Curs de prelegeri

CARTOGRAFIE
 Capitolul 1: Noţiuni introductive
 Capitolul 2:Elementele geometrice ale elipsoidului

de rotaţie şi a sferei terestre

 Capitolul 3:Teorie generală privind proiecţiile

cartografice
 Capitolul 4:Proiecţii azimutale
 Capitolul 5:Proiecţii conice
 Capitolul 6:Proiecţii cilindrice
 Capitolul 7:Proiecţia cilindrică transversală

Mercator (Gauss - Kruger)

 Capitolul 8:Probleme de cartometrie
 Capitolul 7: Proiecţia cilindrică transversală
Mercator (Gauss-Kruger)
 7.1 Generalităţi privind proiecţia Transversal Mercator
 7.1.1 Principii şi elemente de definire
 7.1.2 Aspectul reţelei cartografice şi condiţiile reprezentării
 7.1.3 Sistemul de numerotare a fuselor
 7.1.4 Sistemul şi originea axelor de coordonate
 7.2 Transformarea coordonatelor în proiecţia TM
 7.2.1 Transformarea coordonatelor geografice în coordonate
rectangulare plane TM
 7.2.2 Transformarea coordonatelor rectangulare plane TM în
coordonate geografice pe elipsoid
 7.3 Unghiul de convergenţă meridiană în proiecţia TM
 7.4 Deformaţiile în proiecţia TM
 7.4.1 Calculul deformaţiilor din proiecţia TM în funcţie de
coordonate geografice
 7.4.2 Calculul defromaţiilor din proiecţia TM în funcţie de
coordonatele rectangulare plane
 7.5 Reducerea direcţiilor la planul de proiecţie TM
 7.6 Reducerea distanţelor de pe elipsoid la planul de proiecţie TM
 7.7 Formarea fuselor de 3°
 7.8 Transcalcularea coordonatelor plane TM dintr-un fus în altul
 7.9 Nomenclatura trapezelor de pe elipsoid
 7.10 Construcţia şi verificarea cadrului unei hărţi topografice în proiecţia TM
 7.11 Proiecţia UTM (Universal Transversal Mercator)
 7.12 Republica Moldova în proiecţia TM pe un fus nestandard (TMM)
 7.7 Formarea fuselor de 3°
Prin utilizarea fuselor de 3° nivelul maximal al deformaţiilor care
se atinge în zonele marginale ale unui fus de 6°, se reduce de
la +64cm/km, până la aproximativ +17cm/km.
Meridianele axiale ale fuselor de 3° se stabilesc după
următoarele principii:
 Meridianele axiale ale fuselor de 6° se păstrează ca
meridiane axiale şi pentru fuse de 3°, dar reprezentarea se
face pe o întindere de 1°30' la Est şi 1°30' la Vest de
meridianul axial;
 Meridianele axiale ale fuselor de 6° devin şi ele meridiane
axiale ale fuselor de 3°.

Pentru ca poziţia unui fus de 3° să fie bine determinată, este

recomandabil să fie precizată longitudinea λ0 a meridianului
axial al fusului respectiv.
Exemplu: Fus de 3° cu 0 300
În acest caz poziţia fusului de 3°pe elipsoid este complet
determinată.

6 6 6 6 6

fuse de 6
31 32 33 34 35

0 6 12 18 24 30

fus cu 0 =30

fuse de 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
 7.8 Transcalcularea coordonatelor plane
TM dintr-un fus in altul
Această problemă se pune frecvent, mai ales pentru punctele
situate în zonele meridianelor marginale ale fuselor, ori în
cazul reprezentărilor cartografice la scara 1: 5 000 sau la scări
mai mari.
Se consideră două fuse I şi II, ale căror meridiane axiale au
longitudinile cunoscute λ0I şi λ0II. Cunoscând imaginea plană
de coordonate (x1, y1) al unui punct oarecare de pe elipsoid
coordonate (φ, λ) în fusul I.

