Amenințări neconvenționale în securitatea societală

TEMA 3
-2h-

MIGRAȚIA ILEGALĂ ȘI TRAFICUL DE PERSOANE-

AMENINȚĂRI GLOBALE CONTEMPORANE

-Strict pentru  scop didactic-

 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Argument

  Fenomenul migraţionist reprezintă o temă de actualitate, intens

dezbătută la nivel de experţi, dar care beneficiază şi de o extinsă
expunere mediatică, în special după începerea războiului din Siria şi
criza europeană a imigranţilor din perioada 2014 - 2015.
În fapt, migraţia, în înţelegerea primordială a conceptului,
reprezintă o consecinţă a dezvoltării inegale a societăţilor şi este
expresia firească a tendinţei indivizilor de a se stabili în locuri care le
maximizează şansele la dezvoltare personală şi la o viaţă prosperă.
Procesul globalizării a influenţat şi fenomenul migraţionist, prin
noile facilităţi de deplasare a fluxurilor migratoare, prin deschiderea
graniţelor, dezvoltarea modalităţilor de transport şi crearea de
oportunităţi, însă, ca efect pervers, a creat condiţii favorabile
amplificării activităţilor care exced cadrul legal.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Studiul evoluţiei fenomenului de referinţă a relevat, în ultima

perioadă, o expansiune a migraţiei ilegale, în conexiune cu
dezvoltarea şi diversificarea criminalităţii organizate sau în relaţie cu
ameninţările generate de terorism.
Dinamica, amploarea, respectiv consecinţele sociale şi securitare
grave ale migraţiei ilegale şi elementelor asociate - între care traficul
de persoane - impun studiul cauzelor, modalităţilor de manifestare,
a reglementărilor la nivel naţional sau internaţional, a măsurilor de
prevenire şi combatere de care este nevoie, dar şi a consecinţelor
asupra securităţii naţionale.
Fenomenul migraţionist în general, migraţia ilegală şi conexiunile
cu traficul de persoane - expunerea modului în care acestea sunt
definite la nivel de experţi, a reglementărilor legale naţionale şi
europene, cu evidenţierea impactului în plan securitar, inclusiv din
perspectiva dezvoltării formelor de război hibrid.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

În cercurile specialiştilor în intelligence se discută din ce în ce mai

intens cu privire la capacitatea unor ţări sau coaliţii statale de a
determina şi a se folosi de migraţia ilegală ca modalitate de
promovare a propriilor interese regionale, cu afectarea semnificativă
a altor comunităţi, generând ameninţări asimetrice care presupun
abordări de tip out of the box şi capacitatea de a genera răspunsuri
adecvate noilor contexte securitare.
România este afectată direct de migraţia ilegală şi fenomenele
asociate, tema de referinţă impunând adoptarea de către autorităţi a
unor strategii de răspuns pragmatice, în măsură să diminueze
ameninţările la adresa ţării noastre şi să genereze, în plan
internaţional, imaginea de stat exportator de securitate şi nu
generator de riscuri de această factură.
***
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Cap. 1. Elemente de context cu privire la fenomenul migraţionist

1.1 Cauze, caracteristici şi consecinţe ale migraţiei
Migraţia
este definită ca deplasare a unui grup sau a unei comunităţi de
pe un teritoriu pe altul, având la bază factori economici, sociali, politici
şi naturali.
constantă a istoriei umane, manifestându-se încă din perioada
Antichităţii, de-a lungul timpului fiind evidenţiate modificări ale cauzelor,
formelor şi zonelor de manifestare, cu relevarea rolului pozitiv în
dezvoltarea unor societăţi, îmbogăţirea culturilor şi civilizaţiilor, respectiv
a contribuţiei la impulsionarea economiei mondiale.
migraţia este definită în funcţie de perspectiva din care este
abordată - politică, economică, culturală sau socială -, însă elementul
comun al tuturor acestor abordări implică procesul prin care un individ
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Sub aspectul tipologiei, migraţia se poate clasifica după mai multe

criterii, între care:
după elementul teritorial - migraţie internă (rural-urban) şi externă,
după aspectul temporal - migraţie temporară (studenţi, lucrători
sezonieri) şi permanentă (relocarea),
sub aspectul deciziei - migraţie voluntară sau forţată (generată de
conflicte, nerespectarea drepturilor omului sau represiunea politică în
ţara de origine),
după gradul de extensie - migraţie individuală, de grup sau în masă,
după criteriul legalităţii - migraţie legală sau ilegală.
Deşi majoritatea ţărilor sunt fie state de origine, de destinaţie, de
tranzit, ori înglobează cele trei caracteristici, fluxuri migratorii
importante se regăsesc doar în anumite zone, în special în America de
Nord, Asia sau Europa.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Globalizarea joacă un rol foarte important în determinarea de

comportamente migratorii, o semnificaţie aparte având migraţia
temporară, cu scopul dezvoltării individuale prin înscrierea la studii
sau accesarea de locuri de muncă mai bune.
Dată fiind consistenţa fenomenului migraţionist şi implicaţiile la
nivel internaţional, acesta a determinat dezvoltarea unui cadru
legislativ propriu.
în anul 1925, în ţara noastră s-au făcut demersuri în vederea
reglementării acestui domeniu,
în anul 1951, la Bruxelles, a fost adoptată o rezoluţie pentru
înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale pentru Migranţi, ulterior
constituită la 19 octombrie 1953.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

La nivel naţional, migraţia este reglementată prin următorul cadru legislativ:

Constituţia României,
Codul Penal,
Codul de Procedură Penală,
Ordonanţa nr. 25/26.08.2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe
teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind
regimul străinilor în România,
Ordonanţa nr. 22/26.08.2014 privind modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006
privind azilul în România,
Ordinul nr. 418/2013 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului afacerilor
externe nr 1743/2010 pentru aprobarea listei revizuite a statelor pentru ai căror
cetăţeni este necesară îndeplinirea procedurii invitaţiei la acordarea vizelor de scurtă
şedere pentru a intra pe teritoriul României,
Legea nr. 157/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative
privind regimul străinilor în România,
Legea nr. 56/13.03.2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

 
Ordonanţa de urgenţă nr. 56/20.06.2007 privind încadrarea în muncă
şi detaşarea străinilor pe teritoriul României,
Ordonanţa de Guvern nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor
care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România,
Hotărârea de Guvern nr. 1483/09.09.2004 pentru aprobarea normelor
metodologice de aplicare a OUG nr. 44/2004 privind integrarea socială a
străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în
România şi
Legea nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România cu
modificările şi completările ulterioare.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România aplică acquis-
ul comunitar şi reglementările internaţionale cuprinse în acordurile şi
convenţiile din care ţara noastră face parte.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Referitor la cauzele care determină populaţia să îşi părăsească ţara de

origine pentru a se stabili, temporar sau pe termen îndelungat, într-un alt
stat, se poate observa că pe primul loc se situează factorul economic, în
speţă dorinţa de a se deplasa într-o ţară cu un grad mai ridicat de dezvoltare
economică.
Temeiul economic poate fi analizat din mai multe perspective, între care:
diferenţele majore de dezvoltare a statelor,
situaţia locurilor de muncă - în timp ce în statele dezvoltate numărul
persoanelor care nu lucrează a scăzut, în statele în curs de dezvoltare, rata
şomajului este încă la cote crescute. În plus, se adaugă problema insecurităţii
locului de muncă şi a faptului că multe persoane practică activităţi sub nivelul
lor de pregătire,
descoperirea de noi resurse naturale.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Din perspectiva cauzelor de natură socială putem enumera:

conflictele armate;
neînţelegerile inter-etnice;
lipsa de stabilitate a mediului politic;
schimbările climatice, dezastrele şi calamităţile naturale care
forţează populaţia să îşi părăsească domiciliul;
structura demografică - în sensul că subdezvoltarea, asociată cu
suprapopularea, - caracteristici ale statelor nedezvoltate - favorizează
imigraţia spre state dezvoltate, cu indice scăzut al natalităţii.
Migraţia poate fi privită ca o modalitate de a echilibra
deficienţele de pe piaţa forţei de muncă, între cerere şi ofertă.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Conform World Migration Report pentru anul 2015, elaborat de

