea de Geodezie. Bucurcsti
Q

UTCB - Faculrnteo dc Gecddc, Bumesti

CARTOGRAFIE fiIATEM4TICA

1
I

Variatiile (d' ) crescsnde cu latitudinea, dintre imaginile paralelelor, Tab. 50-2

CRPrTOLUL VI

in proiecfia Mercator pe un cilindru tangent sferei @ = 6 378 245 m )

d1
-

cP

-2 014 584 2 586 965 750 924 1 836 041

dU

PROIECTII CONICE, PSETJDOCONICE Sb POEICQNICE

. . .
.a.

89'

30 241 484

4 601 549

88"

25 819 935

870

23 232 970

8 6 '

21 336 929

411 319

In cazul proiectiilor conice, se conside6 d refezua de rneridiane (sau de verticaluri) 9i de paralele (sau de almucantarate) se reprezintf , mai k % t , pe supr&a$a lateral8 a unui con tangent sau secant sferei (sau elipsoidului, daca proie4a tste dreaptii): orice meridian se reprezint5 prin generatoarea sihrata in planul meridian respectiv, 9i f i e c h i pardel i se asociaz5, pe con ,un cerc a1 Guui plan este perpendicular pe ma conului.

Fig. 51-1. Axa conului inpap2 sfera hpolul Qa

Fig. 5 1-2. Aspectul general al refelei n o d e in proieqiile conice TGnd conul dup2 o generatoare $i desfasurbdu-i suprafqa lateral2 pe planul de proie@e, se ob*e reteaua normal2 cu aspectul general caractmistic orimei proiec$ii conice ( f i g . 5 1-21: * un fascicul de drepte concurente %ntr-unpunct , S' , poate reprezenta fie meridiane, fie verticaluri (dac8 proiecGa este ohlicH sau transversalZ); * o familie de arce de cercuri concenttice, cu centrul in S' , poate reprezenta fie paralele, fie alrnucantarate ( d & proie&a este oblid sau transversal5). In ipoteza Phkt-sfer& conul poate ocupa orice po&ie, iar punctul Qo ,GIcare axa conului i n @ @ sfera, este polul proi@ei conice. Pozitia sa pe sferii se precizeazz prin coordonate geograiice, iar acest pmct va 7ndeplini ~i rolul de pol al coordonatelor sferice polare.

~0h-j~

Gli:,MTRCEANU

CARTOGRAFlE MATEMATICA

UTCB - Faculrarea de Gcodene, Buairesri

.
.

Functie de pozitia gmgrafic5 a polului Q o ,proiecfiile conice pot 6: drepte, oblice sau transversale (ecuatoriale).

,=%=
d d ~.

. :.

ds,
MdB

Funtie de elernentele geometrice care nu se deformed, proiecfiile mnice pot fi: conforme, echivaIente ori echidistante pe meridiane (respectiv pe verticaluri).

RZ~I-eiwtarea.eIipsoidn1ui in proiecfii conice drepte Meridanele se reprezintg prin segrnente de dreapt5, care mnverg spre punctul S : figsf-3, f a c M intre ele ungiuri proporfionde cu diferentele de lo+tudine, adick
" "

. (D a - b sin - = - - ,. .sm: 2 a+b ' .

6 = a L , unde c o n s t a < l
.

(51~1)

Semnul minus din expresia lui m se dat0rea.G faptului cZ, creserile razei vectoare ~i ale latitudinii au serrme contrare, iar m trebuie s5i aibH o valoare p o d i d .

. . . . . . . . .

Dreapta care coincide cu ima_@nea meridianului de origine, o considerh a m polar5 a s~te'~ulu~'da~~c'6'0rdomte p!z?e p o k e , (5 = a g k u l po!zr, p = mz veckare). PC!=! &6&lbiitelo'r:~planepolare este punctul S . - . ':i''kcel:'de .cl.i-Jcu concentrice, prin caie & reprezintg paidelele, au razele notate cu p gcehrnl 'Pri'S. . ...

',j

"

< ' Z

;
1

Paralelul din extremitztea sudicB a zonei de Iucru se reprezinta cu raza vectoare ps , iar intersecfia sa cu meridianul de la care se &oat5 6 se considerg origine a sistemului de axe xOy al coordonatelor rectmgdare plane. Uneori sa cornides c5 exeemitatea sudic2 este ecuatoml. 1 r
1

-a

41 +x

. Reprezentarea sferei in proiecfii conice drepte D8cH ?nformulele (51-Z), valabile pentru elipsoid, 7nlocuim razele principale de curbilrir M ~i N, w raza sferei, R ,rezultZ ur&toarele formule generale pentru reprezentarea sferei % proiecgi conice ckqte: 6 = a h , unde c o n s t a < l p=f(cp) x = - p c o s 6 ; (sau x = p s - p c o s 6 ) y = p sin 6 -m = --dp Rdq o=a ! ? = a- P r Rcoscp

~111-=-

a ,

Coordonate polare
t
!

a-b . a + b ' sau:

tg(4s0 +-) 4 =

"

R
..

s i cele rectangulare in proiectiile conice drepte

i
i

In cazul proiecfiilor conice drepte pe un con tangent, paralelul de tangen@ se mai numege 9i paralel standard El se reprezintg f%5 deformatii de lungme. XII proiecfiile conice drepte pe un con secant, exist2 dou5 paralele standard (far8 deformatii).