Se cere, să se găsească imaginea plană de coordonate (x2,

y2) a aceluiaşi punct de pe elipsoid în sistemul de axe de
coordonate rectangulare plane ale fusului II. Aceasta va fi
problema transcalculării coordonatelor plane dintr-un fus în
altul.
 Ca procedee de transcalculare pot fi:
1.Transcalcularea prin intermediul coordonatelor geografice
Acest procedeu presupune două etape de calcul:
- prima etapă: se calculează coordonatele geografice (φ, λ)
ale punctului, funcţie de coordonatele rectangulare plane
(x1, y1) din fusul I;

- a doua etapă: se calculează coordonatele rectangulare plane

TM (x2, y2) în fusul II, funcţie de coordonatele geografice de
pe elipsoid, folosind longitudinea meridianului axial λ0II al
acestui fus.
Aproximaţia de calcul fiind de ±0,001m.
2. Transcalcularea coordonatelor prin metoda reducerii
triunghiurilor
Acest procedeu se aplică unui număr mai mare de puncte, de
exemplu, dintr-un lanţ sau dintr-o reţea.
 7.9 Nomenclatura trapezelor de pe elipsoid,
utilizate drept cadru pentru hartile
topografice in proiectia TM
Hărţile şi planurile topografice în proiecţia TM au, în general, un
cadru geografic format din imaginile plane ale unor arce de
meridian şi de paralel, care, pe elipsoidul de rotaţie, delimitează
nişte trapeze curbilinii, denumite în mod curent “trapeze”.
Fiecare trapez are o anumită nomenclatură şi se reprezentă pe
o foaie de hartă separată.

Nomenclatura unui trapez este corelată cu scara hărţii la care

urmează a fi reprezentat, cu poziţia sa geografică, cu
coordonatele geografice ale colţurilor şi cu nomenclaturile
trapezelor vecine.
În legătură cu nomenclatura trapezelor, se folosesc
următoarele scări standard: 1:1 000 000, 1:500 000, 1:200
000, 1:100 000, 1:50 000, 1:25 000, 1:10 000, 1:5 000, şi 1:2
000.

În legătură cu întinderea trapezelor pe latitudine şi pe

longitudine, vom folosi notaţiile:
Δφ - diferenţa de latitudine dintre arcele de paralel, care
delimitează un trapez, la sud şi la nord;

Δλ - diferenţa de longitudine dintre arcele de meridian, care

delimitează un trapez, la vest şi la est;

Lungimile laturilor cadrului, se modifică chiar şi pentru

trapezele aceleiaşi scări, în funcţie de poziţia geografică a
trapezului.
 Pentru stabilirea dimensiunilor Δφ şi Δλ, dar şi a
nomenclaturii trapezelor la diferite scări, s-a pornit de la scara
1:1 000 000.
Pe elipsoidul de rotaţie se duc meridiane din 6° în 6°,
atât spre est cât şi spre vest de meridianul Greenwich. Ele
determină fuse de 6°, care se numerotează cu cifre arabe, de
la 1 la 60. Întreaga numerotare a fuselor se face de la vest
spre est, începând de lângă meridianul de 180°.

Pornind de la ecuator, spre poli, se consideră paralele

duse la intervale de 4°. Acestea delimitează zone de 4°, care,
în emisfera nordică, unde este situată şi Republica Moldova,
se notează de la ecuator spre Polul nord, (între latitudinile 0°-
88°), cu următoarele litere majuscule ale alfabetului latin: A, B,
C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, T, U, V.
 Paralelele şi meridianele determină pe elipsoid, trapeze
de 4° x 6°, care urmează a fi reprezentate la scara 1:1 000 000.
Prin această împărţire în zone şi fuse s-au obţinut câte 1320
trapeze la scara 1:1 000 000 pentru fiecare emisferă de nord şi
de sud a globului terestru.

Teritoriul Republicii Moldova se află situat în două fuse

de câte 6°(fusele 35 şi 36) cu meridianele axiale de 27° şi 33°
longitudine Greenwich şi, respectiv, în zonele geografice de
câte 4°(L şi M).
 Nomenclatura unui trapez de reprezentat 1:1 000 000 se
compune dintr-o literă majusculă, care arată zona de 4° în care
se găseşte trapezul, urmată de numărul fusului de 6°, în care
este situat.
De exemplu, trapezul care conţine municipiul Chişinău:

L-35
Teritoriul Republicii Moldova este cuprins în cea mai mare
parte în trapezul L-35 şi într-o mică măsură în trapezele M-35 la
nord şi L-36 la est .

