Sunteți pe pagina 1din 13

PROIECT MASTERAT MSSTM MANEA IORDACHE EDMOND DANIEL

SISTEMUL INTEGRAT DE OBSERVARE , SUPRAVEGHERE SI CONTROL LA MAREA NEAGRA SCOMAR

Cuprins :
BIBLIOGRAFIE 1. SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI DE STAT A ROMNIEI SISF

1.1 Conceptul de sistem integrat pentru securitatea frontierei 1.2 Obiectivele SISF 1.3 Arhitectura SISF 1.4 Componenta SISF 1.5 Organisme de coordonare si sprijin 1.5.1 Grupul Interministerial Romn pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS) 1.5.2. Centrul de Coordonare Operationala si Tehnica a SISF 2. SISTEMUL INTEGRAT DE OBSERVARE , SUPRAVEGHERE SI CONTROL LA MAREA NEAGRA SCOMAR 2.1 Dispozitii generale 2.2 Introducere 2.3 Obiective SCOMAR 2.4 Componenta 2.5 Performantele si misiunile sistemului SCOMAR 2.5.1 Performantele sistemului SCOMAR 2.5.2 Misiunile sistemului SCOMAR 2.6 Functionalitatea si centralizarea datelor transmise de SCOMAR 2.7 SCOMAR observa si pe uscat

Bibliografie : -OUG 104/ 2001 aprobata si modficata de legea 81/2002 -Catalogul Schengen

-Cerintele Utilizatorului (pentru SISF n.a. ) -Descrierea Sistemului (pentru SISF n.a.) -Strategia National de Management Integrat al Frontierei de Stat a Romniei, n perioada 2007 2009 -Dumitru Popescu, Sistemul integrat pentru securitatea frontierei, Ed. Univers StiinTific, 2006, Bucuresti -Florin-Marius Dumitru, INFOSEC n SISF, Revista Frontiera, 2006

1. SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI DE STAT A ROMNIEI SISF

1.1 Conceptul de sistem integrat pentru securitatea frontierei


Sistemul integrat pentru securitatea frontierei este un sistem complex destinat combaterii infracionalitii transfrontaliere, caracterizat de multitudinea elementelor componente interconectate prin numeroase canale informaionale (n interiorul su i cu exteriorul), capabil de interaciuni i conexiuni inverse, de meninere a echilibrului i autoreglare. Acest sistem, primul la nivel mondial de acest tip, este capabil s ndeplineasc obiectivul fundamental - securitatea frontierei de stat a Romniei, dar i a unei pri din flancul de est al Alianei nord atlantice i, n perspectiv, o poriune nsemnat a frontierei de est a Uniunii Europene. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei reprezinta principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat a Romniei Prin natura sa, SISF face parte din categoria sistemelor complexe (sistem de sisteme) si are n componenta multiple subsisteme autonome complexe, aflate n strnsa inter-relationare, diferite din punct de vedere tehnologic, contextual, operational, geografic si al cadrului conceptual. SISF trebuie sa functioneze ca un sistem integrat, n scopul realizarii obiectivului fundamental de asigurare a securitatii frontierei de stat a Romniei. SISF, ca sistem de sisteme, este caracterizat prin: - autonomie - majoritatea modelelor structurale si comportamentale pentru un asemenea sistem complex pot fi evidentiate doar ca urmare a operarii sistemului n mediul extern. Ca urmare, specificatia structurii si sistemul relational nu pot fi niciodata complete, acestea fiind dinamice n timp; - incertitudine - comportarea unui sistem complex este probabilistica si nu poate fi predictibila n totalitate sau cunoscuta nainte de implementarea sa. Cu ct sistemul este mai complex, cu att gradul de incertitudine este mai mare ; - variabile - un numar excesiv de mare de variabile si inter-relatii ce nu pot fi n totalitate cunoscute, ajustate sau controlate. Aceasta presupune reducerea si simplificarea semnificativa n scopul reprezentarii sistemului complex ; - multiple obiective - elementele constitutive ale sistemului au posibilitatea urmaririi ndeplinirii unor obiective proprii, care pot fi dependente sau independente de obiectivele generale ale sistemului. Un singur obiectiv sau un set unitar de obiective este o iluzie pentru un adevarat sistem de sisteme.