.......

: i
i
-1

....
1

Pe baza proprietZtilor enunfate si a figurii ,se pot.scrie urmztoarele formule generale p.. ~nm reprqentare. elipsoidului fn proiec$ii conice drepte: .

I,.

Reprezentarea sferei in proiec* conice oblice I transversale In proiecfiile conice oblice gi % I cele transversale, refeaua normal5 , cu aspectul general din fig.51-2, este formatla din imaginile plane ale verticdurilor-(drqtelecare converg f n S' ) gi ale almucant&atelor (arcele de c e r w i concentrice, ,qucentruI in S ). .Unghiurile dintre i m m e verticalurilor sunt proporfionale cu diferewle de azimut ,A , de pe sferg. Fonnulele generale ,ale proiecfiilor qnice..oblice I t r w e r s a l e ale.sferei sunt analoge
mc

~
(5 1-2)

...

6=aL. m - m - ,i.;-.?; . . . ::.. . . .. .. p = f @ ) ' '.... . . ... .. . .. ... . x , = - ~ C O S ~ ; ( S ~ U ~ = p s - p c o s S ) y = p sin 6

sV i

e i e r d e p a i ~ & ~ e h ,( 9 0 ' - cp), m si respectiv n Succesiunea calculelor in proiecfiile conice oblice 1 transversale este, i n general, u&oarea:

1
sau
,

- trecerea de la suprafap elipsoidului de rotatie la suprafafa sferei; - calcului coordonatelor sferice polare A $i z ;

i I

- calculul coordonatelor plane rectangulare

- calculul coordonatelor plane polare 6 ~i p ; qy; - calculul modulilor de deformatie ~i al deforma?iilor u n e u l a r e maxime.

-?

:I

.L

h proieqiile conice care sunt prezentate F n cele ce dimi&, nu vor mai fi repetate toate piopriet%$leyenerzle ale proiecfiilor conice, expuse mai sus. Particularizarea formulelor generale se va face cu ajutorul unor conditii suplimentare, puse reprezentZrii pe planul de proiecqie.

52

PRO3ECTlI CONICE DREPTE ECHIDISTANTE ,PE UN CON TANGENT LA ELZSGXE

:
sau
PO6 = rc 5
%'=%

in care C este constanta de intsgrare, iar S, este lungimea arcrilui de meridian , m5surat de ia ecuator p k 5 ia paralelul de latitudine B . Aplichd aceast5 formula pentru calculul razei p,, cu care se traseaz5 imaginea ecuatorului, S , = O gi rezult5 : c = pec (52-4) D i n formulele generale, se $tie d 6=aL (52-5) Pen+m aeterminaree ccnstmtei c < 1 , se utilizezz5 conditiz rs = 1. Ea treb!!ie sa:is%cut5 PC roata lungimea paralelului de tangen@, prin urmare, imaginea plan5 a unui arc finit de pe aces: pa-ale! trebuie s5 fie egalii cu lungimea arcului corespunzator de pe elipsoid, adica:
(52-6)

.
Da-, conform fig.52-1.
po =No ctg Bo

<

'

Proiec$ile conice drepte pot fi echidistante numai pe meridiaae. Pe im2sjnile plane ale acestorq nu trebuie s5 se produc5 deformqii ale lungimilor. L u h d un con tangent la suprafaia elipsoidufui de rota+ (fig.52-I), dvp5 p d e l u l de lztitudine B o acesta se va reprezenta ~i el nedefomat c2 lungime. Prin urmare, conditiile specifice acestei reprezegttii conice sunt: m =l (52-1) no=l (52-2)

astfel c& egalitatea (52-6) se poate scrie : cosB, 6 No-=L sin B, de unde se obfine: NOCOSBO ,

6 = L sin Bo

(52-8)

a = sin BO

..

(52-9)

Fig.52-1. Se@une in planul unui meridian

Fig.52-2. Coordonatele plane

din care se o m e :

adic& constanta a de proportionalitate a longitudinilor este egala cu sinusul latitudinii paralelului de tangen$. Relatia (52-4) arat5 doar semnificaria geometric5 a constantei C. Pentru g5sirea unei ---c~e-&feeez6yW~i-&ea@i~-.ib(-e-latitudinea Bo : Po = C - S u g din w e rczultH :

c =PO

+SO&

177

UTCB Fanrlrntea de Geodezie, Bucuresti

ConrtoniizGh . MUhEW

'

CARTOGRAFIE MATEMAnCA .

ahlnci condifia (53-1) se poate scrie: -dp a p p=-x-=l, Rdcp Rcoscp . . iar de aici se deduce expresia razei Vedoare p din plan:

Din formulele generale (51-2), w n d cont de (52-3), (52-9) $i (52-10) , rezulti d t o g e l e formule de calcul, pentru reprezentarea elipsoidului de rotafie Tntr-o proiecse conicg dreapt5 echidistetz pe meridiane (con tangent la latitudinea B o ) :

- a p dp = R2 coscp dcp
,
,

. ; :, .
..,=

.-.:,

'>.

