UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

“CAROL DAVILA” din BUCUREȘTI

Facultatea de Medicină

Opinia și nivelul de cunoaștere al studenților din anul V

de la Facultatea de Medicină Generală cu privire la
fenomenul migrației, componenta imigrație

Realizat de:
Grupele: 128, 129, 134 Seria XVI Anul V
Coordonator: Asist. Univ. Dr. Ileana Mardare

27 MAI 2019
Cuprins:

I. Partea generală 3
Introducere 3
1.1 Stadiul cunoașterii 4
II. Partea specială 11
Capitolul 2. Scop, Obiective, Ipoteze 11
2.1. Scop 11
2.2. Obiective 11
2.3. Ipoteze 11
Capitolul 3. Metodologie 12
3.1. Tipul studiului 12
3.2. Durata studiului 12
3.3. Populația de studiu 12
3.4. Culegerea și validarea datelor 13
3.5. Prelucrarea și analiza datelor 14
3.6. Considerații etice 15
Capitotul 4. Rezultate 16
4.1. Analiza lotului în funcție de caracteristicile socio-demografice 16
4.2. Rezultatele analizei răspunsurilor la chestionar 21
Capitolul 5. Discuții 33
Concluzii și propuneri 35
Bibliografie 37
Anexa 38

2
I: PARTEA GENERALĂ

INTRODUCERE

Migraţia, conform literaturii de specialitate, reprezintă un fenomen socio-demografic

condiţionat în mare măsură de economie. Este un fenomen complex atât prin cauze cât şi prin
consecinţe, care merită o analiză detaliată.

Definiţia DEX tratează migraţia ca fiind o „deplasare în masă a unor triburi sau a unor
populații de pe un teritoriu pe altul, determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali”.
Aceşti factori interacţionează în variate moduri, motivând migraţia şi se vor regăsi fie în țara de
origine (factorii de impuls), fie în țara de destinație (factori de atracție). Totodată, conceptul de
migraţie cuprinde alte două noţiuni: imigraţie – stabilirea într-o ţară străină – şi emigraţie –
plecarea din ţara de origine. Diferenţa dintre cele două este perspectiva din care analizăm problema
şi consecinţele aferente.

În mod evident, fenomenul migraţiei este unul natural şi chiar necesar dezvoltării
economice, dar nu numai. Nu putem ignora impactul social, cultural şi psihologic asupra
imigranţilor, dar şi asupra poporului primitor. Consecinţa principală a migraţiei este evidentă:
sporirea resurselor de muncă în ţările de destinaţie, consecutiv cu o criză a forţei de muncă în ţara
de origine. Realitatea situaţiei, însă, ne obligă să aprofundăm problema. Aproximativ 5 milioane de
români au plecat din ţară în ultimii 29 de ani, în condiţiile în care 3,4 milioane dintre aceştia au
plecat în ultimii 10 ani (date documentate în 2018). Din totalul emigranţilor români, aproximativ
85% reprezintă persoane cu vârste cuprinse între 15-64 de ani, persoane active din punct de vedere
economic.

Pentru a analiza îndeaproape complexitatea fenomenului de migraţie, şi mai ales efectul

asupra sistemului medical, am ales să realizăm acest studiu, cu tema „Atitudinea faţă de fenomenul
migraţiei a studenţilor din anul al V-lea de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de
Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti”.

3
1.1 STADIUL CUNOAŞTERII

ISTORIC

Migraţia face parte din istoria omenirii, fiind baza formarii popoarelor aşa cum le ştim
astăzi. Cauzele erau aceleaşi, dar adaptate vieţii de atunci. În toate perioadele istorice creşterea
economică a generat şi emigraţie. Creşterea îi încurajează pe oameni să-şi dorească o viaţă nouă,
mai bună, dar modul în care se distribuie noile bogăţii, mai ales în faza timpurie a unei astfel de
evoluţii, este foarte inegal şi imprevizibil. Iar cei care nu au acces la noua prosperitate pe care o văd
la vecini îşi fac curaj să plece în lume.

În România, migraţia a devenit un fenomen îngrijorător după căderea comunismului. După

1989 emigraţia a luat amploare, ajungându-se până la un procent de 15% în prezent de români care
şi-au părăsit ţara. Imediat după revoluţie s-a înregistrat un număr de circa 100000 de emigranţi,
ajungându-se la 170000 de emigranţi în următorii trei ani, potrivit Eurostat.

CONTEXTUL MIGRAŢIEI ÎN ROMÂNIA

Conform estimărilor din Raportul ONU privind migraţia din anul 2015, numărul românilor
care au emigrat era de aproximativ 3,4 milioane de cetăţeni, acest fapt plasându-ne pe poziţia a 17-a
la nivel mondial în ierarhia privind dimensiunea emigraţiei. Prin urmare, se observă o creştere netă
a diasporei româneşti cu 2,3 milioane de persoane între anii 2000-2015, interval care cuprinde atât
ridicarea parţială a barierelor de călătorie şi şedere în perioada de preaderare la Uniunea Europeană,
cât şi liberalizarea totală a accesului pe piaţa muncii în statele membre UE după 1 ianuarie 2007.

În ultimul Raport al ONU pe această temă, apărut în 2017, România se situează pe aceeaşi
poziţie ca în anul 2015, locul al 17-lea, cu 3,6 milioane de emigranţi

Conform Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni 2017-2020, numărul

românilor de peste hotare este estimat de autorităţi la „aproape 10 milioane“ de persoane, cifră
constituită din 3,5-4 milioane de români aflaţi în diaspora de mobilitate, restul fiind rezultat de
românii care locuiesc în comunităţile istorice din jurul graniţelor (Basarabia, Ungaria, Serbia,
Bulgaria, Grecia, Albania, Croaţia, Macedonia).

4
PRINCIPALELE CAUZE ALE MIGRAȚIEI

Migraţiile reprezintă un fenomen la fel de vechi precum omenirea. Epoca modernă, dar mai ales
cea contemporană au cunoscut o diversificare a fenomenului migraţiei şi o creştere constantă a
numărului migranţilor, motiv pentru care trebuie cunosctute principalele cauze ale migrației:
 Politice: corupția politica, declanșarea războiului armat, lipsa de drepturi și libertați, regimul
politic;
 Social economice: situația financiara precara, dorința de realizare în plan profesional,
dorința tinerilor de detașare de parinți si independență, lipsa locurilor de munca, foametea,
seceta, sărăcia;
 Educaționale: sistemul de învățământ precar, inaccesibilitatea învățământului superior;
 Culturale: apariția unor noi curente, impunerea unei alte limbi;
 Naturale: hazarde, relief și clima;
 Sanitare: epidemii, sistem sanitar precar;
 Religioase: intoleranța religioasă, apariția unor culte;
Aşa cum există factori care împing populaţiile la migraţii dintr-un teritoriu, există factori care
atrag spre un teritoriu anume:
 industria dezvoltată ;
 condiţii mai bune de viaţă ;
 protecţia socială mai bună (existenţa unor ajutoare substanţiale pentru şomeri, pentru
maternitate, pentru pensie);
 securitate personal;
 îngrijire medicală mai bună;
 condiţii optime de educaţie etc. ;
 Un important factor care atrage este şi politica statului cu privire la emigraţie. State precum
Canada, S.U.A, Australia sau Noua Zeelandă încurajează imigraţia prin programe speciale
care acorda facilităţi emigranţilor.

