G. M.

PETRESCU-SAVA
(Foal Oh. Zagorl /)
{}-

Targurit.0 Orase
Buzau, Targovi§te i Bucuregi
in desvoltare istorico-geografica,
economica. si comerciala.
Privepte deaproape :
Istoria oraselor Buzau, Targoviste, Mizil
pi in special :
Istoria orasnlni Bucuresti.
Cuprinde inliiuntrul materiei:
Monografia istorica a orasnluf Plofesti,
Monografiile istorice ale oraselor Pra-
hovene,
Istoria generals a indetulni Prahova.
Cu opt hart' istorico-geogralice, istorico-statistice, economice,
comerciale ft industriale, din care doud In calor!.
OPERA PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA CU
PREMIUL ADAMACHI IN 1915.

Editinnea III-a completata

Editura pi depozitul G. Petrescu-Sava

str. I. L. Caragiale, 45, Ploiepti.

BUCUREVTI
Institntul de Arte Grafice LUPTA" N. Shona, Str. G-ral Budisteann, 8

www.dacoromanica.ro
 CUVANT INAINTE
Cartea de fatti, deqi trateaza o problems localizata pe un
teritoriu restrdns, este totuqi de un interes general, atdt prin
faptul ca acest teritoriu se afta situat in mijlocul f arii, cat qi
prin faptul ca desvoltarea tuturor celorlalte oraqe romdneqti
se aseamana cu a celor studiate in ea.
Limpede conceputii qi uqor scrisd, pe infelesul tuturor,
.ea e fructul unei munci intense qi continue de cinci ani qi pot
.spune preocuparea Intregei mele vieti. Ea va ramane in qtlinta
noastra istorica atdt prin originalitatea conceptiei, prin recon-
stituirea unei lumi disparute, cat qi prin deschiderea, cu mare
trudii, a drumului cercellirei, prin descoperirea fi indicarea
pentru prima oars in acest subiect, a isvoarelor istorice. Am
pus in mama miilor de studenti cartea cea mai cantata de ei
dela rasboi incoace, model de aplicare stricta a metodei gtiin-
lifice moderne pentru stabilirea adevarului istoric.
Este o carte anica nu nu nai in literatura noastrii istorico-
geografica, ci, dupe cdt cunosc, in literatura universald, fiind
.cea dint& fi singura aplicare a teoriei evolutioniste la via fa
idrgurilor gi oracelor, socotite ca expresiudi geograf ice qi ca
organe ale viefei economice gi comerciale nafionale.
La prima ei aparitiune, d-1 profesor N. Iorga a numit-o
AO carte minunata»1 gi, in raportul ce spontan a facut Acade-
miei Romdne pentru premierea ei, s'a exprimat astfel: cdnte-
meindu-se pe o informatie foarte bogata, culeasa de multe on
din isvoare inedite din Arhivele Statului gi din Arhive Muni-
cipale, ea urmareqte In continua succesiune viafa Ploeftilor
fi a targurilor dintre Buzau, Bucurefti gi Tdrgovi.yte. Limpede
scrisa, cu un addnc simf de evlavie fata de lucrurile vechi,
aceasta- carte merits intreita laudi a istoricului, a geogra-
lului si a criticului literar» S.
Cred ca aprecierea calitatilor literare ale cart ei mele este
juste, fiind convins ea qtiinta este gi ea o arts gi ca ceeace e
1. Neamul Romdnesc, 14 Octombrie 1916.
2. §edinta dela 24 Mai 1916 a Academiei, in Analele Academioi Re-
mane, Partea Administrativii, 1915-6, p. 215.

www.dacoromanica.ro
4

bine studiat, cu riibdare cugetat, limpezit fi luminat In mince,

nu poate fi detest bine scris. Non fumum ex fulgore, sed ex-
fumo dare lucem!
Aseinenea distinsul literat, d-1 Mihail Negru, prim re-
dactor al marelui ziar Universul, a fdcut acestei cdrfi deosebita
onoare a unei mari gi elogioase dari de seams, pe cloud co-
loane, in miflocul primei pagini a numdrului dela 10 lunie 1915
sub titlul «0 Interesanta Monografie», scotand in evidenta
impottanta ei «geografica, economics qi comerciald» qi stilul
«colorat, sugestiv qi foarte atragator».
Marea revistaConvorbiri Literare din lunie 1915, dupes
ce arata importanfa economics, geograficd gi statistics a cartei
scoate In relief calitatile ei istorice: «Ea nu e o ingranuidire
de fapte gi date disparate, ci urmitregte linia simpla a evo-
lutiei, in fasele ei caracteristice».
Marea revista Viata Romaneasca din 1(10, in numarul pe
MaiIunie 1915, apreciazii cu deosebire tesa cartel, care este
«a dovedi ca sunt legi ce determines evolufiunea centrelor ora-
genegti». Faptele sunt privite «cu o egala indemanare din
punctele de vedere cele mai felurite», lucrarea fiind «prima
incercare serioasd ce avem in literatura noastr'd cu privire
la istoria oragelor».
In fine ziarul ploegtean Romania Viitoare, de sub direc-
fiunea d-lui D. Munteanu-Ramnic, in numarul dela 15 lunie
1915, gasegte ca opera «confine o istorie completes a oragulut
Ploegti», resultat al unor «studii indelungate».
Sunt deci indreptdfit a repeta i aici, ceeace am spus
in Revista Ploeftilor dela 1 Februarie 1927: «Prin aceasta
carte, ce cuprinde monografia istoricii a oragului Ploegti gi a
celorlalte orage prahovene, am facia acestui orag gi judefului
Prahova cel mai mare serviciu gtiinfific, de cand ele exista»..
Ca incheere, strig din vreme celor ce, din ispita, nesoco-
tind drepturile de autor, igi permit contrafaceri sau reprodu-
ceri, fares permisiune scrisa, atilt dupla aceasta carte, cat gi
dupes' celelalte carp qi studii ale mele: «Jos mainile!» In Ro-
mania de azi nu poate avea drept la viata deceit munca
aneaptill
8 Februarie, 1937. G. PETRESCU-SAVA
(fost G. Zagorit).

www.dacoromanica.ro
 TABOUR' $1 ORA$B INTRE BUZAU, TARGOVISTE $1 BUCURBSTI

INTRODUCERE
Expunerea pe scurf a subiectului acestel carpi.
Ploie§tii, cel mai de seams oral din regiunea mun-
toasa a Tarii-Romanqti, nu se numara Intre targurile
§i oravle vechi ale Wei, precum se numara Braila,
Campu-Lungul, Targovi§tea sau Bucure§tii. Pentru
-prima oars Incepe sa se vorbeasca de tin targ §i ora§el
cu aoest nume abia spre sfar§itul domniei lui Mihai-Vi-
-teazul, in anul 1599, cand este aratat ca loc unde acest
domn 0-a pregatit §i de unde a pornit armatele cu care
a cucerit Ardealul.
Mai inainte de Mihai-Viteazul Ploie§tii emu tin
sat ca orcare altul §i traditia §tie sa spue de timpuri
-cand el avea numai §apte case, ne§tiute de lume, ascunse
la o margine de padure. Caci padurile acopereau ina-
inte vreme mult mai multa Intindere de loc, decat azi,
in campia prahoveana.
Pe atunci bogatul tinut dintre Buzau §i Ta'rgov4te
avea doua orate marl, nu until ca azi, amandoua a§ezate
in apropierea raului Prahova: Taroorul Si Gherghita.
Amandoua, mai ales Taroorul, au fost, in vremea lor,
Intre ora§ele de atunci ale tarei, mai vestite la ai nostril
§i la streini decat este vestit Intre cele de azi Ploie§tii.
latipa anul 1600, cand Incepe desvoltarea sa targul
Ploie§tilor, incep sa scads §i ora§ele cele vechi, mai
intai Tarporul, apoi Gherghita.

www.dacoromanica.ro
6 a. PETRESCU-SAVA

Inca inainte de anul 1700, la mai putin de 100)

de ani dupa intemeerea targului Ploie§tilor, toga.' viafa
comerciall a Taroorulu se trasese in Ploie§ti. Tar azi,
dupa o desvoltare de 300 ani, Ploie§tii au dobandit
acela§ loc, intre ora§ele Ord, pe care-1 avusese odini-
oara Targ$orul: este al treilea ora§ al Tarii-Romane§ti
dupa capitals Bucure§ti §i dupa Braila, cu co populatie
de 98.000,suflete, pe cand Taroorul a ramas un catun
tot atat de oropsit cum fusese satul Ploie§ti inainte
de 1600.
Odata cu Taroorul, §i mai ales dupa anul 1700
incepe sä scads Gherghita. Azi in partea de miaza-
nozpte a regiunei unde stralucea Icodinioara vechiul
targ inflore§te Mizilul. Precum Ploie§tii sunt adeva-
ratul urma§ al Taroorului, tot astfel Mizilul, targ nu
mai vechiu de 120 ani, este adevaratul urma§ al Gher-
ghitei. Din Gherghita n'a mai ramas azi, ca §i din
Moor, decat un sat, care-i pastreaza numele.
Atat in timpul decadenfei celor doua vechi tar-
guri, cat §i in urma, s'au ivit, in jurul lor, multe alto
targuri §i targu§oare, ce s'au luptat pentru intaetate
cu cele doua targuri vechi deoparte, §i cu Ploie§tii §i
Mizilul dealtaparte. Ploie§tii all inghitit sau au impe-
decat de a se desvolta pe multe din ele.
A§a au disparut pe rand targurile dela, Magureni,
dela Gageni, dela Slivina Nona §i dela Bucov, iar
planuitul targ al Barcane§tilor nici n'a apucat sa vada
lumina soarelui. Pe alte targuri, ca Filipe§tii, Urlafii
§i mai departafii Urziceni, Ploie§tii §i Mizilul le-au
impiedicat sa se mareasca §i sa devina ora§e.
Obiectul lucrarei este de a urmari, in desvoltarea
lor, toate aceste targuri §i altele din vecinatatea lor,
ca Valenii-de-Munte §i Campina, §i de a arata cum s'a
dat lupta economica dintre ele.

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORME INTRE BUZAU, TARGOVI$TE $1 BUCUFtE$T1 7

In toate fasele acestei lupte, pamantul, cu felutimea

mijloacelor pe care le pune la dispozitie viefei ome-
ne§ti, s'a exprimat cu atata putere, hotarand rezultatul,
incat se poate zice ca istoria desvolta'rei targurilor, ce
cad in sf era cereeta'rei noastre, este, in ultima analisa,
un produs al condifiunilor geografice. De aceea, la
sraivitul lucra'rei, voi cauta sä pun concluziunile cer-
oetarei istorice in lumina geografiei.

www.dacoromanica.ro
8 G. PETRESCU-SAVA

CAPITOLUL I
ORAWL TARG$OR.
1. Introducere. Targurile sunt de obiceiu organe
ale bogatiei Orel si viafa for atarna de aceasta boggle.
Ele se nasc nu atunci cand voesc conducatorii politici, ci
and locuitorii unei regiuni incep sa sima nevoia de
a desface ceeaoe produc si die a cumpara produse sau
mArfuri trebuincioase gospodariei $i traiului for zilnic.
Catre anul 1600, and Mihai-Viteazul a intemeeat
fargul Ploiestilor in gura Teleajenului, la poalele dea-
lurilor cu vii, se implineau aproape patru veacuri de
calla pogothsera de peste plaiuri si se inmultisera desca-
lecatorii romani in aceste parti. Caci natura a revarsat
cu mains largal daruri atragatoare in locurile peste care
iii resfira apele for Teleajenul $i Prahova.
Jos campii ma'noase, cu Ipacluri vechi, cu isvoare
s'altand din toate colturile. La mijloc dealuri, in care
pomii roditori cresc amestecafi printre arborii padu-
rilor, in care pamantul neobosit de mii de ani hranieste
vita si in care livezile au prins muschiul vechimei, ca
o rugina. Sus munti de piatra, pe care negura de pacluri
de brad reazima deasupra bogatia de matase a pap-
nilor cu stani nenumarate pe goluri.
Aici pamantul milostiv a scos la indemana omului
bunatatile ad'ancurilor sale: steiul de save, batut de ploi
si amestecat cu pam'ant, ese la lumina zilei printre
prunii livezilor si pa'cura fantaneste in multe locuri:
ca si apa.

www.dacoromanica.ro
 TABOUR' 51 ORA$6 1NTRE BUZAU, TARGOVI$TE $1 BUCURESTI 9

Si aceste binecuvantari ale cerului nu sant ,aruncate

la o margine ne§tiuta de oameni $i tuitata de Dumnezeu,
ci la o mare rascruce die drumuri. Caci ad se incru-
c4eaza marl drumuri ce vin de peste munte, cu drumul
care strabate Para dealungul pe sub dealuri.
Se putea oare sa ramae, veacuri dearandul, fara
targ o asethenea parte de loc $i sa a§tepte firtelepciunea
§i mila unui domn care sa'i daruiasca unul?
2. Inceputurile Telroorulai. Locuitorii crap-
lui Ploie§ti au pastrat pans a2i din gurA in gura amin-
tirea ca ora§ul Ploie§ti, inainte de a fi pe locul uncle
se AA acum, se gasea la zece klm. departare spre apus,
pe locul satului Tarporul Vechiu. Ei spun ca locuitorii
$i negustorii din Taroor s'au tras pe incetul in Ploieti,
unde au facut un ora. l cu alt nume, dupa numele lo-
cului. «A fost orapl la Taroor pang nu sa inpaman-
tenise Ploie§tii. Dar cu vremea s'a spart acolo §i lumea
a fugit aid. Mai inainte de asta la Ploile§ti nu erau
decat §apte case intro padure1.»
In adevar istoria cunoa§te pans in domnia lui Mihai
Viteazul, cand incep Ploie$tii, si catava vreme dupal
1. Eu am auzit aceasta traditie dela biltranul Gh. Stoica din mah.
sf. Ioan (de 95 ani), dela Ghitil Stindulescu, din mah. sf. Spiridon, dela
dascalul bis. sf. Pantelimon §i dela preotul biserioei sf. Troitrt. Ea a fost
culeasil §i publicata la 1880 de I. C. GArleanu, Statistica urbei Ploegti,
Ploe§ti 1880, p. 12-13, in forma urmatoare: In vechime urba principals
a juderului Prahova era TArg§or, a car' ui ruini se mai yid §i astazi prin
daramaturile bisericilor §i cimitirelor, uncle exists in ruine §i o manAstire
cu acela§ nume. Ruinele acestei vechi urbe a provenit numai dela era
domnilor fanarioti, care, desfiintand cebele armate roman, au cautat aft
subjuge cu totul pe aoe§ti liberi §i bravi luptlitori, aflati pe ptimanturi
libere, reducandu-i la starea de cliica§i, prin ditruirea plimAntului for dare
un fanariot, %cut boar, anume banul Ianache Moruz. Cea mai mare parte
din acegti locuitori au fost sili(i sa emigreze In mica tdrgulef Plo°5111,
ce se insemna in vechime mai mult printr'o biserica domneascii (sf. Apos-
toli), ridicat5. de Mabel Basarab, cam pela anul 1640, in apropiere de apa
Dambului. ExistA §i scum In Ploecti oameni Inaintari in etate, fii ai celor
din mina oettireni emigrati dela TArg§or la Ploe§tr.

www.dacoromanica.ro
10 G. PETRESCU-SAVA

aceea, alt targ si ora$ mare, in aceste parti, numit

Targsorul.
Pentru prima data gasim numele acestui or in
privilegiul dat de Mircea cel Mean, la, 1413, negusto-
rilor din Brasov, de a face negof nesuparati in targu-
rile.tarei noastre1. Numele lui era Inca pe atunci Targ-
sor, nu Targusor, iar locuitorii lui se chemau Targ-
soreani 2. El e numit uneori Targul Nou 3, ceeace arata
ca fusese atunci de curand intemeeat, poate de Mircea
cel Mean insusi, care domnea Inca dela, 1386.
Atat in privilegiul lui Mircea, cat si in privilegiile
voevozilor urmatori: Radu Chelul si Dan II, din 1421,
1424 si 1431, Targsorul este pus Intre marile targuri
ale vremei: Bucuresti, Braila si Targoviste4.
Era, ca $i acestea, un tang al voevodului 5. Era
adeca asezat pe o movie ce fusese mai Inainte proprie-
tate a casei domnitoare $i pe care dintre domni Mircea
cel Batran, pe cat se pare, o daruise negustorilor $i
orasenilor locuitori ai targului, pentru indestularea, ne-
voilor de lemne, de pa'sune si de semanaturi. Era o
sfoara de mosie, lata pe une locuri de 4000 stanjeni, pe
alte locuri numai de o mie, care mergea din malul Pra-
hovel, din dreptul Manestilor, 'Ana in drumul Domni-
sorului 6, hotarul de azi a,1 mosiei orasului Ploiesti, care
1. I. Bogdan, Docwnenle privitoare /a relatiile Toni Ronuinegti cu
Braqovut pi ca Tara Ungureascii, Buc. 1905, p. 36-38 §i p. 3-6.
2. Vezi trimiterile din nota 4: Trapor, TrAporeani.
3. I. Bogdan, o. c., p. 26: in Traxor, videlicet in Novo Foro". Acest
mime 41 pcnuift TArg§orul incepand cu anal 1413 (Vezi Idem, p. 37).
4. I. Bogdan, o. c., p. 12, 17, 23, 26, 34, 38.
5. E numit astfel mai intai la 1431. I. Bogdan, o. c., p. 38-39.
6. Prima hotarnicie a acestei mo§ii, pe care o cunoWem, a lost.
facuta la 1700 Novembre 12, din porunca lui Constantin Brancoveanu,
care a despArtit a patra parte din ea, §i adedi o favie dealungul hota-
rului despre iniazi-noapte, pentra a o darui manastirei Targ§or, infiintatft
la 1671 de Antonie Voevod. Hotarnicii lui BrAncoveanu au tras cinci trA-
suri deacurmezipl mo§iei, Incepand din Prahova: Bi s'au aflat la capul,

www.dacoromanica.ro
 Ala c/a. c/c m n eaJ c a- a Tary., raki ri a -Pia esli4 , cu .1*
useza re/.. de,oe ea ..ry eihz aecnzalcr-le iq dierde l' pare
/yet a , Ft? 0 .r/ .
4)
Cd/7-4/0 C1/ 1`,.f fp, Lii/rG6i dr TA/I/Le A-^0
e ,fam_e/e 3,J./...cz,/,, OT Ct.! Toryrvr-
4:114Ja /
Q ' fate co lea /are iqsziate dr meta 4
Asraey./zik a.rezeirdor ./a a.eza/ r_ye . Mosi,a ra r w.-Pfaesb7-0
.9 9 9 1900.. dupá 400 -
r -/ 1-) -41116111113 11.111"11°.
, .#
/
N.

