Metode

și tehnici
de stimulare
a creativitații!
Creativitatea:

este capacitatea esenţială şi Conceptul de creativitate se

integrală a persoanei. referă la producerea de idei noi şi
originale.
Ea este rezultatul activiăţii
tuturor funcţiilor psihice
(intelectuale, afective şi volitive),
conştiente şi inconştiente, native
şi dobândite de ordin biologic,
psihofiziologic şi social.
Metode și tehnici de
stimulare a creativitatii :
1.Metoda intuintivă este o metodă folosită în
pedagogie, care îmbină prezentarea teoretică a
problemelor cu observarea directă a obiectelor sau
fenomenelor.
Brainstormingul (A. Osborn 1938),
este o metoda de grup care se bazeaza pe urmatoarele principii fundamentale :
este interzisa orice evaluare sau critica asupra ideilor generate in timpul
desfasurarii brainstormingului;
este recomandata o totala libertate imaginativa in generarea ideilor, chiar si
ideile fanteziste sau aparent hilare fiind acceptate ;
este incurajata elaborarea unui numar cat mai mare de idei. Probabilitatea
generarii unei idei eficiente creste rapid, proportional cu numarului de idei
emise intr-un interval de timp relativ redus ;
este incurajata si sugerata combinarea ideilor emise si ameliorarea lor pe
principiul evaluarii si asocierii.
Metoda brainstormingului nu poate fi considerata un
procedeu complet, ce garanteaza rezolvarea unei
probleme, ci numai una din multiplele activitati care pot
conduce la descoperirea si concretizarea ideilor noi, ca o
etapa in rezolvarea creative a unei probleme.
Scopul principal al acestei deliberari colective este acela de
a genera si alinia o serie de idei ce pot servi ca orientare in
solutionarea problemei puse in discutie, iar forta
brainstormingului consta in multitudinea de idei emise in
unitatea de timp si originalitatea lor.

Aceste etape in ordine sunt urmatoarele :

-pregatirea brainstormingului;
-desfasurarea sedintei de brainstorming;
-evaluarea si selectarea ideilor.
Sinectica este o metodă de rezolvare a p
roblemelor, în special în grupuri
care caută să ilumineze și să utilizeze fac
torii implicați în gândirea
creativă[1], fie în tehnică, fie în creația art
istică.
2. Grupul generează 3. Se selectează un punct de vedere interesant, original și practic. Dispoziția sufletească se deplasează acum spre
numeroase „puncte de
Metoda presupune pornire” sau idei spontane, o abordare mai concentrată decât în etapele 1 și 2. Moderatorul ședinței și membrii grupului aleg punctele de
parcurgerea uneori improvizații
vedere favorite (pe baza interesului lor sau a atracției ideii). Membrii grupului își împărtășesc opțiunile lor, însă
iraționale care conduc la
următoarelor etape de
bază:
asocieri de idei. Starea
sufletească trebuie să fie
selecția finală aparține moderatorului.
1. Definirea de către expansivă și fără 4. Sunt generate idei pentru a ajuta să se realizeze punctul de vedere selectat, utilizând tehnicile de declanșare
constrângeri. Așa-zisele
moderatorul ședinței a „puncte de pornire” nu menționate în etapa 2. Moderatorul le selectează pe cele care par interesante.
problemei, așa cum a sunt propuneri de soluții, ci
5. Se verifică înțelegerea acestor idei prin parafrazarea lor și verificând cu autorii lor analogiile până ce parafraza este corectă. Este selectată o idee
articulează alte dorințe
fost percepută, a pentru a declanșa un pentru răspunsul detaliat.
fondului problemei, ceea proces de creație. Pot fi 6. Răspunsul detaliat. Sunt listate toate caracteristicile pozitive concepute ale ideii selectate. Apoi este exprimată o singură
folosite diferite tehnici de
ce a fost încercat problemă/preocupare/concluzie ca soluție. Soluțiile sunt exprimate în întregime în termenii: „Ceea ce veți face este...”
declanșare a punctelor de
precum și scopul acțiunii pornire, de exemplu,