5
CONSECINȚELE MIGRAȚIILOR

Migraţiile produc efecte atât în ţările de destinaţie, cât şi în ţările de origine. În ţările de
destinaţie se înregistrează următoarele efecte:

 Efecte economice: imigranţii acoperă lacunele mâinii de lucru, dar pot intra şi în concurenţă
cu populaţia locală. În general efectele sunt benefice pentru toate părţile când imigranţii
realizează munci evitate de autohtoni. Atunci când imigranţii au calificare şi educaţie
asemănătoare, ei ajung în concurenţă cu muncitorii locali şi în acest caz pot apărea tensiuni
sociale între cele două grupuri.

 Efecte demografice: imigranţii contribuie la creşterea populaţiei, la modificarea repartiţiei

pe vârste (întrucât sunt în general persoane tinere), la modificarea componenţei rasiale,
etnice şi religioase a populaţiei.

 Efectele sociale: diversitatea culturală a emigranţilor reprezinta un mare avantaj pentru

dezvoltarea tarii de destinatie, insa desea imigranţii locuiesc în cartiere speciale sau în zone
mărginaşe; o astfel de segregare face dificilă integrarea lor socială pentru că limitează
comunicarea cu autohtonii. Din cauza marginalizării, imigranţii sunt adesea victime ale unor
crime sau infracţiuni dar şi în rândurile lor infracţionalitatea este un fenomen des întâlnit.

 Efectele sanitare au fost printre primele consecinţe ale migraţiilor observate în epoca
modernă. Adesea imigranţii aduc boli la care autohtonii nu au imunitate dar şi invers,
migranţii nu au imunitate la boli din noua lor patrie. De asemenea, sistemul de sanatate al
tarii de destinatie este suprasolicitat.
În ţările de origine se înregistrează următoarele efecte:

 Efecte economice. Principalul efect benefic este datorat faptului că emigranţii trimit bani
familiilor de acasă. Aceste fonduri echivalează cu banii încasaţi din exporturi. Un alt efect
pozitiv este acela că la întoarcerea acasă, foştii emigranţi sunt calificaţi ori şi-au perfecţionat
o anumită calificare. Principalul efect negativ este pierderea de capital uman care poate crea
anumite dezechilibre economice.

 Efecte demografice. Specialiştii au constatat că populaţia de emigranţi este mai rar

semnificativă în raport cu populaţia totală. Un caz semnificativ este cel al Bosniei
Herţegovina în timpul războiului din Iugoslavia, când un sfert din populaţie a migrat către
exterior.

 Efectele sociale sunt cele mai dramatice. Migraţiile determină modificarea relaţiilor soţ-
soţie, părinţi-copii, iar uneori reintegrarea in tara de origine este foarte dificila.

6
PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTĂ IMIGRANȚII

Stabilirea într-o regiune nouă ridică multe provocări, indiferent de fondul dvs. și există câteva
experiențe comune pentru migranții de pe tot globul. În timp ce imigranții în Romania se pot
confrunta cu unele sau cu toate aceste probleme, țara are o serie de caracteristici care pot ajuta la
facilitarea tranziției.

Găsirea unei locuințe reprezintă o prioritate majoră pentru oricine care se deplasează într-o țară
nouă. Agențiile guvernamentale naționale și locale vor oferi de obicei sfaturi și pot avea programe
specifice pentru imigranți.

 Bariera de limbă este una dintre principalele probleme ale imigranților, întrucat îngreunează
procesul de adaptare și de găsire a unui loc de muncă.
 Găsirea unui loc de muncă este dificilă, în special din cauza barierei de limbă și a dificultății
în obținerea recunoașterii acreditărilor și a experienței de muncă locale relevante.
 Accesul la servicii de asistență medicală
 Diferențele culturale; acestea pot varia de la obiceiurile sociale la aspecte mai importante,
cum ar fi atitudinile față de gen, diversitatea religioasă, etnia și sexualitatea, care pot fi
foarte diferite într-o țară nouă.

INFLUENȚA POZITIVĂ SAU NEGATIVĂ A IMIGRANȚILOR ÎN ȚARA DE

DESTINAȚIE

În contextul Uniunii Europene (UE), interdependenţa economică şi uniunea monetară au

schimbat modul de exercitare a suveranităţii de către fiecare stat membru al Comunităţii europene,
iar graniţele deschise, libertatea de mişcare şi mobilitatea muncii au creat condiţiile unui fenomen al
migraţiei perceput în acelaşi timp ca o necesitate, dar şi ca factor de risc sau ameninţare. Astfel că,
pe lângă conotaţia sa pozitivă de spaţiu fără frontiere, de liberă circulaţie a bunurilor, serviciilor şi
capitalurilor, există şi o conotaţie negativă, aceea de spaţiu lipsit de frontiere pentru infractori şi
infracţiuni.

In România, până în 2004 numărul de imigranţi era relativ scăzut, majoritatea imigranţilor
provenind din Siria, Iordania, Iran, Egipt, China şi Turcia. Marea parte a străinilor, preponderent

7
bărbaţi, se afla în România cu scopul de a desfăşura activităţi comerciale, având avantajul unei
legislaţii permisive şi favorabile investiţiilor străine şi deschiderii de afaceri. De asemenea, existau
imigranţi care urmau cursurile facultăţilor româneşti continuând oarecum o tradiţie manifestă încă
din timpul regimului comunist. În următorii ani, începând cu 2005-2006 se remarcă o creştere a
numărului de imigranţi, a ţărilor de provenienţă a acestora şi o diversificare a scopului în care
imigranţii aleg România ca ţară de destinaţie. Pe lângă imigranţii care veneau în România să
deruleze diferite activităţi economice, apar fluxuri de imigraţie orientate specific: pentru muncă,
pentru studii şi pentru reîntregire familială.

Evaluând rolul migraţiei la nivel naţional şi global, ar trebui remarcat efectul predominant
pozitiv asupra economiei şi calităţii vieţii, prin reducerea şomajului, cresterea forţei de muncă în
anumite zone, nivelarea salariilor şi a nivelului de trai si îmbogăţirea culturala. Mişcările
internaţionale ale populaţiei contribuie, de asemenea, la integrarea culturală a popoarelor si sunt un
factor de reducere a tensiunilor sociale în ţările exportatoare ale populaţiei. Migratia internaţională
a muncii este extrem de importanta ca factor de creştere a câştigurilor de schimb valutar din ţările
exportatoare ale forţei de muncă.