Trapezul 1:1 000 000 se consideră trapez de bază

pentru determinarea nomenclaturii trapezelor la scările
standard: 1:500 000, 1:200 000, 1:100 000, 1:50 000, 1:25
000, 1:10 000, 1:5 000, şi 1:2 000.
Pentru trapezele de reprezentat la scara 1:500 000, întinderea
pe latitudine şi cea pe longitudine se reduce la jumătate, astfel
încât, teritoriul din limitele unui trapez 1:1 000 000 se va
reprezenta pe patru trapeze de 2° x 3°, la scara 1:500 000,
notate, în interiorul trapezului 1:1 000 000, prin literele A, B, C,
D de la vest spre est şi de la nord spre sud.
 Nomenclatura unui trapez de reprezentat la scara 1:500
000, se formează din nomenclatura trapezului 1:1 000 000, în
care este situat, urmată de una din literele majuscule A, B, C,
sau D. De exemplu:
L-35- D
Pentru un trapez de reprezentat la scara 1:200 000, se
micşorează de 6 ori întinderea unui trapez 1:1 000 000, atât
pe latitudine cât şi pe longitudine, ajungându-se la 40´ pe
latitudine şi 1° pe longitudine, de unde rezultă că, trapezul 1:1
000 000, se împarte în 36 părţi (6 x 6). Cele 36 trapeze la
scara 1:200 000 se numerotează cu cifre romane I, II, III, ... ,
XXXVI de la vest spre est şi de la nord spre sud.
Nomenclatura trapezelor 1:200 000 are la bază
nomenclatura trapezelor 1:1 000 000, la care se adaugă cifra
romană corespunzătoare, de exemplu:
L-35- XXXVI
 Pentru trapezele la scara 1:100 000, acelaşi trapez la
scara 1:1 000 000 se împarte în 144 părţi (12 x 12), cu
dimensiunile de 20´ pe latitudine şi de 30´ pe longitudine, iar
fiecare trapez se numerotează cu cifre arabe 1, 2, 3, ... , 144
de la vest spre est şi de la nord spre sud.
 Nomenclatura unui trapez 1:100 000 se formează direct
din nomenclatura trapezului 1:1 000 000 în care este situat,
urmată de o cifră arabă care-i precizează poziţia în cadrul
acestuia, de exemplu:
L-35- 144
Pentru determinarea nomenclaturii trapezelor la scările
mai mari, se ia ca trapez de bază, trapezul la scara 1:100 000,
care se împarte mai întâi în 4 părţi (2 x 2) la scara 1:50 000 cu
dimensiunile de 10´ pe latitudine şi 15´ pe longitudine, astfel că,
fiecare trapez al scării 1:100 000 conţine 4 trapeze de
reprezentat 1:50 000, notate cu literele majuscule A, B, C şi D.
Nomenclatura unui trapez la scara 1:50 000 se
compune din nomenclatura trapezului de bază la scara 1:100
000 (L-35-144) şi din litera corespunzătoare zonei, de
exemplu:
L-35-144-A
 În mod asemănător, prin împărţirea trapezului la scara 1:50
000 în 4 părţi (2 x 2) se obţin trapezele la scara 1:25 000, cu
dimensiunile de 5´ pe latitudine şi 7´30" pe longitudine, ce se
numerotează cu literele minuscule a, b, c şi d de la vest spre
est şi de la nord spre sud, în cadrul trapezului considerat.
Nomenclatura unui trapez de reprezentat la scara 1:25
000 se compune din nomenclatura trapezului la scara 1:50 000
(L-35-144-A) şi din litera corespunzătoare zonei care formează
conţinutul hărţii, de exemplu: L-35-144-A-a
 Pentru trapezele de reprezentat la scara 1:10 000 se
împarte trapezula la scara 1:25 000 în 4 părţi (2 x 2) cu
dimensiunile de 2´30" pe latitudine şi de 3´45" pe longitudine,
iar fiecare trapez se notează cu cifrele arabe 1, 2, 3, 4, de la
vest spre est şi de la nord spre sud.
Nomenclatura unui trapez la scara 1:10 000 se compune
din nomenclatura trapezului la scara 1:25 000, în care este
situat, la care se adaugă una din cifrele 1, 2, 3, sau 4, de
exemplu:
L-35-144-A-a-3
Pentru trapezul la scara 1:5 000 se împarte trapezul la
scara 1:10 000 în 4 părţi (2 x 2) cu dimensiunile laturilor de 1
´15" pe latitudine şi de 1´52",5 pe longitudine, iar fiecare
trapez se notează cu cifrele romane I, II, III, IV de la vest la
est şi de la nord spre sud.
 Nomenclatura trapezului de reprezentat la scara 1:5