C. \ r.

7C;E,C;P
V.
sa.

is o are
f o pile m a. ri
4f/
j't 1,2 derea Jo clja "dor ri
11116 Creirzy. rilar iiL Iiyo re,orezef-
leak c40a arbz auftpiocap.40.-
e/ tair,:rche ...earle der .0e/n..en. and
j rose,: Walacyieif`
Harla L Scara 1/100.000.Din opera: G. Petrescu-Sava, Tdrguri ci Orcqe intro 13uthu,,Tdrgovifte si Bucuresti. Reproducerea oprita.
www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORA$E INTRE BUZAU, TARGOV1$TE $1 BUCURE$T1 1t

drum. o despartea de ocinele pe care le aveau Baicoienii

laugh' satul Ploiesti. Mosia avea in lungime 11 ki-
lometrii. Pe toata lungimea ea era acoperita de paduri
sicranguri, cu poene in care lesne tie -ai fi ratacit si cu
cateva locuri sparte pentru aratura, mai ales imprejurul,
vetrei targului1.
In schimbul darului dela inceput al mosiei, oa-
meni domnesti luau, la intrarea in Virg a carelor cu
ma'rfuri, fie venite din tail, fie de peste hotare, de la

mosiei daspre Prahova: den hotarul Stancestilor din jos pane In hotarul
din sus al Stoineascal, stanjeni 1000. Tras-am si al doilea trasurii, pa la
movila cu roata, si s'au aflat stanjeni 1335. Tras-am si a treia parte, den
hotarul Carstii vistierul, din Crrtiasca din jos, prim mijlocul mosiei, pa
drumul Brasovului (ce etrababea orasul Targsor si mergea Ia trecatoarea
Prahovei), pane In hotarul den sus al Stoineascai: s'au aflat stanjeni 4000..
Tras-am si pre din sus de CranguI lui Bot si s'au aflat stanjeni 2800.
Tras-am si pre Ia capul mosii despre Ploesti: den hotarul Tataranilor, pa
drumul Domnisorului, panii In hotarul de sus al Taulestilor si s'au aflat
stanjeni 3100. Aceasta mosie iaste pa une locuri mai late, pa alte locuri
mai Ingusta: pentru aoeasta o em tams pen 5 locuri, Impreuna cu toti Tar-
soreanir (Condica Brdncoveneascd No. 267 Ia Arhivele Statului, f. 776)..
Latimile date de aceasta hotarnica nu pot fi reconstituite, deoarece mare
parte din numirile topografice, citate In ea, au disparut. Forma mosiei,
proectata In harta alaturata, este a mosiei Targsorul Vechi de azi, dap&
hotarnicia tiprtrita la 1879 sub titlul Actu de ategere a otarelor mosiei
Tdrgfor de C. N. Ramniceanu, Buc. 1879 (comunicata mie de d-I Paul P.
Pantu din Ploesti). Ea corespunde, groso modo, cu hotarnica dela 1700,
Intrucat este la capul despre Prahova, uncle vechea hotarnicie aratet latimea
1000 si 1335 stanjini, Intreit gi inpatrit mai Ingusta dealt la mijloc si la
capul despre Ploesti, unde vechea hotarnica are latimea 4000, 2800 gi 3100
stanjini. Pentru a reface mogia Targsorului dinainte de 1700 trebue adao-
gata pe harta noastra o Elsie In partea de miaza-noapte, avand, pe toata
Intinderea, 1/4 din latimea mosiei representata pe harta. Aceaatrt facie, lin-
preuna cu mogia Stoineasca, care venea dela Prahova pane In dreptul mij-
locului mosiei Targsor (Condica citata, f. 777-778) gi care a fost cum-
parata de m-rea Targsor Ia 1723, Maiu 20, gi Inpreuna poate gi cu alte
trupuri, formeaza azi mosia Targsorul Non a Eforiei. Mentiuni despre
mogia Targsorenilor la 1685 gi 1752 In St. D. Greceanu, Viata lui Const.
Brancoveanu, de Radul Logofdt Greceanu, Buc. 1906, p. 349-350 gi 335.
1. Acolo aunt partile cele mai despadurite pe harta austriaca dela
1790. Spre rasa& erau brancioage (locuri pietroase), ce gi azi se are
en grew.

www.dacoromanica.ro
12 G. PETRESCU-SAVA

Brasov sau din alte parti, o vama in bani dela fiecare

fel de marfa, care vama Ikea parte din veniturile
drub-16i domnesti.
Privilegiile comerciale date de domni Brasovenilor
area cats vama se lua si la Targsor, pentru domn, dela
fiecare fel de marfa adusa de ei in tars.
Inco lo orasul, care purta numele ca este al dom-
nului, isi avea organizarea autonoma, obicinuita la ora-
*ele noastre de atunci: in frunte cu «judefi» alesi in
fiecare an dintre oraseni, carmuind cu ajutorul a 12
fruntasi, care se numeau, cand se adunau in sfat,
«pargari 1D, adeca cetateni, dela cuvantul german
4(13iirger0, cetacean.
3. Perioada de inflorire a Tarooralai. Targ-
wrul era, la inceput, pela 1400, cum it arata numele,
un targ mic si de curand fa'cut. Nu se nascuse dintr'un
sat si nici nu crescuse sub ocrotirea vreunei oetati ca
Targovistea sau Bucurestii, ci fusese dela inoeput, cum
spune numele sau, targ, descalecat si botezat de ai
nostril'. Dar, desi nou si mic, el ajunsese repede la o
mare insemnatate.
In socotelile orasului Brasov dintre anii 1500-1550
sunt trecute vre-o 200 nume de negutatori si locuitori
din Targsor, ce aveau pe atunci afaceri cu marele oral
sasesc, mai ales aducand marf de acolo.
1. L Bogdan, o. c., p. 309, anul 1530: Fostul judet de Targ§or Car-
atea ¢i Gostila §i oeilal i judeti §i pargari scriu judetului Bra§ovului despre
Radu din Rahov (la Sud-Est de Ploe§ti), pe care-1 Inchisesera pe nedrept,
pentru un cal cumparat dela Stoica vornicul In mijlocul targului. Martori
judetii Carstea, Oana, Gostila §i tot orapl.
2. Targoviqte, capitals de mai tarziu a tarei, Inseamna targ, piata,
dar numele ei e de formatiune slava: tralgovi.2te = forum. Numele de
Novum Forum pentru Targaor poets sit fi fost dat pentru a-I deosebi de
Targov4te, targ mai vechi. Numele apropie Orin origins Targovi9tea de
"Targgor pi o ceroetare a conditillor for de na§tere §i desvoltare ar arata
ca intro ele sant §i site puncte comune.

www.dacoromanica.ro
 TABOUR' $1 ORA$B INTRE BUZAU, TAROOVISTE $1 BUCURE$T1 13

Judecalnd dupa datele pastrate in aceste socoteli,

Tarporul statea la inceputul secolului XVI, prin afa-
cerile sale, alaturi de Targovi§te §i Bucure§ti, pe cave
uneori le rasa in urma. Istoricul Ionescu Gion, calculand
aceste date pentru anii, luati intamplator, 1529-1530,
a aratat ca, intre toate oraple Tarei Romane§ti, Targ-
§orul dadea cel mai mare numar de negustori ce impor-
tau marfa din Brasov. In adevar in cursul acestor doi
ani Gion gase§te .ca au adus marfa din Brasov «15 ne-
gutatori din Tarpor, 13 din Bucure§ti, 10 din Targo-
vi0e, 9 din Campu-Lung, 9 din Gherghita, 8 din Buzau,
8 din Ramnic, 7 din Pite§ti, 5 din Braila, 3 din Curtea-
de-Arge§, 2 din Ora§ul Floci, 1 din Suceava §i 1 din
Campina '».
Tarwrenii trecuti in listele bra§ovene poarta nu-
mele cele mai stranii. Numele unora suns german:
Bolman, Buloman. Alte mime suns ca cele apusene:
Valentinus Doleator, Francilla. Iar allele dovedesc lo-
cuitori de original slava: Cake, Ivan. Cele mai multe
sunt romane§ti neao§e : Albul, Alba§, Baldovin, Stan,
Cocos, Cretul, Dragul, Ficior, Hrizea, Lup§a, Micul,
Miercan, Mihai, Mihnea, Mu§at, Neagul, Radu Negru,
Nicoara, Oprea, Preda, Stroe, $erbu, Tudoran Urzescu,
Ursu 2.
Si dupa numarul §i dupa numele Taroorenilor,
care mergeau sal aducal marfa din Brasov, se vede
ca Targ§orul avea, pe la 1500, populatie multa §i impe-
strifata. Insemnatatea comerciala avusese de rezultat
o ingramadire de populatie, de toate neamurile, carac-
teristica centrelor urbane.

1. G. I. Ionescu Gion, Din istoria ;i comerciul Braovului In sec.

XVI, Buc. 1894, p. 6.
2. Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, 1886-1896, vol. I
III, mai ales indicele, care pentru orace sant adevfirate registre de nume.

www.dacoromanica.ro
14 0. PETRESCU-SAVA

Para lel cu aceasta ingramadire de populatie mar-

ginele orasului se Intinsesera si ele. Azi urmele de ruine
ale vechiului oral, peste care se seamana si se secera
in toata voia, acoper o mare intindere de camp.
Puturi, ce mai nainte fusesera in launtrul mahala-
lelor, an ramas azi in padurea crescuta din lastarul
indaratnic. In mijlocul risipiturilor de case si gropilor
de pivnite, au ramas in picioare zidurile parasite a
doua vechi biserici, una deoparte, alta de oealalta parte
a garlei 1. In apropierea for se ridica, teafa'ral Inca,
manastirea zidita la 1671 de Antonie Voda, 1nchisa
intre ziduri de oetatue. In alte cateva locuri se cunosc
temelii de biserici inguste, cum sunt, langa drum, teme-
-Nile de bolovani ale Biserioei Albe, de uncle am ridicat
piatra de mormant as ctitorului Tudoran postelnicul,
din vremea lui Patrascu Voevod, Mita' lui Mihai Vi-
tea zul.
Targsorul era, cum se vede din situatia ruinelor
si din alaturarea cu hartile vechi, gramadit, ca o se.
toasa vietate, pe paitru isvoare puternioe 2, a caror scur-
gere la vale forma o garla intreaga cu multe mori, ce
strabatea orasul prin mijloc in partea lui de miazazi.
Acte de vanzare de proprietati din Targsor in secolul
XVII arata inlauntrul orasului un loc cu «fantani»
( un «helesteu»,«garla» Cu «puntile»ei, «gra-
dini» cu pomi, petice de vie si chiar clivezi cu pomet»
in toga. regula. De obiceiu casele destinate negotului
aveau dedesupt «pivnita de piatrA»3.
1. Amandoua din sec. XVI. Cf. N. forge, Inscriptii din bisericile
Romaniei, I, p. 4.
2. Expresiv este representata a.sezarea Taroorului la isvoare pe
harta austriaca dela 1790. Cf. §i descrierile hu 'Bauer §i Sulzer. Dupe
harta austriaca s'au representat isvoarele fay'. de ruini in harta aci 'ala-
twat&
3. Condica Brdncoveneascd No. 267, la Arhivele Statului, f. 778-782.
Din aceste documente se mai poste deduce, cu privire la topografia ora-
sului, ea o ulita mergea dealungul garlei. In unele se determine Iocurile
astfel: den ulita pan' in garla", sau den ulica pan' in heletteu",

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORASE INTRE BUZAU, TARGOVISTE $1 BUCURE$T1 15

Masa ruinelor se gaseste pe coada isvoarelor. Dar

orasul se intinsese, prin mahalalele sale marginase, cu
obiceiul resfirarei caselor prin gradini si printre mai-
dane fara hotare, in jos pe garla, 'Ana departe la
Negoesti si pana la Popesti. In amandoua malurile
garlei, la vale, se vad, pe toata intinderea pana la a-
ceste sate, semne die vechi zidiri.
In timpii de inflorire orasul se unea prin marginile
sale cu Negoestii $i cu Popestii, parand o singura
asezare. Asa se explica pentru oe in sec. XVII bGe-
rilor «of Negoesti» si got Popesti» li se zice,in acelasi
timp «ot Moor». Antonie Vocla (1669-1672) inainte
de a lua domnia tarei, purtase deopotriva numele de
Pintonie din Negoesti, Antonie din Targsor $i Antonie
din Popesti. Antonie din Popesti it numesc ca domn si
cronicarii. Pretendentul dela inceputul sec. XVII jupan
Mihai ot Targsor era numit tot atat de des Mihai ot
Negoesti 1. Atat era de intinsa vatra orasului Moor.
El wise la mialazi afara din mosia pe care voevozii
i-o dadusera sä o stIpaneasca. Azi plugul tae cu usu-
rinta, fara sä boldorasca, in locurile unde alts data au
fost biserici, pravalii, pivnite $i case.
Dupa mutarea capitalei la Bucuresti, drumul cel
mare de negot al Brasovului care venea $i pe valea
Prahovei si pe a Teleajenului, treoea prin Timor
pentru a merge spre capitala tarii, tot astfel dupe.' cum
azi caile ferate ce vin dela Predeal $i dela Valeni, se
unesc la Ploesti, pentruca de aci sa mearga la Bucu-
resti. «Drumul Brasovului» strabatea orasul Targsor
dealungul si mosia lui deacurmezisul 2.
1. fit. D. Greoeanu, o. c., p. 352: Aoegti boon se numeau Inca prin
sec. XVIXVII ot Targsor gi ot N.egoesti". Pentru numele lui Antonie
vezi Idem, p. 335, 339, 350. Pentru pretendentul Mihai p. 329-330.
8. Vezi mai sus p. 10 nota 6. De drumul Bragovului e vorba gi in
hotiirnicia mogiei Stoineasca, deasupra mogiei Targgorului (Condica Bran-
coveneascd, No. 267, la Arhivele Statului, f. 777-778). Pentru treoerea
drumului Prahovei gi Teleajenului prin Tfirggor vezi gi aid mai departe.

www.dacoromanica.ro
16 G. PETRESCU-SAVA

La 1482 umbla vestea ca Vlad Calugarul, domnul

de atunci, ar fi hotarat ca Brawvenii sä nu intre mai
departe in Para, pentru a cumpara §i a vinde, decat
pans la Taroor 1. Pufin in urma, la 1517, Neagoe
Basarab ingadue negutatorilor din Bra§ov §i din Cam-
pul Barsei sa faca negof numai cu trei ora§e in toala
Cara. El ziee: «sa.' targuiasca numai unde este scaunul
domniei mele: la Targovi§te $i la Campul Lung §i la
Tarpor, in aoeste mai sus zise trei scaune sa targu-
iasca. Bra§ovenii §i batranii Barseni, dar sa pretuiasca
marfurile cu ridicata, inpreuna cu oamenii domniei
mele; iar prin alte ora§e sä nu fie slobozi a merge ca
marfa nick'eriD 2.
Din aceasta masura, pe care o luase, trecator cum
am vazut, §i Vlad Calugarul, Targ§orul apare ca un
puternic nod de legatura a Bra§ovului cu Tara Roma-
neasca $i ca mare piata de desfacere a marfurilor apu-
sene pentru toatI partea rasariteana a Wei.
Importanta Taroorului reese din aceea ca Neagoe
it nume§te «scaun domnesc>> §i '11 pune pe aeela§ picior
cu capitala tarei §i cu vestitul targ al Campu-Lungului,
prima capitala dupa tradifie a descaleatorului Radu
Negru §i ora§ul cel dintai de care vorbesc privilegirile
comerciale. Acest fapt arata cal din centru !economic
Tfiroorul tindea sal devina centru politic, cum devenise
allaidata Targovi§tea.
Pans azi oamenii din satul Taroor povestesc ca
in vechiul ora§, peste urmele caruia lei ara §i pasd
1. I. Bogdan, Documente, Buc. 1905, p. 189. Domnul scrie Bra§ove-
nilor:. ca am fi zis not cum IA de aci-fnainte mai departe de Targ§or
oamenii vo§trii n'au 65. mearga. SI §titi ca nu este cu Invatiitura noastra.
Ci a§a si spuneti domnia voastra tuturor oamenilor vo§tri ca slobozi aunt
si umble prin toata Cara noastra, ca sit targuiasca §i sa se hriineasca
In buns voie pia. la Duniire".
2. I. Bogdan, Doc. qi regeste, Buc. 1902, p. 152.

www.dacoromanica.ro
 TARGUR1 51 OftA$E INTRE BUZAU, TAM-101715TE $1 BUCURE5TI 17

vitele, a fost nici mai mult nici mai putin de cat scaunul
unei imparatii intregi. Drumul vechiu care ducea spre
Ploiesti este pentru ei «drumul imparatiei Targsoru-
lui». «PO sa intrebi si alta lume, m'a incredintat unul
dintre dansii, si tot asa are sali spue: ca in Targo-
viste era Negru Voda, iar in Targsor un frate al lui.
Cand sedeau la masa dadea unul din ei cu tunul ca sa
is stire si celalalt, sa se aseze amandoi ()data».
Aceasta traditie are intelesul ei. In sprijinul ei
vin si uncle date istorice. Nu numai la Targsor, ti si
in alte locuri in Prahova isi facusera cuiburi ale for
Basarabii.
La Floresti, intre Targsor si Campina, obicinuia
sä sada Basarab eel Batran, si de acolo isi dateaza
el scrisorile sale din Iu lie si August 14771. Multe
scrisori si documente sant date si datate de domniii
Orel in secolul XVXVII din escaunul» dela Gher-
ghita, in timpurile cand petreceau, vanand sau pes-
cuind in elestee, la aceasta resedinta a for de pe malul
paduros al Prahovei 2. In satul Ploiesti, unde a infiin-
tat targul de mai tarziu, venea sä petreaca adesea
Mihai Viteazul, care'si zidise aici si palat domnesc,
iar in scrisorile sale el numeste aceasta" localitate
ecurtea noastra». In Targsor avea acelasi domn pe
Manila, fats din loci cu «Tudora din Tarsor», fica a
pretendentului domnesc de mai apoi «jupan Mihai ot
Targsor» si sotie a paharnicului Socol 3.
Si alti domni, inainte si dupa Neagoe Basarab,
1. I. Bogdan, Doc. privitoare etc., Buc. 1905, p. 335-6. Pentru iden-
tificare p. 366.
2. Documente Hurmuzaki, p. 49. I. Bogdan, o. c., p. 320, 331,
332, 334 Ili Idem, Docurnente qi regeste, p. 269, pentru sec. XVI (1533-5).
3. St. Nicolaescu, Docamente slavo-romdne, p. 304-5; St. Greceanu,
Viafa lui Const. Brancoveanu de Radul Logoldt Greceanu, Buc. 1906, p.
330-331.

www.dacoromanica.ro
18 G. PETRESCU-SAVA

aratasera iubire pentru oraul Targsor. Pe la jumatatea

secolului XV Vladislav voevod (1451-1456) zidise aici
o biserica.' §ili sfar§ise aid domnia, cum spune cronica,
aperind de sabie in mijlocul Tarooruluil-D. Vlad voe-
vod Calugarul (1482 1495), daruise bisericei din
Moor, cu hramul sfantului Nicolae, multe privilegii
§i mili, pe care in urma, la 1497, Iunie 4, le-a intarit
§i le-a adaos fiul sau Radu cel Mare 2. Dupa Neagoe
Basarab, catre sfar§itul secolului XVI, Alexandru III
§edea adesea la Moor: acolo merg sä-1 gAseasca la
la 1574 solii Bra§ovenilor 3. Ultimul domn, de care
avem cuno0inta ca a dat pela Targsor, §ezand acolo,
este Radu Mihnea, la 16224.
Amintirile din timpul cand domnii intretineau le-
gaturi i veneau sä gasduiasca in oraul lor, au facut
ca, in secolul XVII, sa se ridice dintre boerii Targ-
§oreni pretendenfi la tronul tarei, indata dupa stin-
gerea familiei domnitoare a Basarabilor, prin moartea
lui Mihai Viteazul (1601).
Astfel gasim, intre pretendenfii la domnie, in 1608
§i 1611, pe jupanul Mihai of Tarpor, fostul camarac
al lui Mihai Viteazul 5. La 1638 are pretenfiuni la
domnie feciorul lui Mihai Camarapl, Neagul din Ne-
gogti 6, care purta, ca §i fatal salt', nume domnesc, dar

1. Cronica anonimd publicati in Magazin Istoric, IV, gi de librarul

Ioanid In Istoria Moldo-Romdniei, 1858, numegte, locul de zidire at bise-
ricei, Targovigte. 'ma manuscriptele cele mai vechi ale cronicei 11 numesc
Tfirggor. Toate cronioele au Iasi mentiunea el Vladislav au perit de sabie
In mijlocul Tfirggorului".
2) Condica Brdncoveneascd, No. 267, f. 771-772, la Arhivele Statului,
cuprinde traduoerea hrisovului lui Radul eel Mare, In care se pomenegte
gi dania parintelui sfiu, bisericii domnii mele den Tfirgor".
3. Documenie Hurmuzaki, XI, p. 811.
4. N. Iorga, St. fi Doc. III, p. CXLIX.
5. ySt. Greoeanu, o. c., p. 329.
6. Idem, p. 337.