1.2 Obiectivele SISF


Obiectivul strategic: Cresterea nivelului de securitate a frontierei de stat a Romanie si a

frontierei externe a UE (a capacitatii de control la frontiera si supraveghere a frontierei) -armonizarea deplin a legislatiei nationale specifice cu acquis-ul Uniunii Europene privind protectia frontierelor, migratia si azilul; -reglementarea prin lege a cadrului de colaborare dintre institutiile nationale cu atributii n domeniul managementului integrat al frontierei Romniei. Integrarea strns si coordonarea unitar a sarcinilor ndeplinite la frontier si a celor desfsurate de alte autoritti n interiorul teritoriului national; -realizarea si perfectionarea cadrului legal si administrativ de planificare si combatere operational unitar si coerent, la nivel national si local, a fenomenelor transfrontaliere; -finalizarea procesului de dezvoltare a capacittii administrative a institutiilor cu responsabilitti la frontier prin corelarea pregtirii specifice unitare a resurselor umane; -realizarea infrastructurii adecvate, finalizarea subsistemelor de comunicatii, tehnologia informatiei, supravegherea si controlul la frontier, adaptate specificului granitelor (terestr, aerian, fluvial si maritim) si asigurarea interconectrii si interfatrii echipamentelor necesare n sistem integrat; -implementarea progresiv si n ritm sustinut a procedurilor specifice privind protectia frontierelor, migratia si azilul, corespunztor procesului de armonizare a actelor normative interne cu acquis-ul comunitar; -amplificarea cooperrii internationale n domeniul managementului frontierei cu Statele Membre ale Uniunii Europene, trile vecine, precum si cu alte tri, inclusiv cu tri de origine si tri de tranzit a migratiei si a celorlalte forme de infractionalitate transfrontalier; -realizarea si utilizarea efectiv, la toate nivelurile, a unui mecanism eficient de monitorizare si evaluare a managementului integrat al frontierei.

1.3 Arhitectura SISF


n conformitate cu prevederile Catalogului Schengen "Controlul frontierelor externe, extradarea si readmisia" si ale Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a Romniei n perioada 2004 - 2006, SISF cuprinde patru niveluri/filtre complementare: a) Filtrul I - Activitati desfasurate n terte tari, n special n tarile de origine si tranzit ale migratiei ilegale; b) Filtrul II - Cooperarea internationala privind frontiera; c) Filtrul III - Controlul si supravegherea frontierei de stat a Romniei; d) Filtrul IV - Activitati desfasurate n interiorul teritoriului national. 5

1.4 Componenta SISF


Sistemul integrat pentru securitatea frontierei se compune din subsistemul informaional i subsisteme suport. Subsistemul informaional reprezint o succesiune de activiti i aciuni desfurate temporal i spaial de structurile cu atribuiuni n securizarea frontierei de stat concretizate n strngerea, selectarea, vehicularea, analiza, distribuia i stocarea datelor i informaiilor de interes pentru prevenirea i combaterea actelor i faptelor care aduc atingere domeniul transfrontalier. Subsistemele suport reprezint subcomponente ale sistemului integrat interconectate prin legturi de tipul cauz efect. Subsistemele suport (elementele) sistemului integrat pentru securitatea frontierei sunt: subsistemul de supraveghere a frontierei; subsistemul de control al trecerii frontierei; subsistemul informatic (de baz i de rezerv/Back-up); subsistemul de comunicaii fixe; subsistemul de comunicaii fixe voce date; subsistemul de comunicaii mobile; subsistemul de infrastructur (sediile operative, pilonii de radiocomunicaii etc.); subsistemul de suport logistic integrat: resursele umane (pregtirea specialitilor i a utilizatorilor finali); mentenana sistemului integrat (depozite, proceduri tehnice, mijloace i fore de intervenie etc.).