000, se compune din nomenclatura trapezului la scara 1:10 000
(L-35-144-A-a-3), la care se adaugă cifra romană
corespunzătoare, de exemplu:
L-35-144-A-a-3-I
 Pentru trapezul la scara 1:2 000 se împarte trapezul la scara
1:5 000 în 4 părţi (2 x 2) cu dimensiunile laturilor de 37",50 pe
latitudine şi de 56",25 pe longitudine, iar fiecare trapez se
notează cu cifrele arabe 1, 2, 3, 4 de la vest la est şi de la
nord spre sud.
Nomenclatura trapezului de reprezentat la scara 1:2 000,
se compune din nomenclatura trapezului la scara 1:5 000 (L-35-
144-A-a-3-I), la care se adaugă cifra arabă corespunzătoare
zonei, de exemplu:
L-35-144-A-a-3-I-2
Se menţionează că în proiecţia TM, s-a folosit pentru trapezele
la scările 1:5 000 şi 1:2 000 un sistem de numerotare derivat
din trapezul la scara 1:100 000. Astfel, pentru obţinerea
nomenclaturii la scara 1:5 000, se împarte trapezul la scara
1:100 000 în 256 părţi (16 x 16) cu dimensiunile de 1´15" pe
latitudine şi de 1´52",5 pe longitudine. Fiecare trapez obţinut
se numerotează cu cifrele arabe 1, 2, ... , 256 de la vest la est
şi de la nord spre sud.
 Nomenclatura trapezului la scara 1:5 000 este compusă
din nomenclatura trapezului de bază la scara 1:100 000, la
care se adaugă, în paranteză, numărul corespunzător 1, 2, ... ,
256, de exemplu:
L-35-144-(256)
În continuare, fiecare trapez la scara 1:5 000 (1, 2, ... ,
256) se împarte în 9 părţi (3 x 3) care reprezintă trapezele la
scara 1:2 000, cu dimensiunile de 25" pe latitudine şi de 37",5
pe longitudine, ce se numerotează cu literele a, b, c, d, e, f, g,
h, i de la vest spre est şi de la nord spre sud.
Deci, nomenclatura trapezelor la scara 1:2 000 se
compune din nomenclatura trapezului la scara 1:5 000, la care
se adaugă, în paranteză, una din literele corespunzătoare
zonei, de exemplu:
L-35-144-(256-b)
 Nomenclatura unei foi de hartă (care are un cadru
geografic de tipul celui expus mai sus) se compune din
nomenclatura trapezului de pe elipsoid, urmată de denumirea
celei mai importante localităţi reprezentată pe harta respectivă,
de exemplu:
L-35-32 (Ungheni)
În cazul în care pe foaia de hartă nu apare nici o
localitate, atunci se scrie denumirea celui mai important detaliu
topografic, astfel ales încât, să nu apară pe mai multe foi de
hartă.
 Reprezentările în proiecţia TM la scări mai mari decât
1:2 000, ca de exemplu, 1:1 000 şi 1:500, de obicei nu au
cadru de tip geografic şi nici nomenclatură standardizată.
În concluzie, trebuie reţinut că, atunci când hărţile au
drept cadru imaginea unui trapez de pe elipsoid, (cadru de tip
geografic), dimensiunile acestuia sunt variabile de la o foaie
de hartă la alta, chiar dacă ele au aceeaşi întindere pe
latitudine şi respectiv pe longitudine, aceeaşi scară generală
şi acelaşi sistem de proiecţie.
Cadrul de acest tip nu este nici trapez, nici pătrat, nici
dreptunghi. El este un patrulater oarecare, care se
construieşte raportând prin coordonate rectangulare colţurile
trapezului şi (eventual) puncte intermediare. Aceste
coordonate se obţin prin transformarea coordonatelor
geografice în coordonate plane, în proiecţia în care se
întocmeşte harta (de exemplu în proiecţia TM).
 Deşi un cadru de tip geografic se reprezintă mai greu
decât un cadru de tip geometric (care este un pătrat sau un
dreptunghi cu laturile paralele, respectiv perpendiculare, pe
liniile caroiajului kilometric), el oferă unele avantaje legate de:
comoda poziţionare geografică a teritoriului reprezentat pe
foaia de hartă, legătura cu hărţi la alte scări sau în alte
sisteme de proiecţie, măsurarea ariilor necesare cadastrului
funciar ş.a.
Dimensiunile şi nomenclatura trapezelor pe elipsoid
Scara   Exemplu de nomenclatură