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORA$B INTRE BUZAU, TARGOVISTE $1 BUCURE$T1 19

se numea ca 'este nu din Tarpor, ci din Negoevti,

satul din marginea Targsorului. Inca dela 1633 el ivi
zicea «Neagu voevod» si se dedea drept fecior al unui
Basarab voevod», pentru a arata ca in vinele lui curge
sange din al vechilor Basarabi 1. In 1632, la venirea
pe tron a lui Matei Basarab, care era de movie Oltean,
Neagul Aga luptase contra lui in oastea lui Radu,
feciorul lui Alexandru Ilia§ voevod 2. Dupa intronarea
lui Matei Basarab, el a staruit, in 1633 vi 1635, sai
ajunga, de se poate, domn in Moldova3, unde dom-
nise Intr'un timp Mihai Viteazul.
Alt fecior al jupanului Mihai ot Targvor, care se
numea, dupa alt sat din marginea Targsorului, Antonie
vornicul din Popevti, ajunge, la 1669, domn al tarei.
Tinu domnia timp de trei ani, in chipul unui Oran dela
Tara, cu mancare putina §i cu bautura cumparata dela
carciuma, cum era invatat acasa la el, la Popevti. Cro-
nica spune despre el: «Nici de mancare, nici de ball-
-tura nu era satul. In zi de duke (gatea) came de vaca,
cu apa §i cu sare; in zi de sec linte si fasole cu apa
vi cu sare. Trimetea cu urcioarele in targ Antonie Voda
si fiul sau Neagul Voda, cu bani refenea, de cumpara
-vin de bea. Ci da fie-sau mai mult la refenea, caci ii
zicea tats -sau ca el are Doamna §i coconi, ci sä dea
mai mult. Ava vietuia Antonie Voda»4. Inainte de a
fi domn, ca boer, iscalea cand Antonie ot Negoevti,
cand Antonie ot Tarpon Doamna Marica, sofia lui
Costandin Brancoveanu, era un Inger de nepoata a
1. Idem, p. 335.
2. Idem, p. 353.
3. Idem, p. 335, 336.
4. N. Iorga, Istoriile Domnilor Tarii Romdneti de Const. Capitanul
Filipescu, Buc. 1902, p. 166-7. Pentru Antonie In boerie yea ySt. Gre-
ceanu, o. c., indioele. Chipul lui Neagul Voda e zugravit In biserica mauls-
-Linn Targ§or, cu caciulit qi surguciu, ca domnii.

www.dacoromanica.ro
20 G. PETRESCU-SAVA

lui, creseuta la jars, in casele de langa Moor ale

batranului Antonie 1.

4. Decade/4a Tarvorulai. Nu-i era insa dat

Tarporului sä ajunga la vreo Insemnatate politick
cum ajunsese Targovi§tea, cad in cursul secolului XVII
ineepu sä scads avantul sau economic. La sfarsitul
secolului XVI, la 1596, Giovanni Bottero spune despre
Tara Romaneasca: eAceasta tail are numai trei ora§e:
Targovi§te, rewdinta a domnilor, Braila §i Tarporul.
Incolo sunt numai sate»2.
Indata insa dupa 1600 Targsorul cade pe planul
al doilea. Si neamul boierilor de Tarpor se intalne§te
foarte rar in documente dupa 16503. In preajma aces-
tui an, cand 1-a vazut cronicarul moldovean Miron,
Costin, orapl se tinea Inca bine, intrecand prin stra."-
lucire toate celelalte targuri dinprejur t. Caci ineepu-

1. fit. Greoeanu, o. c. p. 355, 346.

2. Giovanni Bottero Benese, Le relcrtioni universali, Bergamo, 1596,
p. 164. Targ§oral apace astfel ca al treilea ora§ din Tara Romaneasca,
dupa capital& §i dupa Braila, exact In aceea§i situatie In care se afla an
Ploie§tii, chip& capitala Bucure§ti §i dupa Braila. Pentru prima oara.
Bottero vorbe§te de uleiul mineral din dealurile Tintei. El spune ca langa.
Targ§or e un pat de uncle isvorti§te bitum negru, ce miroase a ceara."..
Descrierea Jul a fost tradusti din cuvant In cuvant In alts descriere a Virai
dela sfargitul sec. XVII, intitulatii: Beknopte Beschrijving van de Koni-
greiken Hungarien... mitsgaders de Vorstendommen van Seevenbergen,.
Walachien, Moldavien, anonima §i nedatatti, probabil din anul-1686.
Alte mentiuni ale Targ§orului, din sec. XVI: Cronicek moldovene poves-
tesc at la 1526 teftinita Voda a prfidat Tara Romfineasca pans la Targu-
§or (Ureche, ed. Cogalniceanu, 1872, p. 189). Documente Hurmuzaki XI,.
p. 818, anul 1578: Newer -Merck and Bockorest"; p. 839, anul 1589: bis
gegen Torschor, bis gegen Gergitza". Harta Hulsius, din 1595, Yl nume§te-
Schlcart.
3. ySt. Greoeanu, o. c., p. 356 §1 passim. Cf. indicele. Din epoca an-
terioara anului 1600 aunt §i ruinele de biserici din Targ§or.
4. Povestind, cu date culese la fata locului, retragerea lui Mihaiu
Viteazul din lupta dela Bucovel, 1600, Miron Costin, care vizitase Ora_
pela jumatabea sec. XVII, spline ca, in retragere, Mihai s'a aparat pawl
la an oral, ce se nice Tdrgforcd" (Cronica, ed. Cogrilniceanu, 1872, p. 493).

www.dacoromanica.ro
 TAROURI $1 ORA$E INTRE BUZAU, TARGOVI5TE $1 BUCURE5TI 21

sera sa se ridice pe atunci si Campina si VAlenii I.

Curand dupa aceea Targsorul scade tot mai mutt
pentru ultima oars se vorbeste de el, ca orasel, in
anul 1699'. Dupa 1700 el dispare pentru totdeauna
din randul oraselor gra Filipestii si mai ales Ploiestii
ajunsesera la area data sa-1 lase de tot in umbra.
Cum? Este randul sä vedem acum.

1. Descrierea Tarii Romanesti In I..polona, Rea& de Miron Costin

la 1684, dupa ce vizitase Tara Romaneasca: Orasele din Tara Munte-
neasca: Ramnicul, Buzaul, Glierghita, Ploestii, Tamorul, Villenii, Cam-
pine, Targoviste" (I. Bogdan, Cronice inedite atingatoare de Istoria Ro-
mdnilor, Buc. 1895, p. 204).
2. Anonima Curidse Beschreibang von der Moldaa and Wallachep,
1699, numeste In cap. IV ca vornehmste Stadbe": Bucuresti, Targovi$e
$i Campu -Lung, iar ca vornehmste Marck-Flecken oder kleine Stadtlein":
Braila si Targsorul (Trescortum).

www.dacoromanica.ro
22 G. PETRESCU-SAVA

CAP ITOLUL II

INCEPUTURILE PLOIESTILOR
1. Ploie#11 sat. Orawl Moor era, cum ant
spus, Inconjurat de toate parfile de paduri Si cranguri..
Cad regiunea de camp a judetului Prahova a fost
in vechime mult mai impadurita de cat astazi. Pa-
durile dintr'insa erau o continuare a marilor paduri
dela nord de Bucure§ti, i purtau, ca §i acestea, pe
unelocuri, numele de Vlasia'. Aceste paduri, care se
pastrau Inca spre sfar§itul secolului XVIII in forma
de cranguri2, au disparut abia in cursul primei juma-
tati a secolului XIX, prin spargerea locurilor pentru
aratura. Numai petice singuratice au ramas din . ele,
-cum e crangul lui Bot §i padurea Raiosul langa Plo-
ie0i, padurea Tarporului in vecinatatea satului ce
poarta acest nume §i padurile de pe cursul Prahovei
pans la Gherghita.
Afars de padurile despre Bucure§ti, paduri marl
ierau §i spre apus de Tarpor, din malul Cricovului.
Du lce i al Provitei pans la jumatatea drumului spre
Targovi§te, paduri ce se in in parte i azi. Spre ra-
1. Unii Ploieeteni mi-au spus ca, inainte vreme, padurea ce lncepea
ilela barierile sudice ale ora§ului purta acest nume.
2. Descrierea vechilor paduri o fac dupe harta austriacti dela 1790,.
care represinta distinct vegetatia de atunci. Dupes ea s'a facet reprezen-
tarea for pe harta alfituratft.

www.dacoromanica.ro
 TARGURI SI ORA5E INTRE BUZAU, TARGOVISTE $1 BUCURE5TI 23

sarit paduri si cranguri mai dese erau numai pans In

apa Dambului, dincolo de care, 'Ana in Cricovul Sarat,
erau mai mult tufipri Si cranguri pitice de maracinet
§i de paducel 1. La Crigovul Sarat se sfar§eau pa-
durile §i de acolo Incepea campul Intins §i limpede
al Buzaului.
Prin padurile crangurile din jurul oraplui Targ-
§or se gaseau pitulate, Inca Inainte de 1600, sate vechi,
acolisite pe langa isvoarele ce sareau mult mai multe
§i mult mai vioaie pe atunci in campie, la umbra co-
pacilor. Multe din aceste sate traesc §i azi. Spre miaza
noapte, in parfile pietroase $i sarace de apa ale Bran-
ciogului, erau sate numai departe, in apropierea dealu-
rilor: Baicoii2 §i Flore0i, rqedinta domneasca din
sec. XV. Mai dese erau satele dealungul Prahovei, pe
malul drept al raului: Magurenii 3, Calinqtii 4, Fili-
pe#ii 5, Marginenii 6. In padurile din josul Taroo-
1. Prima rezistenta serioasa pe care o opuneau voevozii navalitorilor
din directia Moldovei era la Teleajen gi Prahova, unde aveau paduri fn
spate. Inaintea bataliei dela Finta, Seimenii lui Matei Basarab s'au retras
dela Teleajen, apartindu-se prin nigte dumbravi ce sant acolo. Ce tot au
mars, aparandu-se foarte tare din foc Seimenii, pana an intrat Intr'alta:
padure, ce era lunca Prahovei" (Miron Costin, ed. Cogalniceanu, 1872,
p, 334). Chiar pe vremea lui Miron Costin partea dintre Teleajen gi
Ploiegti era slab impadurita. Dupa batalia dela ySoplea (1654), langa Ber-
ceni, la sud-est de Ploegti, cronicarul moldovean descrie astfel debandada
Seimenilor gi Dorobantilor spre Ploegti: Trupurile pe gleau (= drum)
zaceau polog griimada) gi spinii de pe laturi plini de trupuri omenegti:
aga zaoeau pana la Ploegti" (p. 351). La ralsarit de Ploegti erau deci spini,
cum au apucat gi britranii: maracini gi paducei, nu padure de tufa, ca la
apus de Dambul.
2. Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, III, p. 297, 298,
236-7.
3. Idem, trimiterile indicelui aoeluiag vofum gi vol. V, p. 469.
4. Idem, III, p. 236, 337, 299.
5. Idem, II, p. 225; III, p. 188-9.
6. Trimiterile mai numeroase ale indicelui vol. III; I. Bogdan,
Doc. gi regeste, p. 190.

www.dacoromanica.ro
24 G. PETRESCU-SAVA

rului erau Stancestii 1 si Negoestii 2. La rasarit erau

Barcanestii 3, TAtAranii 4, Ploestii 5, Bleajoii 6, ScAl-
ianii 7, Boldestii 8, BUCOVU1 9 Si Valea Calugareasca 10,
aceste patru din urmA in coada Dealului Frumos si a
Dealului Mare. Si mai departe, la marginea despre rä-
sarit a padurilor, erau Soplea 11, Rahovul 12, Cozleacii 10
si mai jos, langA varsarea Teleajenului in Prahova, era
oragul domnesc al Gherghitei, ce se trAgea dintr'un sat
cu nume de femee.
Multe din aceste sate, mai ales cele die pe valea
Prahovei, faceau carAusie cu marfuri brasovene. Ele
ne sant cunoscute din listele de carausi oe se pa-
streaza in socotelile orasului Brasov pe anii 1500-
1550. In acele liste sant trecuti gi cativa cArausi din
satul Ploiesti: la 1503 Radu, la 1543 Drag-0i, la 1545 .

Berivoi, Tudor, Avrut, Draghici si Neagu 13.

1. *t. Greceanu, o. c., p. 329.
2. Idem, ibidem, p. 329, document de donatiune de mogie in Ne-
goegti din 1451, dela Vladislav, cel perit de sabie In mijlocul Tilrg-
gorului. E eel mai vechi sat constatat langa Ta.rggor.
3. T. Cipadu, Archie, p. 102, p. a. 1567.
4. St. Greoeanu, o. c., p. 335, Preda postelnicul of Tatftrani la
1628. Se poate admite existents satului Inainte de 1600.
5. Vezi note 13 aid mai jos.
6. St. Greoeanu, o. c. p. 344, p. a. 1632. Pe bozo aoesbei date
despre mogia Blajoilor admitem existenta satului Inainte de 1600, ca 9i
p. Tittitrani.
7. Trimiterile indicelui dela vol. III din Quellen. 0 carte a lui
Nicolae Voevod, feciorul Mihnii, pentru parbea de mogie din Sciiiani,
cumpftratft de Ion logoffttul din Targgor, cu data 7095 (= 1587), Innis
16, In Condica Brlincoveneasca, 267, f. 735.
8. Quellen, I, indice, p. a 1503.
9. I. Bogdan, Doc. 0 regeste., p. 293, p. sec. XV. Vezi gi mai jos
In expunerea noastaii date despre Bucov, la cap. respectiv.
10. Document original din sec. XV, la Arhivele Statului, sectia
istoridt.
11. Quellen, III, trimiberile indicelui.
12. I. Bogdan, Doc. gi regeste, p. 309, pentru a. 1530.
13. Quellen, III, p. 235, 295, 298, 299. In vol. I, p., 6, este prima men-
tiune a Ploegtilor, din 1503: Radul de Plorescht". In Socotelile Bra-

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORA$E INTRE BUZAU, TARGOVISTE $1 BUCURE$T1 25

Satul Ploiqti se tra'gea, cum arata numele, din-

tr'un stramo pe care'! chema Ploaie, cel dintai mo-
nean, care, pla.'cand locul, batuse parul §i-§i Liaise
casa de adapost singuratic in padure. Copiilor Si ne-
pofilor lui, care se inmultisera dinteinsul, facanduli
case langa a lui, le zicea lumea Ploie§ti, cum se zice
azi Sore§ti copiilor dintr'un parinte pe care'l chiama
Soare. Era lume groasa pe atunci, care §tia numai de
padure §i de mila cerului §i nu statea sa carute nume
de botez prin istorii §i prin calendare. Ziva omului mu
era, ca azi, odata pe an, ci toate zilele anului, caci,
slava domnului, de plouat ploua totdeauna.
Satul era in partea de mizazi §i rasarit a oraplui
die azi, intre albia Dambului §i «apa Fantanelon,
«garla Tabacilon de azi. Acum apa Fantanelor nu mai
curge ca atunci din multe isvoare. Prea arare, in tim-
*ovului sunt trecute 3 sate cu nume asemanatoare: Flore*ti, Plore*ti
*i Ploiesti. Sub numele Plore*ti este cred de lute Les In toate casurile
Ploe*ti. In acela* an 1545 este trecut In listele Bra*ovului un Tudor
dela Plorest (Ploest)" (III, p. 298) *i un Tudor dela Ploest" (III, p.
' 298).Se pare insa eit*iunele mentiuni despre Florest" privesc Ploe*tii,
nu Flore*tii. Aceast,A presupunere o Intemeem pe faptul urmiltor. La
1567 se constatft prin document numele locuitorului Avrut din Ploie*ti
(Cipariu, Archie, p. 102). La 1545 este trecut In socotelile bra*ovene
Zoffhrull de Ploest" (Quellen III, p. 299), nume evident identic cu
Avrut. In acela* an 1545 este trecut in acelea*i socoteli Affhrutt de
Florest" (Quellen, III, 294). Este acela* eu eel precedent, scris cu
aceia* ortografie cu ffh *i cu tt, dar citit In primal cas gre*it.
Identitatea cu Avrut dela 1567 este neindoioasii. Numele este destul de
rar pentru a avea indoiala asupra acestei conclusii. In acest cas tsi
euvAntul Flore*ti trebue Inlocuit prin PIoe*ti. Gre*ala este sau a &TA-
torului brapvean, care auzind Ploe*ti scria Flore*ti, sau o gre*ani
de lecturA. Aceasta constatare este de foarte mare insemniitate. Se
*tie ea scrisorile lui Basarab dela 1477 (I. Bogdan, Doc. privitoare, p.
835-6) aunt date din Flore*ti. SA nu fie care o eroare de lecture?
*i cuvantul din document sk die Ploe*ti? Ploe*tii aunt cunoscuti si in
urmA ca re*edintii domneascrt, In timpul lui Mihai Viteazul. Daces ar
sta In adeviir scris In acele scrisori Ploe*ti, atunci am avea dovada
de existenta Ploie*tilor Inca din sec. XV, precum *i dovada vechimei
for ca rerdintii domneasca Inainte de Mihai Viteazul.

www.dacoromanica.ro
26 G. PETRESCU-SAVA

puri ploioase, fantanesc iar4i isvoarele $i firicelul de

apa limpede, bun de albit panze, susura, ca $i atunci,
printre dughenile tabacilor.
Batranul Ploaie gasise apa §i in isvoarele de la
fata pamantului §i, in timpuri de mare seceta, sapand in
pamant, la cateva palme adancime. Dambul curgea
Inainte vreme, cum spun batranii, mai viu. In apele lui,
care Invarteau multe mori in drumul lor, se sbatea crap
de doua palme. Lemn pentru case §i pentru foc era cat
nu vreai in padure. Crqtea tamale in copacii cei vechi.
De vanat erau pline crangurile. Paul tarziu Incoace
aduna lumen melcii cu sacul. Dadeai o raita prin pa-
dure, to Intorceai cu caciula plina de oua de pasari
sAlbatice. Departe de sat, Intre bisericile de azi sfanta
Vineri §i sfantul Niculae Nou, era un ele§teu, adunat
din isvoare §i din ploi, unde, pans acum 40-50 de
ani, se ImpuKa ga§te §i li$ite. $i locul era bun de arat,
cad petri§ul se gase§te la adancime potrivita.' §i In
fail e pamant negru curat, priincios nu numai sema-
naturilor, ci §i viei §i pomilor roditori. Pada dupa
1800, se gaseau in oral «livezi de pruni» Si «cu pomet
de tot felul». Malurile teraselor Dambului au purtat,
in timpuri diferite, vii $i pe dreapta §i pe stangal.
1. La 1833 Dache bogasierul vinde in mah. af. Vineri o grading cu
pomet de tot felul", loc de livede cu pomet" (Dosar extrajudiciar 32
din 1833 la Arh. Statului). 1823, Nov. 25, Uta, viduva rap. Alexe,
vinde biv-treti-vistierului Parvu Diinescu un loc inchis cu gard, cu o
livejue de pomi saditi de parintii" ei, In mahalaua sfantului loan, in
vecinatatea oborului (Arhiva orapului Ploepti, colectia de acte, VI).
La 1838 postelnicul Costache Ditnescu vinde lui Costandin Bogdan
casa cu livedea de pruni", pe care o avea in veche stapanire" in
mahalaoa _Maica Precista, din mijlocul orapului de azi (Dosar Extra-
ft:dicier, No. curent "42, din 1838, la Arhivele Statului).
La 1830-1837 Bulgarii dela Bereasca puseserri vii Pe malul
sting al Dimbului, la N. de poseaua Bucovului. Si azi extremitatea N.-E.
a oraplui, unde e cimitirul, poarta numele de Viipara, dupa viile puse
inainte vreme de Romanii Ungureni acolo. Era un loc de petrecere. pl

www.dacoromanica.ro
 Vatra tArgului Ploe01.

