GESTIONAREA INTEGRATĂ A FRONTIERELOR – COMPONENTĂ A

SECURITĂŢII NAŢIONALE
INTEGRATED BORDER MANAGEMENT - A COMPONENT OF
NATIONAL SECURITY
STAICU DANIEL IONUT1
Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza”

Abstract:
Tendinţa expansivă a omului ţine de geneza sa. Frontierele – indiferent care ar fi domeniul
lor de identificare – sunt doar limite. Limite temporare. Se pare că etapa statelor, ca entităţi
politice, a trecut. Omenirea are nevoie de o unitate a statelor, de un „stat al statelor“, de un
„super-stat“ de un „stat mondial“ sau măcar de un statut mondial. Este greu de definit hic et nunc
cum va fi, când va fi şi cât va fi acesta. Globalizarea informaţiei şi a economiei reprezintă deja un
prim experiment şi un prim eşantion, un prim model al actului globalizării.
Cuvinte cheie: frontiera, globalizare, stat, limita
Keywords: border, globalization, state, limit

Frontiera de stat este reprezentată de linia reală sau imaginară care trece, în linie dreaptă, de
la un semn de frontieră la altul ori, acolo unde frontiera nu este marcată în teren cu semne de frontieră,
de la un punct de coordonate la altul; la fluviul Dunărea şi celelalte ape curgătoare frontiera de stat
este cea stabilită prin acordurile, convenţiile şi înţelegerile dintre România şi statele vecine, cu luarea
în considerare a faptului că principiul general acceptat de dreptul internaţional fluvial este acela că
frontiera trece pe mijlocul şenalului navigabil principal, iar la apele curgătoare nenavigabile, pe la
mijlocul pânzei de apă; la Marea Neagră frontiera de stat trece pe la limita exterioară şi limitele
laterale ale mării teritoriale a României2.
Frontiera este înţeleasă şi ca o discontinuitate3 a spaţiului, ca o modalitate de delimitare, de
diferenţiere şi de identificare a unui spaţiu în raport cu alt spaţiu.
SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI
Sistemul integrat pentru securitatea frontierei face parte din categoria sistemelor complexe si
reprezinta ansamblul ordonat de procese si elemente caracterizat prin numeroase interconexiuni si
interactiuni capabil sa indeplineasca obiectivul fundamental - securitatea frontierei de stat a
Romaniei.
Sistemul integrat pentru securitatea frontierei este un sistem complex caracterizat de
multitudinea elementelor componente interconectate prin numeroase canale informationale (in
interiorul si exteriorul sau) capabil de interactiuni si conexiuni inverse, de mentinere a echilibrului si
autoreglare destinat combaterii infractionalitatii transfrontaliere.
Gradul de integrare a sistemului este determinat de gradul de interactiune al
subsistemelor componente.
Sistemul este de tip deschis, caracterizat prin flexibilitate si eterogenitate si este capabil sa
desfasoare prin intermediul subsistemelor (elementelor) componente o seama de activitati specifice,
care pe principiul complementaritatii si a multiplelor relatii informationale si actionale, contribuie la
realizarea obiectivului fundamental (securitatea frontierei).

1
Masterand, Academia de Politie “Al. I. Cuza”, adresa e-mail: daniel.staicu@ymail.com
2
Legea 125 din 29 aprilie 2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2008 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Poliţiei de Frontieră Române, precum şi pentru abrogarea cap. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001
privind frontiera de stat a României, publicată în Monitorul Oficial 324 din 15 mai 2009 (M. Of. 324/2009).
3
Jean-Christophe, Les discontinuités spatiales, Economica, Géopoche,1995, p.7
 Fiind de tip deschis, sistemul integrat pentru securitatea frontierei este capabil de a se
interconexa fara modificari esentiale sau chiar fara nici o modificare cu alte sisteme cum ar fi sistemul
national de aparare, sistemul national de gestionare a crizelor, sistemul de prevenire si combatere a
terorismului si altele, sau sisteme similare ale altor tari.
Conceptul de sistem integrat pentru securitatea frontierelor s-a dezvoltat si aprofundat in
ultimul deceniu al secolului XX.
In Romania, preocuparile in acest domeniu au fost initiate in a doua jumatate a anului 2001
cand, in mod practic, a fost legiferata infiintarea Grupului Interministerial Roman pentru
Managementul Integrat al Frontierei de Stat, care reuneste institutiile nationale cu atributii la
frontiera, sau cu legatura cu frontiera.