1:1 000 000 4 6 L-35

1:500 000 2 3 L-35-D
1:200 000 40' 1° L-35-XXXVI
1:100 000 20' 30' L-35-144
1:50 000 10' 15' L-35-144-A
1:25 000 5' 7' 30'' L-35-144-A-a
1:10 000 2' 30'' 3' 45'' L-35-144-A-a-3
1:5 000 1' 15'' 1' 52'', 5 L-35-144-A-a-3-I
1:2 000 37'', 5 56'', 25 L-35-144-A-a-3-I-2
 7.10 Constructia şi verificarea cadrului
unei harti topografice în proiectia TM
Cadrul hărţilor topografice este de tip geografic, fiind
format din imaginile plane ale unor arce de paralel la nord şi
la sud, şi a unor arce de meridian la est şi la vest.
În planul de proiecţie TM, aceste arce se reprezintă
prin nişte curbe a căror curbură este foarte mică astfel, dacă
şi arcele reprezentate la scară sunt mici, curbura lor nu se
mai sesizează şi arcele se confundă cu corzile.
Etapele de construire a cadrului geografic sunt:
 stabilirea nomenclaturii trapezului ce urmează să fie
reprezentat;
 determinarea coordonatelor geografice φ, λ ale colţurilor
trapezului;
 calculul coordonatelor rectangulare plane x, y ale colţurilor
trapezului, funcţie de cele geografice;
 calculul lungimii laturilor şi diagonalelor trapezului, pe
elipsoid;
 reducerea laturilor de pe elipsoid la planul proiecţiei TM;
 reducerea laturilor din plan la scara hărţii şi exprimarea lor
în centimetri (cu două zecimale);
 raportarea colţurilor cadrului, prin coordonate rectangulare
plane reduse la scară;
 verificarea cadrului, comparând laturile măsurate direct, cu
cele deduse prin calcul, exprimate în centimetri;
 se trasează cadrul prin unirea celor 4 colţuri cu linii drepte
de grosime 0,1mm.

În condiţiile în care se lucrează pe un suport nedeformabil

pentru desen, toleranţele la raportarea cadrului sunt de 0,2mm
pe fiecare latură şi de 0,3mm pe diagonale.
 Cadrul rezultat este un patrulater oarecare, ale cărui
dimensiuni se modifică de la o foaie de hartă la alta, chiar
dacă foile de hartă sunt la aceeaşi scară.
În funcţie de scara de reprezentare, este stabilită densitatea
reţelei rectangulare sau kilometrice trasată pe imaginea foilor
de hartă sau plan.
Scara Lungimea laturii reţelei rectangulare
planului sau hărţii
Pe plan sau hartă Pe teren
cm km

1:2 000 10 0,2

1:5 000 10 0,5
1:10 000 10 1,0
1:25 000 4 1,0
1:50 000 2 1,0
1:100 000 2 2,0
1:200 000 2 4,0
1:500 000 2 10,0
 7.11 Proiecţia UTM (Universal
Transversal Mercator)
Proiecţia UTM este o variantă a proiecţiei TM, utilizată de
Statele Unite ale Americii (Army Map Service-USA), adoptată în
1947, şi de alte ţări, care o aplică pe fuse de 6°, exceptînd
zonele circumpolare (pînă la latitudinile de 80°S şi 84°N).
În Republica Moldova acest sistem de proiecţie se
utilizează în scopul cartografierii la scară mică (începând cu
scara 1:25 000 şi mai mică), cu folosirea parametrilor
elipsoidului WGS 84.
 Principale caracteristici ale acestui sistem de
proiecţie sunt următorele:
 reprezentarea se face pe fuse, ca în cazul proiecţiei TM
(numerotarea fuselor este asemenea ca şi în proiecţia TM);
 axele de coordonare rectangulare plane UTM sunt stabilite
la fel ca în proiecţia TM, dar coordonatele poartă denumiri ale
punctelor cardinale:
- coordonata Nord, notată „N” (Northing), cu sensul pozitiv de
la ecuator spre nord, este echivalentă cu x din proiecţia TM;

- coordonata Est, notată „E” (Easting), cu sensul pozitiv spre

est, corespunde lui y din proiecţia TM utilizată la noi în ţară.
 originea sistemului de axe de coordonate adevărate este la
intersecţia meridianului axial cu ecuatorul, dar sunt utilizate şi
„coordonatele false”, E´=E+500 000 m.
 Reprezentarea UTM satisface următoarele condiţii
 este conformă;
 meridianul axial al fusului se reprezintă printr-un segment
de dreaptă, este axă de simetrie şi axa ON;
 pe meridianul axial, scara reprezentării are valoarea
k0=0,9996.

Satisfacerea acestor condiţii face ca imaginea elipsoidului în

proiecţia UTM să fie asemenea cu cea din proiecţia TM, dar
mai mică.