Linia sinuoasii mai groasii reprezintei granita de r5scirit a pildurilor, ale

ciiror urme sau amintire s'a peistrat In secolul al XIX-lea.
Linii le punctate: drumuri inliiuntrul oravaui.

Hada IL Din opera: G. Petrescu-Sava, Tdrguri gi Orafe Intre Buzau

Torgovifte f i Bucurefti. Reproducerea opritei.

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ()RASE MITE BUZAU, TARGOVISTE $1 BUCURESTI 2T

Iar cat priveste Imprejurimile, dealurile Incarcaite

de vii si de pometuri ale Paulestilor, ale Scaenilor,
Dealul Frumos si Dealul Mare, se vedeau si atunci din
sat, cum se vad si azi dela barierile orasului, la doua
ceasuri departare cu piciorul.
Asa traiau mosnenii ploiesteni In vremea veche.
Doar umbland cu carausia pe la Brasov incepusera
sa mai scoata.' si ei capul la lume si sä se mai ajunga.
Caci la inceput erau oameni grad si, decat vatra sa-
tului, alts movie langa sat n'aveau. Mosia pe care este
asezat orasul Ploiesti acum, dela apa Fantanelor, garlita
Tabacilor de azi, spre sfintitul soarelui, o stapaneau
mosnenii din Baicoi. Abia la 1567 avem cunostinta ca
un Avrut dela Ploiesti, cel pe care 1-am gasit si mai sus
aducand marfa dela, Brasov, a vandut logofatului Co-
resi, autorul psaltirei celei vechi, cinci razoare de movie.
la Vladulesti1. Unde vor fi fost Vladulestii nu stim.
2. Intemeerea targultti la Ploie#1. Astfel au
trait Ploiestenii, viata de tail, pans spre anul 1600.
Atunci lui Mihai Viteazul, al carui gand era fapta ful-
geratoare, i se paru ca targul ce se facea la orasul
Targsor nu era destul de indemanatec pentru rievoile
locuitorilor vi pentru planurile sale de razboiu, si ca
mult mai bun de targ era locul satului Ploiesti si mosia,
vecina cu a orasului Targsor, pe care o stapaneau mos-
nenii din Baicoi Tanga acest sat.
Pentru a alca.'tui o vatra de vecie orasului gandit de
targului pe la 1850. Cimitirul de acolo se numeste Viisoara, iar tigania
din str. Macului Tigania dela ViLsoara. Aceasta viisoarii era pe malut
apusan al Dambului, acolo unde acest mar e mai ridicat, fiind constituit
de terasa de pe dreapta Dambului, terasa care s'a perdut In ()rag.
In partea de miazilzi a fostului sat, cum esi pe bariera Gogoase-
de azi pe stanga, s'au facut acum In urmii plantatii de vie si pomi,.
reusite, ca si Ianga biserica sf. Nicolae Nou si In sfanta Troita.
1. T. Cipariu, Archives pentru filologie ,ci istorie, p. 102.

www.dacoromanica.ro
28 0. PETRESCU-SAVA

el, Mihai facu a§ezamant cu Mano le logofatul si cu

nepotul sau, mopeni din Baicoi: ei ii dadura mo§ia for
dela Ploiesti, iar el le dete in schimb o jumatate din
satul BAicoi, pe care o avea de cumpAratoare dela alti
mopeni baicoieni. Nu a fost vanzare pe bani, ci,
schimb de «mo§ie pentru mo§ie».
Prin dobandirea mo§iei de tailed Ploie§ti a Baico-
ienilor, mo§ia domneasca a Tarporului, al caret hotar
primitiv spre Rasarit ne e necunoscut, se uni cu mo§ia
Ploie§tilor, cuprinzand inteinsa §i satul Ploie§ti. Era
acum o singura sfoara de mo§ie din luncile Prahovei
pans in apa Dambutui, al/rid la un capat ora§ul Targ-
§or, iar la cellaAt capa't Ploie§tii1.
Pe mosia cumparatA dela Baicoieni, Mihai facu
targ langa satul Ploiesti §i i§i zidi palat domnesc in-
teinsul. I§i facu obiceiul de a sta adesea aci. In scriso-
rile sale el numea acum Ploe§tii ecurtea noastra» (curia
nostra Ploe§ti) 2. Streinii §tiau ca aoesta era «locul lui
iubit» (luogo diletioso di Michaele) 3. In codrul Buco-
vulul din apropiere, avea locuri cunoscute de el, in care
obicinuia sa se retraga din fata Tatarilor, atragandu-i
acolo §i sdrobindu-i in curse, pe care le-a intins §i Polo-
nilor la 1600 4.
Mihai prefuise a§ezarea Ploie§tilor nu atat pentru
ca de acolo putea pandi si se putea repezi la timp asu-
pra du§manului raspandit dupa prada, dar §i pentru
«eftinatatea §i writ*, aprovizionarei». Inca de atunci
AvAnzarea» era aid mai buns deck in toga tara» 5.
1. Ioan Moruzi, Spicuiri istorice din Prahova gi fondarea oragului
Ploiegti, Buc. 1906, p. 31-5 §i 35-8.
2 §i 3. C. Zagoritz, Luptele cu Polonii, Buc. 1908, p. 93-4 9i
p. 129.
4. Idem, p. 86 qi 93.
5. Idem, p. 128. Aceea§i apreciere a Ploie§tilor dupii 200 de ani:
capitals Ploe.gti, oraa prea indestulat In provizii" (I. Ghenilie, Prin-
2ipuri de geografie, Buc. 1841, p. 19); Ploie§ti, indestulat §i negotios"
(Idem, Principle de geografie, 1853, p. 38).

www.dacoromanica.ro
 TABOUR! $1 ()RASE INTRE BUZAU, TARGOV1$TE $1 BUCURE$TI 29.

Folosind aceste daruri ale locului el transformi

targul si Imprejurimile lui Inteun lagar permanent, uncle
isi strangea, I i instruia si isi Linea gata de lupta arma-
tele1. La Ploiesti si in satele dinprejur a strans, a
pregatit si a tinut concentrate in taina, pans in mo-
mentul actiunei, ()stile cu care a trecut la 1599, prin.
valea Teleajenului, in Transilvania.
In palatul sau din Ploiesti el primi inainte de
plecare juramantul de credinta al tostasilor sai, in mij-
locul capitanilor si marilor sai boieri. Laugh' dansul
doamna Stanca plangea, nadajduind sa-1 intoarca din
hotararea lui. Din piata targului /Ana' la intrarea pala-
tului domnesc el randuise pedestrimea, in nurna'r de
5000, comandata de Baba Novac, in cinci randuri de
cate 1000 si trupele intrau in palat la domn, pentru a
depune juramantul, prin mijlocul acestor randuri 2. Asa
pretuia Mihai Viteazul Ploiestii si asa Intelegea el si
se foloseasca de Indemanateca asezare a locului. Satul
ales de el e azi cci mai mare oral din Tara Romaneascal
dupa Bucuresti si dupa Braila.
Orasul Ploiesti s'a desvoltat din targul Infiintat de
Mihai in Ploiesti pentru nevoile ostilor sale. Nu tre-
bue sa ne gandim ca, spre a Intemeia targul, Mihai
Viteazul a adus colonii, sau ca a zidit pravalii si case..
1. C. Zagoritz, o. c., p. 126.
2. Cronica lui Szamosidizi, in Morzamenta Ilungariae historica. Scrip-
tores, vol. XXVIII, p. 290: Michael igitur, bona copiarum suarum parts
in oppiduhun Plovest convocata, omnem Valachorum ac Thracum, quos
Rascianos dicunt, turbam, armis ita instructam ac si protinus manus
cum hoste conserenda esset, per omnia fora et vicos disponit, praeto-
rianum equitatum, quos illi cortanos vocant, ac Polonorum manum,.
qui Cazaki vocantur, oppido circumfundit. Peditatum, qui ad quinque
millia erant, et quorum potiori parti Baba Noach dux praeerat, a fora
ad aulae asque vajvodanae vestibulum quintuplici ordine armatos con.-
sistere jubet. Per dispositas horum stationes introducuntur etc. Povestirea,
modului cum a urmat juramantul la Bigoescu, Romanii sub Mihai Vi-
teazul, Buc. 1908, p. 244 g. u.

www.dacoromanica.ro
30 G. PETRESCU-SAVA

Nu cunoastem actul intemeerei, dar, dupa cele ce pu-

tem deduce din situatia de mai tarziur el n'a fa'cut
alfceva cleat a ingaduit negustorifor sa tie, pe mosia
{le langa satul Ploiesti, targ intro zi pe saptamana.
In ziva de -Virg, care era, cum aflam din acte,
Miercurea 1, veneau negustori cu marfuri si mestesu-
gari si tarani cu produse de ale lor spre desfaoere. Ma-
mulari, cojocari, tivilicheri, margelari, cercelari, plapa-
marl, veneau in aceasta zi a saptamanei cu marfa in
-desagi si o Intindeau in «piata targului», pe supt ma-
ghernife si soproane cu acoperamant de sovar, rezemat
pe patru furci 2. Mestesugarii mai grosi si taranii, care
veneau cu «producturi»: «zarzavaturi, rogojini, funii,
caldari, lemne de foe si altele multe», isi faceau, unde
era loc mai slobod, hambare, umbrare si ingradiri de
Bard 3. Granele, vinurile si pestele se vindeau din
carufe. Aceste producte", dimpreuna cu vitele, aveau
un loc mai intins in marginea targului: oborul. 4
Hind targul bine asezat dela inceput, indata s'a
simtit nevoia de a vinde si peste saptamana, nu numa.i
1. Documentele lui Nic. Mavrocordat din 1716, April 21, 9i loan
Mavrocordat din 1716, Martie 14: drept aceea 9i domniia mea am
Indult ca si alba a sa face targ in P1oe9ti 9i Tar9or in toata vremea
paste an Miercurea, ca 9i mai Inainte vreame" (Condica Brancoveneascd
No. 267, 1a Arhivele Statului, f. 763 9i 760). In aceea9i zi a saptiimanei
se fAcea targ In Ploie9ti 9i la 1821: plata targului, pentru adunarea celor
en aunt a veni Miercurea la zi de Virg, veri cu ce spre vanzare de al
ob9tii folos" (Arh. or. Ploie9ti, dosar 2/832).
2. I. Stoicescu, Schitze din istoria patrici, Ploie9ti, 1880, p. 72. Cf.
-actul din 1843 Aug. 25: jalba oril9enilor contra strAmtortirii ce vedem
ca se face celor ce vin cu producte de prin jadete Miercurea la zi de
targ in oborul aoestui ora' sere imbielpgarea ob9tii, carora li se face
lmpiedecare de mitre oei oe deschid pravalii in lumina oborului cu In-
tindere de marfuri, cojocari gro9i, margelari, mianulari, pi/gm-
-marl 9i alti multi cu felurimi de marfuri" (Arh. Mega, dosar 98 1843).
3. Acela9 act din 1821 citat In nota 1 ad mai sus.
4. Acte din dosarul 98/1843, Arh. P1oe9ti: oborul este pentru pro-
.ducturi", nu pentru mArfuri". De asemenea actele din dosarul 4/1842,
.aceea9i ArhivA; 1840 August 2, pescarii vorbese: aluturi cu caruta mea".

www.dacoromanica.ro
 TARGURI 31 °RAW INTRE BUZAU, TARGOVIETE 51 BUCUREETI 31

Miercurea. Cei ce aduceau marfa cu carul sau cu §pi-

narea, atra0 de «buna vanzare» si de «uwrinta apro-
vizionarii», curand dupa aceea §i-au facut pravalii sta-
tornice. Toate acestea s'au petrecut la Ploie§ti chiar in
timpul voevodului intemeetor.
Caci in domnia lui, prin nevoia aprovizionarii os-
tilor pe care le Linea in jurul targului §i prin nevoia
furniturilor de echipament, targul saptamanal s'a tran-
sformat Inca de atunci Intr'un targ cu pravalii statornice
§i cu infatiprea de mic ora§. La 1599 §i 1600 contem-
poranii incep sa numeasca Role «orac» sau or4e1"1.
La 1599 se vorbea de o piata statornica a targului2;
Pe m0a domneasca dintre Teleajen §i Prahova
erau aka dar, la sfar§itul domniei lui Mihai Vit2azul
(1601), doua targuri saptamanale, nu unul singur cum
fusese pang. atunci. Amandoua se fineau in aceeai zi a
saptamanei, Miercurea. Unul se tinea in oraul Targ-
§or, altul in targuletul Ploiqti, care tibia atunci incepea
sa se infiripeze.
De acum Tarporul incepe sa scads, iar Ploie$tii
incep sä creasca pe masura ce scade Tarporul. Nici
Ploe§tii n'au crescut repede Si dintr'o data, nici Targ-
1822, Iunie 22, jalba a orft§enilor contra celor ce au facut umbrare In
obor §i fac vanzare rachiului napristan, iar nu numai Martea §i Miercurea,
precum din vechime au fost obiceiul". S'au apucat aoei ce vindea cu
butile de au facut In obor pravalii statornice, vanzand §i peste saptamanit,
tad cu butile date pa jos, a§azate, iar nu prin car, ca, mai Inainte, aseme-
nea §i oei care e§a cu cate o masa, cu buria§e, cu, clondire §i pahare, toti
s'au a§ezat cu umbrare, de au facut targ nou In oborul de via". In acela§
dosar se vad §i celelalte producturi", oe se vindeau In obor.
1. La 1599, In timpul campaniei ardelene, este numit targ, ora§ §i
erasel: Marckt Ployst (Tezaur de monumente istorice, III, p. 72); oppidum
Ploest (Wolffgang de Beth len, Historia de rebus transsileanicis, IV, p.
334); oppidum Ploest vocatum (Doc. Hurm. III', la data); oppidum §i
oppidulum (Szamoskozy, loc. cit. p. 290). La 1600, In timpul Iuptelor cu
Polonii, este iara§i numit ora§: oppidum (cronicarul Heidenstein, citat de
C. Zagorit, o. c., p. 102).
2. V. mai sus p. 29 §i n. 2.

www.dacoromanica.ro
32 0. PETRESCU-SAVA

§orul nu s'a stins dintr'o data. Viata §i stralucirea ora-

§ului Taroor s'a scurs pe incetul, in curs de doua
veacuri, in targ-ul Ploie§tilor, 'Ana and n'a mai ra-
mas dinteinsul decat casele, sarace §i pufine, ale td-
ranilor claca§i ai mo§iei.
In Intunecata epoch', ce a urmat dupa asasinarea
lui Mihai Viteazul in 1601, Para fiind supusa celor mai
crancene Inoercari, ce au pus in mare si groasnicial
cumpana viafa ins4i a populatiunii romane§ti din re-
giunea Buzau-Targovi§te, o bucata de timp nu a putut
fi vorba, in oea mai mare parte a acestei regiuni, nici
de sate, necum de targuri §i mai putin de creatiunea
voevodului martir al unitatii nationale: Ploe§tii.
Ar trebui sa scriu cu lacrimi §i cu sange, ca sä pot
rechema aevea, dupa spusele batranilor, suferinfele
neauzite ale acestei Olt die tara in aoel timp, in
care, dupa nimicirea oamenilor voinici prin rasbu-
nari venite din miazanoapte, miazazi $i rasarit, toata
nAdejdea ramasese in schilozi §i pitici cu barbile albe,
pe care, de trai indelungat sub pamant Si de lipsa unei
trente cu care sali acopere goliciunea trupului, parul
crescuse ca pe boi. 0 carte Intreaga de grozavii ale ia-
dului, coborat la lumina zilei pe fata Tarii Romane§ti,
de care istoria de azi nu are nici o banuiala. Mintea
mea se trage la o parte dinaintea acestei vedenii, cand
incerc a o a0erne pe hartie, ca vita oe leapada povara
jugului, cand se tidied resteul.
Invidia veninoasa a vecinilor a distrus tot ce rama-
sese din opera eroului, Insa Ploe§tenii i-au pastrat ne-
atinsa peste veacuri mcqtenirea morala: pilda lui die
vitejie Si jertfa viefei pentru taral.

