Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra: Științe Economice

PROIECT
Disciplina: Sisteme și tehnici de management

Tema: “Utilitatea și necesitatea brainstormingului ca metoda de

stimulare a creativității.”

Elaborat: Bănăruc Ion

Gr. BA41R
Verificat: dr. lect. univ. Garbuz Veronica

Bălți, 2020
Cuprins
1. Caracteristica de bază a tehnicii brainstorming……………....pag. 2
2. Regulile principale de desfășurare ale brainstormingului…….pag. 2
3. Etapele tehnicii brainstorming……………………………...pag. 3-5
3.1 Etapa de pregătire a reuniunii……………………………...pag.3
3.2 Etapa analizei problemei………………………………....pag.3-
5
3.3 Etapa selecţionării şi evaluării soluţiilor…………………...pag.5
4. Avantajele utilizării metodei brainstormingului……………....pag.6
5. Bibliografie…………………………………………………pag. 7

1. Caracteristica de bază a tehnicii brainstorming

1
Caracteristica de bază a tehnicii brainstorming constă în organizarea activităţii grupului, astfel
încât să permită şi să provoace emiterea unor idei importante, care în alte împrejurări ar fi rămas
neexprimate de teama de a nu greşi sau de a apare într-o situaţie nefavorabilă faţă de
componenţii grupului. Bazându-se pe teoria dinamicii de grup, practicarea tehnicii are drept scop
obţinerea unui număr cât mai mare de soluţii cu privire la o anumită problemă în ideea că printre
acestea, sau printr-o anumită combinare sau asociere a lor, rezultă (se află) şi soluţia optimă.
Această înseamnă că, prin aplicarea tehnicii brainstorming, nu se urmăreşte direct rezolvarea
problemei, ci obţinerea unui număr cât mai mare de soluţii (idei).Condiţia esenţială pentru
atingerea unui asemenea rezolvări constă în stimularea şi dezvoltarea activităţii creative, printr-o
atmosfera “permisivă”, prin înlăturarea aprecierii şi evaluării ideilor de către componenţii
grupului, evitând în acest mod, fenomenul de inhibare a participanţilor.

2. Regulile principale de desfășurare ale brainstormingului

Activitatea se desfăşoară în reuniuni formate dintr-un grup restrâns de persoane, respectând

următoarele reguli:
➢ eliminarea oricărui argument de evaluare a ideilor expuse în timpul şedinţei; propunerile
se dezvoltă într-o viziune constructivă;
➢ propunerile trebuie formulate clar şi concis;
➢ asigurarea unui climat lucrativ în care să se accepte orice idee, indiferent dacă îşi găseşte
o aplicabilitate imediată sau într-o perspectivă mai mare;
➢ încurajarea participanţilor să emită noi idei, inclusiv pornind de la cele formulate;
➢ programarea şedinţelor la o oră când participanţii sunt mai odihniţi;
➢ acordarea libertăţii în conduită participanţilor;
➢ desfăşurarea şedinţelor într-un loc agreabil şi înlăturarea rigidităţii în derularea activităţii;
➢ înregistrarea exactă şi completă a discuţiilor şi, în mod deosebit, a ideilor emise;
➢ determinarea cu precizie a problemei care constituie subiectul sesiunii, având grija ca
aceasta să fie limitată şi foarte bine conturată;
➢ asigurarea unui loc corespunzător pentru şedinţă – mobilier, sonoritate etc., -astfel încât
să favorizeze crearea unei atmosfere de permisivitate;
➢ selecţionarea cu atenţie, a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii ca profesiune,
vârstă, post ocupat, temperament, sex etc.;
➢ expunere clară şi cât mai concisă a problemei pentru care se cer soluţii;
➢ evaluarea şi selecţionarea ideilor după reuniune cu ajutorul managerilor şi specialiştilor în
domeniul la care se referă problema etc.Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt
multiple:

3. Etapele tehnicii brainstorming

Dat fiind faptul că tehnica "brainstorming" urmăreşte emiterea unui număr cât mai mare de
idei, se face o delimitare a momentului apariţiei şi formulării ideilor şi momentul evaluării
acestora.

2
Practicarea tehnicii brainstorming presupune parcurgerea următoarelor etape:
➢ pregătirea reuniunii;
➢ analiza problemei;
➢ selecţionarea şi evaluarea soluţiilor.