Relaţia care permite trecerea de la coordonatele plane TM

(x,y) la coordonatele plane UTM (N,E) şi invers este:
dist.UTM
k 0 0,9996 const.
dist.TM

Prin urmare: N k 0 x
E k 0 y
 Deci, vom avea următoarele cazuri:

1. Relaţiile de transformare a coordonatelor pe sferă în

proiecţia UTM:
  tg  
x( N )  Rk 0  arctg     0 
  cos(  0  
1 1 B 
y ( E )  Rk 0 ln 
2  1 B 
unde: B cos  sin(  0 )
Formulele inverse vor fi:
 sin D 
 arcsin  
 cosh y  
  y 
 sinh   
Rk
 0 
 0  arctg 
 cos D 
 
 
x
unde: D  0 1 x x x3 x5 x7
Rk 0 sinh  (e  e )  x 
2
 
3! 5! 7!
 ...

iar 1
cosh  (e x  e  x ) 1 
x2 x4 x6
   ...
2 2! 4! 6!
 2. Relaţiile de transformare a coordonatelor pe elipsoid,
proiecţia UTM:
 2 4 3 2 2 4 
 B  N sin  cos   N sin  cos  (5  t  9  4 )  
2 24
x ( N ) k 0  6

  

 720 N sin  cos 5
 
61  58t 2
 t 4
 

 3 3 2 2 
   N cos   N cos  (1  t   )  
6
y ( E ) k 0  5

  5 2 4 2 2 2

 120 N cos  (5  18t  t  14   58 t  


unde:    0 iar B- lungimea arcului de meridian de la

ecuator pînă la latitudinea punctului dat:
 1 2 1 4  3 1 3 15  2 1 4  
  1  n  n    n  n  sin 2   n  n  sin 4  
a  4 64  2 8  16  4  
B
1  n   35 3   315 4  
   n  sin 6   n  sin 8 
  48   512  
 Formulele inverse de calcul sunt:
y2 y4
1    2 t1  4 3
t1  5  3t1
2
 6 2
1  6 2 2
1 t1  3 4
1  9t1 1  
2 4

k 0 2M 1 N1 k 0 24M 1 N1
y6
 6 t 61  90t12  45t14  10712  162t1212  45t1412 
5 1
k 0 720M 1 N 1

y y3
   3 3
k 0 N 1 cos 1 k 0 6 N 1 cos 1

1  2t12  12  
y5
 5 5

5  28t12  24t14  612  8t1212 
k 0 120 N 1 cos 1

unde:
 3e1 27e13   21e12 55e14   151e13 
1      sin 2     sin 4    sin 6
 2 32   16 32   96 

la care 2 1/ 2
B x
e1 

1 1 e  
 e 2 3e 4 5e 6 
B  B0 
k0
1/ 2 a 1    

1  1  e2   4 64 256 
 Principala consecinţă practică pe care o are reducerea
scării din reprezentarea proiecţiei UTM, se manifestă în
legătură cu deformaţiile din planul de proiecţie.
Scara (modulul de deformaţie liniară) din proiecţia UTM se
calculează cu relaţia:ּ
UTM k 0  TM

Deci, vom avea următoarele relaţii de calcul:

 pe sferă:
k0
k
1  B2
unde: B cos  sin    0 

 pe elipsoid:   2 2 
k h k0  1  cos   1    
2

 2 
Principala deosebire dintre proiecţia UTM şi proiecţiei TM, este
aceia că prima reduce aproape la jumătate deformaţiile de pe
meridianele marginale ale fuselor de 6°, în schimb se
deformează negativ meridianul axial al fiecărui fus.
În fiecare fus de 6˚ al proiecţiei UTM există două linii de
deformaţie nulă, simetrice faţă de meridianul axial şi
aproximativ paralele cu acesta, la distanţa de circa 180 km.
Deci, liniile de deformaţie nulă, din fiecare fus de 6˚, sunt
situate dincolo de limitele fusului de 3˚. Prin urmare, utilizarea
fuselor de 3˚, în proiecţia UTM, nu mai are sens.

Spre deosebire de proiecţia TM, în care toate deformaţiile sunt pozitive,

situate în intervalul [0; +64] cm/km, în proiecţia UTM au loc atât deformaţii
pozitive, cât şi negative. Cele negative sunt cuprinse între -40 cm/km, pe
meridianul axial al fiecărui fus, şi 0, pe liniile de deformaţie nulă.
Deformaţiile pozitive se produc între liniile de deformaţie nulă şi
meridianele marginale. La estul Republicii Moldova, ele pot lua valori de
ordinul a +31 cm/kim.
 Deformaţii relative ale distanţelor din planul proiecţiei UTM,
D(cm/km), funcţie de coordonatele geografice pe paralelul de φ=47°
   0 D­cm/km Observaţii
000' -40,0 Pe meridianul axial
030' -38,2
100' -32,9
130' -24,0 La marginea fuselor de 3
200' -11,6
300' +23,9 La marginea fuselor de 6
310' +31,2 Partea de est al R.
Moldova