.. . ..-A .. ? ' ><--.

$ ;:.,

.....

..
-

; : ;

6=aL

R2
.
.

p dp=--coscpdcp a

':

7s:

......

0:

'

P = C - SO,B const a = sin B o COIIS~ C = p , = No ctg B o + SO. B x=C-pcos6 y = p sin S

2 ~ . ' p2=c--smq

(53-2)

. 0 a-b . sm-=sau: 2 a+b '

2 c=-

tg(450 + -1 = 4

1;
~ '

in care C este o constant5 de integrare. Nothd:

a
7

,
2R2

(53 3)

in care c este o constant5 arbitrarq se poate scrie: p- =-(c-sin(3) (53 -4)

Tinfind cont de ultima expresie qi de conditia de echivalenT5, din (51-3) se ob;in ura8toarele formule pentru repre2entare.a w e i sfere R in proiecfii conice echivalente drepte:

La oricare latitdime diferitH de B o , n > I, astfel cZ, elipsele de defonnafie au semiaxele: a=zl - , b=m, adicZ sunt orientate m z x a mare pe direqia paralelelor. Ariile au deformatii pozitive, ca gi lungimile de pe padele. Ele cresc pe rn8.s~-' ra ce crgte depktarea fag de paralelul standard. Deforma~le depind m a i de latitudine $i , 21 consecing, izoliniile deformatiilor se suprapun peste irnaginile paralelelor.

6 = a h , unde constmta a < 1 ,

y = p sin 6

Considersfera terestr5 de r d deterruinat5 T n q a fel, hckt aria sferei s?i fie egalZ cupia elipsoidului de referin$. Piind vorba de proie+ &nice drepte, reteaua normal5 este format5 din imaginile lane ale medianelor gi paralelelor 8i are aspectul general din fig. 5 1-2. Da& ?n condiga de echivalenp:
,

PaP n=a-= r Rcoscp p=mn=ab=l

se -docuieso modulii de deformage l i a r 5 prin expresiile b r generate, dat,e?n451-3), adicg: . rn = -dp si n = a P , (53-2) R dcp R cos cp
-

Co,zsrantnl Gh h.KWEWL7

C Q R T O G M J X MATXMATICA

UTC13 - Facultarea de Geodezie, Bucuresn.

Pentru deducerea constantei c se aplic5 formula (53 -4) pentru latitudima cp, :

Se observ5 c2, deformafiile lungimilor gi deformafiile unghiulare maxime depind numai de latitudine. Rezulta c& izoliniile deformafiilor se suprapun peste imaginile paralelelor. iar de aici ,
p - =-2 R ' (c-s"cpx) a

;
,

sau

j
(53-6)

Cele dou5 constante ale proieqiei, a ~i c, se determinit pe baza unor cc~ndifii suplirnentare puse reprezentZrii, de exemplu (conditie supiimentarg): pe un pardel de latitudine a , , datq valoarea modulului de deforma$e a lungimilor sa fie egaIZ cu unitatea .i s l fie minim& adic5:

n , = 1= min

I
1
54.

Aceasre mrespnde unui con tmgent la sferi in !ung~l pzralelulci 9,.

Formulele (53-7), (53-8) si (53-9) ne permit sit calcul5m cele dou5 constante ale proiectiei.
-

i -

PRQEECTTP CONICE CONFORR.IE, DlXEP'TE ( Proiectii conice LAIMBERT )

Din fig.53-1 rezult5:

k2t condiGa supliment& se poate scrie:

n, =&=,&%!!!Li r, R coscp, .
I

Ca 7 2 orice proiectie conic5 dreaptg, refeaua rormd8 este formaG din imaginile plane ale mcridiane!or $i ale pardelelor, iar espectul ei general este cel din fig. 5 1-2. Reprezentarez fiind conform% moduiul de deforma$ie iiniarZ, h oricare punct din planul de proiec$e , trebuie sB aib5 aceea~i valoare pe toate direcfiile care ies din punctul considerat. In acest caq condiiia de conformitate se poate scrie sub forma . m=n (54-1) In fomulele generde (51-Z), pentru reprezentarea elipsoidului de rotzfie htr-o groiectie conic5 dreaptL, avem relzfiile: P m = -dp n=aMdB ' NcosB ' unde a = const, astfel inch, conditia (54-1) se mai poate scrie : dp P --=aMdB NcosB sau d~ M dB -=*P NcosB Din aceastL e w i e diferen$alit se deduce formula de calcul pentru raza vectoare p , din planul de p r o i 4 e :

nK =-- C - 1 sin cp,

(53-8)

$0

unde :

a =sin cp,

F n care C este o constant5 de integrare. Raportul celor doua raze principale de curburg se pune sub forma: . -= M 1-e2 - 1-e2(sin2 B + cos2B) N 1-e2sin2B 1-e2sin2~

sau

177

Cunstnn&~ Gh. W E . ; Y J U

CARTOGRAFIE IMATErnTICA Ccnnanrm Gh. A4UNTE4NG CARTOGRUE MATE-UTICA

UTCB - Faculullea dc Geodetie, B ~ m u e s s

n C B - Faculrareo de Gc&aEile. Bucuresn.