posibile „analogii”, „excursii creative

mentale” în diferite ramuri 7. Reciclare sau sfârșit. Se revine la etapa 4 până ce au fost explorate suficiente idei pentru acest punct de vedere final. Se face reciclarea
ale tehnicii. până ce moderatorul are o soluție finală (concretă) pe care este mulțumit să o aplice.
 Ca elemente
specifice, Modul de
se pot
menționa : desfășurare a
grupul unei reuniuni
că ia i se
ru Philips 6-6
adresează se cuprinde
împarte în
subgrupuri etapele :1)
de câte 6 , organizarea
fiecare subgrupurilor,
subgrup desemnarea
fiind
reprezentat liderilor,
în lansarea
dezbaterea problemei de
finală de un soluționat , 4
lider. Modul
de minute;
structurare 2) producerea
şi aplicare ideației
a metode
permite Metoda Philips6 -6 metodă rezolutive,
utilizarea concomitent în
ei şi cu
axată pe producere de idei toate
grupuri mari subgrupurile, 6
, de până la
50 de minute
membri.
rezolutive pentru o 3) colectarea
rapoartelor de
problemă dată, ea la fiecare lider
Avantajele de subgrup- 2
de minute.
acestei meto sc presupunând elaborarea unui 4) elaborarea
se construie ă deciziilor.
pe faptul c
mare volum de soluții.
„asigură Marele avantaj
i
abordarea mate
implicat în
această metodă,
multor aspec pe lângă

ale unei
dinamizarea de
principiu a
r-un
probleme întat,
participanților,
constă în
timp limit posibilitatea de

facilitează i
colectare a unui
volum apreciabil
ş
comunicarea ,
de opinii într-
un timp scurt.
exprimarea i Dacă ne referim

n f r u nt a r e a ş în mod special
c o la utilizarea ei
luarea în clasă,
remarcăm şi
deciziilor.” avantaje
concrete.
 Tehnica 5 W şi H- după abrevierea interogațiilor englezești De ce ? Ce ? Când ? Unde ? Cine ? Cum.?
este adesea folosită și în realizarea analizelor inițiale din cadrul unor proiecte educaționale, dar apare
invocată și ca metodă didactică.Această metodă poate fi folosită atât pentru sarcini frontale, cât și
pentru activități independente sau rezolvabile în grupuri mici de elevi.
Metoda celor șase întrebări poate acoperi ca durată aproape toată secvența de predare-învățare a noilor
informații, dacă pe aceasta din urmă o vom concepe în spiritul învățării prin descoperire. Grija profesorului este
îndreptată, în mod esențial, spre accesibilizarea unor surse de informare pentru elevi, astfel încât aceștia să
poată găsi răspunsurile cele mai bune/precise, căutând în spațiul accesibil lor în timpul lecției

Variante:
e e l e v i s e
d
grupurile n ct
p a d i s t i
pot ocu ea
e c ă u t a r
fiecare d n a
l u i l a u
răspunsu ii;
n t e r o g a ț
dintre i rei elevi
pe a t
t r e i g r u
două sau t s a r c i n ă de
drep
pot primi i n t e r o g a ții -
a c e l e ași trei
luc r u
n s t i t u i n du-se
t e g r upe co
a c e s
e s p o n s a bilă cu
ipă r
într-o ech î n v ă ț ă r i i, iar
s t ă p arte a
a c e a
u p e d e e levi ar
trei gr
celelalte o r l a l te trei
c e l
răspunde
ii;
interogaț
se poate
selecta un
set de interoga
ții la care
să caute
răspuns individu
al elevii, iar
altele pentru
care se organize
ază o dezbate
re frontală
.
Cum funcționeză această metodă:
– Pălăria albastră definește problema;
– Pălăria albă oferă informații și materiale Pălăriile gînditoare
disponibile în legătură cu problema discutată; este o tehnică interactivă, de stimulare a creativității participanților care se bazează pe
– Pălăria verde vizează soluțiile posibile; interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt șase pălării gânditoare, fiecare
– Pălăria galbenă are în vedere posibilitățile reale având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Elevii vor fi împărțiți în
MDM Company
de realizare a soluțiilor propuse; grupe, în funcție de numărul de copii din clasă. Membrii grupului își aleg pălăriile și vor
– Pălăria roșie stimulează participanții să interpreta astfel rolul precis, așa cum consideră mai bine. Metoda se poate aplica în
răspundă la întrebări: Ce simți în legătură cu desfășurarea lecției clasice, combinând cu metode tradiționale sau cu alte metode
soluțiile propuse? moderne.
– Pălăria albastră alege în final soluția corectă și
trece mai departe. Pălăria galbenă simbolizează optimistul, cea roşie intuitivul, cea neagră
negativistul, cea albă – cel care gandeşte obiectiv, cea verde – creativul iar
cea albastră – dirijorul. Avantajele metodei pălăriilor gânditoare:
– Stimulează creativitatea elevilor, gândirea colectivă și individuală.
– Dezvoltarea capacității sociale a participanților de intercomunicare și toleranța reciprocă, de
respect pentru opinia celuilalt.
– Încurajează și exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor
– Dezvoltarea competențelor inteligenței logice, lingvistice și interpersonale
– Poate fi folosită la diferite discipline
– Determină și activează comunicarea și capacitatea de a lua decizii
– Încurajează gândirea constructivă, complexă și completă.
CEO Dezavantajele metodei:
– Există posibilitatea ca metoda să nu fie luată în serios și să fie percepută ca o simplă activitate
recreativă.
– Apare riscul identificării totale a elevilor cu una dintre pălării și refuzul ulterior de a mai purta și
altă pălărie
– Pot apărea conflicte între elevi.tă
 Starbursting
(Explozia
stelară)
Este o metodă de dezvoltare a creativităţii
similară brainstormingului. Începe din Etapele realizării:
centrul conceptului şi se împrăştie în 1. Propunerea unei probleme.
afară, cu întrebări, asemeni exploziei 2. Colectivul se poate organiza în grupuri
stelare. preferenţiale.
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de
3. Grupurile lucrează pentru a elabora o
hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări
listă cu cât mai multe întrebări şi cât maii
care au legătură cu ea. Un bun punct de
diverse.
plecare îl constituie cele de tipul: Ce?,
4. Comunicarea rezultatelor muncii de
Cine?, Unde?, De ce?, Când?. Lista de
întrebări iniţiale poate genera altele, grup.
neaşteptate, care cer şi o mai mare 5. Evidenţierea celor mai interesante
întrebări şi aprecierea muncii în echipă.
 Metoda presupune mai multe
etape: - realizarea unui cub pe ale cărui fețe
sunt scrise Asociază: la ce te
cuvintele: descrie, compară, analizează, îndeamnă să te
asociază, aplică, CUBUL – metoda presupune gândești?
Aplică: ce poți fa
ce cu acesta? La
explorarea unui subiect, a unor
argumentează; ce poate fi folosit
Argumentează: p ?
ro sau contra și
situații din mai multe perspective, enumeră o serie
d
care vin în sprijin e argumente
ul afirmației tale
permițând abordarea mai .