3.1 Etapa de pregătire a reuniunii

Etapa de pregătire a reuniunii constă în stabilirea şi delimitarea precisă a problemei care urmează
să fie pusă în discuţie şi pentru care se cer soluţii. În această etapă se stabileşte grupul de
participanţi la discuţii, format din 5-12 persoane. Se recomandă ca participanţii să fie specialişti
în diferite domenii, aceştia nu trebuie aleşi după funcţii, ci după capacitatea lor de a
emite idei. Grupul trebuie să fie eterogen în privinţa profilului, pregătirii şi preocupărilor.
Tot în aceasta etapă se stabileşte responsabilul grupului, de a cărui pregătire şi pricepere depind
în cea mai mare măsură rezultatele reuniunii. El trebuie să asigure condiţiile ca fiecare
participant să-şi formuleze ideile sale, să urmărească ca aceste idei să fie în legătură cu problema
pusă în discuţie, propunerile să se bazeze numai pe argumente fundamentate fără a apela la
divagaţii largi. Responsabilul grupului trebuie să asigure un climat permisiv şi un dinamism
susţinut în emiterea ideilor, contribuind astfel la dezvoltarea fenomenului de reacţie în lanţ.
În această etapă se stabilesc locul, data şi ora reuniunii.Se recomandă ca reuniunile să se
programeze dimineaţa, când participanţii sunt odihniţi, iar durata acestora să nu depăşească 45
minute, pentru a se menţine avantajele spontaneităţii.

3.2 Etapa analizei problemei

Etapa analizei problemei în reuniune are două faze: faza introductivă şi faza discuţiilor.
În faza introductivă, responsabilul grupului expune în mod clar problema pentru care se cer
soluţii de rezolvare şi se prezintă modul de desfăşurare a întrunirii.
În faza de discuţii propriu-zise, participanţii emit soluţii în legătură cu modul de soluţionare a
problemei. Soluţiile sunt înregistrate cu fidelitate,fără a se preciza autorii lor.
Pentru soluţionarea problemei se pot practica mai multe procedee:
● comparaţia simplă
● comparaţia funcţională
● inspiraţia.
Comparaţia simplă este folosită pentru a deţine alte soluţii care să posede cel puţin o
caracteristică cu soluţia căutată.
Comparaţia funcţională presupune identificarea de proprietăţi noi şi neobişnuite ale unor soluţii
cunoscute, care, combinate şi rearanjate, să asigure alte modalităţi pentru rezolvarea aceleiaşi
probleme.
Procedeul inspiraţiei (creativităţii) presupune concentrarea forţei intelectuale a componenţilor
grupului, părăsindu-se căile tradiţionale, prin abordarea într-un mod original a problemei, pentru
găsirea unei soluţii optime.

Pentru dezlănţuirea ideilor există, în principal, trei căi:

➢ calea progresiv-liniară, care se caracterizează prin însuşirea în continuare a unei idei,
completarea ei până la găsirea unei soluţii practice a problemei discutate.

3
 Ai A1 A2 S

Ideeini Idee Idee Soluție

țială intermediară intermediară finală

Figura 1. Calea progresiv-liniară

➢ calea catalitică, prin care ideile se declanşează prin analogie sau prin apariţia unei idei noi
chiar opuse celei care a generat-o;

O Ai B1

Idee Ideeiniți Altă

opusă ală idee

B2 B3

Altăide Altă
e idee

Figura 2. Calea catalitică

➢ calea mixtă, care reprezintă o combinare a primelor două, în care soluţia poate da naştere
la idei de completare a soluţiei iniţiale, şi care, la rândul lor, pot dezvolta alte idei de
completare sau opuse, ori poate da naştere unor idei diferite sau chiar opuse soluţiei
iniţiale.

4
 Q1 A1 S
Idee Ideeinterme Soluție
opus diară finală
ă

Q A1 B1
Idee Idee Altă
opusă inițială idee

B2 S
Altăide Soluțiefin
e ală

B2
Idee
opusă

Figura 3 Calea mixtă

3.3 Etapa selecţionării şi evaluării soluţiilor

Etapa selecţionării şi evaluării soluţiilor cuprinde inventarierea, selecţionarea şi gruparea acestora
după anumite criterii, cum ar fi: criteriul eficienţei economice, al originalităţii, al perioadei de
aplicabilitate etc.
Analiza şi evaluarea ideilor se face, în general, la un anumit interval de timp
după reuniune (1 - 3 zile).Reuniunile bine organizate, prin crearea unui climat de muncă
creativ, fac ca brainstormingul să fie o tehnică de mare eficacitate şi poate fi aplicat în obţinerea de
soluţii pentru probleme din toate domeniile de activitate ale unităţilor economice.

4. Avantajele utilizării metodei brainstormingului

➢ obţinerea uşoară de idei noi pentru soluţionarea problemelor manageriale şi de altă

natură;
➢ costurile reduse necesare pentru folosirea metodei;
➢ aplicabilitatea pe scară largă a brainstormingului, practic în toate componentele
managementului.

5
 Principala limită a folosirii acestei metode rezidă în dependența puternică a rezultatelor de
calitatea coordonatorului.

5.Bibliografie

● https://ru.scribd.com/document/74029868/Metode-Tehnici-Si-Instrumente-de-Management
● https://ro.wikipedia.org/wiki/Brainstorming
● https://ru.scribd.com/doc/183648838/Tehnica-Brainstorming-ului
● http://prbeta.ro/blog/brainstorming-tehnica-de-gandire-creativa/

6
7