A-Comparative-Analysis-Of-The-Migration-Process-In-Romania-And-The-Republic-Of-Moldova-In-The-Context-Of-Covid-19-Pandemic - Content File PDF

Subscribe to DeepL Pro to translate larger documents.
Visit www.DeepL.com/pro for more information.
Ați descărcat un document de pe
Biblioteca online pentru Europa Centrală și de Est
Arhiva comună a sute de edituri, institute de cercetare și diverși furnizori de conținut din Europa
Centrală, de Est și de Sud-Est.
Sursa: Administrație publică și studii regionale
Administrație publică și studii regionale
Administrație publică și studii regionale
Locație: România
Autor(i): Rodica Pripoaie
Titlu: O analiză comparativă a procesului de migrație în România și Republica Moldova în
contextul pandemiei Covid-19
O analiză comparativă a procesului de migrație în România și Republica Moldova în contextul
pandemiei Covid-19
Problema: 2/2021
Stil de Rodica Pripoaie. "O analiză comparativă a procesului de migrație în România și Republica
citare: Moldova în contextul pandemiei Covid-19". Administrație publică și studii regionale 2:25-36.
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1026033
CEEOL copyright 2023
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI STUDII REGIONALE

Al 14-lea an, nr. 2 - 2021
Presa Universitară Galați, ISSN 2065 -1759
O ANALIZĂ COMPARATIVĂ A PROCESULUI DE MIGRAȚIE ÎN

ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI
COVID-19
Rodica PRIPOAIE⁕
Rezumat
Studiul își propune o analiză comparativă a procesului de migrație în România și Republica
Moldova în ultimii ani. Cercetarea studiază factorii de influență ai fenomenului migrației în
cele două țări luate în considerare în analiză, precum și efectele economice și sociale ale
acestuia. Având în vedere că migrația are implicații profunde asupra tuturor economiilor,
factorii de decizie ar trebui să adopte o strategie în acest domeniu care să limiteze exodul
forței de muncă calificate din acele ramuri economice strategice, precum și politici de
stimulare care să conducă la întoarcerea specialiștilor din diaspora.
Cuvinte cheie: migrație, disparități, migrație netă, rata migrației nete
1. Introducere
Studiul își propune o analiză comparativă a procesului de migrație în

România și Republica Moldova în ultimii ani. Cercetarea studiază factorii
de influență ai fenomenului migrației în cele două țări luate în considerare
în analiză, precum și efectele economice și sociale ale acestuia. Având în
vedere că migrația are implicații profunde asupra tuturor economiilor,
factorii de decizie ar trebui să adopte o strategie în acest domeniu care să
limiteze exodul forței de muncă calificate din acele ramuri economice
strategice, precum și politici de stimulare care să conducă la întoarcerea
specialiștilor din diaspora.
2. Procesul de migrare
Procesul de migrație internațională se întâlnește în aproape toate

statele lumii și are implicații profunde atât pentru economiile statelor din
care pleacă în general forța de muncă, cât și pentru țările de destinație.
Migrația poate lua mai multe forme, în funcție de factorii de influență,

și anume:
*
Doctor, profesor asociat, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, România,
Facultatea de Drept și Științe Administrative, rodica.pripoaie@ugal.ro.
25


Al 14-lea an, nr. 2 - 2021
• în funcție de tipul de frontieră pe care o traversează migranții, migrația poate fi:
a. interne;
b. externe.
• după perioada de timp, migrația poate fi:
a. temporară - care poate fi:
i. pe termen scurt - se referă la călătoriile mai lungi de 3 luni, dar mai puțin de un an;
ii. pe termen lung - include călătorii pe parcursul unui an. Nu este

stabilită o limită superioară de timp pentru a face distincția între migrația
pe termen lung și cea permanentă.
b. final. Migrația internațională definitivă se mai numește și emigrație