1. Vezi eonclusiunea conferintei mete despre Intemeerea Oragalui

Ploegti, tinuta la 25 Ianuarie 1931, In Amfiteatrul lioeului Sf. Petra gi

www.dacoromanica.ro
 TAROUR1 $l ORA$E INTRE BUZAU, TARGOV1$TE $1 BUCURE$fI 33

Oarecare insemn5tate dobandesc Ploe§tii, ref acuti,

aproape la '40 ani dupe moartea marelui voevod. In
anal 1639, in urma unei probe de vitejie, la fel cu cele
ce aratasera lui Mihai Viteazul, Ploe§tenii hotarasc
pe Matei Basarab sa zideasca in Ploe§ti biserica dom-
neasca Sfintii Apostoli Petru §i Pavel, ce trae§te 'Ana
azi In marginea de rasarit a oraplui, langa parauf
Dambul
Aceasta prima Infiripare a Ploe§tilor se datore§te
procesului de stramutare a capitalei dela Targov4te la
Bucure§ti, proses care devenise activ in domnia lui Ma-
tei Basarab Si care in 1700 era terminat. Aceasta mu-
tare provocand caderea Taroorului prin parasirea dru-
mului Bran-Targov4te-Braila, a ajutat prin aceasta ri-

Pavel din Ploiegti, conclusiune pe care d-I A. teftinescu-Campina, direc-

torul ziarului Imparfialul din Ploegti, a redat-o in numarul din 31 Ia-
nuarie 1931 al acestui ziar astfel: gMihai Viteazul n'a lasat Ploegtenilor
un act de danie serfs. El le-a hisat un patrimoniu moral: virtutea ostd-
geascd fi cettiteneascii. Aceasta virtute a facut ca ei sa aibil cagtig de
cause in procesul cu Impilatorul fanariot banal Ianache Moruzi gi urmagii
sal, pastrand oragului libertatile sale; prin ea au sciipat oragul de inva-
ziunea eterigtilor greci ai lui Ipsilante la 1821; prin ea in 1869, alegknd
candidati independenti, cu toata urgia guvernamentala, au meritat din
partea tarei darul Stataei Libertalei (facut prim subscriptiune in toatk tars
de marele C. A. Rosetti), ce simbolizeath in orag virtutea cetateneasca
gi sentimental neatarnarei; prim ea avocatul Candiano-Popescu din Ploegti
a cucerit la 1877, in fruntea batalionului 2 vanatori ploegtean, reduta
Grivita, binemeritand maretul monument al independentei, unul pe Ora,
ce se ridica in bulevardul oragului; gi tot prin ea, in riizboid pentru in-
tregirea neamului, in that& Cara singer regimental No. 32 din Ploegti a
dobandit favoarea specials de a purta uniforma de onoare instituita de
Regele Carol ILL
1. Vezi studiul meu Biserica Domneascd din Ploeqti, publicat in
revista Romania Viitoare, Ploegti, No. 6, din 30 Martie 1923, in care am
concentrat toate datele istorioe despre aceasta biserica gi marturii despre
celelalte ctitorii ale lui Matei Basarab. Dap& toate indiciile Matei Ba-
sarab a zidit biserica domneascil din Ploegti, in urma biruintei asupra
lui Vasile Lupu din 1637, mind lupta s'a dat la Teleajen, care curge
la 2 kilometri departare de aceasta biserica, lupta de care Ploegtenii
evident n'au putut fi strain.

www.dacoromanica.ro
34 G. PETRESCU-SAVA

dicarea PloeOilor. In adevar patriarhul Macarie de

Antiohia, venit in tail la 1653, confirms decaderea
drumului de care prin Bran, aratand ea a devenit «po-
tea» pe care incapea «foarte greu» numai «un cal 1».
In al doilea rand aceasta prima infiripare a Ploe-
§tilor se datorqte activitatii comerciale din ce in ce
mai intensa a potecei de cai Brasov-Bucure0i prin
Predeal pe apa Prahovei. Chrisovul lui Duca Voda din
anul 1674 arata ca.' in acest an §i chiar mai inainte
edupa obiceiul cel batran», negutatorii cu marfuri tre-
ceau «numai» pe valea Prahovei, pe drumul Campinei,
poteca pe care documente mai tarzii arata ca 5000 cai
transportau pe spinare necontenit marfuri in sus §i in
jos. Prin Bran §i Targov4te treceau la 1674 numai
«solii §i po0a2».
Intensificarea circulatiunii comerciale prin valea
Prahovei este §i causa eficienta a na0erei §i desvoltarei,
ca oral §i capitals, a Bucure§tilor, loc mai la indemana
schelelor comerciale dunarene §i deci a drumurilor de
apa ale Orientului decat Targovi§tea, atinandu-se in
mijlocul campiei romane la toate trecatorile muntelui
§i la toate vadurile Dunarei, gasindu-se pe drumul cel
mai drept ce leaga Occidentul prin Brapv Si Giurgiu
de Constantinopol. Ada incat Ploe$tii s'au desvoltat
din acele4 cause ca $i Bucure0i, putand fi socotit §i
in trecut ceeace it socotesc azi multi: o mahala a
BucureOilor.

1. Emilia Cioran, Caitortile Patriarhulai Macarie de Antiohia in

torile romtine 1653-8, p. 230 g. u. Cedatorul german Ernst Anton
Quitzmann, Deutsche Briefe ass dem Orient, Stuttgart, 1848, p. 250, arata
ca drumul Prahogsi e pneferat drumului prin Bran numai pentruca e mai
deadreptul, necesitand Ins& seeing timp prin greutatea lui.
2. D. Z. Furnica, Din Istoria Comertului la Romani, Buc. 1908,
p. 3-5.

www.dacoromanica.ro
 TAROURI $1 ORASE INTRE BUZAU, TARGOVISTE $1 BUCURE$TI 35

CAP ITOLUL III

DESVOLTAREA PLOEST1LOR PANA LA 1830.

1. Ploiestii pe la 1700. Inca inainte de anul 1700
Ploiestii ajunsesera sa stea pe picior de egalitate cu
Targsorul si chiar sA-1 intreaca. Dupa 1673, in actele
vremei, Ploiestii incep sä aiba precklere asupra Targ-
sorului. In hrisoavele domnesti, prin care se daruia ma-
nastirei Targsor, zidita de Antonie Voda din Popesti la
1671, vamile amandoror targurile, nu se mai zice, cum
se zicea inainte, «vama targului Moor si vama targu-
lui Ploestii»1, ci se zice acum «vama targului Ploestii
vama targului Targsor» 2.
. Domnii tarei, incepand cu Brancoveanu, ocrotesc
Ploe$tii, ca pe un targ vechiu. Si documentele stiu sal
povesteasa frumos cum, In zilele lui Constandin Vocla
Brancoveanu, (1689 1714), fa.'cand Mihai Spatarul
Cantacuzino o manastire, ce o au numit Sinaia, s'au fost
rugat lui Constantin Vocla sä-i dea volnicie sal faca targ
si in Gura Urlatilor, ca si in Ploiesti si ca si iniTarsor,
Intr'o zi da saptamana, pentruca sa dea vama acelui
targ la manastirea Sinaii. Iar Constandin Vocla, vazand

1. Hrisovul lui Antonia Voevod cittre m-rea Targgor, din 1671, De-
cambric 9, gi al lui Grigore Ghica din 1673, In Condica BrOncoveneascd
No. 267, f. 751-753, la Arhivele Statului.
2. Hrisovul lui Duca Voevod, din 1674, Ianuarie 8 gi hrisoavele dom-
nilor urmatori cittre m-rea Targgor, In aceeagi Condica,, f. 753, 754, 755 g. u,

www.dacoromanica.ro
36 0. PETRESCU-SAVA

ca, de va da acea volnicie, se vor strica targurile c'eale

vechi, al Ploie§tilor §i al Taroorului, n'au dat aces
volnicie, fiind fara cale, ci numai au hotarit sa se
faca acolo, in Gura Urlatilor, targ slobod toamna, pe
vremea culesului, in patru saptamani, sa is manastirea
Sinaia ate intro zi de saptamana, adeca Marfea,
care s'a poreclit Targul Cacului»'.
Scapat de periculoasa concurenta, pe care i-ar fi
facut-o Ur lath, Ploie§tii se ridica puternic acum, pe
la anul 1700, in fruntea targurilor intregei regiuni.
Cea dintai harta amanuntita a Tarii Romane0i,
lucrata in anul 1700, (cdupa foarte exacta descriere»
faced de cel mai invatat boer muntean al timpului,
stolnicul Constantin Cantacuzino, represinta pentru
prima oars Ploe§tii ca cel mai de seams targ intre
Buzau, Targovi§te §i Bucure§ti2. Aceasta harks area
Gherghita mai mica deal Ploie§tii, Tarporul *11 mara
ca o «manastioara3».
In descrierea italianului Delchiaro, tiparita in 1718,
la care este alipita harta de care am vorbit, numai
Ploie§tii §i Gherghita sunt aratafte, in partile Prahovei,
ca localitati mai importante4».
'1. Hrisovul lui Niculae Mavrocordat din and 1716, Aprilie 21, §i al
lui loan Mavrocordat din 1717, Martie 14, in acsea§i Condicd, f. 763 §i 760.
2. Despre importanta acestei harti cf. G. Valsan, 0 fazd Yn popu-
larea fdrilor romanefti, Buc. 1912, p. 3. Afirmatia ca Const. Cantacuzino
-ar fi autorul aoestei halii se Intemeiazit pe o grageala de interpretare.
Titlul hartei ne spune: Pautore di delta tavola fu it conte Costantino
Cantacazeno", ci spune ca s'a lucrat secondo l'esatissima descrizione chtk
ne diede 11 fu conte Costandino Cantacuzeno a Giovanni Comneno". Au-
torul hartei este necunoscut. In aceasta harta §i Campina este aratata
ca targ deopotriva cu Ploe§tii, aoeasta Insa nu putea corespunde realitatei,
ci se datoreSe ,asezarei Campine, vamei §i *faimei de care ea se bucura
intre calatorii streini.
3. Semnul prin care este representat are legenda: piccioli monasterii.
4. Antonmaria Del. Chiaro, Istoria delle rooderne rivoluzioni della
Yalachia, Venezia, 1718, p. 5: luoghi di maggiore importanza, dove si

www.dacoromanica.ro
 TARGIURI $1 ORA$E INTRE BUZAU, TARGOVI$TE $1 BUCURESTI 37

2. Inceputut Fillpestilor. Mu lt mai interesant

pentru situatia targurilor din preajma anului 1700 'este
privilegiul dat de Constantin Brancoveanu (1688
1714) pentru strangerea ciohodaritului (dajdia pe ciz-
mari). El da volnicie marelui ciohodar Alixandri «sa
umble in Bucuresti si in lode tdrgurile: la Campu-
Lung, la Pitesti, la Targoviste, la Filipe,sti, la Ploie ,sti,
la Ur latl, la Buzau, la Ramnic si prin toate satele, sä
alba a luau ciohodaritul: de cizmariu cate 1 taler, dupa
obiceiu 1».
Cum se vede din acest act, pela 1700 se mai ivise
-un targ in Prahova: a1 Filipestilor. El se nascuse, ca si
al Ploiestilor, pentru a inlocui pierderea Targsorului.
Ploestii si Filipestii sunt simetric asezate fata de Targ-
§or: unul deadreapta, altul deastanga, unul spre nord-
est, altul spre nord-vest de vechiul oral, Filipestii ati-
nandu-se la vales, Prahovei, Ploiestii la a Teleajenului,
Si Ploiestii si Filipestii in aoeeasi masura mai aproape
de dealuri ca Targsorul. In loc de un targ se ivisera
deci doua noi. Era nu numai o inlocuire, ci si o diferen-
-tiere in acela§ timp.
Situatia celor doua targuri, al Ploestilor si al Fi-
lipestilor, ce au luat locul Targsorului, se menfine a-
ceeas si la mijlocul sec. XVIII. Geograful Busching,
in anii 1769-1774, numeste, in regiunea ce nee pre-
ocupa, doua targuri: Gherghita si Filipestii, si un

manda qualche nobile per capitano in ciascuno di essi, sono i seguenti:

Tergovisto, Cernetz, Focsiani, Plojest, Gherghizza, Rusci de Vede".
Mentionez ca In harts citati mai sus, alipita 1a opera lui Del Chiaro,
targul de mai tarziu Bucovul este representat ca sat mare (vile grosse).
Tot astfel Si Filipestii.
1. N. Iorga, Studii ,ci Doc., V, p. 344. Despre Filipestii de atunci
ca loc de eared Idem, St. gi Doc. X, Bragovul 95 Romanii, Buc. 1905,
p. 211: Zota cojocarul dela Filipegti". Cf. Doc. Harm. XV, p. 1533, uncle
actul cu aceastk tmentiune este datat 1709, April 5.

www.dacoromanica.ro
38 O. PETRESCU-SAVA

aorap Ploie§tii ' In o descriere a Orli din 1774

se cite#e, la judetul Prahova: «ora§ de capetenie Plo-
iestii, uncle se face cea mai insemnata vanzare din
produsele Orli. Mai este si alt ttirg numit Filipestii".
Filipestii aveau atunci doul mahalele $i Ploiestii
opt. 3. Ploie§tii erau deci, la mijlocul secolului XVIII,
fara asemanare mai mare deck celelalte targuri, ce se
luptasera pentru Intaetate in regiunea TeleajenPra-
hova. In Ploiesti stateau acum capii judefului Pra-
hova, ispravnicii. In rusticul Virg ei nu locuiau cine tie
ce palate, ci locuiau, cum spune un calator strein, in
ni§te «cocioabe farane04», laugh' biserica sf. Nicolae
Nou de azi. La Ploiesti era targul saptamanal cel mai
1. Notd despre Filipeftii de Tdrg.Biisching, Neue Erdbeschreibung,
des ersten Theiles zweiter Band, flat Joe §i an, p. 1627: Ploesti eine
Stadt". Filipesti im Wald" si Gherghita: Marcktflecken". Autorul vor-
belte, cum se vede, despre Filipe§tii de Pfidure. E o confusie. Nu este
de Joe de crezut ca targul s5: fi fost IntAi la Filipe4tii de Padure §i BA se-
fi mutat pe Parma la Filipe§tii de Targ. Filipe§tii de TArg din zilele noastre
se numiau inainte Filipe§tii de Prahova" (5t. Greceanu, o. c., p. 153,
n . 5, pentru timpul lui Brancoveanu; N. Iorga, Inscripfii din bisericile
Romfiniei, II, p. 263 §i u., pentru anii 1706, 1788, 1798) sau Filipestii cei
vechi" (Z. FurnicA, Din istoria comerciului Itt Romani, Buc. 1908, p. 3-5
o tn§irare din 1674 a satelor de pe Prahova, de sus In jos: Filipe§tii cei
not §i cei vechi"). Cf. despre Filipesti N. Iorga, Gen. Cant., p. 43, 86, 171.
Cu numele Filipe§tii dela Prahova este trecut §i in 1810 (ins. Ac. Rom.
1457). Numele de Filipe§tii oei Vechi InlAtura lndoiala ca aici a fost /Ida
targul. Abea, In 1810 Filipe§tii, care era targ de 100 de ani, spare cu
numele Filipe§tii de Targ". (N. Iorga, Inscripfii II, loc. cit.). Apoi in 181£0'
(Fotino, 1st. Daciei, III, descrierea jud. Prahova). In 1829 e numit taro]
Filipestilor" (Arhivele Statului, Dosarul isprAvnicatului Prahova, nr. 3037).
La 1830 Oct. e numit oravl Filipe§tii de Targ" (Dosar 3016, al isprav-
nicatului Prahova, Arhivele Statului). Datarea descrierei Iui Bfisching,
1769-1774, am fricut-o dupii criterii interne. La p. 1644 se spune: 1769
ist die Moldau von den Russen erobert worden and die kiinftige Zeit wird.
ihr Schicksal zeigen". Cf. §i p. 1624.
2. Descrierea urmeaza: si un altul cu Jimmie Campina ". N. Iorga,
Genealogia Cantacuzinilor, Buc, 1902, p. 471.
3. Monsieur de Wailer], Memoires sur la Valachie, Francfort et
Leipsic, 1778, p.134 si 136.F. I. Sulzer, Gesch. des trans. Daciens,.
L Wien 1781, p. 312 §i 314.
4. Sulzer, o. c., I, p. 312: Die Isbravnik von diesem Schudetz woh-
nen bier in schlechten BauernhAusern.

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $I °RASE INTRE BUZAU, TARGOVI$TE $I BUCUREFTI 39

puternic pe acel timp . Drumul Prahovei, care hranea

acest targ, era din toga Para drumul pe care se scur-
geau atunci cele mai multe marfuri 2.
3. Ti Zroorill clap14 1709. Si dupa anul 1700 Targ-
sorul a continuat sa-si alba targul salt saptamanal 3,

a carui vama este trecuta in listele vamilor de targuri

chiar in anul 18224. Actele aratA ca pela 1791 se gA-
seau Inca «pravAlib> statornice in «targul Targusoru-
lui» 5. Sunt si harti, mai ales rusesti, care-1 reprezinta,
pela 1799-1812, «mic tare. Sunt deasemenea azi
oameni batrani in Ploiesti care stiu sä spuna ca parinfii
lor, acum 112 ani, mergeau sa targuiasca la Targsor 7.

In actele vechi se Intalnesc, Ora pela 1818, nume

de negutatori targsoreni cu afaceri prin Prahova, Ica
Gheorghita, Dima (1803), Stancu (1804), Canciu ne-
gutatoru ot Tager, Duca (1805), Nicula Sarbu ot
Tager negurater, Sava negutator (1814), loan dela
Tager negutator car (1814), Neculae negutator, Savu
polcovnic, Ianache, Anastase Sarbu (1815), Iorga Ar-
1. Idem, Ibidem.
2. N. Iorga, Gen. Cant., p. 471.
3. Sulzer, o. c., I, p. 312. Eine Stunde von Ployest lieget ein an-
darer Marktflecken, Tirgschora mit Namen, welcher ebenfalls seinen
Wochenmarkt hat". Aceasta la 1781.
4. V. A. Ureche, Istoria Romdnilor, IX, p. 508-514, pentru anii
1807-1811; XIII, p. 242-3, p. a. 1822.
5. V. A. Ureche, Istoria Romani tor, IV,' act. din 10 Dec. 1791: cartea
de claca a vornicu7ui Moruzi pentru mo0.a, Plo3§ti: a§ijderea §i dela t
gal acestui ore§ (Ploe§ti): sa alba a-§i lua dumnealui adetul dupe wet-
mintul ce va face cu locuitorii de pravaiii f i de case, duprx cum §i Ia
targul Targu§orului sa urmeazii". Se deduce clar ca erau priivalii pe
atunci In Tarpor.
6. Herta rasa .din 1799 (n. 6) *11 trece Intro cele semnate ca: mes-
teacico i bol§aia sloboda". Harta rasa dintre 1801-1812, n. 9, 11 trece ca
meastecico i sloboda boleae 500 du§ imeaiu§tie" (cu mai mult de 500
suflete).
7. Viduva raposatului &mill Nita dela bis. Sf. Imparati din PIoe§ti,
mi-a spus ca muma barbatului sau, moarta, acum 52 ani, In varsta de 80
de ani, i-a spus el merges de targuia din Tar§or, unde era ten mare".

www.dacoromanica.ro
40 0. PETRESCU-SAVA

naucheanu, Stoian sin Dumitru, Stoian untaru, Tudor

untaru, polcovnicul Gavrila, Stancu negutatorul (1817),
Necula negutatorul, Slafciu negutatorul (1818), tofi din
Tar§or 1.
A§ezarea din jurul Tarporului perduse Insa cu
totul caracterul ora§enesc. Cu toate ca din vechea stra-
lucire ii ramasese Inca mandra manastire a lui Antonie
Voda Si trei biserici de zid2', in unele harti Tarporul
este representat mai ales ca sat dupe anul 1750 3. Alte
harti U. lash' nerepresentat4. Iar descrierile Si statisticile
din 1774, 1790 §i 1810 it numesc deadreptul «satO.
La 1774 m0a domneasca, pe care se hraneau
targovetii, nesuparati de clad §i de dijma, a fost da-
mita cu targ cu tot, impreuna Si cu targul Ploe§tilor,
de voevodul Alexandru Ipsilant fanariotului fa'cut boer,
banal Ianache Moruzi. Impusa atunci In mod neomenos
la claca si la celelalte angarale de stapanul mo§iei, ne-
gustorimea, putina oath' se gasea, neavand putere sa se
apere de napaste, sparse §i ce bruma de targ mai al-
masese §i veni sa se statornioeasca in Ploie#i °. Caci
1. Arhivele Statului, Dosar 3050 al isprivnicatului de Prahova, pri-
vitor la negutatorii sureccii.
2. Monsieur de B[auerk o. c. 1778, p. anul 1769-1774, p. 137: un
village de prince (Inca nu fusese donat'lui Moruzi), pros des 4 sources du
Witijew, avec .un,couvent, trois eglises de pierces, une maison de bojard,
un moulin et deux etangs". Sulzer traduce la 1781 aceasta descriere,
o. c., I, p. 312.
3. Harta Schmidt (n. 3) la 1774, 9i harta n. 4 din 1778. In sec. XIX
harta austriadi (n. 11) din 1822; harta Dirwaldt (n. 12) din 1824;
harta austriadi (n. 14) din 1829.
4. Intai, la 1700, harta Del Chiaro. Apoi harta Lipszky (n. 8) din 1806.
5. Int& la 1769-1774. Beschreibung der grossen Walachei, alb-
turata la harta austriaca din 1790, copie la Ac. Rom., aegis mselor, Il
nume§te: Tlargsehora Dorf". Catagrafia bisericeasdi dela 1810 aerie satu
Ter§oru vechi" (ms. 1457 al Ac. Rom.).
6, Biltranul Gh. Stoica din mah. af. loan, de 95 ani, mi-a spus:
s'a pus boerii cu claca pe negustorii din Targaor. Ei au apart §i au fugit
aid: aide Hagi Matache, Hagi Petra Carastan, negustorii Arnaucheni,