e2 cos2 B N I-e2sin'B' care se inlocuie$e T n (54-2) ~i atunci: Dac5 P n aceste formule se fac inlocuirile: r = R coscp e=O

-M =I-

Rezultatele celor doui integrale sunt cunoscute de la proieaa Mercator. Folosinrlu-le si scriind constanta de integrare C sub forma unui logaritm, p u ~ n d :

C=lnK ,

din (54-3) rezult5:

2

U = tg(4S0 +T) ,
atunci se &$in urm5toarele formule generale pentru reprezentarea sferei de -5 proiecoi conice conforme drepte: 6 = - a h ; (mde wnst a < 1 ) R, in

1np =-alntg(45'

B +-)+aeln

tg(4s0 + y ) + ~ n K 2

sau

unde sunt fobsite notatiile: (54-5)

tg(45 O

B + -)

U=

qi

smiy=esmi3,

const K = p,, = p , x = - p c o s 6 ; (sau x = p , - p c o s 6 ) y = p sin 6

(54-9)

tge (45%

i n case e este prima excenrricitate a elipsei meridiane

Pentru a vedea ce reprezinti constan& de iniegrare K pentru laiitudinea B= 0' Se obtine U=l gi rezultl apllcZm formula (54-4)

Deci, constanta de integrare K estee&g cu raza vectoae a arcului de cerc prin care se reprezing ecuatorul in planul de proiectie. T i n h d cont de formulele stabilite mai sus gi de formulele generale (51-2), rezulti m ~ Z o a i e : e folu~iilegeilei&e pell'-c rsprezzii;si-ez e:ipsoid-;:iii de rotztie fx -,rGec$i conice drepte conforme:

Dinrre cele doug constante, K gi a , care agar in formulele proiecfiilor conice conforme, cea rnai mare influen@ o are constanta a , care intervine in calcule sub form2 de exponent. Determinarea celor doui constante se face pe baza unor condi$i suplimeniare puse reprezentei, in afara wndifiei de wformitate. In cele ce urmeazk sunt prezentate exemple de deteminare a constantelor a vi K , p e ~ ! tproie+ile .~~ sorise ~s~Lf=rrnz drqte.

- 6 = c r h ;(unde wnst a < 1 )

'.

'

p=-

ua

;(unde wnst K = p,,,

=p,)

Cazul 1.Reprezentarea w n f o a se face cu conditia suplimentarz ca, pe un paralel dat, de Iatitudine Bo cunoscutij s l avem: no = l = m i n . . (5 4- 10) Aceast5 conditie corespunde unei reprezent% pe un con tangent paralelului de latitudine B, , cunoscuti. Tinhd cont de formulele generale, condifia suplimentarg (54-10) se poate exprima gi i z fcrmz:

0 Jld

Q,

C-anhi

G I , .

CAXTOGR&ElE MATEM4TICA .' : ' UTCB Facuitutea de Geodezit, Bumrtsti

56.

Pentru un paralel B o , ales arbitrar (de obicei, pwaielul care trece pe .la latitudinea medie a teritoiiulcj dc reprezentat), se ia car a 5 vectoare

PROlECTIA PSEUDOCONICA ECHWALENTA BONNE 31 MODUL CUM A FOST APLICATA IN ROMAWA

care comtituie o constant5 arbitrarg a proie&ei.

In proiecfia Bonne, ca in orice proie4e gseudoconicZ dreaptk, aspectul genwl a1 rqelei cartogafice se caracteriz-B prin m a 1 5 toate , paralelele se reprezinG prin arce de cercuri concentrice (ca k proiecfiile mnice), perpendimlare pe o dreapta care reprezintg meridianul mediu L o ,iar ceielalte meridiane se reprezint5 prin nise carbe sirnetrice fafH de acest meridian.

r
.....

4 +y

.......

I
7

R\

+V

Coordonate polare
si cele rectangiilare in proiectia Bon~e

In afarl de aceastg proprietate, valabilH pentru toate proieqiile pseudoconice drepte, proiei$a Bonne trebuie s2 satisfacs ~i urmiXtoarele condi$i referitoare la deforma$i. 1 - sZ fie echivalentZ, adicZ p=l ; (56-1) 2 - in lungul oricimi paralel, deformatiile liniare sZ fie nule, deci n=l ; (56-2) 3 -^ k lclngd ineridiaahi rnediri defomatiile liiiiaie SZ fie, de zsmanea , ode, prin urrnare m!~=l (51-3)

Razele vectoare p ale celorlalte paralele se expdnZ funcfie de p,, a v h d in ~ e d e r e condifia (56-3), obfinhdu-se P=Po+(Po-B) (56-5) k care: 0, - este o constant5, egali cu lungimea arcului de meridiaq de la ecuator, ph2 la latitudinea Bo; p - lungimea arcului de meridiaq de la ecuator, pZi3 la l~titudinea B. Tinfind c o k de aspectul paralelelor in proieqia B o ~ gi e de condi$a n = 1 , rezult8 urmZtoarea fornu15 de c a l d , pentm m u 1 polar:

Pozitia unui punct oarecare , A , din proi+e, se determidi prin coordonate plane polare , b,p, sau prin coordonate plane rectangulare, qy, care se calmleaZ fincfie de coordonatele geografice B,L.