/ imigrație. Emigrația și imigrația sunt moduri de a desemna migrația din
perspectiva originii (locul de plecare) sau a destinației (locul de sosire).
Emigranții sunt cei care pleacă sau au plecat, imigranții sunt cei care vin
sau au venit.
• în funcție de scopul călătoriei, cele mai importante fluxuri migratorii

sunt:
a. în scopuri profesionale;
b. pentru reuniune de familie;
c. pentru efectuarea de studii în străinătate;
• în funcție de gradul de libertate al deciziei de a migra, aceasta poate

fi:
a. forțat - include refugiații și solicitanții de azil;
b. involuntar.
• În funcție de legalitatea călătoriei, aceasta poate fi:
c. Legal;
d. Ilegal.
Cauzele economice ale migrației internaționale a forței de muncă din România

și în Republica Moldova în ultimele două decenii sunt legate de disparitățile
dintre nivelul de trai, dintre nivelul de salarizare și cel de
26


Al 14-lea an, nr. 2 - 2021
rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor. Astfel, decizia de a emigra este

luată pentru a găsi un loc de muncă mai bine plătit sau pentru a le permite
să își dezvolte o carieră profesională. Migrația poate apărea, de asemenea,
din dorința de a avea o calitate mai bună a vieții sau pentru educația
proprie sau a copiilor, precum și pentru reîntregirea familiei.
În ultimele decenii, România, spre deosebire de Republica Moldova, se

confruntă cu o îmbătrânire a populației datorită scăderii continue a natalității,
suprapusă peste procesul de migrație, ceea ce dă naștere la o serie de
dezechilibre în anumite domenii de activitate, cum ar fi: construcții, medicină,
HORECA.
3. Analiza comparativă a procesului de migrație în România și Republica

Moldova
La nivelul Uniunii Europene, pentru analiza statistică a migrației se

utilizează o serie de indicatori, cum ar fi:
• emigranți (E);
• imigranți (I);
• migrația netă (NM) - definită ca diferența dintre numărul de
imigranți și numărul de emigranți: NM = I - E;
• rata emigranților - definită ca raportul dintre emigranți și
populația medie (%);
• rata netă de migrație (nmrate) - definită ca raportul dintre migrația
netă și populația medie (‰).
Analiza evoluției procesului de migrație în România în comparație

cu Republica Moldova a fost realizată pe baza datelor statistice
obținute de pe site-ul Eurostat
(https://ec.europa.eu/eurostat/data/database) și Institutul Național de
Statistică al României (http: // statistici.insse.ro), pentru România, și Biroul
Național de Statistică al Republicii Moldova (https://statistica.gov.md/)
Astfel, pe baza datelor statistice din perioada 2014-2020 prelucrate
cu ajutorul programului statistic EViews, procesul de migrație în cele două
țări este următorul:
27


Al 14-lea an, nr. 2 - 2021
Editura Universității din Galați, ISSN 2065 -1759
3.1. Procesul de migrație în România
Tabelul 1. Evoluția procesului de migrație în România
Migrația
Emigranți Emigranți Emigranți Emigranți Net netă
Imigrant
Emigrant bărb s femei rata s migrație rata
ați
Anul s (e_ro) (e_m_ro) (e_w_ro) (erate_ro) (i_ro) (nm_ro) (nmrate_ro)
unita persoan persoane persoane % persoan persoan ‰
te e e e
2014 11251 4776 6475 0.056491 36644 25393 1.274976
2015 15235 6521 8714 0.076858 23093 7858 0.396423
2016 22807 10007 12800 0.115734 27863 5056 0.256566
2017 23156 10198 12958 0.118185 50199 27043 1.380243
2018 27229 11989 15240 0.139803 65678 38449 1.974101
2019 26775 11873 14902 0.138188 64479 37704 1.945929
2020 21031 9610 11421 0.109186 32250 11219 0.582451
* procesarea autorului cu EViews
70,000
60,000
50,000
Emigranți_ro
40,000 Emigranți_bărbați_ro
Emigranți_femei_ro
30,000
Imigranți_ro
Migrația netă_ro
20,000
10,000
0
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Figura 1. Procesul migraționist în România în perioada 2014-2020