1.5 Organisme de coordonare si sprijin


1.5.1 Grupul Interministerial Romn pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS) GIRMIFS este un organism consultativ fara personalitate juridica, cu rolul de a eficientiza comunicarea si colaborarea dintre Ministerul Administratiei si Internelor, si celelalte autoritati publice centrale si locale cu atributii la frontiera, precum si de a contribui la fundamentarea dispozitiilor sau, dupa caz, a ordinelor acestora privind masurile adoptate si actiunile corelate, ce urmeaza sa fie ntreprinse pentru securizarea frontierei de stat si realizarea unui management integrat si performant al acesteia. GIRMIFS asigura, la nivel strategic, n conformitate cu prevederile Catalogului Schengen "Controlul frontierelor externe, extradarea si readmisia", coordonarea sarcinilor comisiilor responsabile cu informatiile, rapoartele, pregatirea si receptivitatea la nereguli.

1.5.2. Centrul de Coordonare Operationala si Tehnica a SISF Centrul de Coordonare Operationala si Tehnica va asigura urmarirea aplicarii deciziilor adoptate n cadrul GIRMIFS, precum si ndeplinirea activitatilor recomandate de Catalogul Schengen referitor la evaluarea situatiei la frontiera, analiza riscului, informatii, managementul fluxului informational, cunoasterea situatiei, capacitatea de reactie si schimbul de informatii cu alte State Schengen. Departamentul operational al acestei structuri va avea personal dedicat specializat n problematica operativa a SISF si reprezentanti ai principalelor institutii cu atributii la frontiera. Departamentul tehnic va realiza integrarea sistemelor proprii ale institutiilor cu atributii la frontiera, pentru a permite accesul autorizat la informatiile gestionate de catre acestea, realiznd n principal : - gestionarea functionarii SISF; - organizarea misiunilor comune; - managementul schimburilor de date n cadrul sistemului; - implementarea celor mai adecvate masuri de securitate pentru acest sistem strategic.

2.SISTEMUL INTEGRAT DE OBSERVARE , SUPRAVEGHERE SI CONTROL LA MAREA NEAGRA SCOMAR 2.1 Dispozitii generale
Expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii : a) Supravegherea traficului naval-observarea si evidenta tuturor navelor maritime si fluviale care tranziteaza , stationeaza sau opereaza in zona de competenta a unei structuri teritoriale ale PFR, in vederea cunoasterii activitatii acestora ; b) Monitorizarea navelor suspecte-totalitatea masurilor si actiunilor politienesti luate la nivelul structurilor teritoriate ale PFR , pentru gestionarea datelor referitoare la navele aflate in atentia PFR ; c) Nava suspecta (aflata in atentie) este nava aflata in trafic intern sau international maritima sau fluviala, comunicata sau observata in zona de competenta a structurilor teritoriale ale PFR implicate, despre care se detin date sau sunt identificate ca desfasoara activitati ilegale. In conformitate cu OUG 104/2001, PFR este institutia specializata a statului care exercita atributiile ce ii revin cu privire la supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat , prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de stat , asigurarea intereselor statului roman pe Dunarea interioara si canalul Sulina , in afara zonei de competenta , in 7

apele maritime interioare , marea teritoriala, zona contigua si zona economica exclusiva , in conditiile legii.