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), mobilitatea populaţiei
la nivel internaţional este la cele mai ridicate cote, fiind estimat un
număr de 232 de milioane de migranţi internaţionali. Aproximativ
jumătate dintre aceştia se află în ţări precum Australia, Canada, SUA,
Franţa, Germania, Spania, Rusia, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite,
state recunoscute pentru nivelul ridicat al veniturilor.
În Raportul OIM pentru anul 2015 este menţionat faptul că se
aproximează că în anul 2050 numărul migranţilor va ajunge la 405
milioane. Potrivit aceleiaşi organizaţii, în anul 2015, în Europa au intrat
peste un milion de migranţi originari din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia.
O caracteristică importantă este aceea că tot mai mulţi migranţi
merg către oraşe, în interiorul statelor gradul de urbanizare fiind în
creştere.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

În prezent s-a extins sfera ţărilor implicate, atât ca state de

origine, de destinaţie sau de tranzit. Deşi zonele recunoscute ca fiind
tradiţionale pentru fluxurile de migranţi se păstrează, noi ţări sunt
atrase în fenomen, atât ca puncte de plecare, cât şi ca destinaţie sau
tranzit. în plus, se constată că distincţia clară între ţară de origine, de
destinaţie sau de tranzit este tot mai difuză, cele mai multe state
îndeplinind în mod simultan cele trei roluri.
Se remarcă faptul că în ultimele decenii a crescut numărul femeilor
care migrează, ajungând la aproximativ jumătate din numărul total,
chiar depăşind această cotă în unele zone. Dacă în trecut femeile care
treceau graniţa erau privite ca membri ai familiei sau însoţitori pentru
parteneri, la momentul actual acestea emigrează în mod independent.
Fenomenul migraţionist se mai caracterizează şi prin faptul că a
crescut nivelul fluxului de migranţi temporari, cei care pleacă pentru
studii sau locuri de muncă, dar care se întorc în ţara de origine.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Dată fiind amploarea mişcărilor migraţioniste, se observă o

intensificare a legiferării şi a adoptării de măsuri politice cu privire la
problemele pe care le implică fenomenul, crescând astfel controlul asupra
acestuia.
În acest sens, statele încheie acorduri, înţelegeri, tratate sau convenţii
prin care oferă facilităţi celor care migrează în mod legal şi se obligă să
respecte condiţiile legale de muncă şi de protecţie socială ca şi pentru
cetăţenii proprii.
Avantajele oferite de migraţie pot fi valorificate doar dacă migranţii
se integrează în statul de destinaţie, însă procesul trebuie să se desfăşoare
de ambele părţi.
Pe de o parte, migranţii trebuie să respecte valorile şi regulile ţării în
care se află, iar pe de altă parte, statul trebuie să le ofere oportunitatea de
a participa la viaţa comunităţii, în aceeaşi măsură ca şi cetăţenilor proprii.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

latură negativă a fenomenului, faptul că, uneori, regulile nu sunt

respectate de către cei implicaţi. Astfel, există persoane care intră legal
într-o ţară, pe baza unei vize, dar nu pleacă după expirarea acesteia. Există
şi situaţia în care se intră şi se rămâne într-un stat în mod ilegal, uneori
chiar prin intermediul unor reţele de trafic de persoane, care au ca scop
exploatarea în diverse forme a imigranţilor, constituindu-se astfel piaţa
"muncii la negru".
Factorii care determină relocarea unui număr mare de persoane,
precum crize umanitare sau conflicte la nivelul unor state, presupun
costuri destul de ridicate, beneficiile migraţiei pot depăşi sumele investite
în procesul de integrare a acestora.
Pentru ca avantajele migraţiei să poată fi valorificate este necesar un
sistem de reglementare a problematicii bine pus la punct la nivelul
fiecărui stat. De asemenea, trebuie recunoscut faptul că migraţia va
continua să existe, nu poate şi nici nu trebuie oprită, fiind un element
esenţial în creşterea şi dezvoltarea societăţii la nivel global.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

1.2. Migraţia ilegală

Conform menţiunilor anterioare, unul dintre criteriile de clasificare a
migraţiei este cel al legalităţii.
O astfel de abordare implică înţelegerea migraţiei ilegale din
perspectiva statelor de destinaţie, fiind asociată cu modalitatea de
pătrundere în ţară, şederea şi condiţiile de muncă ale migrantului.
Date fiind multitudinea de perspective din care poate fi abordată
problematica ilegalităţii migraţiei, literatura de specialitate nu ne oferă o
definiţie unanim acceptată a migraţiei ilegale.
Deşi fenomenul migraţionist se manifestă în mod constant încă din
cele mai îndepărtate timpuri, migraţia ilegală a cunoscut o intensificare
începând cu anii 70, dobândind valenţe în plan securitar. Odată cu
această dezvoltare s-a observat creşterea şi diversificarea
infracţionalităţii transfrontaliere, prezentă în noi forme de manifestare
ce o fac dificil de gestionat.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Iniţial prin fluxurile migraţioniste din Asia şi mai ales pe fondul războiului din
Siria şi Irak, migraţia ilegală a căpătat formă de ameninţare hibridă la adresa
ţărilor europene, influenţând direct statele de tranzit şi cele care constituie
destinaţia finală.
Metodele şi procedeele folosite pentru intrarea în România a imigranţilor
ilegali, fie în scopul tranzitării, fie în scopul rămânerii în România, sunt dintre
cele mai diverse, între acestea enumerând:
a) obţinerea vizei de tranzit şi de intrare colectivă, în scop turistic, urmată de
rămânerea ilegală în ţară;
b) utilizarea de paşapoarte sau vize falsificate ori contrafăcute;
c) intrarea legală în ţară şi obţinerea vizei de şedere, motivată de prestarea
unor activităţi în general cu caracter economic;
d) ascunderea în diferite mijloace de transport internaţional;
e) folosirea a două rânduri de acte: un paşaport valabil la intrarea în România,
iar pentru ieşire un altul falsificat, aparţinând unui titular străin cu drept de
şedere în ţările occidentale etc.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

  Trecerile ilegale ale frontierei de stat se realizează izolat sau prin

folosirea ajutorului acordat de călăuze, care de regulă acţionează în
cadrul unor reţele specializate în traficul de persoane şi migraţie ilegală.
La momentul actual, experţii apreciază că trei mari rute de migraţie
ilegală traversează teritoriul ţării noastre, respectiv:
a) ruta terestră est-europeană: Asia - Rusia - state ex-sovietice -
România - Europa de Vest;
b) ruta terestră est-mediteraneană: Asia - Siria/Irak - Turcia - Bulgaria -
România - state vest europene şi
c) ruta maritimă estică: Turcia - Marea Neagră - România - state
vest/nord-europene. La acestea se adaugă rutele vest-mediteraneană
(Magreb - Peninsula Iberică), central-mediteraneană (nordul Africii -
Libia/Egipt - către Italia) şi est-mediteraneană (Turcia - Balcanii de SV -
Italia).
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

România nu se confruntă cu un număr semnificativ de cazuri de

migraţie ilegală, însă teritoriul naţional este o zonă de tranzit
preferată de grupările de crimă organizată specializate în migraţie
ilegală.
Totuşi, riscul la care este expusă România derivă din deficitul de
securitate generat de migranţi, între care folosirea, de către elemente
teroriste, a grupărilor de criminalitate organizată pentru a accesa
zonele de interes sau răspândirea ideologiei jihadiste.
Un risc aparte este reprezentat de posibilitatea folosirii acestor rute
migraţioniste şi a resurselor logistice ale reţelelor de criminalitate
organizată de către cetăţeni europeni care doresc să se alăture
organizaţiei teroriste DAESH în războiul din Siria ori care au participat
la acţiuni militare în arealul Siria - Irak şi intenţionează să revină, prin
mijloace ilegale, în statele de origine.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

De asemenea, prezenţa unui număr mare de migranţi în vecinătatea

României (Bulgaria, Serbia, Ungaria şi chiar Turcia) consolidează
potenţialul migraţiei ilegale de a se manifesta ca risc de securitate la
adresa securităţii naţionale, în special prin consecinţele asupra
procesului de securizare a frontierelor României/UE.
În România, migraţia ilegală implică structuri de criminalitate
organizată specializate care şi-au creat puncte de sprijin pe teritoriul
naţional în scopul facilitării transportului migranţilor în ţările vest şi nord
europene. Este caracteristic fenomenului migraţiei ilegale care se
manifestă pe teritoriul României faptul că grupările de criminalitate
organizată dispun de conexiuni cu reţele de migraţie ilegală
transfrontaliere.
Aceste reţele sunt foarte bine organizate, componenţii acestora având
roluri bine stabilite, de organizare a transporturilor clandestine,
procurare de documente false ori de călăuzire.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