*Procesarea autorului cu EViews
Pe baza analizei din figura 1, se poate observa că numărul de emigranți de

sex feminin în această perioadă a fost mai mare decât numărul de emigranți
de sex masculin, cu aproximativ 30%, dar ambele serii au avut o tendință
similară cu cea a numărului total de emigranți. Se constată că în anul 2020,
în contextul global generat de pandemia Covid-19, numărul emigranților
din România a scăzut cu 5744 persoane față de anul 2019, ceea ce reprezintă o
reducere de aproximativ 21,5% față de anul precedent.
Astfel, pandemia Covid-19 a afectat și fenomenul de migrație din România,
deoarece au existat atât acele restricții de călătorie către alte

28


Al 14-lea an, nr. 2 - 2021
state, precum și perioadele de blocaj național, peste care s-a suprapus

nesiguranța oamenilor cu privire la starea lor de sănătate, precum și
reducerea activității în anumite domenii în țările care au fost în mod
tradițional țări de destinație pentru migranții români, ceea ce a dus la
dificultatea găsirii unui loc de muncă.
De asemenea, se observă că pe întreaga perioadă analizată, 2014-2020,
migrația netă în România este constant pozitivă, adică numărul de
imigranți a depășit constant numărul de emigranți. Cu toate acestea, se
constată că cea mai mică valoare a indicatorului de migrație netă a fost
înregistrată în anul 2016, România confruntându-se cu un deficit de forță
de muncă în anumite sectoare de activitate vitale pentru o economie
națională, motiv pentru care, în cursul anului 2018, România a modificat
legislația care reglementează dreptul de muncă și de ședere al cetățenilor
străini în România (Legea nr. 247/2018). Astfel, numărul muncitorilor
imigranți a crescut considerabil în 2018 și 2019, când au fost majorate cotele de
străini care puteau fi angajați în companiile românești. Cu toate acestea,
criza generată de contextul pandemic a afectat și numărul de imigranți
sosiți în România în 2020, care a scăzut cu aproximativ 50% față de 2019,
ajungând la 32.250 de persoane față de aproximativ 64479 în 2019.
3.2. Procesul de migrație în Republica Moldova
Tabelul 2. Evoluția procesului de migrație în Republica Moldova
Net
rata de
Emigranți Emigranți Emigranți Net migrație
Emigranți
Emigrant bărb s femei rata Imigrare(nmrate_rm
ați
Anul s (e_rm) (e_m_rm) (e_w_rm) (erate_rm) s(i_rm) (nm_rm) )
unita persoan persoan persoan % persoan persoan ‰
te e e e e e
2014 2374 1119 1255 0.083096 4187 1813 0.634593
2015 2236 1032 1204 0.078884 4209 1973 0.696059
2016 2507 1211 1296 0.089466 4080 1573 0.561351
2017 2111 976 1135 0.076620 3708 1597 0.579640
2018 2243 1028 1215 0.082822 4223 1980 0.731109
2019 3660 1763 1897 0.137337 4875 1215 0.455915
2020 1067 731 876 0.040717 2875 1808 0.689946
* Procesarea autorului cu EViews

29


Al 14-lea an, nr. 2 - 2021
5,000
4,000
Emigranți_rm
3,000
Emigranți_bărbați_rm
Emigranți_femei_rm
2,000 Imigranți_rm
Migrația netă_rm
1,000
0
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Figura 2. Procesul migraționist în Republica Moldova în perioada 2014-2020