Dreapta care reprezina meridianul mediu Lo se consider% axa polar% pentru coordonatele plane polare gi axa Oy penh-u coordonatele plane rectangulare.

Punctul O1 ,polul coordonatelor plane polare, este ~i,=ntrul arcelor de cerc, de razZ p , pri? care se reprezint2i paralelele.

k care r este raza paralelului, iar p este raza vectoare Nothd cu Bslatitudinea paralelului care IimiteazZ la sud teritoriul de repretentac se calcuIeaz& cu (56-5), distanta 010: 0 1 0 = P, = P O+(PO- 4 s ) (56-7) stabilindu-se astfel p o e a originii 0 , in raport cu 0 1. Dist* p, este o noud constant5 a proie@ei care se regisege ?n calculul coordonatelor rectangulare plane: x = psin6 (56-8) Y = ps- P msb Curbele prin care se reprezint5 meridianele ?nproiec$ia Bonne se traseazfi prin puncte. In practicZ, atunci ciind se urrnkege constmcfia pe cale graficii a nodurilor re9lei cartografice, este comud s l se &eze coarcid de lungime K, peam punctele situate pe acelqi paralel (fig. 56-2).

1.84

'

1 8 5

- Consrantin Gh. ~
~
Gcodezie, 13ucurb

Y ' W E MATEMATICA C A RC TOG

sLTCB- Faculwtea de

Cum s-a utilizat ~roiectia Bonne fn tara noastA Pentru Romhia, proie6a Borne are o importang istoricZ, deoarece "este prima proie4e aplicat5 pentru ^btocmirea h+ topogafice a F i . Ea a fost adoptat5 21anul 1873, cind au fost Ecute $i primele l u c f i de geodezie, In acest scop".

Lucr&-ile geodezice +i topografice pentm executarea h w i toposafice T n proiecfia Bonne au inceput din nordul Moldovei, d e s ~ ~ k d u -treptat se in Muntenia de est, p& la ilieridianul Zimaicea Pentru Oltenia gi Muntenia de vest exista o hartL mai vechc, la scara 1 : 57 600, e m t a t 5 prin procedee expeditive.

Pentru Moldova

DupZ anul 1902, lucriirile au continuat gi spre vest de meridianul Zimnicea, in Muntenia de vest ~iOltenia, terrninhdu-se ?n anul 1932. ' In RomZnia, proiecfia Bonne s-a aplicat ?n mod neunitar, utiliikdu-se elipsoizi de referin@ diierifi sisteme de axe de coordonate diferite etc , adel: , .

Fig.56 - 5 b Pentru Muntenia de vest s i Oltenia

Lo=23"46'30" est Pans

"\

"\.
0

iI
+X

A- Pentm Moldova $ Muntesia i d e est, p%nZla meridianul Zimnicea: s-a'folosit elipsoidul Bessel 1841; sistemul de axe xOy ( fig.56-5a ): meridianul central (axa Oy, spre nord), are longitudinea LQ= 25' est Paris , tr&d prin apropiere de Tecuci $i de C5l&ra$, iar axa Ox aste tangen2 la p d e l u l de latitudine B o = 46' 30' , care trece prin apropiere de localitatea Roman; cadrul unei foi de hart2 (secfiune topograficl") are forma de p5trat reprezefitind, 2-1 planul de proiacfie, 10 km x 10 km (cadru de tip geometric); gradafia sexagesimal?t, lucriirile de teren au fost executate, pentru Moldova, ktre anii (iS73-1876), (18841893), iar pentru Muntenia de e s t , ph'a la meridianul Zimnicea, in perioada (18931902).

( Observatorul astronomic Bucurssti )

B. Pentru Muntenia de vest de meridianul Zimnicea $i O l t e a efipsoidul Clarke (1880); sistemui de axe m y (fig. 56-5 b): axa Oy, spre nord, este meridiziiil C S s ~ ~ i o i d ~ i -. eponornic din Bucuresti, , a longitudinea : L,J = 23' 46 30" est Paris , iar axa Ox, sp?e est, este tangenta la paralelul de latitudine : B o =4 5 O ' I & $ cu cadru de tip geografic (trapez cwbiliniu), delimitat de arce de meridian $i de paralel; ga&$a centesimal5; l u c r H e de teren au fost executate in perioada (1902-1932). 57.

PROIECTIA HARTII INTERNATIONALE LA SCARA 1:1000000

In mu1 1909, ?ncadrul unui Congres international finut la Londra, au fost puse bazele unei Hkti internationale a lumii (a btregii planete), stabilindu-se : scara (1 : 1 000 O O O ) , elementele caracteristice ale proiectiei, nomenclatura foilor de bar@ conditii unice de exec@ie etc, exprimate printr-un regulament de fntocmire a acestei h&$. Proieqia Hk$ intemafionale la s w a 1:l 000 000 are la bazL proieea policonicl simp15 americanZ $i de aceea este denumitk u n e o i " proie&a policonid a H + internationale 1: 1 000 000 ". Caracteristide generale ale acestei proiecfii, dup5 M.D.Soloviev (301, sunt. 1. Proiectia intemationalg face parte din grupa proiec$ilor poliedrice. Dimensiunile trapezelor sunt de 4 ' pe latitudine gi 6' pe longitudiie, iar nomenclatura acestora este cea .