În general, raportul dintre efectele pozitive şi negative ale migraţiei este determinat de
echilibrul intereselor reciproce ale ţărilor participante la schimbul de populaţii, raportul dintre
parametrii actuali şi optimali ai imigraţiei şi ai posibilităţilor de reglementare şi control orientat,
limitând domeniul de aplicare a migraţiei ilegale. În cele din urmă, politica de migraţie este
implementată cu succes prin combinaţia optimă dintre următoarele condiţii: - problemele actuale
ale politicii de migraţie ar trebui să fie coordonate cu programele strategice de dezvoltare socială şi
economică a ţării; - obiectivele şi mijloacele politicii de migraţie trebuie să se concentreze pe o
combinaţie armonioasă a intereselor individului şi ale societăţii în general.

GRADUL DE IMPORTANȚĂ A FENOMENULUI DE IMIGRAȚIE ÎN ROMÂNIA

Fenomenul imigrației în România a înregistrat modificări semnificative începând cu anul

2007, anul aderării la Uniunea Europeană, prin creşterea numărului de cetățeni străini din țară. În
prezent, în România sunt circa 70 000 de cetățeni străini solicitanți de azil, refugiați, persoane
tolerate şi resortisanți. Puțini dintre aceştia reuşesc să intre pe piața muncii, iar numărul angajaților
străini care lucrează legal în România este de peste 15 000. Firmele româneşti sunt interesate să

8
angajeze cetățeni străini, în special pe cei din Africa şi Asia, unde salariile sunt în general mult mai
mici decât cele oferite în România.

Cetățenii străini vin în România din diferite motive, cum ar fi angajarea, detaşarea, studiile
sau dorinţa de reîntregire a familiei. La începutul anului 2012, motivul principal al imigranților care
au primit viză de lungă durată a fost reîntregirea familiei, în proporție de 33%, în timp ce 24% au
venit pentru a se angaja. Schimbarea temporară a locului de muncă a fost un alt motiv pe care l-au
avut 15% dintre imigranți. Pentru efectuarea studiilor în România au optat 13% dintre imigranții
veniți la începutul anului 2012. Unul dintre motivele principale pentru care străinii vin să învețe în
România este avantajul diplomei recunoscute în Uniunea Europeană. Acest lucru oferă posibilitatea
de a obține un loc de muncă în țări mai dezvoltate ale UE. Cetățenii Republicii Moldova veniți să
studieze în universitățile româneşti admit că nivelul studiilor din România este de o calitate
superioară celui din țara lor. Forța de muncă ieftină şi existența unei piețe de desfacere pentru
anumite produse sau servicii reprezintă motivele principale pentru imigranții din UE cât şi din afară
veniți în România cu scopul de a-şi deschide o afacere. Un alt factor care încurajează investitorii
străini să vină în România este legislația şi fiscalitatea permisivă, care oferă anumite facilități.

PROGRAMUL DE INTEGRARE A IMIGRANȚILOR ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ

În cadrul interviurilor cu autorităţi și ambasade ale cetățenilor din state terțe au apărut
numeroase sugestii referitoare la eficientizarea politicilor de integrare a imigranților în România. La
nivel instituţional a fost propusă înfiinţarea unor birouri speciale pentru consilierea şi îndrumarea
imigranților, cu profil social mai larg, nu focalizat pe consiliere juridică şi dezvoltarea unei reţele de
consilieri personali pentru sprijinirea imigranţilor în procesul de integrare în societatea gazdă. Au
fost sugerate şi soluţii mai punctuale, precum dezvoltarea unor centre şi programe speciale de
sănătate pentru imigranţi sau constituirea unor birouri destinate informării şi consilierii studenţilor
străini la nivelul universităţilor, eventual includerea lor în cadrul acestora a unor programe de
tutoriat. Considerată ca una dintre cele mai importante bariere în procesul de integrare, s-a sugerat
creşterea accesului la cursurile de învăţare a limbii române și de familiarizare cu cultura
românească printr-o creștere a posiblităților de a urma cursurile și prin adaptarea cursurilor de
limba română și orientare culturală la nevoile şi specificul comunităţilor de imigranți.

9
 În privinţa dificultăților care au în vedere infrastructura instituţională şi cadrul de
reglementare, precum și cele legate de personalul angajat în instituții se desprind mai multe soluţii:
coroborarea procedurilor și sincronizarea activităților instituțiilor implicate, creșterea gradului de
pregătire a personalului din instituțiile publice implicat în relația directă cu imigranți (atât în ceea ce
privește cunoașterea unor limbi străine, cât și în ceea ce privește drepturile și obligațiile
imigranților), eficientizarea comunicării și a serviciilor oferite prin dezvoltarea sistemului de
programare prin internet și de aplicare on-line. Cum cea mai importantă sursă de informare are la
bază capitalul relațional al imigrantului, eficientizarea comunicării poate fi realizată prin implicarea
resurselor comunitare în acest proces. Susținerea organizării comunităților de imigranți la nivel
formal și informal prin desemnarea unor lideri din partea acestora în scopul facilitării comunicarii
cu instituțiile publice sau formarea unor mediatori culturali ar putea constitui primii paşi în acest
demers.

Un agent deosebit de important în procesul de integrare al străinilor este reprezentat de mass

media. Presa reprezintă o sursă importantă de schimbare a atitudinii faţă de imigranţi, dar şi un
mijloc de informare şi chiar un agent de integrare pentru imigranţi. Realizarea de emisiuni culturale
despre imigranţi contribuie la creşterea toleranţei românilor. Pe de altă parte, realizarea unor
emisiuni în limbile vorbite de imigranţi sau înfiinţarea unui post de televizune şi a unor ziare ale
străinilor contribuie la o mai bună informare a acestora şi la acomodarea lor culturală. Chiar fără să
ofere soluţii concrete, în toate discuţiile de grup cu imigranții a apărut ideea de „a face ceva” cât
mai curând, ca soluţie difuză de tip preventiv la problemele cu care se va confrunta sistemul
imigraţiei pe viitor, în condiţiile în care sa apreciat că România va deveni o destinaţie tot mai
atractivă pentru imigranţi, ca membră a Uniunii Europene. În consecinţă, este necesară schimbarea
orientării sistemului de gestionare a imigrației de la o strategie de tip reactiv, punctuală, pe termen
scurt existentă în prezent, către o viziune integratoare, pe termen lung, bazată pe prevenţie.

GRADUL DE IMPORTANȚĂ A IMPACTUL SAU INFLUENȚA FENOMENULUI DE

MIGRAȚIEI ASUPRA SISTEMUL MEDICAL

În ultima decadă, fenomenul migraţiei personalului medical a luat amploare şi, deşi nu
reprezintă în sine o cauză a crizei globale privind forţa de muncă din sistemul sanitar, favorizează
accentuarea acestei probleme la nivelul unor ţări . Recrutarea internaţională a personalului medical
a devenit o practică uzuală pentru multe ţări prospere economic, în vederea acoperirii posturilor
10
vacante, dar cu efecte negative pentru ţările-sursă aflate în curs de dezvoltare, care rămân cu un
deficit şi mai accentuat de personal. Accelerarea recrutării din ţările sărace destabilizează sistemele
naţionale de sănătate deja periclitate di n cauza dificultăţilor financiare şi a insuficienţei de personal
medical, în acord cu necesităţile reale ale populaţiei. Astfel, practica recrutării din ţări aflate în curs
de dezvoltare are un dublu efect negativ: mai întâi – salariile mari promise în statele bogate
încurajează medicii să plece, iar în al doilea rând – lipsa generată de pierderea specialiştilor
accentuează ineficienţa sistemelor de sănătate existente. Conform unui raport recent al OMS, în
România sunt 1,9 medici la mia de locuitori, comparativ cu 3,3 cât este media în Uniunea
Europeană (agenţia Mediafax). Astfel, putem spune că ţara noastră se confruntă cu un deficit de
medici, raportat la nevoia pe cap de locuitori.