Pe baza analizei din figura 2, se constată că numărul femeilor emigrate

în această perioadă a fost mai mare decât cel al bărbaților emigranți, cu
aproximativ 15%, dar ambele serii au avut o tendință similară cu cea a numărului
total de emigranți. Se constată că în anul 2020, în contextul global generat
de pandemia Covid-19, numărul emigranților din Republica Moldova a
scăzut cu 2593 persoane față de anul 2019, ceea ce reprezintă o reducere
de peste 70% față de anul precedent.
Actualul context pandemic a influențat puternic fenomenul migrației din
Republica Moldova, numărul emigranților scăzând, după cum am observat, cu
aproape o treime față de anul precedent, din cauza blocajelor naționale, a
incertitudinilor din domeniul sănătății, dar și din cauza dificultăților tot mai
mari în găsirea unui loc de muncă bine plătit.
De asemenea, pe parcursul întregii perioade 2014-2020, indicatorul
migrației nete în Republica Moldova este pozitiv, dar înregistrează cea mai
mică valoare în anul 2019, datorită faptului că în acel an numărul emigranților
moldoveni a crescut cu peste 63% față de anul precedent, 2018.
În condițiile actualei pandemii Covid-19, indicatorul migrației nete a
înregistrat o creștere față de anul 2019 cu aproximativ 50%, datorită faptului că
numărul emigranților a scăzut cu mult mai mult decât cel al imigranților, cu
peste 70% față de anul precedent, respectiv 42%.
3.3. Analiza comparativă a procesului de migrație în România și în
Republica Moldova în context pandemic
Pornind de la datele statistice privind procesul de migrație în cele

două țări în perioada 2014-2020 și prelucrându-le cu EViews, se realizează o
30


Al 14-lea an, nr. 2 - 2021
analiza comparativă a acestora se poate face pe baza statisticilor descriptive,

dar și grafic.
Statisticile descriptive pentru procesul de migrație din cele două țări
analizate sunt prezentate în tabelul 3.
Tabelul 3. Statistici descriptive pentru procesul migraționist din România

Indicator Emigranți_rm Emigranți_ro Imigranți_rm Imigranți_ro
Media 2314.000 21069.14 4022.429 42886.57

Mediană 2243.000 22807.00 4187.000 36644.00
Maxim 3660.000 27229.00 4875.000 65678.00
Minim 1067.000 11251.00 2875.000 23093.00
Std. Dev. 759.3756 5892.232 612.0691 17362.57
Skewness 0.204599 -0.625836 -0.708825 0.333780
Kurtosis 3.335129 2.093630 3.152080 1.516611
Jarque-Bera 0.081595 0.696555 0.592917 0.771773

Probabilitate 0.960024 0.705903 0.743447 0.679848
Suma 16198.00 147484.0 28157.00 300206.0

Sum Sq. Dev. 3459908. 2.08E+08 2247772. 1.81E+09
Emigranți_ro Emigranți_men_ro Emigranți_rm Emigranți_men_rm

32,000 14,000 3,500 1,600
28,000 12,000 3,000 1,400
24,000 10,000 2,500 1,200

Cuantile de
Cuantile de
Cuantile de
Cuantile de
normalitate
normalitate
normalitate
normalitate
20,000 8,000 2,000 1,000
16,000 6,000 1,500 800
12,000 4,000 1,000 600

8,000 16,000 24,000 4,000 6,000 8,000 12,000 1,000 2,000 3,000 4,000 600 800 1,000 1,400 1,800
Cuantile de E_RO Cuantile de E_M_RO Cuantile de E_RM Cuantile de E_M_RM
Emigranți_femei_ro Imigranți Emigranți_femei_rm Imigranți_rm

18,000 70,000 1,800 5,000
16,000 60,000 1,600

4,500
14,000 50,000
1,400
12,000 40,000 4,000
Cuantile de
Cuantile de
normalitate
normalitate
Cuantile de
Cuantile de
normalitate
normalitate
1,200
10,000 30,000
3,500
1,000
8,000 20,000
6,000 10,000 800 3,000
6,000 8,000 12,000 16,000 20,000 40,000 60,000 800 1,000 1 ,400 1 ,800 2,500 3,000 3,500 4,000 4,500 5,000
Cuantile de E_W_RO Cuantile de I_RO Cuantile de E_W_RM Cuantile de I_RM
Migrația netă_ro Migrația netă_rm
50,000 2,200
40,000 2,000
30,000 1,800
Cuantile de
normalitate
Cuantile de
normalitate
20,000 1,600
10,000 1,400
0 1,200
0 10,000 20,000 30,000 40,000 1,200 1,400 1,600 1,800 2,000
Cuantile de NM_RO Cuantile de NM_RM
Figura 3. Distribuția quintilelor seriilor de migrație pentru România și Republica

