4. Proiectia stereografica 1970-date generale,schema; In anul 1971 prin Decret 305 al CS a fost introdusa proiectia stereografica 1970.

Acest decret presupune ca lucrarile geodezice, topografice si fotogrammetrice sa fie executate in proiectie Stereografica 1970, iar sistemul de cote sa fie Marea Neagra 1975. Aceasta metoda a fost adoptata din mai multe motive: teritoriul de reprezentat are o forma aproximativ rotunda; intreg teritoriul se poate reprezenta pe un singur plan, formandu-se un singur sistem de coordonate rectangulare. Proiectia este conforma (pastreaza unghiurile nedeformate); Prin adoptarea planului secant se miscoreaza deformatiile liniare si areolare. Proiectia stereo 70 foloseste ca elipsoid de referinta elipsoidul Krasovski, iar ca centru de proiectie s-a ales: =46 grade =25 grade est Greenwich. Adancimea planului de proiectie fata de punctul central s-a ales astfel incat, deformatiile liniare, negative ce se produc la centrul de proiectie sa fie egale cu deformatiile liniare, pozitive de la marginea zonei. Nomenclatura se pastreaza cea din gauss krugger. Se imparte sfera pe longitudine in fuse de 6 grade, iar pe latitudine in zone de 4 grade. Fusele se numeroteaza cu cifre arabe incepand de la fusul opus meridianului greenwich, in sens invers acelor de ceasornic, iar zonele cu litere incepand cu A de la centru spre poli. 6. Transcalcularea coordonatelot rectangulare dintr-un sistem rectangular in altul-descriere; Este o transformare ortogonala in plan, prin rotatie si translatie si se aplica dak se indeplinesc urmatoarele conditii: - suprafata pe care sunt dispuse punctele este intr-un cerc cu raza r<10 km; - ambele proiectii sa fie conforme; - axele de coordonate sa aiba aceleasi directii, iar unghiurile dintre ele sa fie >10 grade. Transformarea se bazeaza pe un numar de cel putin 4 puncte cu coordonate comune. Se pot folosi si colturile de trapez pe care sunt punctele. 7. Descrieti pe scurt proiectiile locale folosite in lucrarile de mare precizie; Planul de proiectie local este paralel cu planul secant al proiectiei stereo70 si trece prin centrul de greutate al zonei de masurat. Coordonatele geodezice din retea se aduc in planul de proiectie local. Se alege un punct mijlociu al zonei de lucru caruia i se determina coordonatele. Se calculeaza distanta de la centrul de proiectie la punctul mijlociu. Se extrage din tabele speciale coeficientul c pentru transformarea coordonatelor. X=x+c; Y=y+c. 8. Nomenclatura planurilor; Nomenclatura planurilor si hartilor este un sistem de notare care inlocuiesc titlul. Aceasta este proprie fiecarei scari, derivand una din alta, corespunzator cu impartirea foilor de harta. Scara Nomenclatura 1:1000000 L-35 1:500000 L-35-C 1:200000 L-35-XVI 1:100000 L-35-16 1:50000 L-35-16-C 1:25000 L-35-B-a 1:10000 L-35-16-B-c-3 1:5000 L-36-16-(53) L-35-16-B-d-4-III

9. Proiectia cilindrica-notiuni generale,clasificare; In proiectia cilindrica suprafata Pamantului este mai intai proiectata pe suprafata laterala a unui cilindru, dupa care cilindrul se taie dupa generatoare si se desfasoara. Proiectiile cilindrice se grupeaza in mai multe categorii: dupa pozitia axei de rotatie a pamantului fata de axa cilindrului: a. normale (axa polilor corespunde cu axa cilindrului); b. transversale(ecuatoriale); c. oblice (inclinate). Proiectiile cilindrice se clasifica in general dupa: 1-tipul deformarilor conforme,echivalente, arbitrare 2. aspectul retelei cartografice: patrata, dreptunghiulara; dreptunghiulara cu distanta variabila intre proiectiile paralelelor. 10. Proiectia cilindrica transversala Gauss-Kruger-notiuni generale-proiectia pe fusul de 6 grade; in proiectia cilindrica transversala gauss-kruger se considera elipsoidul ca forma matematica a Pamantului, iar pt proiectare, suprafata desfasurabila a cilindrului. Axa cilindrului este perpendiculara pe axa de rotatie a pamantului iar suprafata cilindrului este tangenta la un meridian. Consideram sfera pamantului impartita in mai multe fuse de o anumita difernta de longitudine. Fiecare fus este dus tangent la suprafata cilindrului. Meridianul axial al fiecarui fus se reprezinta printr-o dreapta. In proiectia gauss kruger exista mai multe sisteme de coordonate, fiecare fus are sistemul sau de coordonate: proiectia meridianului axial axa X; proiectia ecuatorului axa Y. Coordonatele rectangulare in fus de 6 grade se formeaza in raport cu departarea fata de proiectia ecuatorului x, de departarea si pozitia fata de proiectia meridianului axial y. Ca exemplu consideram un punct M cu coordonatele rectangulare: X= 4 952 422.67m fata de originea axelor (proiectia ecuatorului) Y= 4 578 253.07, la care: 4 este numarul fusului; 500 000,00 este valoarea data pentru pozitivarea coordonatelor y. 78 253,07 distanta punctului M fata de meridianul axial, masurata pe perpendiculara. 11. Proiectia cilindrica transversala Gauss-Kruger-notiuni generale-proiectia pe fusul de 3 grade; Date generale ca la subiectul 10. Coordonatele rectangulare in fusele de 3 grade se formeaza astfel: se pastreaza meridianele axiale ale fuselor de 6 grade. De exemplu la cele de 21 grade si 27 grade pe care se proiecteaza zone de 3 grade, respectiv 1 grad si 30 secunde la vest si 1 grad si 30 secunde la est de meridian. Acestea au acelasi sistem de coordonate, mentinandu-se axele si valorile originilor. Din fusele de 6 grade raman zone marginale de 1 grad si 30 sec. aici se formeaza noi fuse, meridianele marginale ale fuselor de 6 grade devenind meridiane axiale ale noilor fuse de 3 grade. Valorile originii axelor de coordonate a noilor fuse de 3 grade vor fi: X=0.00m; Y=media aritmetica a originilor fuselor de 6 grade vecine.