O evaluare a cazuisticii migraţiei ilegale indică organizarea acestor

reţele preponderent pe criterii etnice, în funcţie de zona de origine a
migranţilor. Astfel, există reţele formate din turci, sirieni, pakistanezi, dar
şi grupuri de tip mixt, membrii acestora având diferite cetăţenii. De
regulă, coordonatorii acestor grupări se află pe spaţiul ţării de origine sau
în statele de destinaţie ale migranţilor.
Modalităţile de operare sunt diverse şi se bazează pe specularea
cadrului legislativ al statelor, în special procedura de solicitare a statutului
de azilant ori invitaţiile adresate oficial de o persoană aflată într-o ţară UE.
Procedurile privind acordarea vizelor de intrare în România constituie
un prim filtru de prevenţie a migraţiei ilegale.
La nivel naţional se depun eforturi susţinute pentru combaterea
fenomenului migraţiei ilegale, autorităţile române evaluând periodic
datele despre zonele care reprezintă importante rute de tranzit şi cu
privire la statele de provenienţă a migranţilor.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Spre exemplu, Irak şi Siria sunt state ai căror cetăţeni pot solicita viză
numai în baza unei invitaţii avizată de Ministerul Afacerilor Interne -
Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), prezentată în original la
momentul depunerii unei cereri de viză de scurtă şedere, conform listei
statelor pentru ai căror cetăţeni este obligatorie viza de intrare în România
(listă întocmită în conformitate cu Regulamentul CE 539/2001).
Străinilor care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 6 al O.U.G. nr.
194/2002 (în sensul deţinerii documentelor în baza cărora li se conferă un
drept de trecere sau de şedere pe teritoriul României) nu le este permisă
intrarea în ţara noastră.
Nu le este permisă intrarea nici dacă există indicii că fac parte din
grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau sprijină în
orice mod activitatea acestor reţele, dacă există motive serioase să se
considere că au săvârşit sau că au participat la săvârşirea unor infracţiuni
contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra
umanităţii.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

În cazul în care străinul declară în faţa organelor poliţiei de frontieră

că părăsirea punctului de trecere a frontierei este posibilă numai către
un stat faţă de care nu există temeri justificate că viaţa sa este pusă în
pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane ori degradante,
această instituţie informează de îndată Inspectoratul General pentru
Imigrări care analizează situaţia străinului şi stabileşte dacă declaraţia
acestuia este întemeiată. IGI poate pune în executare măsura
nepermiterii intrării în România prin îndepărtarea sub escortă a străinului
sau poate dispune luarea în custodie publică sau tolerarea rămânerii pe
teritoriul României.
Astfel, a) străinii care nu mai îndeplinesc condiţiile de intrare şi/sau
şedere, b) cei al căror drept de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin
permisul de şedere a încetat, c) străinul pentru care s-a finalizat
procedura de azil sau care a renunţat la aceasta şi care nu a respectat
obligaţia de a părăsi teritoriul României, respectiv d) străinul care a fost
declarat indezirabil, devin străini cu şedere ilegală pe teritoriul României.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Declararea ca indezirabil este măsura ce se dispune împotriva unui

străin care a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că
intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol
securitatea naţională sau ordinea publică. Datele şi informaţiile în baza
cărora se propune declararea ca indezirabil pentru raţiuni de securitate
naţională se pun la dispoziţia instanţei de judecată în condiţiile stabilite de
actele normative care reglementează regimul activităţilor referitoare la
securitatea naţională şi protejarea informaţiilor clasificate. În toate aceste
cazuri, Inspectoratul General pentru Imigrări dispune returnarea împotriva
străinilor pentru care se constată şederea ilegală, prin emiterea deciziei de
returnare.
În cazul străinului indezirabil sau care a trecut ori care a încercat să
treacă ilegal frontiera de stat a României, pe lângă obligaţia de returnare
se stabileşte şi îndepărtarea sub escortă, întrucât se consideră că prezintă
risc de sustragere de la executarea voluntară a obligaţiei de returnare.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Îndepărtarea sub escortă se realizează de către personalul

specializat al Inspectoratului General pentru Imigrări prin însoţirea
străinului până la frontieră ori până într-o ţară terţă, respectiv ţara
de origine, tranzit sau destinaţie (art. 89 alin. 3 O.U.G. 194/2002).
Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat
vor fi prezentaţi misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare
acreditate în România ale statelor ai căror cetăţeni sunt, pentru
eliberarea documentelor.
Luarea în custodie publică a străinilor este măsura de restrângere
temporară a libertăţii de mişcare pe teritoriul României, dispusă
împotriva străinilor în scopul îndeplinirii tuturor demersurilor
necesare îndepărtării sub escortă. În această situaţie se află şi
străinii care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de
stat şi prezintă risc de sustragere de la îndepărtarea sub escortă.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Aceştia sunt cazaţi la centrele regionale de cazare, locuri închise

special amenajate şi destinate acestor situaţii. În cazul unui număr mare
de străini, care reprezintă o sarcină neprevăzută şi dificilă pentru
capacitatea centrelor de cazare sau pentru personalul Inspectoratului
General pentru Imigrări, cazarea străinilor se poate realiza în alte spaţii
aflate în administrarea Ministerului Afecerilor Interne, separat de alte
persoane împotriva cărora au fost dispuse măsuri privative de libertate,
atât timp cât durează situaţia excepţională.
Străinii care sunt cazaţi în centre beneficiază de drepturile şi trebuie
să respecte obligaţiile impuse prin art. 104 din O.U.G. nr. 194/2002.
Tolerarea rămânerii pe teritoriul României este acordată de
Inspectoratul General pentru Imigrări, din oficiu sau la cerere, străinilor
care nu au drept de şedere şi care, din motive obiective, nu părăsesc
teritoriul României.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Dintre situaţiile care pot apărea în cazul imigranţilor ilegali pentru

care s-ar putea aplica tolerarea, cele mai plauzibile ar fi:
a) situaţia în care îndepărtarea sub escortă nu poate fi executată într-un
termen scurt şi există indicii temeinice că nu se impune ca acesta să fie
luat în custodie publică sau
b) situaţia în care străinul ce nu are drept de şedere este victimă a
traficului de fiinţe umane şi prezenţa acestuia este necesară pentru buna
desfăşurare a procesului penal.

Străinilor cărora li s-a acordat tolerarea, Inspectoratul General pentru

Imigrări le eliberează un document de tolerat care atestă existenţa
permisiunii de a rămâne pe teritoriul României. Pe perioada valabilităţii
documentului de tolerat, titularul său are acces la piaţa forţei de muncă în
aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Concomitent cu emiterea deciziei de returnare se dispune şi

interzicerea intrării în România. În cazul străinilor declaraţi indezirabili
sau care au trecut ilegal ori care au încercat să treacă fraudulos frontiera
de stat, durata interdicţiei de intrare este de 5 ani.
Străinilor victime ale traficului de persoane, traficului de minori,
traficului de migranţi sau facilitării şederii ilegale în România li se poate
acorda dreptul de şedere temporară de către IGI, chiar dacă au intrat
ilegal pe teritoriul ţării şi fără obligativitatea obţinerii unei vize, dacă
îndeplinesc anumite condiţii: a) manifestă o intenţie clară de a coopera
cu autorităţile române pentru a facilita identificarea şi tragerea la
răspundere penală a participanţilor la săvârşirea infracţiunilor ale căror
victime sunt, b) au încetat relaţiile cu persoanele suspectate de
comiterea infracţiunilor ale căror victime sunt, c) acordarea dreptului de
şedere este oportună pentru derularea investigaţiilor judiciare, d)
şederea acestora în România nu prezintă pericol pentru ordinea publică
şi securitatea naţională.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