Moldova
31


Al 14-lea an, nr. 2 - 2021
4. Rezultate și discuții
În ceea ce privește rata emigrației, pe baza datelor statistice prelucrate cu

EViews, se constată că în România acest indicator a înregistrat valori mai
mari decât cele din Republica Moldova pentru întreaga perioadă analizată,
cu excepția anilor 2014-2015.
Tabelul 4. Statistici descriptive pentru rata de emigrare în România și Republica

Moldova
Rata de emigrare_ro Rata de
emigrare_rm
Medie 0.107778 0.084135
Mediană 0.115734 0.082822
Maxim 0.139803 0.137337
Minim 0.056491 0.040717
Std. Dev. 0.030850 0.028375
Skewness -0.624547 0.538390
Kurtosis 2.094222 3.470454
Jarque-Bera 0.694361 0.402728

Probabilitate 0.706678 0.817615
Suma 0.754444 0.588943

Sum Sq. Dev. 0.005710 0.004831
.16
.14
.12
.10
Rata de
.08 emigrare_ro Rata
de emigrare_rm
.06
.04
.02
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Figura 4. Analiza comparativă a ratei de emigrare în România și Republica

Moldova
De asemenea, în timpul pandemiei, rata de emigrare a scăzut în

ambele state, dar scăderea este mult mai pronunțată în Republica Moldova
(0,04%).

32


Al 14-lea an, nr. 2 - 2021
în 2020, față de 0,14% în 2019), spre deosebire de România (0,11% în 2020, față de
0,14% în 2019).
față de 0,14% în 2019).
Pe baza datelor statistice procesate cu EViews, se poate efectua și
analiza indicatorului ratei nete de migrație.
Tabelul 5. Statistici descriptive pentru rata migrației nete în România și R. Moldova
Rata netă de Rata netă de

migrație_ro migrație_rm
Medie 1.115813 0.621230
Mediană 1.274976 0.634593
Maxim 1.974101 0.731109
Minim 0.256566 0.455915
Std. Dev. 0.714296 0.095932
Skewness 0.033787 -0.557107
Kurtosis 1.431799 2.209024
Jarque-Bera 0.718615 0.544575

Probabilitate 0.698160 0.761635
Suma 7.810689 4.348612

Sum Sq. Dev. 3.061309 0.055218
2.0
1.6
1.2
Rata netă de migrație_ro
Rata netă de
0.8
migrație_rm
0.4
0.0
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Figura 5. Analiza comparativă a ratei nete de migrație în România și Republica

Moldova
* Procesarea autorului cu Eviews
33

Al 14-lea an, nr. 2 - 2021
Astfel, în baza figurii 5, se constată că indicatorul ratei migrației nete

are o variație mult mai echilibrată în Republica Moldova între
0,45 ‰ și 0,73 ‰, spre deosebire de România, unde evoluția acestui
indicator este foarte fluctuantă, înregistrând în 2016 valori minime, de
0,25‰, și valori maxime în 2018 și 2019, de aproximativ 1,97‰ și,
respectiv, 1,95‰.
Această evoluție a ratei migrației nete în România poate fi explicată
prin faptul că în 2018 în România a fost modificată legislația care
reglementează dreptul la muncă și la ședere al cetățenilor și, ca urmare,
numărul lucrătorilor imigranți a crescut considerabil în 2018 și 2019.
5. Concluzii
Sintetizând analiza efectuată asupra procesului de migrație în România