2.2 Introducere
O data cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania a primit responsabilitati suplimentare de supraveghere si control pentru a asigura securitatea la granita externa a comnunitatii. Greul a cazut mai ales pe zona estica a tarii, indeosebi la Marea Neagra, poarta importanta de patrundere in spatiul european unit. In acest sens au fost gandite masuri drastice de supraveghere a frontierei, care au necesitat implementarea unor solutii fara precedent in zona estului Europei, printre care sisteme complexe de monitorizare bazate pe echipamente electronice de ultima generatie. In continuare voi prezenta in amanunt cel mai avansat echipament de acest gen, respectiv Sistemul Complex de Observare, Supraveghere si Control al Traficului la Marea Neagra, SCOMAR Este vorba despre un echipament tehnic bazat pe radare, camere video conventionale si in spectru infrarosu sau termice, care impreuna cu fortele de interventie se anunta cel mai eficient mod de actionare pe mare si uscat care a existat vreodata in Romania. Acesta va actiona pentru monitorizarea navelor intrate in apele teritoriale, incepand cu zona comerciala, dar si a ambarcatiunilor turistice. Scopul va fi mentinerera sub control a traficului ilegal transfrontalier cu bunuri interzise, dar si migratia ilegala. Finalizarea este prevazuta pentru anul 2009, cand SCOMAR va fi complet functional.

2.3 Obiective SCOMAR


Supravegherea electronica si optica a spatiului maritim si aerian la joasa inaltime in scopul evitarii surprinderii si cunoasterii in permanenta a situatiei navale si aeriene in zona de responsabilitate a Comandamentului Operational Naval Stadiu Obiectivul principal al acestui sistem inteligent este de a asigura supravegherea frontierelor maritime si, implicit, pe cele ale Uniunii Europene. Face parte din Sistemului Integrat de Securizare a Frontierelor de Stat (SISF), o cerinta europeana si o necesitate pentru un nou membru cu o asemenea asezare geografica si strategica. SCOMAR inseamna practic un sistem operativ bazat pe tehnologie de ultima ora, pe computere, radare si camere video, care permite in special detectarea, urmarirea, recunoasterea si identificarea navelor ce desfasoara operatiuni considerate ilegale la Marea Neagra, dar poate fi de un real folos si in misiuni de salvare. Dublul avantaj este insa ca se preteaza cu succes si utilizarii pe uscat. Cuprinde un ansamblu de camere video si radare montate pe stalpi de otel, care transmit in timp real informatiile la un Centru de Comanda si Control, de unde se

poate decide, daca este nevoie, sa se actioneze cu aparate de zbor, ambarcatiuni sau vehicule de patrulare. Monitorizarea navelor suspecte pe Dunarea interioara , Canal Dunare-Marea Neagra, Dunarea de Jos si Marea Neagra, este sarcina fiecarui inspectorat judetean de PF in zona de responsabilitate. Activitatea de monitorizare a navelor suspecte consta in : -supravegherea navelor aflate in atentia PF, in vederea cunoasterii pozitiei si activitatilor acestora pe traseul de deplasare sau de stationare; -gestionarea datelor referitoare la navele aflate in atentia PF , la echipajul navelor,pasageri, marfa transportata , consemne interne sau externe instituite, datele privind miscarile navelor -realizarea unui schimb permanent de date si informatii atat intre structurile proprii cat si cu cu institutiile si agentiile competente ; -realizarea unui schimb permanent de date si informatii cu agentiile internationale similare -determinarea factorilor de risc interni si externi si elaborarea analizei riscului tactic si operativ, referitori la traficul naval Monitorizarea , supravegherea si controlul traficului naval presupune : a)zonele de responsabilitate in monitorizarea , coordonarea si gestionarea datelor referitoare la traficul naval si a compartimentelor specializate in acest sens ; b)crearea bazelor de date , la nivelul compartimentelor specializate sau cu atributii privind supravegherea traficului naval si monitorizarea navelor suspecte ; c)constituirea evidentei cu datele referitoare la traficului naval la nivelul structurilor cu atributii in monitorizarea traficului naval ; d)supravegherea traficului naval prin elementele politiei de frontiera ;