P e n b hcilitarea reprezentkii reelei cartogrdce, au fost ^htocmite "Tabelele Plesis", care c o * coordonatele rectanguIare plane Bonne ale nodurilor retelei de meridiane ~iparalele.

Consmrin Gh. MVNTE&'v/U

CARTOGRAFIE IMATEMATICA . .
OTCE Faculroroa de Geoderie, B u a u ~ ~ ~
9

! )
I

.j

- Paralelele extreme Bs gi EN w traseazil unind prim-o link curb%~ n t i n u x punctele care au weea~i latitudine. Meridianele se traseai5 unind prin linii drepte punctele de aceea~i longitudine, situate pe cele douH paralele extreme. - Trasarea paralelelor intsrioare se face imp%nd fiecare arc de meridian, de patm gade, i n patru s e p e n t e egale ~iunind punctele respective prin linii curbe continui.

fo!ositZ vi de proiecfia Gauss, pentru trapezele de reprezentat la scara I: 1 000 000 ( pentru foile de hartA 1:l 000 000 in proiectia Gauss, nomenclatura a fast preluat5 de la foile E T 4 i internationale 1:1 000 000 ). 2. Paralelelc care limit-5 trapend, la nord gi la sud, se reprezinta prin arce de cercuri excentrice, cu raze P = NctgB , (5 7- 1) iar centrele acestora sunt situate pe prelungirea meridianului mediu a1 fieclirui trapez, care esle rectiliniu. 3. Arcele de meridian (din fiecare trapez) se reprezintz ca linii drepte (spre decsebire de proie+a policonicti, t n care meridianele se reprezinti prin curbe; de aceea proiectia intermtionall este denurnit2 uneori ''policonic5 modificaG"). 4. Lungimile pardelelor extreme ale f i e c h i trapez se reprezifi nedefomte, deci n, = n , = 1 (57-2) 5. DouH meridiane, situate ! a o diferenp de longitudine de +2' fa@ de meridianul inediu (care wece prin centrd trapezului), se repretint5 nedeformate ca lungime. 6. Reteaua cartografic2 se traseazil din grad in grad. 7. Trasarea paralelelor interioare. Congresul de la Londra n-a dat indicatii precise cu privire la reprezentarea paralelelor interioare. Specialigii au dat diverse solutii cu privire la acease probleml. In practicZ, s-a bucurat de mai mult interes metoda lui Hinks, care a propus ca paralelele s H impart5 toate meridianele in p & + eyaIe. 8. Elipsoidul folosit a fost Clarke (1 SSO).

Formulele pefitm coordonatele plane pe paralelele extreme se rleduc f i n h d cont de (57-I), (57-2), $i de (fig.57-2). Stiind c H raza vectoare are expresic p = NctgB, cdcullim unghiul polar hnctie de lungimea arcului de psalel: LL - I.,,)NcosB & = S~ -- - \ =(L-So)~B a NcosB r sin B Prin urmare, cuordonatele plane polare ale ale punctelor de pe paralelele extreme se calculeaza cu formulele.

In vedsrea satisfacerii condifiei mantionzte la punctul5, de mai sus, este necesar ca in H se produca o deformafie negativg (spre reprezentarea meridianului mediu d traperului s dsosgbire de proiectia policonid simplii amencan& unde meridianul mediu a3 zonei se reprezintk &Ei deformafii de lungime).

- Se traseazii pe h&a de desen o dreapt.5 vertical& care reprezintg meridianul central d trapezului ~i axa x x ' , apoi se ia, pe aceasta dreaptZ, segmenml 0 s ON (fig. 57-1).
(57-3)
Fig.57 - 1

Pentru reprezentarea cadrului ~i a regelei cartografice ale unui trapez la scara 1: 1 000 000, se procedeazii astfel:

0 8 , =(SO.& -So.F&)-K

Reteaua cartograflca

in care:

intr-un trapez I:? 000 000'

So,

- reprezint5 lungimea unui arc de meridian, mgsurat pe elipsoid, de la ecuator,

iar coordonatele rectauplare plane, Tn sistemul de axe aratat in (fig.57-2), cu formulele:

p h %la latitudinea B;

- este o w r e e , introdusZ pentru a satisface condi9a de la punctu15 .

- In punctele Os gi ON se duc perpendiculare pe axa xx'; Zn felul acesta, fiecare din s si BN , are o axa proprie pentru y. Punctele paralelului BN (a, b, C, ... cele douii paralele, B c') primesc coordonare T n sistemul care are originea 7n GN,iar punctele paralelului 2 s (42 , C, ... C') primesc coordonate Zn sisternu1 care are originea in 0 s . Se mporteaz5 nodurile igelei cartografice.

