Migrația și

consecințele sale
asupra țării și familiilor
din Republica
Moldova-o problemă
socială.

Disciplina: Sociologie
Profesor :Neagu Gheorghe
Realizat:Tarlapan Inga gr.PP32R
Începând cu ultimul deceniu al secolului trecut şi până în prezent, Republica Moldova
se confruntă cu un puternic flux de migraţie a populaţiei. Cetăţenii Republicii
Moldova, de multe ori tineri apți de muncă, pleacă în străinătate, fie din cauza
sărăciei, fie a lipsei de perspective, în căutarea unei vieţi mai bune şi a unui loc de
muncă mai bine plătit peste hotarele țării.
Există multe dispute referitor la migrația populației și consecințele sale asupra țării și
a familiilor, unii consideră că migraţia trebuie privită ca fiind un proces ce trebuie
bine gestionat, alții văd migrația ca o problemă care trebuie soluționată.
Astfel, stabilirea unor metode eficiente de reglementare a fluxurilor migraţionale ar
putea contribui în mod direct şi la o consolidare a efectelor pozitive, cum ar fi:

favorizarea creşterii economice prin reducerea sărăciei și reglarea dezechilibrelor de

pe piața muncii, dar și prin investirea de către migranți ai banilor lucrați peste hotare
în afaceri sau proprietăți mobile sau imobile din Republica Moldova;

noi oportunităţi pentru lucrători de a-şi găsi un loc de muncă şi pentru angajatori de
a găsi persoane cu aptitudini corespunzătoare;

2
creşterea remitențelor (după aceleași date oferite de studiul organizat de Nexus, 79%
din migranții moldoveni aflați peste hotare trimit regulat bani acasă)

creșterea calificării migranților aflați peste hotare etc.

Dar totodată migrația poate avea și consecinţe negative asupra țării, printre acestea
enumerăm:

efectul de brain drain sau, altfel spus, emigrarea persoanelor educate şi a specialiştilor
calificaţi;

modificări ale structurii demografice din cadrul populaţiei ţării de origine, dar şi a
ţării gazdă;

statutul nedeterminat al migrantului;

riscuri asociate fenomenului trafic de fiinţe umane;

impactul asupra relaţiilor intra-familiale ale migranţilor etc.

În fine menționăm că oricare ar fi urmările emigraţiei forţei de muncă, cert este

faptul că ne confruntăm cu un proces care necesită o monitorizare şi implicare
continuă din partea autorităţilor şi organizaţiilor de resort, dar şi o atitudine mai
responsabilă a migranţilor sau potenţialilor migranţi faţă de eventualele riscuri.

„Peste 600 de mii de cetăţeni s-au stabilit permanent peste hotare. Migraţia de muncă
s-a transformat în migraţie definitivă. Probabil că aceste persoane nu se vor mai
întoarce în ţară, deja multe familii s-au reintegrat, copiii s-au integrat în instituţiile de
învăţământ de acolo”, menţionează Olga Gagauz.
Potrivit ei, este o pierdere demografică foarte mare şi aceasta va contribui la
aprofundarea declinului demografic, la scăderea şi îmbătrânirea populaţiei. Din
punct de vedere socio-economic, cel mai important efect este că Moldova pierde
populaţia tânără, aptă de muncă, bine pregătită, care va contribui la creşterea
economiilor europene, dar nu a Republicii Moldova.

3
În concluzie menționăm faptul că fenomenul migraţiei, pe lângă consecinţe negative
de ordin economic, și social, are un impact pereculos și asupra structurii populaţiei,
constituind o problemă demografică complexă pentru Republica Moldova. Autorii
studiului „Cartea Verde a Republicii Moldova” apreciază migraţia ilegală ca o formă
a „exodului de inteligenţă”, deoarece populaţia care a emigrat se caracterizează
printr-un nivel înalt de instruire (studii superioare sau medii de specialitate), cu un
înalt nivel de calificare (pedagogi, medici, ingineri). Astfel, o consecinţă negativă a
migraţiei externe o constituie pierderile de populaţie reproductivă, a populaţiei
calificate şi economic active.