2.4 Componenta
SCOMAR este alcatuit din sase statii de senzori raspandite pe tot litoralul O statie de senzori inseamna practic un turn de metal, construit intr-un mod similar releelor comerciale (telefonie, TV, radio etc.), pe care se monteaza camere speciale de filmare, ce pot functiona conventional, tip video, dar si cu vedere in infrarosu si chiar termoviziune. Fiecare statie va fi dotata cu un radar pentru detectarea primara a tintelor. Acesti stalpi de metal, constructii de peste 60 de metri inaltime, sunt proiectati sa fie realizati in sase puncte de pe litoral, respectiv Farul de la Sulina, Sfantu Gheorghe, Gura Portitei, Midia, Agigea si Mangalia, considerate locuri optime de vizibilitate. Cel de la Mangalia a fost deja finalizat, urmand a se i se monta aparatura necesara. Instalarea s-a facut chiar in curtea sectorului Politiei de Frontiera Mangalia. Celelalte sunt in faza turnarii temeliei sau de amenajare a terenului. Fiecare din cele sase statii va avea si echipament de transmisie a datelor, indiferent daca sunt de tip semnal radar,

voce

sau

video,

pentru

coordonare

eficienta

activitatii.

2.5 Performantele si misiunile sistemului SCOMAR


2.5.1 Performantele sistemului SCOMAR Cercetarea prin radiolocatie pana la 200 Mm Cercetarea de radiolocatie , radio/gonio pana la 400Mm Cercetarea cu dispozitive optoelectronice pana la 24 Mm Fuziunea datelor de la senzorii sistemului si externi sistemului Suport geografic Integrarea in sistemul DATA LINK a postului central Inregistrarea continua a tuturor informatiilor din sistem Simularea si predictia actiunilor proprii si situatiei de trafic

2.5.2 Misiunile sistemului SCOMAR Identificarea tintei prin IFF si prelucrare imaginii optoelectronice Cercetarea electronica , optica, NBC si localizare tinte Centralizarea, prelucrarea, stocarea si analiza datelor Transmiterea oportuna a datelor la componentele de comanda si control precum si la componentele de executie a Fortelor Navale Asistarea deciziei

2.6 Functionalitatea si centralizarea datelor transmise de SCOMAR


Sistemul functioneaza dupa un mod testat deja in alte tari din lume si este de inspiratie spaniola. Guardia Civil (politia de frontiera din Spania) foloseste de cativa ani buni aparatura tip SCOMAR, in special la frontiera cu Africa, una dintre cele mai periculoase ale Europei. In modul de monitorizare pe mare, radarul repereaza, in functie de setarile sale, o ambarcatiune suspecta care poate sa fie 10