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORA$E INTRE BUZAU, TARGOVI$TE $1 BUCURE$TI 41

Plaevtenii, mai multi la numar, mai staruitori vi mai

indrazneti decat Tarvorenii, nu se marginiserg numai
sa umble cu judecati pela Bucurevti, ci, and vazurA,
in timpul ocupatiei rusevti dela 1806-1812, ca nici
solia lui Mann Brutarul, in miezul iernii, in Rusia, cu
jalba la preaputernica imparatie, nu le a fost de nici
un folos, se napustira toti $i daramara casele boerevti,
pe care Ianache Moruzi le ficuse in orav, de conac, ca
la o movie a lui, si oravul ramase vi dupa aceea, cum
fusese vi mai 'nainte, in toga vremea, prin impotrivirea
targovetilor, nesuparat de poverile ce apasau poporul
dela tars 1.
In urma mutarei targovetilor in Ploievti, Targvorul
cade, dupa anal 1825, pentru totdeauna in randul sa-
telor. La numaratoarea facuta in 1829, in vederea «cfar-
tirului» armatei rusevti, «satul Tarvor» avea 163 case 2.
Cel care a fa.'cut numaraloarea are grije sa adaoge, ca
nica.'eri intealta parte: «oameni graci». Nu targoveti
saraci, ci plugari clacavi toti, cum arata numaratoarea
Tftrg9orenii tot din TtIrmor &Int veniti. I-am pomenit §i eu. Erau a9ezati
pela Ghita Alecsiu". E si azi un han vestitin plata legumelor hanul
Targ9oreanului". E 9i o famine Targ9oreanu. Ciipitanul Targ9oreanu,
foarte popular in ora9, veteran din riisboiul neatarnrirei, a merit inainte
de riisboi.
1. Cf. despre prooesele Ploegtenilor loan Moruzi, Spicairi istorice
din Prahova ci fondarea oraqulai Ploeqti, Buc. 1906 gi Dictionarul Geo-
grafic at jud. Prahova, de aoela9i, Ia cuvantul Ploe9ti. Povestirea acestor
prooese, dupa tradipia, pastratii de biitrani, la Zaharia Antinescu, Pharul,
ed. II, Ploe9ti 1874; Idem, Autobiografia mea, Ploesti 1896, p. 38-41. I.
Stoicescu, Schitze din istoria patriei, Ploe9ti, 1880. Dupes comuniciirile
orale ale batranului I. Stoicescu a scris qi Antinescu in ciirpile citate.
Actele, dovieditoEue libertiipei ora9ului Ploe9ti, existente in arhiva
ora9ului Ploe9ti, le-am reprodus, Cu rezerva express a autenticitlitii, in
Revista Ploeqtilor, de sub directiunea mea, No. 16 din Iunie 1928. Ele
sunt in numar de 5 9i anume din anii 1781, 1786 Iunie 24, 1797 Mai 9,
1807 August 29 9i 1883.
2. Arhivele Statului, dosar 3037 al isprilvnicatului Prahova, cuprin-
zand Catagrafie de toate casele .i grajdurile.

www.dacoromanica.ro
42 O. PETRESCU- SAVA

plugarilor din tail dela, 1832, Iulie Multe din case

rAmasesera nelocuite, cad avea cu totul, in cele 163 case,
138 capi de familie, ceeace da 700 die suflete 2.
Nici ca sat n'a putut Targsorul Vechiu sa dea
inainte. La 1899 avea 905 suflete 3. 200 de suflete In 70
de ani constituesc un spor prea mic, jar populafia de
905 suflete este mica pentru un sat, daca ne gandim
cä majoritatea satelor Prahovei treceau peste 1000 locui-
tori si cä uncle din ele treceau de 2000, ajungand, ca
Baicoll, la 3946, Brebu 3512, Telega 52574. Azi nut
mai are nici atat, ci abia 711 suflete.
4. Targul Mrigurenilor. 0 schimbare noun s'a
petrecut pela 1750 in situatia targurilor de care am
vorbit. Magurenii, un sat pe Prahova, dinsus de Fi-
lipesti, intre vii roditoare, dobandeste in acest time
voe a avea un targ saptamana15.
:Prin aceasta el ajunge la o- desvoltare care intu-
need si lash' un moment in urma desvoltarea Filipesti-
lor. Harfile ruse, ridicate in timpul razboiului dela,
1769-1774, reprezinta Filipestll ca sat, jar Magurenii
ca targ mare, deopotriva cu alte targ-uri, imbatranite in
ale negofului, ca Targoviste, Plojestj, Gherghita sj
Campina 6. Si dupa aceea, in 1781 si 1788, targul Ma-
1. Suma plugarilor din 1831, Iulie, publicati. In Analele Parlamentare
ale Romdniei, II, p. 475, g. u.
2. La 1810 avea 208 suflete, §i 59 case. Era pustiit de rasboaele
dela sf. sec. XVIII §i inceputul sec. XIX (ms. 1457 al Ac. Rom.). Mult
mai mare era Tarporu Nou (Crangul Teiului sau Tirporul Nou de azi,
care avea 106 case cu 387 suflete (aceeaq statistics).
3. Recensdmdntul general al popiulatiunei Romdniei, de L. Colescu,
Buc. 1905.
4. Ibidem.
5. Sulzer, o. c., p. 314.
6. Harta Schmidt, 1774, dupa ridicirile rase din 1769-1774 (n. 3).

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORA5E INTRE BUZAU, TARGOVISTE $1 BUCURESTI 43

gurenilor este aratat, de calatori 5i de hard 2, ca de-

opotriva cu Filipe$tii. Unele halt arata ca aceasta
egalitate se menfinea 5i pela anul 1800 3.
5. Inflorirea Filipe5titor. Eclipsa Filipe5tilor,
provocata de concurenta noului salt vecin a Jost insa.
numai de scurta durata. aci targul Filipe5tilor avea
faima vechimei 5i de el 5tia lumea, nu de Magureni 4.
Indata dupe 1800 Filipe5tii se ridica jara5i deasupra
5i de Magureni nici nu se mai pomene5te5.
El is dela 1810 numele «Filipe5tii de Targ», care
i-a ramas pans azi6. La 1819 5i 1830 el devenise
«ora5u1 Filipe5tii de Targ»7 $i hartile vremii it re-
prezinta ca atare 8. Era, impreuna cu Ploie$tii 5i cu.
Campina, singurele targuri mai de seams ale jude-
tului de atunci al Prahovei 6. Avea la 1829 176 case,
intre care se gaseau 10 case «da mijloc, negutato-
1. Sulzer, loc. cit., le nume9te Impreuna: Philippesti and Mogerony
sind wegen ihrer Lage, guten Weinwachses undrerstes such wegen seinem.
Wochenmarkte, zu merken; ,desgleichen wegen den grossen LandhAusern,.
die die Eigener derselben, die philippeschtische and moguranische Frani-
lien, hier besitzen.
2. Harta n. 3.
3. Harts Reinecke, 1800 (n. 7).
4. Filipe9tii mult .mai vechi. Fusesera leagginul Cantacuzinilor. Am-
bele targuri aveau dela Inceput nenorocul cfi erau pe proprietati boere9ti
(note 4, paging precedentli), 9i puteau fi Impedecate In orice moment al
desvoltarei for prim masurile vreunui stiipan apucAtor.
5. Lista vamilor de targuri din 1807-1811 9i 1822 Inseamna numai
Filipagtii (V. A. Ureche, Istoria Romdnilor, IX, p. 508 9. u.; XIII, p.
242-3).
6. V. mai sus pag. 38, n. 1.
7. Fotino, o. c., III, descrierea jud. Prahova, Y1 a9azii sub numirea,
de xotionciXecc sau dpicruz (1819). La 1830 Cf. n. 2, pag. 37.
8. Harta austriack din 1829 (n. 14). Harta rasa din 1832, descope-
rita de G. Valsan 91 harta Bergenheim.(n. 15 ambele). Fiat atunci hfircile
reprezentasera Filipevtii ca sat: spre ex. la 1700, 1774, 1822, 1824 (hArcile-
2, B. 11 9i 12).
9. N. Iorga, Genealogia Cantac., p. 471. Aceea9 situajie la 1835:
Geografia lui Genilie, 1835, p. 100.

www.dacoromanica.ro
44 O. PETRESCU-SAVA

re00. Locuia in el 159 capi de familie, ceeace ar

da un total de 800 suflete z Avusese la 1810 numai
510 suflete, si 122 case, cu cele figanqti inpreuna 3.
Ajunsese astfel din urmA, la 1829, oraul vecin Cam-
pina, care data, ca centru comercial, Inca din secolul
XVII si care fusese pe vremuri tot atat de vestit ca
Ploie0ii 4.
1. Arhivele Statului,1Dosar ispr. Prahova 3037, cuprinzand Catagra-
fia de toate casele qi gra jdurile, 1829 Ghenarie 2: 160 case, 3 case ale
preotilor, 3 case zidiri marl boieresti si 10 case da raijloc negulatoresti=
176. Aceastit catagrafie adaoga la Filipegti ei catunu Vlasceni" cu 25 case,
oeeace ar da 200 case cu 1000 suflete deci.
2. Arh. Statului, dosarul ispravnicatului Prahova 3016, cuprinzand
Catagrafia oraqului Filipeqtii de Targ, dd toata suflarea i felurimea for
.cum inlituntru aratd, 1830, Oct.
3. Catagrafia biserioeascil din ms. 1457, Ac. Rom.
4. Desvoltarea Ctimpinei. I. Bogdan, Cronice inedite, Buc. 1895
p. 204. Inca dela 1674 drumul Prahovei se numea drumul Campinei"
,,scala de negutatori" ((D. Z. Eurnica, Din istoria comerciului la ROmtini,
Buc. 1908, p. 3). Era targ saptamanal cu vama Inca din domnia lui
Const. Brancoveanu (N. Iorga, St. gi doc., V, p. 344-9). Ora' In tot
oursul sec. XVIII, representat peste tot in harti deopotriva cu
la 1774, 1778, 1799, 1801-12, 1806, 1822 si 1824 (hartile n. 3, 4, 6, 8, 9,
11 gi 12). Tot astfel 11 prezinta gi descrierile lard la 1769-1781 (Btisching
o. c., p. 1627: Chimpina ein Stadt; N. Iorga, Gen. Cant., p. 471; Sulzer,
o. c., I, 1781, p. 313: Der dritbe Marktflecken dieses Amtsbezirkes" dupe
Ploesti gi Targsor. La 1783, cand Targsorul, Gherghita gi Ploestii Se
.sbitteau In ghiarele clacei, Campina dobandesbe, fare truda, libertatea sa.
(V. A. Ureche,io. c., I, p. 490). Pastra targul sa'u la Inceputul sec. XIX
(V. A. Ureche, o. c., IX, p. 508-14 p. a. 1807-11). La 1810 ambele
Campine, a stolnicului si a vistierului, numite qi pe atunci orase", cu
locuitori roman neguttitori", (emu egale cu aveau, inpreuna cu
liganifle, 133 case cu 388 suflete, iar Filipestii 122 case cu 510 suflete
(ms. 1457, Ac. Rom.). Campina era politie" pela 1830, ca §i Sliinicul §i
ca gi Telega, despre cane Ins& nu vorbim In studiul acesta, caci stralucirea
for nu egise din negot, ci din aglomerarea de locuitori 'Maga saline (v.
geografiile dintre 1830-1840). La 1830 Filipestii luasexa Inaintea Cam-
pinei: aveau 176 case, Campina 147 (Arh. Statului, dosar ispr. Prah.
3037). Dar dupe es perde contactul cu drumul Prahovei, Filipestii sant In-
-tract* de Campina. La 1860 Campina avea 626 familii, Filipestii 351
<Analele Statistice, 1860, p. 99). La 1899 Campina avea 3779, Filipestii
1336 locuitori (L. Colescu, Recens. gen. at pop. Rom., Buc. 1905). Azi,
dupe efloresoenta neasbeptata a sondelor, Campina are populatie de trei
on si jumatate mai mare: 14.000 loc., fate de Filipesti care nici nu s'a

www.dacoromanica.ro
 TARGURI 51 ORME 1NTRE BUZAU, TARGOVISTE 51 BUCURE5TI 43

6. Ploe,stii dela 1700-1830. Dar mult mai

mandru ca Filipestii crescuse targul Ploiestilor, cu
toate restristile ce se abatuse peste dansul in timpul
razboaelor austro-ruso-turce (1769-1812) si cu toate
judecatile pe care le duoea necontenit, dela o vreme,
pentru libertatea pamantului de mostenire.
°data cu inoeputul sec. XVIII Ploiestii infra, ca
un vrednic urmas al Targsorului, in curentul comer-
ciului oelui mare. La 1709 boi vanduti in tirg la
Ploesti erau dusi la satul (Ireci din Ilfovi Afacerile
atrasesera inteinsul, Inca de atunci, negustori evrei
si chiar o colonie de negustori catolici, ce-si aveau
capela for aparte2.
Si populatia crescuse mult in Ploesti dupd 1700.
In anul 1750 au perit Intr'insul de ciuma, intro sin-
guru lung, «peste 200 de oameni»3. In anii 1769-
1774 Ploiestii aveau opt mahalale si ocupau o intin-
dere de loc care apropia pe oea de azi 4.
In timpul pustiirilor, aduse de razboaele austro-
ruso-turce dintre anii 1769-1812, locuitorii pribegira
dublat avand doer 2500. Cand spui cuiva: m'ai umplut de Filipesti" sau
m'am umplut de Filipesti", 1nseamna afaceri proaste. (Recens. gen. 1912,
Buc. 1913, p. 6).
1. N. Iorga, St. gi doc., X, Bragovul gi Romdnii Buc. 1902, p. 320,
n. 2, a. 1709, Fevr. 11: Ich habe mit praedictis gedinget 114 Stuck
Ochsen bis nacher Gratz zu treiben. Es ist dem also: wir haben gedinget
auss dem Plojest hiss hinauss in Gratz soviel Ochsen zu treiben". Alta
mentiune a Ploestianilor" Idem, ibid., p. 214-5, n. 19.
2. Del Chiaro, o. c., 1718, p. 18: Negli altri luoghi vi e una sem-
plice cappella, dove concorrono i fedeli alle funzioni ecclesiastiche, cioe:
Craglieva, Bradioeni, Sutesti, Ramnic, Ploesti, Aninuosa, Perjeni ".
B. Doc. ,Hurm. XV, p. 1685, 1750, Aug. 6, Timis: in dem Markt-
Flecken Plojest die leidige Contagion ausgebrochen sei and schon, seit
Anfang des Monabes Iulii, fiber 200 Personen dasselbt verstorben.
4. Sulzer, o. c., I, p. 312: Ein sehr weitschichtiger, aber seit dem
letzten Kriege sehr verwasteter Ort, mit acht Kirchen. In harta sus-
triaca dela 1790 (n. 15) are aproape aceea§ tntindere ca azi. Vezi aici
mai sus harta mosiei Targsorului si Ploestilor.

www.dacoromanica.ro
-46 G. PETRESCU-SAVA

§i targul se stria $1 perdu mult din vioiciunea lui.

Cu toga intinderea lui, de care se miry calatoril
streini 1, el ramase in 1810 numai cu 536 case, in
care se adaposteau abia 2024 suflete, mai putin ca
in Bucovul de azi2.
Insa viata, care crescuse hotarele cele mandre ale
oraplui, a#epta numai wzarea vremurilor, ca sa re-
vina mai puternica decat inainte. Trei mahalale noi
se adaoga la marginile targului dela 1810-1819. Ia-
r4i oamenii de afaceri curg din toate partile Ia vadul
cel vechi al negofului 3. In zece ani de pace Ploie§tii
reia locul intre orwle de seams ale Wei 4.
Dar marea desvoltare a PloieOilor, care face din
el al treilea oral din Tara Romaneasca, dupa Bucu-
re§ti §i dupa Braila, intocmai cum fusese Targgorul
1. V. nota preoedenta. Cf. V. A. Ureche, o. c., IV, p. 511, a. 1790
Nov. 8: acest targ al Ploeotilor, cum oi celelalte, fiind stricate gi pustiibe
din vremea trecuta, cu multi salt& gi truda a vameoilor of a ispravnicilor
.s'au adunat pans abia au vent Ia oareoioe stare... Acum de nu se va pune
la cafe spue a lipsi acest fel de urmari, negreoit urmeaza a se sparge
-targul". Stagnarea oraoului in vremea rasboaelor dela 1769-1812 se vede
din aceea ca, in tot acest timp, abia 2 biserici noi s'au adaogat oraoului,
acelea dupa 1800.
2. Ms. Ac. Rom. 1457. Aspectul de paraginire, In urma pustiirilor
prim riisboae gi molimle, a Mout ca, in unele harti, sa Lie trecut pe atund
ea sat, la 1778 oi 1799 (hartile n. 4 oi 6). Abia dupa 1800 hartile inoep
sal represinbe ca targulet cu mai mult de 500 suflete" (harta 9 din
1801-12, ridicatil in timpul rasboiului dintre Ruoi oi Turd dela 1806-12;
harts 10 din 1815). Buoureotil aveau la 1810, dupe aceea statistics,
32.185 suflete, de 15 on mai mult ca Ploestii. Azi au numai de 9 on
mai mult: 900.000.
3. F. Grafen von Karaczay, Beitrage zur europaischen Laenderkunde:
Die Molder u, Wallachep, Bessarabien and Bukowina, Wien, nedatata, dar
dupa ilustratil din 1817: Ploeschti, Markt, am Flusse Dymbow, hat vigil
Handelsleube". Arh. St., dosar 3050 al ispravn. Prahova, cuprinzand ne-
gustorii care, lane 1804-18, mijloceau aprovizionarea pentru Turci;
Ploeotii apar in frunbea oelorlalte oraoe ale Prahovei ca numar de ne-
gutatori.
4, F. G. L[aureneoul, Nouvelles observations sur Ia Valachie, Paris,
1822, p. 38 0. u.