În ceea ce priveşte suportarea cheltuielilor ocazionate de executarea

măsurilor de îndepărtare de pe teritoriul României, se face distincţie între
străinii care dispun de mijloace financiare - care au obligaţia de a acoperi
aceste cheltuieli - şi cei care nu dispun de fonduri necesare în acest sens.
De cele mai multe ori imigranţii ilegali ajunşi în România nu au asupra
lor astfel de valori, astfel încât cheltuielile ocazionate de transportul,
hrănirea, întreţinerea, cazarea în centre şi cele determinate prin
distrugerea de către străini a bunurilor aflate în dotarea centrelor, precum
şi cele pentru asistenţă medicală, spitalizare şi asigurarea comunicării cu
reprezentanţii diplomatici şi consulari ai statului de provenienţă, cu
membrii lor de familie şi cu reprezentantul legal se suportă din bugetul
Ministerului Afacerilor Interne, în limita fondurilor alocate pentru aceste
destinaţii.
Odată cu pătrunderea pe teritoriul României, cei mai mulţi refugiaţi din
zonele de conflict urmăresc acordarea formei de protecţie a azilului,
competenţa principală revenind Oficiului Român pentru Imigrări.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 122/2006 în materie se realizează cu

luarea în considerare a situaţiei specifice a persoanelor vulnerabile sau
cu nevoi speciale, precum cazul minorilor, persoanelor cu dizabilităţi,
persoanelor în vârstă, femeilor însărcinate, victimelor traficului de
persoane, persoane care au fost supuse toturii sau unor grave forme de
violenţă psihologică, acestea fiind dintre cele mai întâlnite în cazul migrării
ilegale dinspre zone afectate de conflicte armate, cum este cazul arealului
Siria - Irak.
Totodată, prin acordarea azilului, se instituie o cauză de nepedepsire.
Nu se pedepsesc faptele de intrare sau şedere ilegală pe teritoriul
României, comise de persoanele cărora li s-a acordat forma de protecţie a
azilului.
Date publice relevă că în luna mai 2017 în Turcia s-ar fi aflat peste 3
milioane de refugiaţi sirieni, majoritatea acestora primind protecţie
temporară, la care se adaugă circa 300000 de persoane de origine afgană,
iraniană şi irakiană.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Turcia a finalizat construcţia unui zid de protecţie de circa 700 km la

frontiera cu Siria, scopul declarat al acestuia fiind reprezentat de blocarea
infiltrării teroriştilor, în fapt acesta prevenind deopotrivă migraţia ilegală. O
parte a refugiaţilor sirieni au obţinut cetăţenia turcă pe fondul intereselor
electorale ale preşedintelui Recep Erdogan de promovare, prin referendum,
a modificărilor constituţionale care sporesc puterile prezidenţiale.
Deşi Turcia a semnat cu UE un acord prin care se angajează să controleze
fluxurile migraţioniste ilegale, în schimbul primirii de fonduri şi accelerării
procesului de aderare la UE, comportamentul imprevizibil al preşedintelui
Erdogan (marcat de ameninţări repetate de nerespectare a acestui acord) şi
probabila utilizare a unor noi rute de imigraţie, reprezintă elemente care
pot genera riscuri pentru România. De altfel, este posibil ca reţelele de
migraţie ilegală să folosească rutele Turcia - maritim - Ucraina (Odessa) -
Republica Moldova - România - state vest-europene sau Ucraina -
România - state vest/nord-europene.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

  La nivelul ţării noastre, numai în trimestrul al ll-lea 2017 au fost realizate

un număr de 987 de depistări de migranţi ilegali, ceea ce reprezintă o
creştere de circa 131% faţă de intervalul similar al anului 2016.
Se remarcă faptul că cele mai multe cazuri de depistări au vizat judeţe
situate la graniţa de vest a României, pe fondul intenţiei migranţilor de a
accesa ţări ale Europei de Vest.
Date publice relevă că în anul 2014, 3,8 milioane de persoane au imigrat
în unul dintre statele UE şi conform rapoartelor, cel puţin 2,8 milioane de
emigranţi au părăsit un stat membru al UE. Dintre cele 3,8 milioane de
imigranţi înregistraţi în cursul anului 2014, se estimează că aproximativ 1,6
milioane erau cetăţeni ai unor state terţe, iar 1,3 milioane erau cetăţeni ai
unui alt stat UE decât cel de destinaţie. In 2014, Germania a raportat
numărul cel mai mare de imigranţi (884,9 mii), fiind urmată de Regatul Unit
(632 mii), Franţa (339,9 mii), Spania (305,5 mii) şi Italia (277,6 mii).
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Relevant este faptul că la 01.01.2015, 34,3 milioane de persoane

născute în afara UE trăiau într-un stat membru UE.
Pe fondul măsurilor restrictive impuse de o parte a statelor vecine
României (ex. Ungaria), putem să ne aşteptăm ca un flux de imigranţi
similar celui din perioada 2014 - 2015 să fie rerutat, în special datorită
coagulării unui număr mare de migranţi pe diferite segmente ale rutelor,
aceasta determinând creşterea riscului de accesare ilegală a teritoriului
naţional. Astfel, migranţii pot încerca utilizarea rutei Bulgaria - România -
state vest-europene.
Evoluţia fenomenului imigraţiei ilegale în statele de tranzit este
influenţată de măsurile adoptate de ţările de destinaţie, între care: a)
intenţia repatrierii, în următorii ani, a unui număr semnificativ de
persoane (ex. Austria), b) includerea de restricţii privind reîntregirea
familiilor refugiaţilor (ex. Germania, Danemarca), c) iniţierea unor legi
care să permită confiscarea bunurilor migranţilor în contul finanţării
cheltuielilor cu aceştia (Danemarca) etc.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Apreciem că, pe fondul consolidării politicilor antimigraţie la

nivelul statelor de destinaţie şi a demersurilor restrictive adoptate
de ţările de tranzit, este probabilă o creştere a cazurilor de migraţie
ilegală la frontierele ţării noastre cu Ucraina, Republica Moldova
sau Serbia.
Este foarte probabil ca, pe fondul ameninţării credibile că Europa
poate fi supusă unei presiuni migraţioniste fără precedent, prin
direcţionarea unui flux masiv de imigranţi, statele aflate pe rutele de
deplasare a acestora şi cele de destinaţie, incluzând aici România, să
fi dezvoltat planuri concrete de gestionare a unor astfel de situaţii,
inclusiv în baza evaluării analitice a unor astfel de scenarii.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Un astfel de scenariu va genera factori de risc şi vulnerabilităţi pentru

România, între care:
a) nerespectarea legislaţiei specifice trecerii frontierelor,
b) dificultăţi de identificare a imigranţilor,
c) infiltrarea de membri ai unor grupări teroriste sau de crimă organizată,
d) afectarea bugetului naţional prin suplimentarea resurselor umane şi
materiale necesare gestionării imigranţilor (costuri de cazare şi hrănire a
migranţilor, cheltuieli cu asistenţa medicală, asigurarea cu translatori a
taberelor de refugiaţi etc),
e) dificultăţi de integrare a imigranţilor,
f) intensificarea atitudinilor xenofobe şi a curentului anti-european/anti-
islamic,
g) tensionarea relaţiilor politice cu alte state europene.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

O consecinţă relevantă a migraţiei ilegale, care priveşte în

special ţările de tranzit este reprezentată de afectarea majoră a
bugetelor, predilect în cazul statelor lipsite de potenţialul economic
pentru a găzdui, fie şi temporar, fluxurile de migranţi.

Astfel de state sunt nevoite să suporte cheltuieli

împovărătoare pentru bugetul naţional, în legătură cu returnarea
migranţilor ilegali în ţările de origine, cât şi pentru cazarea,
întreţinerea şi asistenţa solicitanţilor de azil.
Experţii apreciază că este mai util ca statele să investească
fonduri în consolidarea capacităţilor de prevenire şi combatere a
migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontalière, respectiv
pentru susţinerea cooperării în diferite formate.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

În literatura de specialitate se apreciază că între migraţie, în

special cea ilegală, şi securitate se realizează o legătură ce vizează trei
aspecte:

a) migraţia poate constitui o ameninţare în sine din cauza fluxurilor

mari şi pe cale de consecinţă, greu de controlat,

b) poate conduce către alte tipuri de ameninţări, ce se pot manifesta

prin xenofobie sau rasism,

c) migraţia poate fi chiar o consecinţă a altor ameninţări, de tipul

conflictelor etnice, conflictelor armate ori a încălcării drepturilor
omului.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Aceste dimensiuni sunt interconectate, de aceea fenomenul avut în

vedere influenţează, în variată măsură, întregul spectru al acestora,
migraţia fiind astfel privită în dublă cheie, cauză a problemelor de
securitate, dar şi efect al acestora.
În plan politic, modul de gestionare a fenomenului migraţionist
poate crea divergenţe, fiind posibil ca acestea să degenereze în
adevărate crize interne, fundamentate pe diferenţele de opinii, ideologii
şi măsuri promovate la nivel guvernamental. Neînţelegeri se pot isca şi
între statele implicate, cele de origine şi cele de destinaţie, cauzate de
diferenţele de ideologii sau, chiar, rivalităţi geopolitice. Acestea pot fi
generate fie de modul în care statul receptor administrează problema
imigranţilor, fie de gradul de integrare şi respectare a normelor, morale
sau legale, din ţara în care aceştia se află.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Conform unui studiu efectuat de Banca Mondială citat în literatura de