Aderarea României la Uniunea Europeană a condus la situaţia ca ţara noastră să se

confrunte cu un flux migratoriu de cadre medicale fără precedent, situaţie accentuată şi de
consecinţele crizei economice, efectele resimţindu-se în procesul de asigurare a accesului
pacienţilor la serviciile de sănătate. Astfel de fenomene atrag după sine diverse probleme etice şi de
dreptate socială. Prin contextualizarea problemei migraţiei personalului medical din această
perspectivă, problema etică a responsabilităţii se deplasează de la nivel individual (medicul care
decide să emigreze), la nivel statal, în sensul că statele dezvoltate devin responsabile moral pentru
problemele de dreptate socială care apar în ţările sărace, cum ar fi afectarea drepturilor
fundamentale ale indivizilor la ocrotirea sănătăţii.

11
 II: PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL 2: SCOP, OBIECTIVE, IPOTEZE

2.1.SCOPUL STUDIULUI
Acest studiu a fost realizat cu scopul de a evalua nivelul de cunoaștere și percepția
studenților Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila, din anul V - seriile IX si XVI în
legătură cu fenomenul migrației, componenta imigrație.

2.2. OBIECTIVELE STUDIULUI

Pentru atingerea scopului propus, au fost stabilite următoarele obiective:

O1: Evaluarea nivelului de cunoaștere al studenților în legatură cu fenomenul imigrației.
O2: Evidențierea percepției studenților în privința contribuției imigranților în noua țară.
O3: Influența pozitiva sau negativă a imigrației din perspectiva studenților la medicină.
O4: Decelarea de către studenți a motivelor care stau în spatele fenomenului imigrației.
O5: Evaluarea percepției studenților privind dificultățile pe care le întampină imigranții în
noua țară (integrare, bariera de limbă, bariere culturale, crearea conexiunilor sociale etc.).

2.3. IPOTEZELE STUDIULUI

Pentru realizarea acestui demers de cercertare am formulat următoarele ipoteze:

Ipoteza 1: Studenții au un nivel scăzut de cunoaștere despre componenta imigrație.
Ipoteza 2: Studenții percep contribuția imigranților ca fiind medie.
Ipoteza 3: Studenții consideră că imigrația este mai degrabă negativă.
Ipoteza 4: Studenții consideră că motivele principale care stau in spatele fenomenului
migrației, componenta imigrație sunt cele economice si politice.
Ipoteza 5: Studenții consideră că dificultățile întâlnite în noua țară sunt în special bariera de
limbă și bariera culturală.

12
CAPITOLUL 3: METODOLOGIE

3.1. TIPUL STUDIULUI

Pentru a evalua atitudinea studenţilor din anul V (2018-2019) ai Facultăţii de Medicină, în

cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, aflați în stagiul de Sănătate
Publică şi Management, a fost realizat un studiu observaţional, descriptiv, transversal, de tip
anchetă de opinie.

3.2. DURATA STUDIULUI

Demersul de cercetare a fost realizat în perioada 20.05.2019-03.06.2019, conform

calendarului expus in Tabelul I.

Tabelul I. Calendarul de desfăşurare a studiului

Nr. crt Etapa Perioada/Data

l. Stabilirea planului de cercetare 20.05.2019

2. Aplicarea chestionarului 21.05.2019-24.05.2019

3. Analiza rezultatelor 27.05.2019-28.05.2019

4. Elaborarea raportului de cercetare 29.05.2019-03.06.2019

5. Prezentarea rezultatelor 4.06.2019

3.3. POPULAŢIA DE STUDIU

Studiul a fost realizat pe un lot de 610 studenți selecționați pe baza unor criterii, astfel:

a. Criterii de includere:

Studenţi din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti,

Facultatea de Medicină Generală, din anul V de studiu, din seriile IX si XIV ce parcurg modulul de
Sănătate Publică şi Management şi care au fost de acord să completeze chestionarul propus.

b. Criterii de excludere:

Studenţi ai altor universităţi, studenţi ai altor Facultăţi din cadrul UMF “Carol Davila”,
Bucureşti, studenţi din alţi ani de studiu ai Facultăţii de Medicină, studenţi ai altor serii din anul V
de studiu, studenţi ai Facultăţii de Medicină, din anul V, care participă la programul Erasmus, şi
care vor recupera ulterior modulul.
13
3.4. CULEGEREA ȘI VALIDAREA DATELOR

a. Colectarea datelor - Instrumentul utilizat pentru colectarea datelor a fost un chestionar de

opinie alcătuit din două părți, astfel:

Partea I constă într-un set de întrebări menite să definească o serie de caracteristici socio-
demografice ale lotului de subiecţi pe care s-a realizat demersul de cercetare: vârsta în ani împliniţi,
genul: masculin (M)/feminin(F), domiciliul: mediul urban - Bucureşti/mediul urban - alte oraşe/
mediul rural, seria, țara de origine.
Partea a II-a conţine un chestionar, ce cuprinde 11 ȋntrebări organizate ȋn 2 secţiuni
individuale, care îşi propune să evalueze percepţia subiecților față de fenomenul imigrației. Cele 2
secţiuni ale chestionarului sunt organizate după cum urmează:

Secţiunea A cuprinde 5 întrebări enunţuri referitoare la nivelul de cunoștinte generale al

percepția subiecților în ceea ce privește imigrația, din perspectivă personală.

A1 măsoară gradul în care imigraţia este percepută ca o problemă/oportunitate;

A2 îşi propune să evidenţieze cele mai importante două motive pentru a imigra, în accepţiunea
studenţilor (economice, politice, de securitate, de sănătate, climatice, acces la educație,etc.);
A3 arată gradul de integrare al imigranților în noile lor țări, în opinia studenţilor;
A4 evaluează dacă imigranţii sunt consideraţi a avea o influența pozitivă sau negativă asupra
țării de destinație;
A5 reliefează factorul pe care subiecții îl consideră a fi cel mai dificil în integrarea în noua ţară
a imigranţilor (bariere de limbă, bariere culturale, crearea unor conexiuni sociale, găsirea unui loc
de muncă, reguli și reglementări noi, altele)
Secţiunea B este structurată pentru a evalua modul în care subiecţii se raportează la
fenomenul de imigrație în din perspectiva țării lor de origine și constă în 6 itemi, structurați astfel:
B1 explorează caracterul pozitiv sau negativ al fenomenului de imigrație, în țara de origine;
B2 identifică cele mai importante două provocări pe care țara le are datorită imigrației;
B3 arată nivelul de contribuţie adusă ţării de către imigranți, în percepţia studenţilor;
B4 relevă poziţia studenţilor faţă de afirmația:''Imigranții beneficiază de suport și utilizează
serviciile publice (şcoli, spitale, servicii sociale, etc) în noua țară fără să contribuie cu nimic'';
B5 stadializează ierarhizează nivelul de importanță perceput în ceea ce privește problema
imigrației;
14
 B6 evaluează pe o scală de la 1 la 5 nivelul de cunoaștere al fenomenului de imigrație, unde
valoarea 1 corespunde unui nivel redus de cunoștințe iar valoarea 5 unui nivel ridicat de cunoștințe.
Chestionarul a fost aplicat prin intermediul platformei on-line Google Forms studenţilor din
anul V de studiu al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, Facultatea de
Medicină, din seriile IX şi XVI, ȋn perioada 21.05.2019-24.05.2019.