In cadrul Politiei de Frontiera, institutia direct responsabila cu securizarea frontierei
(supravegherea si controlul frontierei), au fost initiate clarificari conceptuale care au determinat
masuri concrete de asigurare a unei integrari legislative, organizationale, operationale, de suport
logistic, management al resurselor umane, atat endogen (in interior) cat si exogen (in exterior), cu
institutiile nationale cu atributii la frontiera, cu tarile vecine, tari europene si alte tari, situand pe
primul plan specificitatea nationala, dar imbinand armonios si realizarile pe plan european si mondial.
Obiective fundamentale, percepute prin prisma implementarii sistemului integrat de
securitatea frontierei si in perspectiva combaterii eficiente a criminalitatii transfrontaliere:
-realizarea si perfectionarea cadrului legal si administrativ de planificare si coordonare
operationala unitara si coerenta, la nivel national si local a fenomenelor transfrontaliere;
-reglementarea prin lege a cadrului de colaborare dintre institutiile nationale cu atributii in
domeniul managementului integrat al frontierei Romaniei. Integrarea stransa si coordonarea unitara
a sarcinilor indeplinite la frontiera si a celor desfasurate de alte autoritati in interiorul teritoriului
national;
-armonizarea deplina a legislatiei nationale specifice acquis-ul Uniunii Europene privind
protectia frontierelor, migratia si azilul;4
-finalizarea procesului de dezvoltare a capacitatii administrative a institutiilor cu
responsabilitati la frontiera prin adecvarea pregatirii specifice unitare a resurselor umane;
-realizarea infrastructurii corespunzatoare la frontiera, finalizarea subsistemelor de
comunicatii, tehnologia informatiei, supraveghere si control adaptate specificului frontierelor
(terestra, aeriana, fluviala si maritima) si asigurarea interconectarii si interfatarii echipamentelor
necesare in sistem integrat;
-implementarea progresiva a procedurilor specifice privind protectia frontierelor, migratia si
azilul, adecvat procesului de armonizare a actelor normative interne cu acquis-ul comunitar;
-amplificarea cooperarii internationale in domeniul managementului frontierei cu Statele
Membre ale Uniunii Europene, tarile vecine, precum si cu alte tari;
-realizarea si utilizarea efectiva a unui mecanism eficient de monitorizare si evaluare a
managementului integrat al frontierei la toate nivelurile.
In spiritul cerintelor Uniunii Europene, pentru realizarea obiectivelor enuntate este imperios
necesara o politica unitara si coerenta in privinta managementului integrat al frontierei bazata pe:
-un mecanism comun de coordonare si cooperare operationala;
-analize de risc integrate comune;
-resurse umane unitar pregatite si echipamente interoperationale;
-armonizarea legislativa;
-eforturi comune ale tuturor institutiilor.
Sistemul integrat pentru securitatea frontierei, asa cum este perceput, reprezinta una dintre
cele mai dificile provocari la adresa factorilor superiori de decizie, atat din punct de vedere
conceptual, cat si din punct de vedere al proiectarii si realizarii acestui mecanism deosebit de
complex. Complexitatea este data de multitudinea structurilor participante, eterogenitatea si
dispunerea lor spatiala si temporala, dinamica vehicularii informatiilor, ritmul rapid in care se succed

4
https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg--sistemul-integrat-pentru-securitatea-frontierei-107.html
evenimentele la frontiera; modul de operare extrem de variat practicat de organizatiile criminale
transfrontaliere; aparitia si manifestarea de noi forme de criminalitate transnationala; progresele
tehnice si tehnologice in realizarea mijloacelor de prevenire si combatere a infractiunilor si, in
general, a actelor ilegale specifice domeniului transfrontalier, gradul ridicat si diversificat de
interconexiuni dintre elementele sistemului, multitudinea actiunilor derulate temporal si spatial,
specificitatea legislativa, structurala, procedural - functionala, relationala, de suport logistic si multe
alte considerente.
Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat este la randul lui integrabil cu sistemul
national de aparare a tarii, cu sistemul national de gestionare a crizelor, cu sistemul de prevenire si
combatere a terorismului si cu alte asemenea sisteme. In acelasi timp, el este interfatabil si cu
sistemele similare din tarile vecine, tari ale Uniunii Europene si, in perspectiva, cu sistemul informatic
Schengen (SIS) etc.