www.dacoromanica.ro
 TARGUR1 $1 ()RASE ils1T1111 BUZAU, TARGOVISTE $1 BLICURE$T1 47

at treilea dupsa Targoviste 5i Braila ', incepe dupa

anul 1830 5i se datore5te unor ImprejurAri pe care le
vom analiza in capitolele urmatoare. Lusa, inainte de
a trece mai departe, sä ne reprezentAm cu mintea stares
orasului la sfarsitul desvoltarei de Ora acum.
Logofetelul Ionita Stoicescu, dascal de musichie,
venit din Bucuresti in Ploie5ti la anul 18252, a scris
la bAteanete, in anul 1880, o carte de amintiri. La
sfarsitul acestei carti, cand ajunge sa vorbeasca de
strAlucirea la care ajunsese ora5u1 in timpul and
scria, strada «FrantezA» se pavase atunci, de cu-
rand cu piatral cubica.', deodatI gindul it filed pe
bateau spre Ploie5tii cei vechi, din anul venirei lui.
Acest gaud it «mi5ca pans la lacrimi». El zice:
cPe la anul 1825 Ploie5tii aveau aspectul unui
"sic orA5el. Toate casele de zid» erau 18: 5 in mah.
sf. Voivozi, 5 in sf. Nicolae Nou, 7 in Maica Pre-
cista Si 1 in sf. Gheorghe. In tot ora5u1 erau numai
trei trAsuri: »una a lui sArdarul Barbu, era caleascA;
(alta) a lui Hagi Vasile, care era o cAruta cu pre
de par de caprA. Apoi mai in urmA, pe la anul 1827,
ai-a fa'cut si Nicolaita Piturea o caruta de modA» 3.
Cea dintai imprejurare, care, la inceputul secolului
XIX, face cu putintA marea desvoltare a ora5ului spre
forma lui de azi, este disparifia completa in acest
timp a vechiului oral Gherghita.
1. Cf. mai sus p. Targgor, p. 20, n. 2. Ploegtii erau la 1899 al. pa-
tralea din tars, azi aunt al treilea, did a lasat in lama Craiova. (Recens.
gen. din 1912).
2. N. Iorga, Dow! bibl. deg meindstiri, Buc. 1904, p. 50: Ionics*. Stoi-
cescn logofepelu, dascalu gcoali de musichie of oragul Ploegti", la 1828,
Ghenarie 10.
3. loan Stoicescu, Schitze din istoria patriei, Ploegti, 1880, p.73 gi 71.
Despre Ionics Stoicescu, tattil ministrului C. I. Stoicescu si nepot prim
alianta al lui Marin Brutaru (1748-1855), fundatorul libertiitilor ora-
gului Ploegti, am scris in a mea Revista Ploestilor, No. 17, Iulie-Noem-
brie 1928, cu o fotografie. Cf. gi cartes mea (In Apostol al Motilor,
1936, p. 16, nota 1, p. 17 gi 21.

www.dacoromanica.ro
48 0. PETRES CU-SAVA

CAPITOLUL IV
ORA$UL GHERGHITA
1. Timpul de inflorire. La marginea sud-estica
a judetului Prahova de azi, la 30 klm. departe de
Tfirpor §i la 25 de Ploie§ti, pe malul drept al Pra-
hovei, Inflorea, in judetul Ilfov pe vremuri, Inca din
oele mai vechi timpuri ale principatului, un ora§ cu
numele Gherghita. Azi pe locul lui nu mai e decat
un sat,. care pastreaza numele cel vechiu.
Dintru'nceput, pe locul unui sat cu nume feme-
esc, se Intemeease un Virg, care Inca la anul 1431
se numara intre cele mai de seams ale tarei §i din
care a e§it repede un mare ora§ al ei. Era, in mar-
ginea regiunii paduroase §i la adapostul raurilor Pra-
hova §i lalomifa, eel mai Insemnat centru ora§enesc al
partilor rasaritene ale Orel, daca lasam la oparte por-
turile dunarene. Era o piata de desfacere a marfurilor
apusene, a§ezata §i la indemana locuitorilor stepei ialo-
mitene §i la Indemana locuitorilor din dealurile Cri-
covului Si Istaului. erosperitatea targului Gherghifei
se intemeia, ca §i aceea a Taroorului, mai ales pe
legaturile de negof cu Bra§ovu12. Gherghita avea, ca
1. Intre targuri apace la 1431, cand domnul se adreseaza §i Cher-
ghicenilor" in privinta viimilor targurilor (I. Bogdan, o. c., p. 39). La 1476
era ora§ (opidum; Idem, ibidem, trimiterile indioelui).
2. Queflen zur Gesch. de Stadi Kronsfadt, mai ales ind. la vol. I §i
III. Cf. §i mai sus p. 13, n. 1.

www.dacoromanica.ro
 TABOUR] $1 ORA$E INTRE BUZAU, TAROOVI$TE $1 BUCURE$T1 49

$i Targ$orul, organizare administrative autonorna, car-

muindu-se de judeti $i de pargari' Prin viata eco-
nomics insa ea nici n'a intrecut vreodata vi nici n'a
ajuns Targ$orul.
In orasul Gherghita, acezat in calea Moldovei ci
a Tatarilor, voevozii, incepand cu Vlad Tepe$, veneau
sa $ada adesea. Multe scrisori vi hrisoave ale lor,
dela 1458 incoace, stint scrise in Gherghita, pe care
Mihai Viteazul, in actele sale, o numeste«scaunul Gher-
ghita» $i «oetatea de scaun Gherghita 2
La 1534 Vlad Vintila voevod puse 12 boieri, cu
Pinten spa'tarul, de intocmra hotar de movie oraplui.
Cei 12 boeri cuprinserAY in aceasta movie multa In-
tindere de camp $i de Ware, ajungand la rasarit
papa in apa Cricovului. Domnul intari aceasta ale-
gere de hotare $i darui de veci mosia oraplui, sa-i
fie °dna ohabnica $i sa o stapaneasca de acum ina-
inte nesuparat de nimeni3. $i azi, dupe 400 ani, po-
menesc locuitorii Gherghitei aceasta hotarnicie. Ei spun
ca domnul insu$, urmat de boierii sai, ar fi dat roata
1. I. Bogdan o. c., p. 199, p. a. 1482-1492: pargarii din Gherghita.".
2. Cf. mai sus p. 16 §. u. §i n. 2 idiela p. 17. Un document dela Mihai
Viteazul, din 1596, Iunie 15, este dat in scaunul Gherghita" (Arhivele
Statului, Manfistirea alui, pachet VIII, doe. 5). Alt document, dela
acela§ domn, din aoela§ an, April 10, este dat In cetatea de scaun Gher-;
ghita" (Arhivele Statului, Episcopia RAmnic, pachet 34, doe. 18). Nu
§tim insa de va fi foal candva cetate la Gherghita. In orice caz supositia
c.a aici ar fi lost Cetatea Nola, Novum Castrum, din care aerie Basarab
eel Blitran scrisori la 1476 (I. Bogdan, Documente, Buc. 1905, p. 364, 332,
333, 334, 335; N. Iorga, Istoria lui &elan eel Mare Buc. 1904, nota 194),
supositie combiituta de d-I Al. Lepadatu (Vlad-Voda-CalugdruI, Buc.
1903, p. 15, n. 3), trebuie parasite, de oareoe aunt documente interne,
/litre care unul din 1480, Ianuarie. 8, date din Cetatea Noui1 (Novii Grad)
Bucure§ti (Arhivele Statului, sectia istoricii, la data respectivA).
3. Arh. St., doe. orig. din 1534, sectia ist. Domnul da: varo§u gos-
podstva mi zovemago Gherghita, iacoje da im se znaetu hotar, to sut
ocolo ot varo§ gospodstva mi". Dupes descrierea hotarului, care ajungea
la Mile§tii dela Cricov, Inchee: iacoje da im est ocinu i vi ohabni mu i
ni ot cogojdo nepotacnoveno, po reel gospodstva mi".

www.dacoromanica.ro
50 CI. PETRESCU-SAVA

moviei calari, din fuga cailor, trantind in goana for

pe rand caciulile. jos acolo unde trebuia sa se punk'
pietrele de hotar. Atat de mult hotar ar fi cuprins,
cal, la venire, .a plesnit calul sub domn de oboseala.
Ca targ domnesc, avezat pe movie domneasca si
supus vamii domnevti, Gherghfa s'a bucurat de multe
on de ocrotirea domnilor. Cand Mihai Spatarul Can-
tacuzino a cerut lui Constandin Brancoveanu sa lase
a se infiinta targ saptamanal la Urlati, intre motivele
care an provocat refuzul domnului a fost vi acela ca,
prin concurenta pe care noul targ o va face Gher-
ghitei, se va aduce paguba domniei la vama de acolo
2. Deaderea Gherghitei. Timpul de inflorire
al oravului Gherghita a durat numai pang spre sfar-
vitul secolului XVII 2) cand a inceput sa prinza putere
targul Ploevtilor. Devi targul ei scapase de concu-
ref*. Urlatilor, totuvi avantul, pe care-1 iau Ploevtit
dupa 1700, face ca insemnatatea Gherghitei sa scads
pang inteatat, incat domnii de dupa 1750 n'au vazut
nici o paguba vi au crezut ca nici un motiv serios
nu poate sa-i opreasca de a lua oravulul movia pe
care se hranise in libertate de atata vreme. La 1765
' 1. Hrisovul lui Niculae Mavrocordat 9i al lui Ion Mavrocordat,
citate la p. 16, n. 3: de vreme ce aducea pagubl §i domniei, pentrucii §i
vama Gherghipei al strica dintru aceasti pricing, am hotarit: targul eel nou
(dela Urlati) al nu mai fie".
2. Mentiuni din sec. XVI, Doc. Harm. XI, p. 818 p. a. 1578, p. 839
p. a. 1589. La 1622 domnul at& Inert aici la pescuit (St. gi Doc. III, p.
CXLIX). Duptt lupta dela Nanigori Mabel Basarab face bisericl In
Gherghita (N. Iorga, 1st. Domnilor de Const. cap. Filipescu, Buc. 1902,
p. 122 gi n. 2). La 1684 Miron Costin 11 trace Intre oragele Orel (I,.
Bogdan, Cronice inedite, Buc. 1895, p. 284). La 1695 e pomenita vama tar-
guild Gherghita (St. fi Doc. p. 344-9). Semne de decadentii da Inca din
domnia lui BrAncoveanu, cAnd, pentru strangerea ciohodttritului, nu mai
este trecut Intre tArguri (Ibidem, p. 344). Del Chiaro la 1718 11 numegte
Ines Intre localitatile de mai mare importantl" din pare (capitAnate) (o. c.,
p. 15). Harta din 1700, anexatii la opera lid, .11 Hata ca orag, ceva mai
mic de clit Ploegtii insi. Inoeputul caderei este vadit.

www.dacoromanica.ro
 TARGUR1 $1 ORME INTRE BUZAU, TARGOV1$TE V BUCURE$T1 51

atoatl mosia domneasca dela Gherghita, a ora§enilor

birnici vechi», infra in stapanirea mitropoliei din Bu-
cure§tii .
Zadarnic due «targovetii dela Gherghita» judecati
la Bucuresti, cerand sa li se respecte vechile for pri-
vilegii, ca sa scape de silnicia starei de claca0. Ei
perd procesul mai intai la 17762. La 1786 abia gasi-
sea milostivire la domnie ca sä nu fie «suparati de
data si de dijmA» si sä aiba voe sa is alemne uscate
de foc» din padure 30 dintre clan$ii, «orosani dela
,oral Gherghita, care se trag din oropnii cei vechi ai
acestui orap 3. La 1790, Mai 8, Gherghicenii perd
din nou procesul. Divanul tarei da drept Mitropoliei
sa supuna la indatoririle pamantului ape orcine s'ar
afla lccuind» pe mosie4. Targovetii sunt sco0 «la
lucru», ca sa face «obicinuita claca, dupa obiceiul pa-
mantului» 5. La 1822 «targovetii din Gherghita» perd
ultima judecata cu mitropolia. Ei sunt Mel mill si
pentru totdeauna «sup0 la pravila pamantuluiD 6.
1. Arch. St., Man. Gruiu, pachet I, doc. 10-12, In hotarnica Gher-
shitei din 1851. Intai mogia Gherghitei fusese daruita biscricei domnegti
din Gherghita gi bis. sf. Stefan din Bucuregti. Aceste dourt biserici flind
date in seama mitropoliei, mogia infra In stipanirea ei directa.
2. Aceleagi docuaiente, citate In note 1.
3. Arh. St., pachet 105 netrebnic, doe. 61, 1786, lulls 5, copie dupa
cartes mitropolitului data celor 30 de Iude" ca sit nu fie suparati de
claca gi de dijma ", gat aibit voe ea vanza vin gi rachiu, 9i aligverigul lor,
cum gi lemne de foc uscate{ sit tae, nu verzi sit strice padureas. Toti eel-
ce se ea locuitori 4n oragul Gherghilei, sa alba a-gi da dijma gi
claca dupa obioei". Masura mitropolitului fusese luata in urma jalbei celor
30 de oragani catre domnul Mavrogheni, ca mai nainte au fost fare adetul
pamantului". Cei 30 aunt numiti pe nume. Intro ei e un Mladie.
4. Doc. cit. in nota 3.
5. V. A. Ureche, 1st. Rom., IV:11791, Dec. 10, p. 128, plangerea Mi-
tropoliei contra targovelilor, ea se Impotrivesc la aceste Indatoriri gi ea
vend vin gi rachiu fare voia ei.
6. V. A. Ureche, o. c., XIII, p. 308-15. Din actele citate cu aceasta
ocaziune se vede ca mai fusese un proces la 1816. Din plangerea locuito-
rilor Ungureni de pe mogia Gherghila catre dome In anul 1823 se vede cal

www.dacoromanica.ro
52 G. PETRESCU-SAVA

Traditia spume ca, atunci cand mergeau cu jude-

cAti la Bucuresti, ajunsesera saraci lipifi, mai saraci
chiar decal taranii: aveati lulele de cocean de po-
rumb, pe care le purtau nu la beau, cum se poartgi
azi, ci la ceafa, pe dupa gulerul camasii. Cand au
intrat la judecata in divan, unde sedea domnul fanariot
pe un scaun mai inalt Intre boerii lui, ei cazura cu
fefele la pamant si Incepura sa se roage, cu genunchi
plecate si cu lacrimi, sä se Indure de ei sa-i erte, sä
fie iarasi cum 1i lasasera domnii de mai inainte. Dar
in inchinaciunea lor, plecand prea adanc capetele, se
slAbi prea mult locul dintre ceafa si gulerul camasii,
unde erau infipte lulelele, si ciudatele scule se rosto-
golira pe covor, la picioarele domnului. Nemilostivul
si prefacutul grec ii &du pe tofi afara cu larmk
ziand: «Te mirk' cine a venit sa cearA sa fie oameni
slobozi»!
La asemenea sara'cie si umilinta ajunsese orasul
cu hotare atat de mandril intocmite, scaunul domnesc
si locul de petrecere la vanatoare si lap pescuit pe
elestee al vechilor domni! 1.
Targul Gherghitei a trait insa si prin aceste im-
prejurari vitrege. Nu mai era targurinfloritor de alts
data. La 1781 Sulzer vorbeste de d'ansul astfel: «E
un targ urn, cu case prea patine, mai curand colibe
decat case». Avea pe atunci un pod peste Prahova si

mai fusese fun prooes la 1801 (Arh. St., dosare judeciitoregti vechi, nr.
1468). In legriturii cu aceasta mentiune trebue pus& plangerea Gherghice-
nilor contra arendagului sfintei Mitropolii" la 1801. (V. A. Ureche, o. c.,
VIII, p. 83).
1. Traditia am auzit-o in Ploiegti, dela batranul Flom Demetrescu,
fatal doctorului gi avocatului de azi cu acest nume. Traditia despre
hotArnicia Gherghitei am cules-o dela oameni din Gherghita. PescuituL
In elegtee la Gherghita este constatat la 1622 (N. Iorga, St. gi Doc. III,
p. CXLIX).

www.dacoromanica.ro
 TABOUR' $1 ORASE INTRE BUZAU, TARGOV1$TE $1 BUCURESTI 53

trei biserici, ceeace ar insemna ca avea trei mahalale1,

clack' n'am crede mai curand ca ele erau o moOenire a
trecutului, lasata In parasire. Erau pe atunci §i pra"-
Valli multe. in Gherghita. In 1810 numai bacaniile,
afara de alte pravalii, erau in numar de opt in cu-
prinsul targului 2. La 1821 ecompania streinilor of
OherghitaD numara 30 de negutatori3, de alts pro-
tectiune decat cea romans.
In timpul proceselor pentru mo§ie cea mai mane
parte a negustorilor umplusera oracele libere ale farei,
mai ales Bucure#ii. Prin plecarea negustorilor, care
a urmat mai cu seams dupe perderea procesului din
1822, fostul ora§ a cazut, inca inainte de 1830, pentru
totdeauna In randul satelor. In acte pentru ultima oars
am gasit pomenit targul Gherghitei la 1822, cand e
trecut in lista veniturilor dela vamile targurilor4.
Mama hada administrative ruseasca it reprezinta, la
18335, ca simplu «catun».
1. Sulzer, o. c., p. 298: Ein schlechter farstlieher Marktflecken. Er
hat drey Kirchen, eine Kapitanerie, aber nur sehr wenige Hauser, wel-
che man ehender flatten nennen sollte. Bauer, o. c., p. 146: beunade-
seigneuriale avec trois eglises et un passage. Tot dela sfarsitul sec.
XVIII aunt si celelalte mentiuni despre Gherghita ca terg gnsemnat al
VIAL Blisching, o. c., p.1627: Marcktflecken; Peysonnel, Trade sur
le commerce de la mer noire, 1787, p. 263, o numeste Itntre les prin.
cipaks places de la Valachie". Harp*, o represinta ca atare la 1774
1788 si 1800 (hard n. 3, 4 12i 7). Alta mentiune a targului la 1794
Nov. 23: targnI Gherghitei se vinde la coehi-vechi du 12 sate stiute"
(V. A. Ureche, o. c.,' V., la aceasta data).
2. V. A. Ureche, o. c.i XIII, p. 312-3.
3. Ms. 248, Ac. Rom. Cf. si ms. 245. La 1822-1824 vama oborului
Buc'urestilor" era unit& en vama Gherghitei si se vindeau tmpreuna
(V. A. Ureche, o. c., XIII, p. 242-3; cf. dosar 2316 judecatoresc, Arh.
St., uncle se vorbeste la 1824 si de Zalhanakle Gherghitei".
4. V. A. Ureche, o. c., XIII, p. 242-3 p. a. 1824, p. a. 1807-11,
VIII, p. 592; IX, p. 508-11.
5. Harta Bergenheim, 1833. Herta austriacet din 1829 nici n'o In-
seamna. Cf. si harta din 1840, n. 17. Inca dela Inoeputul sec. XIX
unele hard represinta Gherghita ca sat. Astfel harta n. 8 la 1808,
harta n. 11 la 1822.

www.dacoromanica.ro
54 0. PETRESCU-SAVA

Pe la mijlocul sec. XIX nu mai ramAseserA in

Gherghita cleat vreo doi cojocani si vre-o doi bo-
iangii 1. Azi $i targul anual ce se f Acea in Gherghita
s'a mutat la Fierbinfi. Au ramas, pe largul drum de
tarn, numai casele in care fusesera pravaliile cele
vechi, locuite azi de gospodari tarani, 2452 suflete.
3. Lupta pentru mo#enirea Gherghi(ei. Ur lafii 51
Mizilul. Inca dela primele semne de decadere ale
Gherghitei se observa un inceput de targuri spre nord.
Astfel in domnia lui Brancoveanu, cand intre tar-
gurile cu vanzare vie incepe a nu mai fi trecuta
Gherghita, se iveste dintr'o data, pe nea§teptate, tar-
gul Urlatilor. Am vazut mai sus porunca lui Branco-
veanu, pentru strangerea ciohodAritului, in care el nu-
meste, intre targurile tarei, Filipestii, Ploiestii si Ur-
latii, fArA a numi Gherghita2. Am vAzut de aseme-
nea incercarea neisbutita, din aoelas timp, a lui Mihai
spatarul Cantacuzino, de a intemeea un targ statornic
la Urlati, incercare ce a ajuns la infiintarea, acolo, a
unui targ «toamna pe vremea culesului, in patru sAp-
tam5ni3D.
*Dupa moartea lui Brancoveanu, in timpul domniei
nepotului sau Stefan Cantacuzino (1714-1716), Mihai
SpAtarul isbuti sa faca pe domn a incuviinta intemeerea
1. Informatii dela batmlnii Floru Demetrescu §i Gh. Stoics din
Ploie§ti. Amintirea targului Gherghitei se pastreazil in Ploiapti. Str.
Buna Vestire a $i azi numita de batrani drumul Gherghitei". E §1 o
zicall ca 2emeea vrednici, ce fauna repede suvelnita printre fire cam'
tese pinza la rizboiu, ar fi zicand in gand: bate -aci, pazeste ad".
Iar cea lenegt, care abia misdi, ar fi eintand alene: la Gherghita, la
Buzau".
2. V. mai sus, p. 37 §i n. 1.
3. V. mai sus, p. 36 §i n. 1. Folosirea Ur latilor pentru nevoia mir
liters a aprovisionfirei de came Brancoveanu, la 1711, in Greceanu,
Cronica, editatfi de yet. D. Greoeanu, p. 198. Era sat vechi, ce data
flela inceputul sec. XVI (Quellen, III, p. 299).