specialitate, în ţările care au un număr crescut de cetăţeni în afara
teritoriului naţional, ce se confruntă cu diferende violente, probabilitatea
unor astfel de conflicte este de şase ori mai ridicată decât în statele care nu
au diasporă.
De altfel, una dintre principalele consecinţe ale valului migraţionist a fost
reprezentată de recrudescenţa mişcărilor de extrema dreaptă, unele dintre
acestea căpătând un discurs manifest anti-islam, respectiv a curentului anti-
UE, în contextul impunerii, la nivel UE, de către Germania şi Franţa, a cotelor
obligatorii.
O consecinţă importantă a fenomenului menţionat este şi creşterea
nivelului general de radicalizare islamică în Europa, prin interacţiunea dintre
musulmanii europeni de a doua sau a treia generaţie cu migranţi proveniţi
din zone confruntate cu interpretări fundamentaliste/extremiste ale textului
coranic.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Astfel de persoane pot parcurge într-un timp relativ scurt procese

de auto (radicalizare) şi pot activa factori de risc în plan terorist la
adresa ţărilor UE, în special pe fondul liberei circulaţii în Uniune.
Chiar şi în timpul scurt la care se limitează şederea imigranţilor pe
teritoriul naţional, aceştia constituie, în cele mai multe situaţii, o sursă
generatoare de infracţionalitate.
Problema primordială generată de migraţia ilegală o constituie
traficul ilegal de persoane, în cele mai multe cazuri migranţii recurg la
traficanţi de persoane, fie traficanţii de persoane profită de aceştia,
prin promisiunea de a-i transporta în ţări libere de persecuţie.
Cea mai importantă şi de amploare, dar şi cea mai controversată
soluţie în rezolvarea problemei migraţiei ilegale în Europa este
Proiectul de lege privind redistribuirea refugiaţilor prin cote
obligatorii între ţările blocului comunitar.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Comisia Europeană a propus un mecanism de “relocare” a

imigranţilor, în scopul ajutării Italiei şi Greciei. Această schemă se va
aplica refugiaţilor din Siria şi Eritreea veniţi în Italia şi Grecia după 15
aprilie 2015 sau după aplicarea mecanismului.
În cadrul schemei, România urma să primească 1.023 de refugiaţi
disribuiţi din Italia din totalul de 24.000 de persoane, iar dintre cei
16.000 de imigranţi distribuiţi de Grecia, în România ar putea ajunge
682 (respectiv o cotă de 4,26%), restul imigranţilor urmând să fie
distribuiţi în alte 22 de ţări.
Având în vedere coordonatele expuse anterior, se poate afirma faptul
că statele de destinaţie ale fluxurilor migratorii se pot transforma în
societăţi ce se definesc prin caracteristici multi-rasiale, multi-culturale,
multi-etnice, multi-lingve şi multi-religioase.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

2. Traficul de persoane - dimensiune a migraţiei ilegale

2.1 Repere conceptuale şi privind cadrul legal în România
 

Întrucât generează infracţiuni cu grad ridicat de periculozitate, reţele

compuse din persoane specializate în diverse domenii, continuitate în
desfăşurarea activităţilor ilegale, folosirea de tehnologie modernă şi de
strategii complexe, criminalitatea organizată reprezintă un risc de securitate.
În literatura de specialitate, criminalitatea organizată este descrisă ca
având două dimensiuni, una naţională - cu referire la totalitatea
infracţiunilor care se comit pe teritoriul unui stat şi care nu prezintă elemente
de extraneitate - şi un palier transnaţional, semnificând suma infracţiunilor
săvârşite, de o manieră concertată, de indivizi care acţionează pe teritoriul
mai multor state.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

La nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), au fost adoptate, încă

din anul 2000, Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii
transnaţionale organizate şi Protocoalele anexe acesteia, peste 120 de
state fiind semnatare ale documentelor.
Din punct de vedere juridic, actul normativ vizează următoarele
domenii: participarea la activitatea unui grup criminal infracţional,
spălarea banilor, corupţia, urmărirea penală, judecarea şi sancţionarea
infracţiunilor, extrădarea, transferul persoanelor condamnate, anchete
reunite, cooperarea internaţională şi competenţa materială şi teritorială
în domeniu, dar şi colectarea, analiza şi schimbul informaţiilor între
serviciile cu atribuţii pe această problematică.
Având în vedere amploarea pe care a luat-o fenomenul criminalităţii
organizate la nivel mondial, în cadrul unei Conferinţe ONU s-a adoptat o
Rezoluţie prin care în definirea conceptului trebuie avute în vedere
patru aspecte:
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

a) scopul - obţinerea de profit,

b) nivel - statutul în societate şi pe plan economic al participanţilor,
c) specific - utilizarea de către participanţi a atribuţiilor şi relaţiilor de
serviciu,
d) legături - structura şi ierarhia bine stabilită în interiorul grupului.
Printre formele de manifestare ale criminalităţii organizate se
regăsesc: traficul de droguri, traficul de armament, corupţia şi
migraţia ilegală, respectiv traficul de persoane.
Pentru a fi considerat grup de criminalitate organizată, este
necesar să fie întrunite anumite condiţii, precum: a) să fie format din
minim trei persoane, b) să fie constituit pe o structură ierarhizată, în
cadrul căreia rolul fiecărei persoane este clar stabilit, c) existenţa sa să
fie pe termen îndelungat sau nedefinit şi d) principalele activităţi să
aibă caracter ilegal.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Conform Interpol, grupările de criminalitate organizată pot fi clasificate în cinci

categorii:
a) organizaţii profesionale - specializate pe maxim două tipuri de activităţi,
b) organizaţii criminale etnice - formate pe criterii sociale, politice, culturale sau
istorice,
c) familiile mafiei - au activităţi diverse, sunt foarte bine organizate după norme
de conduită internă şi membrii respectă cu stricteţe un cod moral,
d) organizaţii teroriste internaţionale - au, de regulă, motivaţii politice, religioase
sau rasiale şi au activităţi specifice şi
e) grupuri specializate pe reciclarea banilor.
În România cadrul legal care reglementează problematica criminalităţii
organizate este reprezentat de Codul Penal (Legea nr. 286/2009 privind Codul
Penal) şi Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii
organizate.
Conceptul de bază cu care se operează este reprezentat de grupul infracţional
organizat, definit la art. 367 din Codul Penal.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Modalităţile de manifestare ale criminalităţii organizate acoperă o

gamă vastă de infracţiuni, de regulă dintre cele mai grave, între care traficul
de droguri, traficul de fiinţe umane, criminalitatea informatică, terorismul şi
activităţile conexe acestuia, spălarea banilor ori criminalitatea economică.
Între acestea, traficul de fiinţe umane reprezintă un complex de
infracţiuni cu consecinţe extrem de grave pe mai multe segmente
(economic, social, demografic sau psihologic). Întrucât afectează profund
valori precum viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, sănătatea,
libertatea, demnitatea, se poate afirma că fenomenul reprezintă o gravă
formă de încălcare a drepturilor omului.
Interpol califică traficul de persoane drept "cu cea mai mare
ascensiune" în lume, iar Organizaţia Naţiunilor Unite declara că traficul de
persoane a devenit o afacere globală cu o cifră de afaceri de 7 miliarde de
dolari.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