Linia de deformaţie nulă din reprezentarea UTM

traversează teritoriul Republicii pe aproximativ 80 km, în
timp ce pe restul teritoriului, spre vest de linia de deformaţie
nulă, deformaţiile pot lua valori de pînă la -40 [cm/km], iar
spre est pot depăşi +20 [cm/km].
Izoliniile deformaţiilor sunt aproximativ paralele cu meridianul
axial al fusului.
Proiecţia UTM, elipsoidul WGS-84
Izoliniile deformaţiilor liniare, funcţie de y, la φ=470
Izolinia y [km] y [cm] /
D[cm/km] 2 000
000

-40 0,00 0,0

-35 63,8 3,19
-30 90,2 4,51
-25 110,5 5,53
-20 127,6 6,38
-15 142,6 7,13
-10 156,3 7,81
-5 168,8 8,44
0 180,4 9,02
+5 191,4 3,57
+10 201,7 10,09
+15 211,6 10,58
+20 221,0 11,05
+25 230,1 11,50
+30 238,7 11,94
+35 247,1 12,35
+40 255,2 12,76
 7.12 Republica Moldova în proiecţia
Transversal Mercator pe un fus nestandard,cu
scara modificată (TMM)
Prin această reprezentare au fost eliminate
neajunsurile aplicării proiecţiilor TM şi UTM pe teritoriul
Republicii Moldova în condiţii standard (a fost avut în vedere
atît fusele de 6° cît şi fusele de 3°).

Teritoriul Republicii Moldova are forma unei benzi care se

întinde aproximativ pe 340km (3°05´) spre direcţia sud-nord,
între latitudinile 45°25´- 48°30´N şi 230km (3°30´) pe direcţia
vest-est, între longitudinile 26°40´ - 30°10´E Greenwich.

Latitudinea medie coincide, aproximativ, cu latitudinea

municipiului Chişinău: φmed=47°N.
 Deformaţiile din proiecţia TM (pe un fus standard)
În proiecţia conformă TM, distanţele şi ariile au deformaţii
pozitive, care cresc direct proporţional cu pătratul depărtării
faţă de meridianul axial al fusului.
Se constată că, în fusul standard 35 de 6° cu meridianul axial
λ0=27°E, linia de deformaţie nulă traversează doar o mică
parte din teritoriu, în extremitatea de nord-vest.
La est de acest meridian, unde este situată majoritatea
teritoriului, deformaţiile cresc continuu, depăşind +64 cm/km,
pe meridianul marginal de 30°E.
În cazul utilizării fuselor standard de 3°, liniile de deformaţie
nulă ale acestora, 27°E şi 30°E, traversează teritoriul
Republicii Moldova pe distanţe neglijabile (doar câteva zeci
de km), în timp ce partea centrală este fragmentată de
meridianul care separă cele două fuse, iar deformaţiile au
valori de +16cm/km.
 Inconvenientele fuselor standard în Republica Moldova sunt
evidente. În acest caz se propune utilizarea proiecţiei TM cu
parametri nestandard.

Această proiecţie va purta denumirea de proiecţia

Transversal Mercator pentru Moldova (TMM).
Prima modificare propusă:
Pentru întreaga ţară să se folosească un singur fus,
nestandard, al cărui meridian axial să traverseze teritoriul
Republicii prin zona sa centrală. Acest meridian ar putea fi, de
exemplu, meridianul de 28°30´(eventual o valoare rotundă
apropiată de aceasta).