3.5. PRELUCRAREA ȘI ANALIZA DATELOR

Prelucrarea datelor colectate cu ajutorul celor 610 chestionare validate s-a realizat cu
ajutorul aplicației Microsoft Office 2019 - Microsoft Excel, prin metode utilizate în statistica
descriptivă - frecvența absolută / relativă și distribuția, calcule aritmetice pentru variabilele
cantitative - media aritmetică.
Caracteristicile socio - demografice au fost analizate utilizând următoarele variabile:
a. Genul - masculin (M), feminin (F)
b. Vârsta în ani împliniți
c. Țara de origine
d. Domiciliul – urban (București/ alte orașe), rural
e. Seria de studenți – IX, XVI

Răspunsurile la întrebările din partea a II-a a chestionarului au fost analizate astfel:

 distribuţia respondenţilor în funcţie de vârsta în ani împliniţi (21-26 ani), gen și domiciliu;
 structura lotului în funcție de caracteristicile socio-demografice a fost ilustrată prin diagrame de
structură;
 pentru fiecare întrebare închisă sau mixtă s-au calculat frecvența relativă și/sau frecvența
absolută pentru fiecare opțiune de răspuns, apoi s-a analizat distribuția acestora;
 pentru a ilustra nivelul de cunoaștere a fenomenului migrației s-a calculat scorul mediu la nivelul
întregului lot și s-a reprezentat prin diagramă cu coloane frecvența absolută a fiecărui răspuns.

3.6. CONSIDERAȚII ETICE

Studenții care au participat la acest studiu au fost informați în prealabil despre caracterul
anonim al chestionarului (nu au fost solicitate niciun fel de date personale), confidențialitatea
răspunsurilor și despre scopul acestui studiu.
15
CAPITOLUL 4: REZULTATE
4.1. Analiza lotului în funcție de caracteristicile socio-demografice

1. Distribuția pe vârste

Vârsta celor 610 participanți la studiu este cuprinsă între 21 și 33 de ani, majoritară fiind în
mod evident vârsta de 23 de ani (63,72%) – Graficul 1

Graficul 1. Distribuția pe vârste

2. Structura lotului în funcție de gen

Din analiza datelor obținute la întrebarea “Genul dumneavoastră” putem observa că genul
feminin este majoritar, reprezintând mai bine de două treimi din lotul de participanți – Graficul 2

Graficul 2. Structura lotului în funcție de gen:

16
3. Structura lotului în funcție de domiciliul participanților:

Analiza datelor legate de domiciliul participanților la studiu reflectă o preponderență a

persoanelor de proveniență din mediul urban, atât din București cât și din alte orașe. Acest fapt este
justificabil, întrucât persoanele din mediul urban interacționează mai mult cu oameni ce provin din
alte țări și în acest fel își pot crea forma o opinie obiectivă despre impactul fenomenului procesului
de imigrație în România- Graficul 3 – sunt inversate segmentele.

Graficul 3. Structura lotului în funcție de domiciliu

4. Structura lotului în funcție de seria participanților:

La întrebarea „ În ce serie sunteți” se observă o participare egală pentru seriile XVI și VI cu

un număr de 62 de participanți pentru fiecare, urmând seria XI cu 58 de participanți. Seriile cu cei
mai puțini participanți sunt VII și V cu 40 respectiv 41 de persoane, situație care se poate explica
prin numărul diferit de studenți din fiecare serie – Graficul 4

Graficul 4. Structura lotului în funcție de seria participanților

17
5. Țara de proveniență a participanților:

Din analiza datelor se poate observa că persoanele participante la studiu provin majoritar din
România într-un număr de 582 (95,41%), urmată de Siria cu 5 participanți și Albania, Grecia și
Republica Moldova cu câte 4 participanți fiecare – Tabelul II.

Tabelul II. Structura lotului în funcție de țara de origine

Țara de proveniență Numeric Procentual

România 582 95,41%

Siria 5 0,82%

Albania 4 0,66%

Grecia 4 0,66%

Republica Moldova 4 0,66%

Israel 2 0,33%

Liban 2 0,33%

Iordania 2 0,33%

Bulgaria 1 0,16%

Germania 1 0,16%

Macedonia 1 0,16%

Franța 1 0,16%

Federația Rusă 1 0,16%

Total 610 100,00%

18
4.2. REZULTATELE ANALIZEI RĂSPUNSURILOR LA CHESTIONAR

A1: Opinia asupra imigrației

Întrebați ce consideră despre fenomenul imigrației și în ce măsură aceasta este privită ca o

problemă sau ca o oportunitate, 277 de persoane consideră că este atât o problemă, cât și o
oportunitate, fapt ce sugerează că lotul de studiu nu este pe deplin familiarizat cu procesul de
imigrație în România. Pentru 139 de participanți, imigrația este privită drept oportunitate, pe când
59 de persoane o consideră o problem – Graficul 5

Graficul 5. Semnificația imigrației

A2: Opinia participanților asupra motivelor care stau la baza fenomenului de imigrație

La întrebarea „Care sunt cele mai importante două motive pentru imigrație” majoritatea
participanților la studiu au considerat motivele economice ca fiind cele mai importante într-un
număr de 484 de persoane, pe locul al doilea fiind motivele de securitate pentru care au optat un
număr de 232 de persoane. Pe locul al treilea s-au clasat motivele politice cu un număr de 178 de
participanți – Graficul 6.

19
 Graficul 6. Cele mai importante două motive pentru imigrație

A3: Opinia participanților asupra nivelului de integrare a imigranților în noile țări

Analizând datele obținute la întrebarea despre reușita imigranților de a se integra în noile

țări, o majoritate de 462 de persoane consider că imigranții se pot integra doar partial în noile țări,
în timp ce doar 51 de participant iconsideră că aceștia nu se pot integra - Graficul 7.