În prezent, în ţara noastră, actul normativ de bază care legiferează

problematica la care facem referire este Codul penal.
Acesta cuprinde în Partea specială, Titlul I Infracţiuni contra
persoanei, Capitolul VII Traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile,
opt fapte care aduc atingere valorilor protejate de lege. Astfel, art. 209
reglementează sclavia, art. 210 - traficul de persoane, art. 211 - traficul
de minori, art. 212 - supunerea la muncă forţată sau obligatorie, art. 213
- proxenetismul, art. 214 - exploatarea cerşetoriei, art. 215 - folosirea
unui minor în scop de cerşetorie, art. 216 - folosirea serviciilor unei
persoane exploatate, art. 2161 - folosirea prostituţiei infantile.
În textul de incriminare a traficului de persoane se face referire la
exploatarea acestora, concept care, în sensul normelor cuprinse în
Codul penal (art. 182) presupune:
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

a) supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii în

mod forţat,
b) ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de
lipsire de libertate ori de aservire,
c) obligarea la practicarea prostituţiei, la manifestări pornografice în
vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice sau la alte
forme de exploatare sexuală,
d) obligarea la practicarea cerşetoriei şi
e) prelevarea de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, în mod
ilegal.
  În cadrul Titlului III Infracţiuni privind autoritatea şi frontiera de
stat, Capitolul II Infracţiuni privind frontiera de stat, art. 263
reglementează traficul de migranţi, cu următoarele caracteristici:
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Traficul de migranţi
“(1) Racolarea, îndrumarea, călăuzirea, transportarea, transferarea sau
adăpostirea unei persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de
stat a României, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (2) Când
fapta a fost săvârşită: a) în scopul de a obţine, direct sau indirect, un folos
patrimonial, b) prin mijloace care pun în pericol viaţa, integritatea sau
sănătatea migrantului, c) prin supunerea migrantului la tratamente
inumane sau degradante, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Tentativa se pedepseşte."
Alături de Codul penal, cadrul legislativ român referitor la
criminalitatea organizată şi traficul de persoane este completat de Legea
nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate,
Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei
în exercitarea demnităţii publice şi la mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei, dar şi Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi
combaterea traficului de persoane.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Cooperarea la nivel internaţional pentru prevenirea şi

combaterea acestui fenomen întâmpină dificultăţi având în
vedere că legislaţia nu este unitară şi diferă foarte mult politicile
penale şi sociale ale statelor.
Există, însă, convenţii internaţionale ce cuprind norme ce
reglementează acest domeniu, la care statul nostru a devenit
parte prin semnare şi ratificare, dintre care vom menţiona:
Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale
organizate, ce are ca act adiţional Protocolul privind prevenirea,
reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane (adoptate în anul
2000), Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva
traficului de fiinţe umane (adoptată în mai 2005).
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

2.2 Elemente de manifestare în plan naţional şi european.

Traficul de persoane ca modalitate a migraţiei ilegale. Implicaţii asupra
securităţii naţionale.

Traficul de persoane are implicaţii profund negative atât pentru

individul afectat, cât şi la nivelul statelor în care fenomenul este prezent.
Între cauzele care favorizează apariţia şi răspândirea fenomenului,
în literatura de specialitate sunt amintite următoarele:
a) restricţiile privind posibilitatea migraţiei ilegale,
b) controlul slab al frontierelor,
c) lacune de ordin legislativ,
d) nivelul scăzut de trai, rata mare a şomajului sau existenţa unor
discriminări pe piaţa muncii,
e) corupţia în rândul autorităţilor,
f) dorinţa de realizare materială prin metode facile.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Modul cum se materializează traficul de persoane face obiectul

normei de incriminare şi constă în recrutarea, transportarea, transferarea,
adăpostirea sau primirea unei persoane, în scopul exploatării acesteia.
Recrutarea, ca proces de atragere a victimei în scopul exploatării
acesteia în vederea obţinerii de profit de către traficanţi, implică diverse
metode, adaptate în funcţie de tipul traficantului şi de gradul de
vulnerabilitate al victimei.
În doctrină se susţine că cele mai utilizate procedee sunt:
a) promisiunea unui loc de muncă bine retribuit şi onorabil în ţări mai
bine dezvoltate din punct de vedere economic, făcută direct de către
traficant, ori prin intermediul unor persoane apropiate victimei,
b) anunţuri matrimoniale, ce oferă posibilitatea căsătoriilor cu cetăţeni
din state occidentale,
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

c) anunţuri în ziare privind slujbe foarte atractive din punct de vedere

material, pentru care cerinţele referitoare la pregătirea profesională sunt
minime,
d) angajarea prin telefon, prin intermediul agenţiilor de turism sau de
modele.
De regulă, plecarea are loc la o scurtă perioadă de la momentul în
care victima a acceptat pentru a nu avea timp să se răzgândească,
traficanţii fiind cei care se ocupă de toate aspectele plecării, de la
documente necesare trecerii graniţei, până la organizarea întregii
călătorii.
De cele mai multe ori, până în ţara de destinaţie, victima este vândută
de mai multe ori către alţi traficanţi, în multe dintre cazuri, victimelor le
sunt confiscate documentele şi sunt obligate să practice prostituţia.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Transportarea reprezintă deplasarea victimei dintr-un loc în

altul, fie pe teritoriul aceluiaşi stat, fie dintr-o ţară în alta, ceea
ce presupune traversarea frontierelor, de regulă, în mod ilegal.
Transportul victimelor se poate realiza şi în mod legal, de
regulă cu ajutorul unor autoturisme închiriate sau prin
intermediul unor firme specializate în transportul de persoane.
In cazul în care victima nu poate trece graniţa în mod legal,
traficanţii apelează la diferite modalităţi de a le facilita trecerea,
precum utilizarea paşapoartelor sustrase de la alte victime,
falsificarea vizelor necesare sau trecerea graniţelor printre
punctele de trecere cu ajutorul călăuzelor.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Un alt concept specific traficului de persoane este transferarea,

constând în vânzarea victimei către alţi traficanţi. In urma tranzacţiei,
victimele sunt deposedate de acte, duse în locuri izolate, permanent
supravegheate, lipsite de orice mijloc de comunicare şi supuse unor
tratamente care le fac vulnerabile şi uşor de exploatat.
Adăpostirea presupune primirea unei persoane într-o locuinţă şi
găzduirea acesteia o perioadă de timp, în scopul exploatării acesteia. De
regulă, între persoana care s-a oferit să adăpostească pe cineva şi
traficant există un raport patrimonial. Pentru a fi reţinută ca modalitate
de înfăptuire a infracţiunii, este necesar ca adăpostirea să fie făcută în
vederea exploatării victimei.
Primirea constă în preluarea victimei de către un traficant de la
altcineva ca urmare a unei tranzacţii intervenite între cei doi. Pentru a
constitui modalitate de săvârşire a traficului de persoane, scopul trebuie
să fie acela al exploatării victimei şi fapta să fie comisă prin constrângere.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Mijloacele prin care se săvârşeşte infracţiunea de trafic de

persoane sunt prevăzute în norma de incriminare (art. 210 Codul
penal) şi constau în constrângere, răpire, inducere în eroare, abuz de
autoritate, profitarea de imposibilitatea unei persoane de a se apăra ori
de a-şi exprima voinţa, oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani
sau alte foloase pentru obţinerea consimţământului unei persoane,
noţiuni ce sunt explicate în lucrări de specialitate.
Constrângerea presupune obligarea unei persoane să facă un
anumit lucru sau să aibă o anumită conduită împotriva voinţei sale,
putând fi de natură morală sau fizică.
Răpirea constă în luarea victimei, împotriva voinţei sale, şi mutarea
sa într-un loc ales de traficanţi, acţiune realizată prin intermediul unor
mijloace, precum uzul de substanţe narcotice, violenţă sau ameninţări.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Inducerea în eroare presupune prezentarea ca adevărate a unor aspecte

false sau ca mincinoase a unor fapte adevărate, cu rea credinţă, cu scopul
de a obţine un avantaj material.
Profilarea de imposibilitatea de a se apăra a unei persoane sau de a-şi
exprima voinţa constă în abuzarea de către făptuitor de o anumită stare în
care se află victima, care o fac să nu mai fie aptă să îşi exprime liber voinţa.
Abuzul de autoritate constă în exercitarea în exces sau în mod ilicit a
influenţei, de orice natură, pe care o persoană o are asupra alteia. Aceasta
presupune preexistenţa unei relaţii între cele două persoane implicate.
Oferirea de bani sau alte foloase materiale presupune acţiunea
făptuitorului de a pune la dispoziţia altei persoane, de a propune ca
aceasta să primească o sumă de bani pentru a obţine consimţământul
victimei asupra căreia are influenţă, cu scopul exploatării acesteia;
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Actiunea constă în remiterea efectivă a sumei de bani sau a

folosului material, iar acceptarea este reprezentată de încuviinţarea
expresă sau tacită a banilor oferiţi, iar primirea este acţiunea de a
intra efectiv în posesia sumei de bani sau a foloaselor materiale
promise pentru a facilita obţinerea consimţământului victimei.
Privit din perspectiva victimei, procesul traficului de persoane
parcurge etape similare (racolare, transport, vânzarea, sechestrarea
şi exploatarea), existând însă cazuri în care aceasta reuşeşte să
evadeze, profitând de anumite conjuncturi favorabile şi se adresează
autorităţilor competente (poliţie, consulate, ambasade etc.), urmând
să fie readusă în ţara de origine şi să i se asigure sprijinul necesar.
Fenomenul afectează victimele pe multiple planuri, între care:
a) economic - le sunt reţinute plăţi nejustificate ori le sunt atribuite
datorii false,
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