CdcuPui beformaGei absolute I i :(coreceiej, be pe meridianul rnebiu Conform rela$ei (57-9, in (fig.57-3) trebuie sZ avem:

0 s 0 , =(So& -S ,,EI 1-K

(57-3)

Conscantin G h ~ E 4 h l r i

CARTOGRAJTE MATEM4TICA

.3XB

- Famllnreu de Geodezie, Bucuresd

:

Mendianul. de longitudine L+~Oare c2 i ~ ~ z i r ? bB e , iar proie4a.!~i pe meridianul mediu este sementul bo BO .

r
1-

a'

Concluzii cu privire la deformatii Pe fiecare foaie a H w i internafionale 1:1 000 090 exist5 patru linii de deformatie nu15 : cele douH parafele extreme $i cele dou5 meridiane situate sirnetric, la. douL p d e sexagesimale, fa@ de meridianul central a1 foii . Pe meridianele situate fntre cele d o G nedeformate, se produc defomatii negative, care pot atinge -0,61 m/km, iar pe restd meridianelor se produc deformafii pozitive, care pot atinge + 0,76 d m . Pe paralele; excepthd cele douZ paralde extieme,se produc defoxmatii .nc,v&g, cele mai mari fiind pe paraleiul central a1 trapezului (fig.573).

(57-6) (57-7) (5731

Dar boBc = G,O, +(x, --x,) 1nloc.uiildcu (57-3) in aceasti3 expresie, se obrine: boB0 =(So,& -so.Bsf-R+(xD -xz! Pentru acela~i segment, din triunghiul dreptunghic BDb rez~lt8:

-4

Pe pm-alele, excepthd cele doug paralele extreme, se produc defonna!ii negative, cele mai mari fiind pe paralelul central a1 trapezului (fig.57-41,

b,~= , b~ = ;i fiindcH seimentul bB se reprezints nedeformat, bB = (SO.Bx -SO.& ! ardinfig.57-3 reiesecZ BD=y,-yb , ela$a (57-8) se poatd scrie:

b 0 ~= , J(sQBN -so.B. ) I -(yB EgzIEzd re!z$ii!e (57-7' ' j ~i (57-0) se owize:

- Y b )'
(57-9;

'

Formula (57-10) permite s2 se calculeze deformatia (core*) Y care trebuie aplicat5 leridianului mediu. In scopul facilit5rii caIculelor ?nproieGa H i internaGomle 1:l 000 000, au fost ltocmite tabele, din care se pot extrage valorile arcelor de meridian gi corecfia K, pentru 37e de h~~tli o~prillse btre latitudinile 0' $ 6 0 ' .

a) pe wioane

b) pe zone si mloane

_I

Fig. 57-5. Racordarea trapezelor vecine, ale h i % $

internationale 1:1 000 000

. .
8

.,

Pacordarea foilor de hart5 I n proieqia W&r$iinternalionale 1:l 000 000, a w c i cdnd al2tur&mfoile vecine din sbeeqi coloan& nu apar intreruperi sau suprapuneri (fig 52-5 a), ins& data hcercZm sH le racordkn pe zone gi pe coloane, ca h (fig. 57-5 b), atunci apar htremperi in lungul raleielor.
:

. < . .

"

W I T O LUL M

i
(57-1 1)

Calcuiul mpturii, i n unitgg unghiulare, se poate face cu relatia:

PXOBLEME DE CARTOMETRIE

.,

'

58.

E'

= 25',15cosB ,

"-

izr ruptura liniarg a] a2 se poate evalua cu ajutod formulei :

TRASAREA RETELEI MILOMETIUCE PE HARTA

R e , + tH c;i, prin alltwarea a patru foi de hart& valoarea unghiulaZ a rupturii nu +pQe~te 25 ,I, cea liniari2 3,25 min, iar aceasta are loc Pn zona ecuatoriall.

Rqeauz kilometrid este formatZ d i n drepte p d e l e la axele de wordonate rectangulare plane. Intervalul dintre Liniile succesive ale replei este constant gi reprezintg un nurnzr rotund de kilometri sau sute de met* a d e l in& se formeaz5 o refea de pbate, orientatii.

kucrsrile din Bra moastri, penfna Ha* internafiooal5 1:l 000 000 Rom@nia z aderat la hot&&ie Cnnyesului privi~ldintocmirea W i internafionale : 000 000 gi i-a revenit intocmirea a 601.15 fui Je h i t .
Fig.58 - 1 Trasarea retelei kilornetrice

- Ir

L-34 - (Cluj-Napoca), a v h d cooidonatele geograf~ce: &=a0; ~~'48'; ~ ~ ' 1 s 'h ;=2!'; ~~=24'.

--

L-35 - (Bucurgti),

~ ~ = 4 4 : ; 3~~48'; Lp24 ; =2?; ~ ~ ~ 3 0 ' .