Graficul 7. Reușita imigranților de a se integra în noile țări

20
A4: Opinia participanților cu privire la influența imigranților asupra țării de destinație

Din numărul total de participanți aproape jumătate dintre ei consideră ca imigrația are mai
degrabă o influență pozitivă asupra țării de destinație. De asemenea, un sfert din participanți nu pot
pune în balanță impactul pozitiv sau negativ al imigranților, alegând varianta “nu știu” iar un alt
sfert consideră influența ca fiind “mai degrabă negativă”. Ceea ce se remarcă la această întrebare
este faptul ca numai 5,3% dintre participanți sunt ferm convinși asupra tipului de influență pe care îl
au imigranții, acest fapt indicând nivelul de cunoaștere moderat-scăzut al participanților cu privire
la fenomenul migrației – Graficul 8. – ROG DIAGRAMA CU COLOANE

Graficul 8. Influența pozitivă sau negativă a imigrației

A5: Opinia studenților asupra dificultăților pe care imigranții le au în noua țară

Participanții consideră că cea mai mare dificultate a imigranților în noua țară este crearea
conexiunilor sociale (35,1%), însă nu pot fi neglijate nici bariera culturală și bariera de limbă care
au fost alese însumat de o altă treime de respondenți, deoarece crearea unor legături sociale implică
valori culturale comune și vorbirea limbii țării gazdă. Găsirea unui loc de muncă și adaptarea la
noile reguli au fost și ele alese de către studenți întărind faptul că există diverse alte dificultăți
pentru imigranți ce țin de experiența individuală a imigranților – Graficul 9.

21
 Graficul 9. Cea mai mare dificultate a imigranților în noua țară

4.2. REZULTATELE ANALIZEI RĂSPUNSURILOR LA CHESTIONAR

B1: Opinia participanților asupra fenomenului imigrației în țara lor

O distribuție aproximativ egală între răspunsuri. Părerile sunt împărțite astfel incât, o parte
văd fenomenul migrației ca pe o oportunitate, pe de altă parte același procent de studenți au o
parere negativă asupra fenomenului de migrație. Interesant este ca o mare parte, aproximativ o
treime, nu au o opinie clară date cu privire la migrație - Graficul 10. Este gresit graficul, trebuia
diagrama cu coloane sau exprimarea în procente

Graficul 10. Opinia asupra fenomenului imigrației

22
B2: Opinia participanților asupra provocărilor pe care țara lor le are în legătură cu fenomenul
imigrației
Este de remarcat că principala preocupare sau mai bine zis principala frică a românului,
reprezentat în acest studiu de NU PUTEM EXTRAPOLA LA TOATĂ POPULAȚIA a studenților
tului de anul 5 la medicină participanți la studiu are o mare legatură cu partea financiară. Fie că
vorbim de o creștere a taxelor, fie că vorbim de serviciile sociale sau de probabilitatea mai scăzută a
românului de a-și găsi un loc de muncă. – Graficul 11.

Graficul 11. Cele mai importante provocări ale țării în legătură cu imigrația

B3: Opinia participanților asupra contribuției imigranților în țara de destinație

Din nou, acest grafic ne arată o distribuție clar inegală, in favoare unei contribuții medii sau
minimale a imigranților în țara noastră. Fapt ce denotă că studentul de anul 5 nu vede o importanță
în fenomenul imigrării pe teritoriul nostrum – Graficul 12. Gresit, rog diagrama cu coloane

Graficul 12. Contribuția imigranților în țara de destinație

23
B4: Nivelul de acord al participanților cu următoarea afirmație: ''Imigranții beneficiază de
suport și utilizează serviciile publice (scoli, spitale, servicii sociale, etc) în noua țară fără să
contribuie cu nimic''

După cum era de așteptat, mai mult de jumătate din răspunsuri au reprezentat dezacordul
față de această atitudine ipotetică. Din nou,există un procent de 10% care nu cunoaște valența
întrebării – Graficul 13.

Graficul 13. Nivelul de acord cu afirmația

24
B5: Opinia participanților asupra importanței problemei imigranților în țara lor

Prin aceste răspunsuri ne putem da seama, sau chiar confirma, cât de important este
fenomenul migrației din perspectiva studentului de anul 5. Mai exact, puțin important sau moderat
de important. Un procent care se păstrează de aproximativ 80%??? in favoarea minimalizării
fenomenului de migrație - DE UNDE AȚI SCOS ASTA? - componenta imigrație. De remarcat de
asemenea și faptul ca 10% nu cunosc sau nu își pot da cu părerea asupra acestui fenome – Graficul
14.

Graficul 14. Importanța problemei imigrației

B6: Nota pe care participanții o acordă nivelului lor de cunoaștere asupra fenomenului imigrație

Din tabel și grafic reiese un nivel mediu, chiar scăzut, al cunoașterii de către student asupra
acestui fenomen. Din nou, ne este confirmată această idee, ceea ce ne obligă pe noi, in calitate de
cunoscători, să facem cât mai cunoscută adevărata valoare a fenomenului de migrație populațională,
mai ales pe teritoriul României – Graficul 15.

Graficul 15. Nivelul autoacordat de cunoaștere al participanților

25
 Tabel III. Nivelul de cunoaștere al participanților privind fenomenul imigrației

B6. Pe o scală de la 1 la 5, unde 1= nu știu nimic despre acest

subiect iar 5 = sunt foarte bine informat despre acest subiect, ce
Numeric Procent
notă ați da nivelului Dvs. de cunoaștere a fenomenului
imigrației în țara Dvs. de origine?
Nivel 3 275 45.1%
Nivel 2 183 30.0%
Nivel 4 83 13.6%
Nivel 1 41 6.7%
Nivel 5 28 4.6%
TOTAL 610 100.0%

26
 CAPITOLUL 5. Discuții

După analiza datelor și rezultatelor studiului în raport cu ipotezele stabilite rezultă :

1) Se confirmă ipoteza 1 referitoare la nivelul studenţilor de cunoaştere a fenomenului de

imigraţie in ţara de origine: 45,1% au precizat că au cunoștințe medii (3 pe o scală de la1 la 5) în
ceea ce privește acest fenomen, iar 30,0% au precizat că au cunoștințe scăzute. Astfel înțelegem
gradul de interes public față de această problemă mediată prin diferite mijloace de comunicare, fie
ele de televiziune, internet, radio, etc. Poate dacă găsim soluții să răspândim date despre acest
fenomen, am putea ca și societate să colaborăm pentru a găsi soluții și metode de a reduce efluxul
de medici din țară.

2) Se confirmă ipoteza 2 prin care am presupus că majoritatea studenților percep contribuția

imigranților ca fiind medie. Această opinie este intr-adevăr pe primul loc cu 43,1%. Acest rezultat
poate fi explicat prin specificaţiile respondenților (vârsta, nivel socio-economic, etc.) care poate n-
au estimat într-un mod mai calculat, repercusiunile acestui eveniment (care în mod special
contribuie la elevarea sistemului în care lucrează, se implică și la ecomonia țărilor țintă, prin
creștera veniturile și încasarea de taxe printre altele).

3) Se infirmă parțial ipoteza 3 referitoare la perceptia studenților asupra imigrației ca fiind

negativă deoarece 33,0% consideră imigrația un fenomen pozitiv iar 32,8% o consideră ca fiind un
fenomen negativ distribuția fiind aproximativ egală intre răspunsuri. Monitorizarea atentă asupra
fenomenului imigraţiei şi a consecinţelor sale asupra societăţii româneşti precum și informarea ar
putea da o imagine mai clară asupra fenomenului. Totuși imigrația rămâne un obiect contradictoriu.
Experţii din domeniu constată aspecte pozitive şi negative.