b) social - victimele sunt abuzate fizic şi psihic, sunt izolate de societate

şi supravegheate în permanenţă, nu au nicio putere de decizie, le sunt
aplicate tratamente inumane şi degradante,
c) juridic - prin deposedarea de documentele de identitate, obligarea la
utilizarea unor documente false şi săvârşirea altor tipuri de infracţiuni.
Traficul de persoane poate fi clasificat în funcţie de numărul
persoanelor implicate, tipul de traficanţi, de victime sau de cei care
apelează la astfel de servicii, de nivelul de organizare pe care se bazează
sau de faptul că se manifestă la nivel naţional sau implică mai multe
state.
Conform unui raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, la
nivelul Europei de Est, anual sunt traficate aproximativ 400.000 de
femei în vederea exploatării sexuale, România fiind una dintre
principalele ţări sursă în ceea ce priveşte traficul de persoane.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Din punctul de vedere al repartiţiei pe categorii de vârstă, se

remarcă faptul că cele mai multe victime au vârste cuprinse între 14 - 40
de ani. In categoria celor care au între 14-18 ani, aproximativ 90% dintre
victime sunt reprezentate de femei, în schimb proporţia este aproape
egală între femei şi bărbaţi care au vârste cuprinde între 18 şi 26 de ani.
În ceea ce priveşte scopurile pentru care victimele sunt traficate,
ponderea cea mai mare este reprezentată de exploatarea pentru
muncă, urmată îndeaproape de exploatarea sexuală, şi într-o mai mică
măsură exploatarea pentru cerşetorie, toate acestea fiind asociate cu
numeroase abuzuri fizice sau emoţionale.
Majoritatea cazurilor de trafic de persoane prezintă şi un element de
extraneitate, în sensul că cele mai multe victime sunt transportate în
afara graniţelor ţării.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Conform statisticilor Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de

Persoane (ANITP) principalele ţări de destinaţie pentru traficul extern
de persoane sunt reprezentate de Spania, Italia, Cehia, Cipru şi Franţa.
Statele care au fost afectate cel mai puternic de amploarea
fenomenului traficului de persoane, conform ANITP, sunt: Spania, Italia,
România, Cehia, Grecia, Germania, Franţa, Cipru, Austria şi Marea
Britanie.
În ceea ce priveşte mediul de provenienţă al persoanelor traficate,
se constată că cele mai multe dintre acestea provin din zonele rurale.
S-a constatat că educaţia reprezintă un factor foarte important în
context, cele mai multe dintre victime finalizând, la momentul racolării,
doar studiile gimnaziale, absolvenţii de studii superioare fiind mai puţini
vulnerabili.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Traficul de persoane, prin formele şi consecinţele sale, ca element al

imigraţiei ilegale reprezintă modalitatea cea mai dinamică de
manifestare a criminalităţii organizate.
Potrivit unor date furnizate de OIM şi Interpol, grupările de crimă
organizată obţin mai mult profit de pe urma traficării de carne vie decât
în urma traficului de substanţe stupefiante.
Codul Penal român conţine prevederi care reglementează traficul de
persoane separat de traficul de migranţi. Diferenţele principale dintre
cele două infracţiuni se axează pe două dimensiuni, iar punctul comun
este reprezentat de scopul principal al acestora, anume obţinerea de
profit. Pe de o parte, traficul de persoane are ca element esenţial
exploatarea victimelor prin formele prezentate anterior, cu ajutorul
mijloacelor specifice (violenţă, ameninţări, înşelăciune), pe când traficul
de migranţi presupune, în principal, deplasarea organizată, în mod
ilegal, a unor persoane pe teritoriul mai multor state.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Diferenţierea celor două fapte de natură penală este necesară

pentru a se evita situaţiile în care victimele traficate, ce au fost supuse
unor tratamente denigratoare, să fie confundate cu migranţii, care au
trecut graniţa în mod fraudulos pe cont propriu sau ajutaţi de anumite
grupuri, fiind determinaţi, de regulă, de motive economice.
Astfel, un contrabandist care ajută o persoană să pătrundă în mod
ilegal pe teritoriul unui stat în schimbul unei sume de bani, nu va mai
avea nicio "autoritate" asupra acesteia ulterior. In schimb, victima
traficului de fiinţe umane nu va fi, nici după sosirea în ţara de destinaţie,
liberă, ci se va afla la dispoziţia traficantului şi supusă exploatării.
În plus, distincţia dintre cele două infracţiuni este relevată şi de
faptul că acestea sunt reglementate în titluri diferite ale Codului penal.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Astfel, traficul de persoane este inclus în Titlul I - Infracţiuni contra

persoanei, Capitolul VII - Traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile,
care protejează valorile sociale privind persoana, pe când traficul de
migranţi face parte din Titlul III - Infracţiuni privind autoritatea şi frontiera
de stat, Capitolul II - Infracţiuni privind frontiera de stat, valorile sociale
ocrotite nemaifăcând trimitere la persoane, ci la componente ce ţin de stat
în sine.
Esenţa traficului de migranţi este trecerea frontierelor în mod ilegal, în
schimb traficul de persoane este bazat pe exploatarea victimelor în scopul
obţinerii de profit, ce poate avea loc pe teritoriul unui singur stat sau
poate avea caracter transnaţional.
Persoana poate fi astfel victimă a traficului de fiinţe umane, acest statut
impunând o serie de măsuri, precum asistenţă de specialitate şi reintegrare
în societate sau imigrant, ceea ce implică măsuri dispuse de autorităţi.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Traficul de persoane afectează atît individul cât şi statul, generând,

în cel din urmă caz, riscuri strategice pentru echilibrul şi evoluţia socio-
economică a ţării în cauză, precum: a) dezechilibru economic, cauzat de
activităţi de spălare de bani, b) intensificarea corupţiei, c) destabilizarea
pieţei forţei de muncă, d) dezvoltarea criminalităţii organizate.
Având în vedere faptul că principala cauză a migraţiei ilegale,
implicit a traficului de persoane, este reprezentată de factorul
economic, se poate afirma că aceste demersuri ilegale sunt componente
importante ale economiei subterane, iar prin activităţile conexe,
precum spălarea banilor, neplata taxelor şi a impozitelor, înfiinţarea de
societăţi fantomă, se constituie în instrumente ale evaziunii fiscale.
Fenomenul infracţional al traficului de carne vie subminează
economia naţională, generând sume uriaşe de bani pentru grupările de
criminalitate organizată.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Aceste fonduri sunt reinvestite în alte fapte infracţionale,

precum corupţia sau sunt utilizate în cadrul grupurilor organizate pentru
plata membrilor, dezvolta infrastructurii logistice, de comunicaţii sau
transport.
Fiind un fenomen de o amploare şi gravitate deosebită, autorităţile
este necesar să dezvolte metode de prevenire şi mijloace de
combatere.
Metodele prin care se urmăreşte prevenirea activităţilor din
domeniul traficului de persoane pot fi împărţite în tehnici de prevenţie
primară şi tehnici de prevenţie secundară, aşa cum sunt prevăzute şi în
Protocolul de la Palermo.
Prevenţia primară vizează motivele ce stau la baza acestor
infracţiuni, iar cea secundară urmăreşte identificarea grupurilor care
prezintă riscul de a deveni fie infractori, fie victime ale fenomenului.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

În anul 2012 a fost elaborată Strategia Naţională împotriva

traficului de persoane pentru perioada 2012 - 2016, aprobată prin
Hotărârea de Guvern nr.1142/2012, care cuprinde principalele direcţii
de acţiune privind prevenirea şi combaterea fenomenului în România.
Obiectivele principale ale documentului sunt reprezentate de
dinamizarea activităţilor de prevenire şi implicarea societăţii civile în
acest demers, creşterea calităţii protecţiei şi sprijinului oferit
victimelor, îmbunătăţirea capacităţii instituţionale de investigare şi
soluţionare a cazurilor de trafic de persoane, dar şi extinderea
cooperării între instituţiile, naţionale şi internaţionale, cu atribuţii în
acest domeniu.
În ce priveşte rezultatele pe care le vizează aplicarea Strategiei, în
conţinutul acesteia se menţionează următoarele:
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

- creşterea gradului de cunoştinţe şi de conştientizare a cauzelor şi

consecinţelor referitoare la traficul de persoane deţinute de populaţie,
-realizarea de campanii naţionale de prevenire, constituirea unei
reţele de servicii de protecţie şi asistenţă a victimelor,
-cadrul legal unitar şi cadru instituţional competent, îmbunătăţirea
capacităţilor de colectare şi analiză a datelor referitoare la fenomen,
-menţinerea unui ritm crescut de soluţionare a speţelor şi utilizarea
instrumentelor de cooperare interinstituţională,
-elaborarea programelor de formare a specialiştilor din structurile de
aplicare a legii în domeniul combaterii.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