chiar si la 100 de mile marine departare in larg (circa 185 km), la limita apelor comerciale ale Romaniei. La intrarea in raza de actiune a radarului, acesta trimite automat o informatie la camerele de supraveghere. Dispozitivele de filmare se focalizeaza automat pe directia dictata de radar si, dupa ce ambarcatiunea se apropie suficient de mult cat sa poata fi reperata in mod video, in functie de comenzile trimise din centrul de comanda, apropie imaginea prin lentile foarte puternice. Imaginea este prelucrata pe computerele creierului (centrul de comanda) si poate oferi o privire de ansamblu sau de detaliu, focalizand de la kilometri intregi fata unui om de exemplu. Daca se considera ca este nevoie de o interventie urgenta, ofiterii aflati in fata calculatoarelor legate la sistem dau comanda unei unitati mobile , disponibila in cel mai apropiat punct de tinta, sa se indrepte catre aceasta, pentru identificare amanuntita. In cazul unei nave esuate sau cu defectiuni, acelasi sistem poate fi de un real folos pentru misiuni de salvare. In curtea Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Constanta, intr-o cladire de birouri, a fost amenajat un sector special cu trei incaperi, unde va functiona Centrul de Comanda si Control. Aici se centralizeaza toate datele. Serviciul de monitorizare al SCOMAR va functiona in regim 24 de ore din 24. Vor fi aduse echipamente profesionale dintre cele mai avansate existente in lume la aceasta ora, calculatoare de ultima generatie, ecrane digitale de proiectie si statii de receptie a datelor. Sistemele de receptie vor fi amplasate chiar pe un releu deja existent in curtea inspectoratului. O baza de date foarte complexa ce urmeaza sa fie pusa la punct in perioada urmatoare va fi instalata pe serverele Frontierei. Aceasta va cuprinde informatii foarte complexe specifice activitatii de control. Parte din date vor fi furnizate si de partenerii externi europeni, cei care au si ajutat de fapt la crearea sistemului. Din acest proiect va face parte si o echipa de scafandri. Intr-o incapere alaturata celei de monitorizare se va amenja o sala de sedinte unde se vor lua deciziile importante de actionare, in cazuri deosebite, cand patrunde in apele teritoriale o nava straina fara aprobare de exemplu. In situatii exceptionale, informatiile pot fi trimise la Bucuresti, pentru un for de decizie la nivel de minister. Pentru implementarea acestui proiect a fost nevoie de finantari externe. Astfel, fazele de constructie si de achizitie de echipamente au fost finantate din foduri europene PHARE, care insumeaza circa 31 de milioane de euro. Restul cheltuielilor vor fi acoperite din surse interne.

2.7 SCOMAR observa si 30 km de uscat


Acelasi sistem de camere poate functiona foarte bine si pe uscat. Raza de actiune este limitata insa de natura reliefului. Astfel, daca se detecteaza un

11

vehicul sau o persoana suspecta, pe o raza de actiune de 30 de kilometri in interiorul tarii, camerele, ce functioneaza indiferent de lumina disponibila sau de conditiile meteo, dau pe ecranele din centrul de comanda o imagine suficient de clara pentru ca obiectul urmarit sa poata fi localizat cu mare precizie si, eventual, sa fie interceptat pe o unitate mobila. Ideal ar fi ca In SCOMAR sa fie utilizate si alte mijloace de deplasare, inclusiv elicoptere disponibile special pentru acest lucru, dar ramane de vazut daca se vor aloca fonduri si pentru acestea. Deocamdata, Politia de Frontiera are in dotare masini de teren, ambarcatiuni maritime si fluviale, ATV-uri pentru uscat, barci pneumatice si rapide, absolut necesare acestui sistem complex. Odata primit semnalul radar, intra in actiune imaginea video. Daca se semnalizeaza, de exemplu, o trecere ilegala a frontierei, imediat un echipaj este alertat. Este tinuta in permanenta legatura cu acesta prin statii si sunt comunicate datele exacte de pozitionare pentru ca prinderea trecatorului clandestin sau a grupului sa se faca rapid.

CONCLUZII
12

Sistemul integrat pentru securitatea frontierei reprezinta una dintre cele mai dificile provocari, att din punct de vedere conceptual, ct si din punct de vedere al proiectarii si realizarii acestui mecanism deosebit de complex. Complexitatea este data de multitudinea structurilor participante, eterogenitatea lor, extinderea spatiala si temporala, dinamica vehicularii informatiilor, ritmul rapid n care se succed evenimentele la frontiera. Noul sistem va eficientiza munca la frontiera:SCOMAR va fi unul dintre punctele tari care vor conta in momentul intrarii Romaniei in spatiul Schengen. Se va integra in sistemul national de securizare a frontierei si va duce la folosirea mai eficienta a logisticii, pentru ca vom avea posibilitatea sa actionam punctual. Pe de alta parte, importanta SCOMAR este data si de faptul ca asigura securitatea unei parti a frontierei Uninunii Europene. Trebuie subliniat insa ca de acest sistem se va folosi si M Ap N.

13