4) Se confirmă parțial ipoteza 4 prin care am presupus că majoritatea respondenților

consider că cele mai importante motive pentru imigrație sunt cele economice și cele politice. Într-
adevăr motivele economice sunt pe primul loc ca și cauză pentru imigrație, cu o rată de răspuns de
49,64% însă pe al doilea loc au fost motivele de securitate (război, conflicte armate, etc..) cu
23,79%. Putem raporta acest rezultat la situaţia politică internațională, constant variabilă, care în
ultimii ani s-a orientat către oscilații ostile, având drept urmare apariția mai multor divergențe în
diferite țări, eventualsoldându-se cu creșterea afluxului de medici din țările respective.

27
 5) Se infirmă ipoteza 5 în care se presupune că cea mai mare parte a studenților sunt de
părere că dificultățile întâlnite în noua țară sunt în special bariera de limbă și bariera culturală.
Majoritatea studenților (35,1%) sunt de opinia că cea mai mare dificultate este crearea conexiunilor
sociale iar pe locul doi cu 23,8% sunt barielele culturale. Pentru că pe termen mediu ş i lung
demersurile în vederea integrării sunt considerate ca fiind un proces de durată, este necesar ca atât
imigranții, cât și întreaga societate românească să fie bine informaț i ş i pe deplin conș tientizaț i
asupra tuturor aspectelor relevante ale imigraţiei şi integrării, fie că ne referim la acestea din punct
de vedere legal, economic, social sau cultural precum ş i asupra responsabilităţ ilor ce le revin î n
cadrul acestui efort comun.

Puncte tari:
1. Evaluarea nivelului de cunoaștere a unui grup cu același grad de pregătire într-un anumit
domeniu, respectiv în cazul nostru: studenții la medicină. Aplicarea chestionarului în astfel de
grupuri ce provin din medii diferite permit ulterior după analiza totală a datelor și o comparare
între loturile de participanți în privința cunoștințelor despre fenomenul migrației.
2. Autoevaluarea respondenților prin scala nivelului cunoștințelor ce poate fi analizată în
raport cu răspunsurile acordate și cu studiile care există deja în legătură cu migrația.
3. Simplu, rapid, puțin costisitor.

Puncte slabe:
1. Datorită modului de selecție a subiecților – lot – rezultatele nu pot fi generalizate la
nivelul tuturor studenților din anul 5;
2. Limitarea la alegerea a numai 2 variante de răspuns din cadrul unor întrebări care pot
deprecia în mod fals celelalte răspunsuri.
3. Lipsa întrebărilor cu răspuns deschis care ar putea aduce informații suplimentare și ar
influența rezultatele studiului.

28
Concluzii și propuneri
O1: Evaluarea nivelului de cunoaștere al ștudentilor in legatură cu fenomenul imigrației.

În lotul studiat, marea majoritate a respondenților (45.1%) evaluează nivelul lor de cunoaștere
în ceea ce privește fenomenul de imigrație în țara de origine ca fiind mediu, acordând un scor de 3
din maxim 5. Această categorie e urmată de cei cu un nivel scăzut de cunoaștere- nivel 2, într-un
procent de (40.5%).

O2: Evidențierea percepției studenților în privința contribuției imigranților în noua țară.

După cum a fost ilustrat grafic, se constată o distribuție clar inegală în favoarea unei
contribuții medii (43.1%), sau chiar minimală (40.5%) a imigranților în țara noastră.

Totodată, la exprimarea acordului/dezacordului fata de afirmația “Imigranții beneficiază de

suport și utilizează serviciile publice[..] în noua țară fără să contribuie cu nimic”, mai mult de
jumătate din răspunsuri au înclinat spre dezacord, dintre care 48.5% au reprezentat mai degrabă
dezacord si 19.7% au exprimat un dezacord total față de atitudinea ipotetică enunțată.

O3: Influența pozitivă sau negativă a migrației din perspectiva studenților la medicină.

La exprimarea opiniei în privința imigrației ca fenomen pozitiv sau negativ remarcăm o

distribuție aproximativ egală între răspunsuri, 33% dintre studenți considerând imigrația ca
fenomen mai degrabă pozitiv, în timp ce 32.8% îl consideră mai degrabă negativ. Cele două
categorii contradictorii sunt urmate de categoria celor care nu își pot exprima opinia in această
privință (22.6%).

De asemenea, intrebați în ce masurp considerp imigrația o problemp sau o oportunitate,

45.41% considerp imigrația atât o problemă, cât și o oportunitate in egală măsură, pe locul 2
situându-se cei care o consideră categoric o oportunitate (8.69%), în timp ce 5.57% o evaluează
drept categoric o problemă.

O4: Decelarea de către studenți a motivelor care stau în spatele fenomenului imigrației.

La întrebarea “Care sunt cele mai importante două motive pentru imigrație?” majoritatea
răspunsurilor relevă predominanța motivelor economice (49.64%), pe locul al doilea situându-se
motivele de securitate (23.79%), iar pe locul al treilea s-au clasat motivele politice (18.26%).

29
O5: Evaluarea percepției studenților privind dificultățile pe care le întampină imigranții în
noua țară.

În ceea ce privește percepția studenților la medicină privind dificultățile pe care le întampină

imigranții în noua țară 35.1% clasează pe o poziție superioară dificultatea creării conexiunilor
sociale, în timp ce 23.8% văd bariere culturale drept obstacol predominant iar 16.9% înclină spre
bariera de limbă.

Propuneri:

P1: Promovarea unor campanii de informare a cetățenilor în privința imigrației cu evidențierea

avantajelor si dezavantajelor pe care le implică acest fenomen la nivelul societății, întrucat o mai
bună cunoașere a situației poate facilita integrarea imigranților în societate și crearea unor
conexiuni sociale durabile.

P2: Totodată sunt uitle ghiduri de informare pentru imigranți în privința drepturilor dar si a
obligațiilor pe care și le asumă la venirea in țară.

P3: Monitorizarea constantă a fenomenului prin elaborarea de către institutțile abilitate a unor studii
și scenarii față de evoluția fluxului de imigranți, dar si de emigranți astfel încat să existe un
echilibru și un grad de control adecvat.

P4: Extinderea studiului în populația generală pentru a obține o imagine cât mai veridică asupra
cunoașterii fenomenului de imigrație în țara noastră.

30
Bibliografie – toate referintele ar fi trebuit exprimate complet – titlul
Raportului/studiului, articolului, autorii, unnde a fost publicat, anul apariției,
disponibil la WWW....., accesat la data de.......