În felul acesta, axa de simetrie a reprezentării se

deplasează în partea centrală a teritoriului, iar deformaţiile, pe
meridianele de 27° şi de 30°, ajung la +16cm/km.
 Întregul teritoriul al Republicii încape pe un singur fus, a
cărui lăţime depăşeşte foarte puţin în nord-vest şi în sud-est,
limitele unui fus de 3°.
Avantajul acestei modificări constă în aceia că, în locul
utilizării a două fuse standard fie de cîte 6° (λ0=27° şi λ0=33°),
fie de cîte 3° (λ0=27° şi λ0=30°), se poate folosi un singur fus.
Prin aceasta se elimină orice lucrare de transcalculare a
coordonatelor dintr-un fus altul.
A doua modificare propusă:
Modificarea scării în întregul plan de proiecţie, cu un
coeficient subunitar, k, principiu aplicat şi în reprezentarea
UTM.
Referitor la coeficientul de reducere a scării se poate vedea ce
efect are valoarea acestuia atît asupra deformaţiei negative
maxime, care apare pe meridianul axial al fusului, cît şi
reducerea deformaţiilor pozitive care are loc spre zonele
 Deformaţii pe teritoriul Republicii Moldova
în diverse variante ale proiecţiei TM/TMM (Elipsoidul WGS-84)
De exemplu, adoptînd valoarea:
k0 =0,99994
se ajunge la situaţia că, zona centrală a Republicii, pe
meridianul axial al fusului nestandard, deformaţiile negative
ating valoarea de -6 cm/km (deformaţia negativă maximă de pe
teritoriu), iar deformaţiile pozitive de pe meridianele marginale
de 27° şi respectiv 30°, ating o valoare de ordinul +8 ÷
+12cm/km. Această valoare este depăşită cu puţin în zonele
extreme din nord-vest (localitatea Criva) şi din sud-est
(localitatea Palanca).
Exceptînd aceste teritorii, situate dincolo de meridianul
27° şi respectiv 30°, pe tot restul teritoriul Republicii,
deformaţiile relative ale distanţelor se încadrează între -6
cm/km şi +16 cm/km.

În zona Chişinău, deformaţiile sunt de aproximativ -4,7 cm/km.

 Aceste propuneri au intrat în atenţia factorilor de
decizie, în domeniul geodezic, din Republica Moldova, iar
reprezentarea respectivă se regăseşte în normativele recent
aprobate sub numele „Proiecţia TMM” (Proiecţiea Transversal
Mercator pentru Moldova).
Propunerea adoptată în final a fost:
λ0=28°24´
Prin modificarea de 6´ adusă longitudinii fusului local
faţă de 30´, s-au pierdut o serie de avantaje, rezultând din
pierderea simetriei meridianelor, în anumite probleme.
De exemplu, dacă se face o hartă a Republicii Moldova
pe care reţeaua cartografică ar urma să fie reprezentată cu
una dintre densităţile 1° sau 30´, sau 20´ sau 10´ sau 5´,
meridianele situate la est de λ0= 28°24´, nu vor mai avea
imagini simetrice cu cele situate în partea de vest.
Calculul coordonatelor plane x,y în proiecţia TMM, funcţie de
cele geografice φ,λ decurge astfel:
 Se calculează coordonatele plane TM, cu formulele
obişnuite, folosind longitudinea meridianului axial λ0=28°24´;

 Se înmulţesc coordonatele plane TM cu coeficientul

k0=0,999 94 obţinîndu-se coordonatele plane x,y în proiecţia
TMM.

Acest calcul este asemenea ca şi la proiecţia UTM, doar diferă

valoarea coeficientul de scară k0=0,999 94 şi valoarea
longitudinii meridianului axial λ0=28°24´.
Transcalcularea coordonatelor plane TM x,y între fusele
standart şi fusul nestandart de 28°24´ se poate face precis,
fără dificultăţi, chiar şi pentru puncte izolate, atîta timp cît nu se
modifică elipsoidul de referinţă sau punctul astronomic
fundamental (orientarea elipsoidului).
 Izoliniile deformaţiilor liniare, funcţie de y
în proiecţia TMM

Izolinia φ=48° φ=47° φ=46°

D (cm/km) y (km) y(cm)/2000000
-6 0 0
-4 40,35282 2,017640936
-2 57,0675 2,853375176
0 69,89313 3,494656613
2 80,70564 4,035281873
4 90,23165 4,511582288
6 98,84382 4,942190778
8 106,7635 5,338176152
10 114,135 5,706750352
12 121,0585 6,052922809
14 127,6068 6,380340859
16 133,8352 6,691757947
y (km) y(cm)/2000000 y (km) y(cm)/2000000
0 0 0 0
40,3481052 2,017405262 40,34338 2,017169068
57,0608377 2,853041883 57,05416 2,852707853
69,8849683 3,494248414 69,87679 3,493839313
80,6962105 4,034810525 80,68676 4,034338136
90,2211061 4,511055305 90,21054 4,510527158
98,8322699 4,941613497 98,8207 4,941034941
106,751052 5,337552618 106,7386 5,336927706
114,121675 5,706083766 114,1083 5,705415707
121,044316 6,052215787 121,0301 6,051507204
127,591912 6,379595593 127,577 6,37884868
133,819526 6,690976306 133,8039 6,690192937