Integrarea in sistem a elementelor componente (subsistemelor) determina gradul de
interactiune al sistemului. Gradul de interactiune este definit de felul in care este perceputa punerea
consecventa in aplicare a principiilor managementului integrat si ale managementului participativ, de
modalitatea de realizare a interfatarii subsistemelor, de organizarea structurala si actionala a
institutiilor participante, de interoperabilitatea mijloacelor din dotarea respectivelor institutii, ca si de
vointa elementelor de a actiona in comun in orice situatie incepand cu schimbul oportun de informatii
si terminand cu actiunile efective de combatere si, la nevoie, de inlaturare a urmarilor provocate de
infractionalitatea transfrontaliera.
Luand in consideratie institutiile interne (din tara) si internationale care participa, intr-o forma
sau alta, la prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere constatam cat de ampla,
complexa si diversificata este extinderea sistemului integrat destinat acestui scop.5
În viziune modernă, Poliţia de Frontieră îşi îndeplineşte misiunile într-un sistem integrat.
Sistemele integrate sau sistemele de sisteme ori familiile de sisteme sunt determinate de complexitatea
şi amploarea factorilor de mediu, aşa cum este, de pildă, infracţionalitatea transfrontalieră organizată.
Sistemele integrate au evoluat parcurgând etapele specifice sistemelor independente şi sistemelor
interoperabile.
Pe de alta parte, „managementul integrat al frontierei reprezintă ansamblul activităților
derulate de autoritățile și instituțiile cu atribuții și responsabilități în domeniul gestionării frontierei
de stat a României, în vederea facilitării liberei circulații a persoanelor, bunurilor şi serviciilor ce
tranzitează frontiera în mod legal, în respectul deplin al drepturilor şi libertăților fundamentale”.6
Dacă la nivel național, agențiile care reprezintă autoritățile naționale sunt responsabile pentru
realizarea gestionării integrate, la nivel european, agențiile JAI7 (Europol, eu-LISA, EASO, FRA,
Cepol) sprijină și coordonează activitățile statelor membre de gestionare a frontierelor prin utilizarea
unor instrumente operaționale specifice. Aceste instrumente pot fi utilizate numai pentru a asista
autoritățile naționale de frontieră în îndeplinirea sarcinilor lor și nu pot, în niciun caz, să își asume
rolul și responsabilitățile principale ale statelor membre în ceea ce privește gestionarea frontierelor
Adesea în literatura de specialitate întâlnim opinii, mai mult sau mai puțin pertinente, despre
managementul integrat al frontierelor, fără însă o definire clară a componentelor, etapelor sau
implementării .8
Componentele managementului integrat al frontierelor
 Controlul frontierelor
Controlul frontierelor, al treilea nivel al modelului, garantează controale sistematice la
frontieră pentru fiecare persoană care intră sau iese din spațiul Schengen. Se referă atât la
verificările la frontieră cât și la supravegherea frontierelor și asigură un nivel adecvat pentru

5
https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg--sistemul-integrat-pentru-securitatea-frontierei-107.html
6
Strategia Naţională de Management Integrat al frontierei de stat a României în perioada 2017-2020, p.4
7
Justiție și Afaceri Interne
8
Thierry Balzacq, Didier Bigo, Sergio Carrera and Elspeth Guild, Security and the Two-Level Game: The Treaty of
Prüm, the EU and the Management of Threats, CEPS Working Document No. 234, Centre for European Policy Studies,
Brussels, January 2006, p.14
verificarea trecerilor ilegale de frontieră în zonele dintre punctele de trecere a frontierei sau pe cale
maritimă, prin folosire de documente false sau prin ascundere în interiorul mijlocului de transport.
Acest aspect are impact și în zona de prevenirea criminalității la nivel național, cu scopul de a
detecta tranzitul peste frontieră al oricăror forme de criminalitate.
 Verificările la frontiere
La nivel național, se impune existența unei strategii care să adapteze cadrul european
specificității naționale9. Domeniul central al acestei strategii naționale privind frontierele este
funcționarea IBM10, Gestionarea frontierelor ar trebui să aibă o capacitate de reacție de așa natură
încât, dacă este necesar, alocarea resurselor să fie adaptată în consecință: Rezervele, personalul și
echipamentele trebuie să fie disponibile pentru a reacționa la schimbările care se produc de-a lungul
frontierelor și la punctele de trecere a frontierei. De asemenea, ar trebui elaborate planuri pentru a
aborda problema imigrației ilegale neașteptate pe scară largă.