1. DEX ’09 (2009)

2. Gribincea A., Crotenco I. Procesele migraţionale în Moldova şi perspectivele acestora.//
„Republica Moldova – provocările migraţiei,” Academia de Ştiinţe a Moldovei
3. http://arps.ro/documente/studiu_privind_fenomenul_imigratiei.pdf
4. http://business-review.eu/news/3-4-million-romanians-left-the-country-in-the-last-10-years-
second-highest-emigration-rate-after-syria-159038
5. http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/Brosura-ED-Politica-de-migratie-a-
UE.pdf
6. http://riece-eu.com/uploads/1/1/5/2/115229217/report_riece_romanian.pdf
7. http://www.criticatac.ro/aspecte-ale-culturii-migratiei-in-romania/
8. http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.3-4-2013/19-ICehan.pdf
9. https://adevarul.ro/international/in-lume/migratie-putere-
1_5b35d95bdf52022f75a6c711/index.html
10. https://adevarul.ro/news/societate/dezinformare-romania-locul-doi-siria-privinta-migratiei-
1_5afbf70adf52022f75097e33/index.html
11. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Migration_and_migrant_population_statistics/ro
12. https://ec.europa.eu/migrant-integration/?action=media.download&uuid=2A180884-D470-
A9D2-B1D6D6340A639F58
13. https://emerging-europe.com/news/new-statistics-confirm-romanias-demographic-
catastrophe/
14. https://www.dw.com/ro/comentariu-migra%C5%A3ia-face-parte-din-istoria-omenirii/a-
18694230
15. https://www.immigroup.com/news/top-10-problems-immigrants
16. https://www.researchgate.net/publication/330193704_Analiza_statistica_a_migratiei_extern
e_dupa_aderarea_Romaniei_la_Uniunea_Europeana
17. https://www.toppr.com/guides/evs/no-place-for-us/migration-and-its-effects/
18. Migraţia în România şi perspectivele demografice, Conf.univ.dr. Cornelia Tomescu-
Dumitrescu

31
Anexa 1 :
Chestionar privind atitudinea studenților la medicină față de fenomenul migrației
Acest chestionar este folosit în scopuri didactice de către studenții din cadrul Universității de
Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, care își propun să realizeze un studiu privind
atitudinea față de fenomenul migrației (componenta imigrație) a studenților din anul al V-lea de la
Facultatea de Medicină.
Vă rugăm să aveți amabilitatea de a răspunde la toate întrebările. Timpul necesar completării
este de aproximativ 10 minute. Datele completate sunt confidențiale și nu vor fi folosite în alte
scopuri. Vă mulțumim!

I. Caracteristici personale
Vârsta în ani împliniți: .....
Genul: □ Feminin □ Masculin
Domiciliul: □ Mediul urban - București □ Mediul urban - alte orașe □ Mediu rural
Seria: □ ........ □ .........
Țara de origine: .............................

II. Opinia studenților la medicină despre imigrație – perspectiva personală:

Secținea A: Întrebări generale despre imigrație
A1. Imigrația este:
1. Categoric o problemă
2. Mai degrabă o problemă
3. Mai degrabă o oportunitate
4. Categoric o oportunitate
5. Amândouă, în aceeași măsură;
6. Nici una, nici alta.
A2. In opinia Dvs. Care sunt cele mai importante două motive pentru imigrație:
1. Motive economice
2. Accesul la educație
3. Motive politice (persecuții, dictatură, etc)
4. Motive de securitate (conflicte armate, război)
5. Motive de sănătate
6. Motive climatice
7. Altele (vă rugăm precizați)……………….

32
A3. În opinia Dvs, imigranții reușesc să se integreze în noile lor țări?
1. Da, pe deplin
2. Da, partial
3. Nu
4. Nu știu.
A4. Credeți că imigrația are o influență pozitivă sau negativă asupra țării de destinație?
1. Categoric negativă
2. Mai degrabă negativă
3. Mai degrabă pozitivă
4. Categoric pozitivă
5. Nu știu.
A5. In opinia Dvs., care este cea mai mare dificultate pe care imigranții o au în noua țară?
1. Bariera de limbă
2. Găsirea unui loc de muncă
3. Crearea conexiunilor sociale
4. Bariere culturale
5. A avea de a face cu noi reguli și reglementări
6. Nu știu
7. Altele (vă rugăm precizați)…………..

Secțiunea B: Întrebări despre imigrația în țara Dvs. (perspectiva țării care primește
migranții):
B1) Imigrația este un fenomen pozitiv sau negativ în țara Dvs.?
1. Categoric negativ
2. Mai degrabă negativ
3. Mai degrabă pozitiv
4. Categoric pozitiv
5. Nu știu.
B2) Care sunt cele mai importante două provocări pe care țara Dvs. le are în legătură cu fenomenul
imigrației:
1. Suprasolicitarea serviciilor sociale
2. Probleme economice (creșterea taxelor)
3. Reducerea șanselor cetățenilor de a găsi un loc de muncă

33
4. Probleme religioase
5. Creșterea ratei criminalității
6. Supraincărcarea sistemului de sănătate
7. Altele (vă rugăm precizați) …………………
B3) Cum ați aprecia contribuția pe care imigranții o au în țara Dvs. ?
1. Nicio contribuție
2. Contribuție minimală
3. Contribuție medie
4. Contribuție semnificativă
5. Contribuție foarte importantă.
B4) Care este nivelul de accord cu următoarea afirmație, pentru țara Dvs.: ''Imigranții beneficiază
de suport și utilizează serviciile publice (scoli, spitale, servicii sociale, etc) în noua țară fără să
contribuie cu nimic''?
1. Total dezacord
2. Mai degrabă dezacord
3. Mai degrabă de accord
4. Total de accord
5. Nu știu
B5) Cât de importantă este problema imigrației în țara Dvs. de origine?
1. Deloc importantă
2. Puțin importantă
3. Moderat importantă
4. Foarte importantă
5. Nu știu.

B6. Pe o scală de la 1 la 5, unde 1= nu știu nimic despre acest subiect iar 5 = sunt foarte bine
informat despre acest subiect, ce notă ați da nivelului Dvs. de cunoaștere a fenomenului imigrației
în țara Dvs. de origine?

Vă mulțumim!

34
Anexa 2 – restul tabelelor, dacă vreți să le păstrați pe toate. Am pus doar câteva, pe
celelalte le puteți recupera din V1 trimisă miercuri seara
Tabelul IV. Distribuția pe vârste

Vârsta Procentual Numeric

21 0,29% 2

22 5,86% 38

23 63,72% 395

24 23,06% 137

25 3,86% 22

>=26 3,21% 16

Total 100,00% 610

Tabelul V. Distribuția lotului în funcție de gen

Genul Numeric Procentual

Feminin 437 71,64%
Masculin 173 28,36%
Total 610 100,00%

Tabelul VI. Structura lotului în funcție de domiciliu

Domiciliul Numeric Procentual

Mediul rural 51 8,36%

Mediul urban - alte orașe 233 38,20%

Mediul urban - București 326 53,44%

35
Tabelul VII. Distribuția participanților în funcție de serie

Seria Numeric Procentual

I 54 8,85%

II 53 8,69%

IX 43 7,05%

V 41 6,72%

VI 62 10,16%

VII 40 6,56%

X 45 7,38%

XI 58 9,51%

XIII 53 8,69%

XIV 52 8,52%

XV 47 7,70%

XVI 62 10,16%

Total 610 100,00%

Tabel VIII. ETC -

36