complexă și integratoare a unei teme.

re a te m ei, a su b iectului pus
.-anunța
în discuție;
irea c lase i în 6 g rupe, fiecare
-împărț nd
dintre ele examinâ i de pe
tiva cerințe
tema din perspec ului:
una din fețele cub

-redactarea finală
și
împărtășirea cu ce
lelalte
rim ile , etc. grupe;
: c u lo r ile, mă ăt or? Ce -afișarea formei fin
ale pe tablă
Des crie m ăn
ă : c e e s te ase sau pe pereții clas
ei.
Compar rit?
este dife ce este făcut,
z ă : s pu ne din e?
Analizea in ce se compun
d

1 - stimulează conexiunea între idei;
CIORCHINELE – este o tehnică menită să
încurajeze elevii
să gândească liber și să stimuleze conexiuni
între idei. Este
o modalitate de a realiza asociații de idei sau de
a oferi noi
sensuri ideilor însușite anterior. Este o tehnică
de căutare a
drumului spre propriile cunoștințe evidențiind
propria
înțelegere a unui conținut.
Avantaje: - nu se critică ideile propuse;
- iese în evidență modul propriu de a
înțelege o formă anume;
- realizează asociații noi de idei sau
relevă
noi sensuri ale ideilor;
2
- caută căi de acces spre propriile
cunoștințe;
- poate fi utilizată ca metodă liberă sau cu
indicare prealabilă a categoriilor de
informații așteptate de la
elevi;
3 - prin această metodă se încurajează
participarea întregii clase. Poate fi folosită
cu succes la
evaluarea unei unități de conținut, dar și pe
Итоги и пункты плана
parcursul
predării, făcându-se apel la cunoștințele
dobândite.
Concluzie:Toate aceste metode au în comun faptul că elevii sunt încurajați fie să
lucreze individual fie în echipe ,ei sunt puși în situația de a fi “experți” asupra
materialului învățat și primesc sarcini de a media învățarea celorlalți colegi de
echipă…Aceste lucruri duc la crearea de situații favorabile stimulării creativității
elevilor și le oferă libertatea de exprimare necesară pentru a-și crește stima de
sine,capacitățile de socializare și de comunicare asertivă.

Bibliografie : :

1. Cosmovici Andrei (1996), Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi

2. Cosmovici Andrei, Luminiţa Iacob (1999), Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi
3. Nicola Ioan (2003), Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti
4. Sălăvăstru Dorina(2004), Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşis

Thank you!