 Supravegherea frontierelor
Elementele esențiale ale gestionării frontierelor sunt verificarea sistematică a tuturor
persoanelor care trec frontierele externe și supravegherea eficientă a frontierelor între punctele de
trecere a frontierei. În acest sens, ar trebui luate toate măsurile adecvate pentru a proteja securitatea
internă și a preveni trecerea ilegală a frontierei, prin orice zonă. Fiecare stat membru care are
frontiere externe terestre și/sau maritime ar trebui să dispună de un sistem național de supraveghere
a frontierelor, alcătuit dintr-o singură structură sau o combinație de sisteme naționale de
supraveghere și monitorizare. Activitățile de supraveghere la fiecare tronson de frontieră externă ar
trebui să corespundă nivelului de risc alocat acestuia (aici ne lovim din nou de instrumentul numit
analiză de risc).
Pentru a asigura monitorizarea constantă a gestionării frontierelor externe în statele membre,
Comisia propune consolidarea obligațiilor în materie de cooperare și schimb de informații între
noua Agenție Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă și autoritățile naționale. Mai
precis, în cadrul agenției se va constitui un centru de monitorizare și de analiză a riscurilor pentru a
urmări fluxurile de migrație către Uniunea Europeană și în interiorul acesteia. Acest instrument va
fi corelat cu o analiză fiabilă și actualizată a riscurilor. Utilizarea modelului comun de analiză
integrată a riscului (CIRAM) creat de agenție, în strânsă cooperare cu statele membre, va deveni
obligatorie.
PUNEREA ÎN APLICARE EFICACE A GESTIONĂRII INTEGRATE A FRONTIERELOR
Gestionarea integrată a frontierelor nu înseamnă doar controlul la frontieră efectuat exclusiv
la frontiera externă. Aceasta cuprinde măsuri luate în țări terțe, măsuri în care sunt implicate țările
terțe vecine, măsuri adoptate în spațiul de liberă circulație, inclusiv returnarea migranților
neregulamentari din UE către țările lor de origine. O gestionare corespunzătoare a frontierelor este
susținută, de asemenea, de o serie de elemente cum ar fi analize periodice și serioase ale riscurilor,
cooperarea îmbunătățită între diferitele agenții și utilizarea tehnologiei de ultimă generație.
Ca un prim pas, este necesar să se asigure faptul că normele comune care sunt în vigoare la nivelul
UE sunt puse în aplicare pe deplin și în mod corespunzător. Punerea în aplicare a acesto norme este
esențială și în condiții normale, când nu există o presiune sporită, însă spațiul de liberă circulație
trebuie să fie securizat în egală măsură.11
Pentru a sprijini dezvoltarea unei abordări integrate și a consolida în continuare sistemul
obișnuit de monitorizare a gestionării frontierelor externe de către statele membre, agenția va detașa
ofițeri de legătură în anumite state membre, alese pe baza unei analize a riscurilor și în consultare
cu consiliul de administrație. Cooperând cu autoritățile naționale de pază de frontieră (precum și cu
serviciile de pază de coastă, în măsura în care îndeplinesc sarcini de control la frontieră) și
acționând ca o interfață între aceste autorități și agenție, ofițerii de legătură detașați vor fi pe deplin
integrați în cadrul activității și al sistemelor de informații ale autorităților naționale și vor fi în

9
In România, strategia natională de Management Integrat a frontierei de stat a Romaniei in perioada 2017 – 2020,
10
Integrated Border Management – Conceptul de management Integrat al Frontierelor
11
Comunicare a Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu, Comisia Europeana, Strasbourg,
15.12.2015, p.4
măsură să asigure faptul că agenția este pe deplin informată în timp real. Aceștia vor identifica
posibilele deficiențe din sistemele naționale de gestionare a frontierelor și vor pregăti recomandări
pentru remedierea acestora. Acest lucru va ajuta la identificarea măsurilor preventive necesare în
comun și în mod proactiv și va contribui la evitarea situațiilor în care potențialele deficiențe devin o
problemă.
Pentru a garanta o punere în aplicare eficiente a gestionării integrate europene a frontierelor,
agenția va dezvolta o imagine de ansamblu amplă a capacității statelor membre, inclusiv în ceea ce
privește alocarea de personal și echipamente la frontiera externă. Pentru a ajuta la identificarea și
remedierea punctelor slabe, Comisia propune consolidarea semnificativă a „testului de
vulnerabilitate” al agenției (în comparație cu actuala situație a Frontex) prin transformarea sa într-
un mecanism obligatoriu de evaluare a vulnerabilității. Acesta va fi astfel conceput încât să fie
complementar mecanismului de evaluare Schengen12 și va asigura faptul că nevoilor specifice
referitoare la secțiunile frontierei externe care sunt expuse unor amenințări, cum ar fi presiunile
migratorii disproporționate, li se poate aduce un răspuns adecvat. Informațiile necesare pentru
efectuarea evaluării vulnerabilității vor fi completate de ofițerii de legătură detașați, care vor oferi
date colectate în cursul activității lor de pe teren.