& I coordonatele geografice :

Pentru trapemf L35 - (Bucurqti), au fost ob+ute valorile numerice :

(So., - So.,) = 444>60mm

K = 0,13mm O,O, = 444,47 mm

dirnensiunile foii : 45 cm x 48 em

Presupunem c5 avem o foaie de hark& intr-o proieqie cunoscuG ; pe hart& sau la cad- nu este marcat caroiajul kilometric, dar este reprezentatZ refeaua de meridiane gi de paralele. Pentru patru puncte, qB,C,D, situate c&e co1priIe zonei fn care dorim s l t r a s h woiajul, presupunem d am reu~itsH.:de1emiG.m coordonatele rectangulare plane, in proiMa foii de hart5. Stabitim valorile numerice XN , xs , yv , YE ale unora din dreptele caroiajului kilometric, pe care vrem &-1 trash. Pentru trasarea dreptei x = x~ , care trece prin vecatatea punctelor A gi B, se un arc de cerc ,de (XA - X & cu c e d i n A, apoi m centtd 5 3 B, se raseaz5

C m a n t i n Glr LWLNEW

CARTOGRAFIE MATEMATICA

...
:

UTCB - FacuIrarea de Geodczie,Bm+esti

. ..

(59?1).. .

L, -L, - L-L, - L, -----L

12
.

,:. ... -.

, -"

'.

. ', .:
,:

1,
..... . -, ..\;; . ; '.
,

alt arc de cerc, cu raza (xB - x N ) , si se duce o dreapt5 tangent5 la cele dou2 arce, ca in figura 58-1. Aceasta este tocmai dreapta x = x~ . Pentm trasarea dreptei y = yv , ne servim de centrele A si C,din care se traseazg arcele de cerc cu razele O ~ V - ya), respectiv CYV- yc), si se duce dreapta y = yv ,tangent2 la cele do& ace de cerc, ca 3 fig.58- 1. Procedhd asemFiGtor, se traseaz5 g i celelalte dou5 drepte, dup5 care, se verificg paralelismd lor. Apoi, refeaua se indesegte, dupg nevoi. se deduce:
. . . ., . . . . ., ' . : ... ' .. . .

,! ..::

> .: . . ...

Cele patru puncte , A, B, C,G, ar putea fi ,uneori, colturile trapezului curbiliniu care d e l i m i t 4 foaia de had5 s m puncte geodezice de coordonate cunoscute +i precis raportate pe hart2 Pe W l e topogafice ~i pe unele h+ / planuri cadastrale, caroiajul kilometric este t i p s t , cu o densitate care depinde de scara h w i . El este foarte util in rezolvarea rnultor probleme de cartometrie, ?ncare se opereazg cu coordonate rectanslare plane. r 1

Invers, da& dorim d raportk pe hartZi un punct P(B,L), utilizhd refeaua de meridiane ~i paralele, atunci, plecZnd de la aceleqi propo+i (59-l), se mboar5 pe cu ~=&la, (dl+dz) gi (I1 +I2), apoi se calculeazla:

--

Determinares coordonaielor

irnui punct de pe,harta

cu ajutorul ckora se poate raporta punctul pe harG. Analog se poate proceda ,si atunci &d, in locul coordonatelor geografice $i al refelei de meridiane $i paralele, se utiIizeaz5 coordonate rectangulare plane ~i reteaua kilometricZ. In acest caq ne putem folosi ~i de scara gafici a W i .

59.

DETERMINAREA COORDONATELOR UNLSI PUNCT DE PE HARTA SAU RAPGIPTAKEA UiWX PUPKT SAT FED CBOXEOXATE
60.

DETERMINAREA UNEI DISTANTE CU AJUTORUL UNEI HART1

Coordonatele geogra-tice ale unui punct de pe h x t 5 pot fi determinate gafic, folosind refeaua de meridiane paralele. Rezolvarea se reduce la o problem5 de interpolare Pentm ca rezultatele d fie c2t mai exact?, trebuie ca densitatea retelei cartografice sl fie suficierit de mare, astfel kc%, in intervalul dintre dou5 paralele sau meridiane succesive, di-ele de p e hart5 s5 fie proportionale cu diferenfele de coordonate. Pentm a determina coordonatele g e o g d c e B, L ale unui punct oarecare P , cunoscZnd coordonatele B1 ,Bz , L 1 ,Lz , se m&.oarZ direct, cu o rig15 gadat% distaqele dl , dz ,I1 ,l2 , apoi, din propor$ite :

In IegaturZi cu mkurarea distqelor cu ajutorul h w o r , ne putem g&.i ?n unele situatii tipice, cum sunt :

B-B, - B, -B B,=---

(d, +d,)

d,

d2

1. UrmeazZ s H facem m M t o a r e a pe o barti topografic8 la scar5 medie sau mare, de exemplu in proiec+a stereogr&c5 1970 sau in proi* Gauss sau ?n proiec$ia UTM. In astfel de proiecfii, deforrna~ile lungimilor sunt, in general, mici ~i , de obicei, nu depggesc eroarea grafick In situatii de acest fel, problema const2 i % a .aprecia &t mai exact distan9 citifi pe rig15 ,si de a elimina, sau rnic,sora.& mai mulf efectul deformatiilor locale ale h w e i ,

.
i . .

-----:.-.
,

.r.._: .,..

"-~ . . ,
r :
,

-.-*...
.
t ,

. . . L

,:
?.

I.

..;

_.

..l

<

. . .. ,
, .
I

..

. . ..
I

...i

. , ,

! ....

. .

, .,.

- .. .