și Republica Moldova în perioada 2014-2020, concluzionăm că migrația din
aceste două țări vecine și vorbitoare de aceeași limbă are în general
motive economice, pentru un nivel de trai bun. Studiul este actual,
deoarece abordează fenomenul migrației internaționale, precum și reacția
emigranților în condițiile pandemiei Covid- 19.
Ambele țări au în comun faptul că migrația în rândul femeilor este mai
mare decât în rândul bărbaților, deoarece acestea își găsesc mai ușor un
loc de muncă în țările în care emigrează, fiind adesea angajate în domeniul
serviciilor sociale. Abia apoi are loc migrația pentru reîntregirea familiei
sau pentru studii în străinătate.
Migrația în cele două țări analizate este un fenomen real în ultimii 30 de
ani, o mare parte a populației acestora stabilindu-se definitiv în
străinătate, ceea ce are implicații profunde asupra forței de muncă din
țară, asupra structurii populației și asupra familiilor rămase acasă.
Pe de altă parte, migrațiile reprezintă, în timp, un proces natural de
dezvoltare a societății umane, deoarece în acest fel se produc interacțiuni
între oameni de etnii, culturi și limbi diferite. Un rol deosebit de important
este jucat de migranții care se întorc în țara de origine și ar putea avea
implicații asupra creșterii economice a țării respective.
Criza socio-economică, dar și lipsa unor politici coerente de ocupare a
forței de muncă, a accentuat și mai mult, în ultimii ani, tendința procesului
de migrație în cele două țări. Pandemia a redus deocamdată numărul de
migranți, dar imediat ce condițiile vor permite libera
34


Al 14-lea an, nr. 2 - 2021
deplasarea în anumite state din Europa Centrală și de Vest, iar impactul

psihologic al pandemiei asupra oamenilor va fi redus, emigrarea din cele
două țări va continua în viitorul apropiat.
Referințe
Bădescu I. (2013) Migrația ca problemă socială. Studiu de caz: migranții pentru

munca din Italia/ International migration as a social problem. Studiu de caz:
migranți pentru muncă în Italia. În: In: Sociologia Azi/Sociology Today. Revista
Institutului de Sociologie al Academiei Române/Journal of the Institute of
Sociology of the Romanian Academy, octombrie 2013. p. 9-10
Clark, W.A.V. (1986). Migrația umană. Retipărire. Ediție îngrijită de Grant Ian
Thrall. Depozitul de cercetare al WVU, 2020
Cohen, Jeffrey H. și Sirkeci, Ibrahim. (2021) Cultures of Migration: The Global

Nature of Contemporary Mobility (Natura globală a mobilității contemporane),
New York, SUA: University of Texas Press, https://doi.org/10.7560/726840.
Dustmann, C., & Okatenko, A. (2014). Out-migration, wealth constraints, and the
quality of local amenities. Journal of Development Economics, 110, 52-63.
Haas, H.G. (2011). Factorii determinanți ai migrației internaționale:

Conceptualizarea efectelor politicii, originii și destinației.
Massey, Douglas S., et al. (1993) Theories of International Migration: A Review and
Appraisal". Population and Development Review, vol. 19, nr. 3, [Population Council, Wiley],
pp. 431–66, https://doi.org/10.2307/2938462.
Mehedintu, A.; Soava, G.; Sterpu, M. (2020) Remitențe, migrație și produsul intern
brut din perspectiva României. Sustainability, 12, 212.
https://doi.org/10.3390/su12010212.
Mishra, P. (2015) Emigrația și salariile în țările de origine: A Survey of the

Empirical Literature. În International Handbook on Migration and Economic
Development; Lucas, R.E.B., Ed.; Edward Elgar Publishing: Northampton, MA,
SUA; pp. 241-266. [Google Scholar]
Rosina, M. (2019). Globalizarea și migrația neregulată: Funcționează descurajarea?

Seria Economie politică internațională.
Schammann, H., Gluns, D., Heimann, C., Müller, S.R., Wittchen, T., Younso, C., &
Ziegler, F. (2021). Definirea și transformarea politicilor locale de migrație: o abordare
conceptuală susținută de dovezi din Germania. Journal of Ethnic and Migration
Studies, 47, 2897 - 2915. DOI:10.1080/1369183X.2021.1902792
35


Al 14-lea an, nr. 2 - 2021
Vasile, O., Androniceanu, A. (2018) An Overview of the Romanian Asylum Policies.