Prin evaluarea resurselor și echipamentelor statelor membre, precum și a planurilor acestora
pentru situații neprevăzute, agenția va stabili dacă statele membre sunt bine pregătite pentru a face
față provocărilor potențiale și pentru a identifica punctele slabe existente. În urma rezultatului
acestei evaluări, în cazul în care este necesar, agenția va stabili măsurile corective necesare pentru a
aborda lacunele existente sau potențiale. Deciziile agenției vor fi obligatorii pentru statele membre
în cauză. În cazul în care nu se iau măsurile corective necesare în termenul stabilit de agenție,
Comisia Europeană poate autoriza agenția să întreprindă noi acțiuni, inclusiv trimiterea pe teren a
unor echipe europene de pază de frontieră și de coastă.
Gestionarea strategică în vederea realizării obiectivelor propuse
Gestionarea strategică reprezintă gestionarea organizaţiei prin obiective strategice
fundamentale (pe termen scurt) şi prin transformare (pe termen lung). Cu ajutorul informaţiilor
operaţionale, informaţiile operaţionale culese de pe teren şi informaţiilestrategice sunt conectate într-
un context operaţional valid (input şi output în ambeledirecţii). Analiştii trebui să fie de pe deplin
informaţi în legătură cu paradigmele,interesele, ameninţările şi riscurile fundamentale.
Analiza de risc şi gestionarea frontierelor trebuie să fie susţinute de informaţii sistematice.
Cu ajutorul sistemelor de gestionare a frontierelor, ar trebui să se poată culegeşi analizeze informaţii
şi, în final, să se utilizeze rezultatele pe teren. Modelul de analiză globală a riscului pentru controlul
la frontiere reuneşte domeniul informaţiilor, al analizeide risc şi al gestionării frontierelor la toate
nivelurile. Informaţiile strategice presupunorganizarea tuturor informaţiile şi extragerea unei imagini
a situaţiei din punct de vederestrategic: fenomenele de interes şi factorii subiacenţi. Pe baza acestora
se produc statistici, tendinţe şi descriptori calitativi. Analiza strategică a riscului analizează
informaţiile strategice de bază. Aceasta indică schimbările potenţiale şi propune politici.13
Gestionarea operaţională a activităţilor frontaliere comune
Gestionarea operaţională înseamnă gestionarea resurselor şi a cerinţelor în contextul unor
sarcini, unor cadre bugetare, unor active şi unei jurisdicţii stabilite141. Această funcţie se aplică
unităţilor operaţionale a căror sferă de responsabilitate este definită, de exemplu unei jurisdicţii
regionale. Analiza de risc operaţional furnizează indicatori şi profiluri de risc pentru nivelul tactic.
Cu ajutorul informaţiilor tactice, lucrătorii operaţionali de pe teren sunt conectaţi în activitatea lor
cotidiană la sistemul de informaţii. Aceasta înseamnă un fluxul de date bidirecţional. Practic,
aceasta înseamnă evaluarea persoanelor, vehiculelor, navelor sau zborurilor care trebuie verificate.

12
Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2013 de instituire a
unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a
Deciziei Comitetului executiv din 16 septembrie 1998 de instituire a Comitetului permanent pentru evaluarea și punerea
în aplicare a Acordului Schengen, JO L 295, 6.11.2013, p. 27.
13
Politica Și Strategia Europeană De Securitate Și Apărare Comună ,Prof. univ. dr. Sergiu Adrian VASILE - Bucureşti
– 2017, p. 42
Această evaluare este efectuată în contextul situaţiei tactice reale. Astfel, aceste metode pot fi
denumite analiză de risc tactic.
Pentru a depista criminalitatea transfrontalieră, trebuie pus un accent deosebit pe procedura de
verificare a persoanelor şi a obiectelor suspecte. Personalul ar trebui informat în legătură cu
indicatorii de risc, cu profilurile de risc şi cu modus operandi tipic în cazul criminalităţii
transfrontaliere. De asemenea, personalul trebuie informat în legătură cu ţintele speciale identificate
în materie de supraveghere şi controale.