În normele Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea

traficului de persoane sunt prevăzute autorităţile şi instituţiile care
au atribuţii în acest domeniu. Astfel, art. 3 prevede faptul că pentru o
luptă eficientă împotriva acestei probleme este necesar ca
autorităţile şi instituţiile abilitate să desfăşoare, separat sau în
cooperare, activităţi specifice susţinute.
In art. 4 sunt enunţate aceste instituţii şi autorităţi: a) Ministerul
Afacerilor Externe, b) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
şi Persoanelor Vârstnice, c) Ministerul Administraţiei şi Internelor, d)
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, e) Ministerul
Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, f) autorităţile administraţiei publice
locale, precum şi g) alte organisme guvernamentale.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Ministerul Afacerilor Externe elaborează o listă cu statele care

prezintă potenţial ridicat pentru traficul de persoane, iar în
colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor adoptă măsurile
necesare pentru a nu permite accesul în ţară a cetăţenilor cu privire la
care există indicii temeinice că sunt implicaţi în acest fenomen.
Ministerul Muncii, prin structurile sale, este responsabil de
integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu risc ridicat de a fi
traficate.
In scopul informării populaţiei, Agenţia Naţională împotriva
Traficului de Persoane realizează şi distribuie materiale privind
riscurile la care pot fi expuse eventualele victime.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Programe educative în vederea prevenirii traficului de persoane sunt

dezvoltate, individual sau în cooperare şi de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului care vizează activităţi educative formale
sau non-formale destinate elevilor şi studenţilor, activităţi de informare şi
consiliere a părinţilor şi elevilor privind consecinţele traficului de
persoane sau seminare de informare a cadrelor didactice.
Structuri din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor
(Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane - ANITP şi
Inspectoratul General al Poliţiei Române) realizează şi actualizează baze
de date privind fenomenul, monitorizându-l şi evaluându-l periodic. În
atribuţiile ANITP intră şi efectuarea de studii privind identificarea cauzelor
şi a factorilor favorizanţi ai fenomenului, dar şi organizarea campaniilor de
informare privind traficul de persoane şi a efectelor acestuia.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Actele normative care reglementează activitatea de prevenire şi

combatere a traficului de persoane, dar şi activitatea de protecţie şi
asistenţă a victimelor sunt reprezentate de Codul penal, Legea nr.
678/2001, Regulamentul de punere în aplicare şi Planul naţional de
acţiune pentru combaterea traficului de fiinţe umane.
Pentru a se asigura desfăşurarea unitară, coordonarea şi
evaluarea activităţilor de prevenire şi combatere a traficului de
persoane, s-a constituit Grupul interministerial de lucru pentru
coordonarea şi evaluarea activităţii de prevenire şi combatere a
traficului de persoane, ce are ca atribuţii principale: a) analiza
cauzelor favorizante ale fenomenului, b) studiul efectelor măsurilor
legislative adoptate în domeniu, c) formularea de propuneri pentru
îmbunătăţirea cadrului legislativ,
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

d) elaborarea strategiilor de prevenire, e) susţinerea programele locale de

prevenire şi combatere a fenomenului etc.

Structurile de combatere a traficului de persoane şi a traficului de

migranţi din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române acţionează
pentru eradicarea formelor sub care se manifestă fenomenul, respectiv
exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă sau obligarea la practicarea
cerşetoriei, această problematică fiind o prioritate a instituţiei.
Alături de autorităţile statului cu atribuţii în acest domeniu, în lupta
împotriva traficului de persoane sunt implicate şi numeroase asociaţii şi
organizaţii non- guvernamentale, care desfăşoară programe şi campanii
de informare a populaţiei.

 
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Concluzii
  O bună gestionare şi intensificarea guvernanţei în scopul consolidării
unui sistem comun de azil la nivel european poate determina stabilirea
unui program viabil privind migraţia ilegală, va acţiona cu mai multă
fermitate împotriva acestui fenomen şi va garanta o mai mare securitate
a frontierelor.
Îmbunătăţirea sistemului naţional de azil are potenţialul de a genera
politici clare şi coerente ale României în problematica mai extinsă a
migraţiei ilegale, cu realizarea unui echilibru între drepturile şi
obligaţiile persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională.
În realizarea acestui obiectiv un rol determinant îl va reprezenta, într-
o primă fază, capacitatea României de a influenţa deciziile care urmează
a fi adoptate la nivel european cu privire la modificarea instrumentelor
care alcătuiesc acquis-ul Uniunii Europene în materie, dar şi în ceea ce
priveşte structura viitorului Sistem European Comun de Azil.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Totodată, consolidarea mecanismelor prin care se asigură menţinerea

unei practici unitare şi de calitate pe linia procesării cererilor de azil la
nivel naţional va constitui o garanţie solidă a existenţei unui sistem
eficient şi funcţional.
În concluzie, putem afirma că problema migraţiei ilegale în România, în
special dinspre zonele marcate de conflicte armate este una actuală, de
interes general şi trebuie tratată ca o problemă de securitate naţională.
În acest sens, se impune ca România să dispună de toate diligenţele
necesare pentru o cât mai bună gestionare a situaţiei în plan naţional şi
regional, pentru prevenirea consecinţelor negative generate de
dezvoltarea fenomenului migraţiei ilegale şi a traficului de persoane.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

În continuare, zonele cu cel mai ridicat potenţial migraţionist

sunt reprezentate de statele MENA (în special regiunea Maghreb şi
Siria-lrak) şi arealul Afganistan/Pakistan, un element de
specificitate fiind reprezentat de creşterea nivelului riscurilor
asimetrice, pe fondul interacţiunii fluxurilor migratorii cu entităţile
teroriste.
Mutaţiile survenite în plan securitar pe aceste spaţii, la care se
adaugă dificultăţile de natură socio-economică generate de
conflictele armate, determină profesionalizarea reţelelor de
facilitatori, care identifică vulnerabilităţi noi în sistemul de
gestionare a frontierelor statale ori valorizează cadrul legal al
ţărilor de tranzit/destinaţie, insuficient adaptat evoluţiilor actuale
ale fenomenului.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

În cercurile experţilor care analizează migraţia ilegală şi conexiunile

cu traficul de persoane nu este exclusă posibilitatea ca unele state să
folosească acest fenomen ca "armă" a unui război hibrid, prin
folosirea virtualei ameninţări de deschidere a graniţelor pentru a obţine
fonduri sau câştiguri de ordin politic. Estimările realizate relevă că în
eventualitatea renunţării la controlarea fluxurilor migraţioniste, în
special din zona Turcia - Siria - Irak, ţările europene, atât cele de tranzit
cât şi cele de destinaţie s-ar confrunta cu o provocare majoră, în măsură
să le afecteze profund, pe toate planurile, detaliate mai sus.
Cooperarea statelor UE raportat la migraţia ilegală şi traficul de
persoane este necesar să se fundamenteze pe schimbul pragmatic de
date la nivel de experţi, în condiţii de debirocratizare şi adaptarea
permanentă a cadrului comunitar/naţional, în special în materia
acordării azilului şi a regimului deschis al centrelor de cazare a
solicitanţilor de azil.
 Amenințări neconvenționale în securitatea societală

Bibliografie:
1. Andreescu,A., Andreescu, D., Bardas, D., Efectul migratiei asupra
securitatii Romaniei si a Europei, Editura RAO, Bucuresti, 2016.
2. Sarcinschi, A., Migrație și securitate, Editura Universității Naționale de
Apărare “Carol I”, București, 2008.
3. Stoica, I., Tentaţia migraţiei. Necesitate şi oportunitate într-o lume
globalizată, Editura Militară, Bucureşti, 2011.
4. Stoica, Anghel, Migrația ilegală la confluența cu traficul de
persoane,www.prouniversitaria.ro/carte/migratia-ilegala-la-confluenta-
cu-traficul-de-persoane/cuprins/
5.www.arduph.ro/domenii/refugiati-persoane-disparute-2/fenomenul-
migratiei-si-traficul-de-persoane/
6.https://www.juridice.ro/643836/traficul-de-persoane-si-traficul-de-
migranti-cele-mai-extinse-forme-de-crima-organizata-
transfrontaliera.html
Va multumesc pentru atentie !