Sustenabilitate, 10, 1461. [Google Scholar] [CrossRef]
36

A-Comparative-Analysis-Of-The-Migration-Process-In-Romania-And-The-Republic-Of-Moldova-In-The-Context-Of-Covid-19-Pandemic - Content File PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A-Comparative-Analysis-Of-The-Migration-Process-In-Romania-And-The-Republic-Of-Moldova-In-The-Context-Of-Covid-19-Pandemic - Content File PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subscribe to DeepL Pro to translate larger documents.

Visit www.DeepL.com/pro for more information.

Ați descărcat un document de pe

Biblioteca online pentru Europa Centrală și de Est

Sursa: Administrație publică și studii regionale

Administrație publică și studii regionale

Administrație publică și studii regionale

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI STUDII REGIONALE

O ANALIZĂ COMPARATIVĂ A PROCESULUI DE MIGRAȚIE ÎN

Cuvinte cheie: migrație, disparități, migrație netă, rata migrației nete

Studiul își propune o analiză comparativă a procesului de migrație în

Procesul de migrație internațională se întâlnește în aproape toate

Migrația poate lua mai multe forme, în funcție de factorii de influență,

CEEOL copyright 2023

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI STUDII REGIONALE

• în funcție de tipul de frontieră pe care o traversează migranții, migrația poate fi:

• după perioada de timp, migrația poate fi:

a. temporară - care poate fi:

ii. pe termen lung - include călătorii pe parcursul unui an. Nu este

b. final. Migrația internațională definitivă se mai numește și emigrație

• în funcție de scopul călătoriei, cele mai importante fluxuri migratorii

• în funcție de gradul de libertate al deciziei de a migra, aceasta poate

a. forțat - include refugiații și solicitanții de azil;

• În funcție de legalitatea călătoriei, aceasta poate fi:

Cauzele economice ale migrației internaționale a forței de muncă din România

CEEOL copyright 2023

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI STUDII REGIONALE

rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor. Astfel, decizia de a emigra este

În ultimele decenii, România, spre deosebire de Republica Moldova, se

3. Analiza comparativă a procesului de migrație în România și Republica

La nivelul Uniunii Europene, pentru analiza statistică a migrației se

Analiza evoluției procesului de migrație în România în comparație

CEEOL copyright 2023

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI STUDII REGIONALE

3.1. Procesul de migrație în România

Tabelul 1. Evoluția procesului de migrație în România

Figura 1. Procesul migraționist în România în perioada 2014-2020

Pe baza analizei din figura 1, se poate observa că numărul de emigranți de

CEEOL copyright 2023

CEEOL copyright 2023

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI STUDII REGIONALE

state, precum și perioadele de blocaj național, peste care s-a suprapus

3.2. Procesul de migrație în Republica Moldova

Tabelul 2. Evoluția procesului de migrație în Republica Moldova

CEEOL copyright 2023

CEEOL copyright 2023

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI STUDII REGIONALE

Figura 2. Procesul migraționist în Republica Moldova în perioada 2014-2020

Pe baza analizei din figura 2, se constată că numărul femeilor emigrate

Pornind de la datele statistice privind procesul de migrație în cele

CEEOL copyright 2023

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI STUDII REGIONALE

analiza comparativă a acestora se poate face pe baza statisticilor descriptive,

Tabelul 3. Statistici descriptive pentru procesul migraționist din România

Media 2314.000 21069.14 4022.429 42886.57

Jarque-Bera 0.081595 0.696555 0.592917 0.771773

Suma 16198.00 147484.0 28157.00 300206.0

*Procesarea autorului cu EViews

Emigranți_ro Emigranți_men_ro Emigranți_rm Emigranți_men_rm

28,000 12,000 3,000 1,400

24,000 10,000 2,500 1,200

20,000 8,000 2,000 1,000

16,000 6,000 1,500 800