Uniformitatea şi înţelegerea comună a gestionării frontierelor sporesc transparenţa şi
încrederea reciprocă între statele membre. Prin urmare, participarea activă la dezvoltarea gestionării
frontierelor în cadrul grupurilor de lucru permanente ale Consiliului, al grupurilor de lucru temporare
ale Comisiei şi al iniţiativelor Frontex oferă o valoare adăugată pentru gestionarea frontierelor statelor
membre.14
CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI LA CONSOLIDAREA SECURITĂŢII ŞI
STABILITĂŢII ÎN ZONA EXTINSĂ A MĂRII NEGRE
Securitatea zonei Mării Negre este direct influenţată de securitatea şi stabilitatea ţărilor
riverane, ca şi a unor zone adiacente, precum Moldova şi Caucazul de Sud, transformându-se,
astfel, într-o zonă extinsă, a cărei securitate devine parte componentă a celei euro-atlantice.
Totodată, proiectele europene de stabilizare a întregii Europe, prin iniţiative democratice, cooperare
şi integrare, includ şi zona Extinsă a Mării Negre, amplificându-i astfel apartenenţa la valorile
democratice, la economia de piaţă şi la securitatea europeană15
Marea Neagră, „cel mai bun vecin al României”, devine cel mai eficient aliat strategic,
confirmând astfel previziunile importanţei geostrategice a ţării noastre. Actori majori, precum SUA,
NATO şi UE, sunt decişi să folosească avantajele oferite de poziţionarea noastră în raport cu
interesele de securitate ale Europei şi expansiunea operaţională americană spre Caucaz, spre
Eurasia. Rezultă că o extensie spre Est şi o cooperare cu ţările limitrofe Mării Negre sunt „nu numai
o oportunitate, dar şi o necesitate”.16
Procesul de cooperare şi stabilitate regională are în România şi în armata sa un partener
angajat, prin dezvoltarea formelor de cooperare pentru prevenirea riscurilor convenţionale şi
neconvenţionale, promovarea valorilor transatlantice şi a standardelor de securitate, asigurarea
interoperabilităţii în managementul crizelor, cooperarea în securizarea graniţelor, precum şi
gestionarea urgenţelor civile. La acestea se adaugă asistenţa acordată ţărilor vecine în reformarea
sectorului de securitate şi dezvoltarea programelor de reformă a organismului militar.

14
POLITICA ȘI STRATEGIA EUROPEANĂ DE SECURITATE ȘI APĂRARE COMUNĂ ,Prof. univ. dr. Sergiu
Adrian VASILE - Bucureşti – 2017 , p.43
15
Daniel ENE, Întărind securitatea maritimă a Mării Negre, Sofia, 1-3 noiembrie 2005, p.181.
16
Corneliu BALTĂ, Gheorghe MARIN,op. cit., p.16.
 BIBLIOGRAFIE
1. POLITICA ȘI STRATEGIA EUROPEANĂ DE SECURITATE ȘI APĂRARE
COMUNĂ ,Prof. univ. dr. Sergiu Adrian VASILE - Bucureşti – 2017
2. Daniel ENE, Întărind securitatea maritimă a Mării Negre, Sofia, 1-3 noiembrie 2005
3. Corneliu BALTĂ, Gheorghe MARIN,op. Cit
4. Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 7
octombrie 2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea
verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Deciziei Comitetului executiv
din 16 septembrie 1998 de instituire a Comitetului permanent pentru evaluarea și punerea
în aplicare a Acordului Schengen, JO L 295, 6.11.2013
5. Strategia natională de Management Integrat a frontierei de stat a Romaniei in perioada
2017 – 2020
6. Integrated Border Management – Conceptul de management Integrat al Frontierelor
7. Comunicare a Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu, Comisia
Europeana, Strasbourg, 15.12.2015
8. https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg--sistemul-integrat-pentru-securitatea-
frontierei-107.html
9. Thierry Balzacq, Didier Bigo, Sergio Carrera and Elspeth Guild, Security and the Two-
Level Game: The Treaty of Prüm, the EU and the Management of Threats, CEPS
Working Document No. 234, Centre for European Policy Studies, Brussels, January
2006.
10. Jean-Christophe, Les discontinuités spatiales, Economica, Géopoche,1995
11. Legea 125 din 29 aprilie 2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 130/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră
Române, precum şi pentru abrogarea cap. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
105/2001 privind frontiera de stat a României, publicată în Monitorul Oficial 324 din 15
mai 2009 (M. Of. 324/2009).