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORME INTRE BUZAU, TARGOVI$TE $1 BUCURE$T1 55

targului statornic in apropierea Urlatilor, la Negovani,

cum spune documentul: «cu multe rugaciuni si mij-
lociri au *cat pe Stefan Voda de an dat acea volnicie,
luck au si mutat (targul) de acolo, de unde se facea
cele patru targuri, la Negovani, pre mosia Sinaii, inter
rind cu hrisov ca sa se tie depururea»
Dar si aceasta incuviintare fu retrasa curand duper
aceea, la Aprilie 21, 17162 si in urma ramase a se
face in Urlati, ca si mai inainte, numai targul de
toamna, care Linea patru saptamani3. De sigur ca
de acest targ este vorba la 1819, cand se mentioneaza
evamesii zborului Urlatilor», ce tines «patru vineri» 4.
Aflam tot atunci ca, in acela§ timp, se mutase la Urlati
§i ezborul dela Valea Negovanilor»5, ce reinoepuse
sa se fink', duper ce fusese desfiintat de Nicolae Ma-
vrocordat
Targ statornic insa, din care sa iasa un oras cum
fusese Gherghita, nu s'a format la timp potrivit in
Urlati, ci, intro alts localitate, mai spre rasarit, care
incepuse sa fie locuita mult mai de curand ca Urlatii.
Cu putin inainte de anul 1800, pe drumul cel
mare al menzilului (=postei), care mergea la Buzau,
locuitori si negutatori incepura sa se aseze in jurul
locului unde se schimbau caii carutelor de posts. Era
un loc indemanatic pentru oamenii de afaceri, cacii
drumul postei era si drum mare de negot i inlesnea
nevoile de corespondents cu marile centre comerciale.
1. §i 2. Doc. citat la pag. 36 §i n. 1.
3. Condica Brancoveneascii No. 268, f. 767, anul 1735.
4. Trecut Yn listele de vault ale targurilor, la 1807-11 §i 1823; V.
A. Ureche, o. c., IX, p. 508-14 §i XIII, p. 242-3. Dar descried, ca
cea din Gen. Cant., nu 11 names° Intro targuri. Hartile la 1774 gi 1788
11 ieprezinta ca sat (harta n. 3 gs 4). V. A. Ureche, o. c., XII, p. 412:
patru vineri ale zborului of Urlati" etc.
5. Idem, ibidem.

www.dacoromanica.ro
56 O. PETRESCU -SAVA

La 1790 mica asezare, care purta numele Menzil, adeca

posts, isi avea biserica, ei1, ca toate a§ezarile statornice.
Negutatori «ot MezilD se intalnesc cu afaceri prin Pra-
hova indata dupa 1800. In notele mele gasesc trecut
cu numele numai pe unul la 1804: «Frangulea of
Menzib, 2.
Mizilul avea acum targ anual vestit, la 29 Iunie,
pentru care se fa.'ceau, de autoritatile administrative
centrale, publicatii speciale in toata Cara, in acela§ fel
cum se facea pentru targul Dragaicei dela Buzau si
pentru targul Sloboziei din Ialomita3. La 1830 Mi-
zilul lasase cu mult in urma nu numai Ur latii, ci toate
targurile not din partea rasariteana a Wei. Avea 327
de gospodarii, pe cand Urlafii aveau numai 85, Gher-
-ghita, careia ii luase local, 163, Slobozia 264, Urzicenii
180 si Filipestii, cum am vazut, 159 4. El intra dintr'o
datA in randul oraselor vechi ca Ramnicul, care avea
630, Pitestii 531, Targovistea 4485, (land astfel tatii
orasul pe care ea 11 perduse °data cu disparitia Gher-
ghitei. Azi are 7500 suflete.
La Mizil si la Urlauti, unde se intocmise foarte
pe incetul si se menfinea forma de targ statornic si
dupa inflorirea Mizilului 62 - se gh.'seste azi targul
Gherghitei, nu in alts parte.

1. Harts austriaca din 1790 (harta n. 5). Act din August, 1814:
A9ezorea bicicagilor surugii dela Mizilu La Ploegti (Arch. St., ispr. Pra-
hova, dosar 3049).
2. Cativa mijlooesc aprovizionarea Turcilor in jud. Prahova. Intre
ei 9i Frangulea. Arh. St., dosar ispr. Prah., n. 3050.
3. V. A. Ureche, o. c., XIII, p. 296.
4. Data In harta rusk n. 15 din 1831. Datele dintr'insa aunt
scoase §1 de G. VAlsan, o. c. Am corectat data pentru Filipeytii dupii
statistics pe care am citat-o mai sus, p. 44 9i n. 2.
5. Aceea9i harta 9i carte. Harta Bergengheim (15) 11 trace Intre
tArguri.
6. Harts Bergengheim, (n. 15) 11 reprezinta la 1833 ca atare.

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORA$E 1NTRE BUZAU, TARGOV1$TE $1 BUCURESTI 57

4. U rzicenii. Dar nu toata via'a Gherghitei a

trecut in Mizil si in Urlafi. Ambele adunate abia dau
azi un oras de m'ana doua si Gherghita era oras de
frunte. 0 parte din viata Gherghitei a trecut in Ur-
ziceni, Ears indoiala. Aparifia Urzicenilor, ca t'arg si
ca oras, se petrece in timpul decaderei Gherghitei, in
a doua jumatate a sec. XVIII, nu mai inainte.
In vremea ei Gherghita era asezata la vadurile
die treoere peste Prahova si Ialomita spre Bucuresti,
vaduri care aveau, acolo Tanga oras, din vechi tim-
puri, poduri statornice ' Cats vreme a stat inflori-
toare Gherghifa, pe la &Ansa se facea circulafia co-
merciala de seams dinspre Buzau si Moldova spre
Bucuresti 2. Vadul Dridovului, si el cu pod' stator-
.nic, slujea pentru treceri de alts nature 4.
In a doua jumatate de sec. XVIII circulafia spre
Bucuresti nu se mai faoea pela Gherghita, ci pela
Urziceni 5. De atunci stint si primele marturii de exis-
tenta targului si orasului Urziceni. De cand cazuse
0rasul dela Gura Ialomitei, la Urziceni stateau isprav
rlicii judetului Ialomita 6. Drumul cel mare al Bucu-
1. Harta din 1700, anexata la Del Chiaro, o. c.
2. I. Bogdan, Doc. p. 183. Sulzer vorioevie inca la 1781 despre
Gherghita (I, p. 178): Liegt an der Strasse von Fokschan".
3. Harta cit. in n. 1.
4. Drumul s'a ferit de regiunea saraca dintre Buzau vi Urziceni vi
-a cautat apropierea dealurilor. Spre vadul Dridovului a fost Indreptat
.atacul lui Vasile Lupu, oprit prin lupta dela Nitnivori (Sarbu, Matei-
Voda, p. 168). Dupes lupta Matei face biserica In Gherghita.
5. Istoria Valahiei de Tunusli (referitoare la starea tarei la 1774).
-text grec, deserierea drumurilor dela fine, eliminate din traducerea
Sion. Cf. Reimer (H. von), Reise, Petersburg, 1803, p. 118. Privevte
.anul 1793.
6. Sulzer, o. c. I. 1781, p. 319. Cf. vi Fotino, text grec, III, p. 242.
Despre oravul dela Gura Ialomitei, a car' ui. movie libera a fost daruita
In 1768 vi 1778 man. sf. Spiridon vi man. Marcutei, cf. studiul d-lui
Al. T. Dumitre-scu. in Rev. p. ist. arch pi fil. XI, p. 409. Bauer, o. c.,
p. 141, se exprima astfel despre anul ruinarei sale: ville fameuse par Pe-
tendue de son commerce. Elle fut ruinee it y v pres de quatrevingt ans
(1698).

www.dacoromanica.ro
58 0, PETRESCU-SAVA

restilor gi viafa judetului, concentrate, prin organele

administrative, in Urziceni, ridicara deopotriva, in scurt
timp, acest «targ»', la forma de oral. La 1792 incepe
sa se vorbeasca de «orasenii dela Urziceni»2. La 1803
ctargovetii» stabilesc, prin zapis in toata forma, situatia
for fag de proprietarul mosiei 3. La 1810 oraselul
avea 373 suflete, la 1830-3 182 de gospodarii, ceeace
fa'oea 900 suflete 43 azi 4500 suflete.
5. Efectele aiderei Gherghi(ei asupra Ploiestilor.
lnsa cea mai mare parte din mostenirea Gherghitei au
luat-o Ploestii, nu atat prin largirea sferei de atracfie
a bogatiilor ce vin sa se desfaca pe plata sa, cat prin
limpezirea si asigurarea situafiei sale de oral central
in regiunea Teleajen-Prahova.
Cu orasul Gherghita la 25 klm. departare, Plo-
iestii n'ar fi putut sa iasa din randul oraselor de a
doua mans, cum erau inainte de 1830. Nici soseaua,
nici drumul de fier al Bucurestilor, n'ar fi trecut dela
Buzau spre dansul. Disparifia Gherghitei §i inlocuirea
ei prin centre mai mid, departate mult de orasul Plo-
iesti, a fost condifia fara de care Ploestii nu se pu-
teau ridica, din randul oraselor regionale, la randul
de oral mare, partas direct la viafa economics gene-
rals a ta'rii.

1. Sulzer, o. c., I, 1781, p. 319: Hauptort" al judetului. La p.

317 11 nume*te indirect Marktflecken". Reimer, o. c., tl nume§te la
1793 Flecken". La 1807 este trecut in lista de viuni ale targurilor
(V. A. Ureche, o. c. IX, p. 508).
2. V. A. Ureche, o. o. IV, p. 309.
3. V. A. Ureche, o. c., XI, p. 367, act din 1803 Dec., §i VIII, p.
671. Ca tang aunt Urzicenii representati qi In hfirti la 1788, 1829 gi 1833
(hArtile n. 4, 14 9i 15).
4. Pentru 1810 catagrafia din ms, 1457 Ac. Rom.: satul Urziceni,
case 86, suflete 373. Aceea5i catagrafie trece satu Ora§u" [dela gura
Ialomiteij: 18 case, 76 suflete, biserica de Bard veche, Ynvelita cu stuf".
Pentru 1833 harts rasa (n. 15).

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORME INTRE BUZAU, TAROOVISTE $1 BUCURESTI 59.

Cu aceasta imprejurare favorabila se deschidea

pentru Ploie0i timpul de modernizare, care incepe la-
1831, °data cu punerea in aplicare a Regulamentului
Organic.
5i west timp al modernisarei a adus cu sine cateva
schimbari In situatia centrelor or4ene0i ale regiunei,
tot atat de insemnate ca i cele din perioada de cane
am vorbit papa acum, inlesnind mult §i ele cre0erea
orawlui la ma."rimea pe care o are azi.

www.dacoromanica.ro
60 0. PETRESCU-SAVA

CAPITOLUL V
INFLORIREA PLOIEFFILOR DUPA 1830.
1. C4tigarea drumului Prahovei. Stagnarea Fill-
pe#11or. Curand dupes 1830 not parti din moste-
nirea vechilor orase, Targsorul si Gherghita, venires
se se adaoge Ploiestilor.
Panes la 1830 Ploiestii impartisera, cum am vazut,
mostenirea Targsorului cu oraselul Filipestii de Targ.
De acum inainte o avu singur.
,Ceeace daduse un timp viata Filipestilor a fost
situafia for in gura va'ei Prahovei, la drumul eel mare
de negof, ce cobora dela Brasov spre capitala tarei.
Era mostenirea situa4iei Targsorului, care, in timpul
sau de Inflorire, teasese la sine si drumul Prahovei si
pe al Teleajenului, in mersul for spre cele mai nego-
fioase orase ale tarei, capitalele Targoviste si Bucu-
resti 1. Odata cu decaderea Targsorului se constata
si trecerea drumului de comerf al Prahovei prin Fi-
lipesti 2.
1. Chiar hartile din a doua jumatate a secolului XVIII represintil
Targ§orul, In chip anahronic, ca nod al drumurilor Prahovei §i Te.
leajenului spre Bucure§ti. Astfel aunt hartile din 1801-1812, 1822,
1829, 1836 (numerele 9, 11, 14, 16). Harts austriaci din 1790, ca §i
oea din 1829 (n. 5 §i 13), treoe drumul Vitlenilor prin Tarpor. Dru-
mul Teleajenului trecea §i Inf 1833 Ialomita pela. Podul Valeni (harta 15).
S'ar pares ca drumul Prahovei n'ar fi trecut spre Targovi§te prin
Targ§or. Si totu§i trecea: did comunicatia spre Targovi§te nu se
fame pela Margineni cum se face azi, ci ocolea padurile cele marl
din malul Cricovului §i Provitei, trecand Ialomita prin vadul Fintei,
wide s'a dat §i lupta dintre Mabel Basarab §i Vasile Lupu.
2. La 1674 (Z. D. rumba, o. c., p. 3-5; Tumuli, be. cit., p. a.
1774).

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORA$R INTRE BUZAU, TARGOVISTB 51 BUCURE$TI 6

Dna drumul Prahovei, care era, Inca din. sec.

XVII $i XVIII, eel mai Insemnat drum de negof din
toga Para', ar fi continuat sä tread.' prin Filipesti,
mai mult de jumh'tate din vista Ploie$tilor ar fi tre-
cut in targurile de pe cursul Prahovei. Inca de tim-
puriu Insa targul Ploe$tilor a atras o ramura secun-
dara din drumul Prahovei spre sine'. Aceasta ra-
mura secundara de drum Bra$ovBucure$ti, de came
avem cuno$tinfa la Inceputul sec. XIX, mai de ocol
cleat cealalta, dair mai indemanateca decat ea 3, se
desvoltase in mod natural din comunicatia pe care
targul Ploie$tilor, Inca dela inceputul desvoltarei sale,
o avea de o parte cu Bucure$tii, de alta cu Bra$ovul.
La 1833 aoeasta ramura devine linie principals de lega-
tura a vaei Prahovei cu Bucure$tii 4. Filipestii perd
1. Furnica, o. c., p. 274 9i 3-5: scale Campinii, (kali de negu-
tatori, dupe obioeiu ", In deosebire de a Branului. Drumul Prahovei era,
In a done jumatate a sec. XVIII, mai umblat decat orcare alt drum (N.
Iorga, Gen. Cant., p. 471).
2, Pentru prima oar& am putut constata aceasta la 1790, din harts.
austriaca (n. 5). Cf. N. Ureche, Dratnurile noastre, Buc. 1911, p. 23. a
fnsemnata comunicatie Bucure9tiPloe9tiBrasov rezulta 9i din ra-
portul feldmare9alului baron Cristiani de Rail din 1788, Fevr. 22, pu-
blicat de N. Iorga, Doc. Cant., p. 312: Ich avancirte gegen Kimpina...
traf, bei dem Dorfe Prassa (=-- Breeze), nahe am Kimpina, eine Menge
unserer Unterthanen mit Wagen und Packpferden an... nach und nach
bis 300 armirte Manner herumpatrouillirten, die mich versichern sie
warden alle Strassen bezetzen, ich sollte ihnen nur bis Plojest folgen..
So kann man das Ort Kimpina, um Plojest und die Ebene vorwarts.
zu observiren, mit ein Bataillon und einer Eskadron Kavalerie und
gehorigen Kanonen hinreichend decken... Eben kommen von Plojest 3.
Boieren, als Constantin ICimpiniano und zwey Cantacutzu, welche aus-
sagten dass, als sie gestern gehort dass ich zu Kimpina einriicken.
wifrde, die Tarken davon gelauffen waren.
3. Fotino, o. c., III, p. 209 9i 216.
4. Herta administrative Bergengheim, din 1833 (n. 15). Date despre
drumul prin Filipe9ti, culese din harti, vezi In studiul men Trecdtorile
Teleajenului, In Anuarul de Antropogeografie, III, p. 98-100, p. 86, n. 2,.
p. 92-3, n. 2. Frumoasa dovada a, Inca Inainte de 1830, comunicatia
obicinuita Bra9ovBuc. se fame pe la Ploe9ti, se afla fn urmatorul

www.dacoromanica.ro
.62 0. PETRESCU-SAVA

legatura cu Bra§ovul $i cu capitala Orel, care fusese

isvorul prosperitatei sale.
Noua situatie a Ploe§tilor, pe drumul BrawvBu-
.cure0i, a fost pentru totdeauna fixata prin construi-
rea oselii (1846-1866) '' $i in urna a cad ferate
Bucure§tiPloie0iPredeal (1879) 2.
Nu fall lupth din partea Ploie0enilor s'a petre-
cut aceasta transformare. Ca'ci, chiar la facerea §ose-
lei, socoteala dintaiu fusese ca orapl sä ra'masna afara
din acest drum. Dupa acest plain se organizasera $i
po§tele la 1841. La 1841 Ianuarie 28, anegustorii cor-
porati ai oraplui Ploie0i» se duc cu jalba la domnie:
«Cu lacrami prea plecati alergam la mila inaltimii
voastre, fiinda auzim ca proectul alcatuit pentru
intocmirea po0elor lass orapl nostru afara din dru-
mul Bra§ovului. Cunoscut este in tot printipatul pros-
peritatea negotului nostru, la, care ne sudarisim, de
cat (mai mult se sudarisqte) numai capitala Bucu-
re§tilor. $tiut este inaltimei voastre ca acest negot
11 facem mai mult cu Transilvania §i ca comisionerii
cei mai insemnati ai Bra§ovului, precum §i ai altor
punturi din Transilvania, sa afla aici in orapl nostru
document din 1822, Iu lie 27: MA plusieres boyards sont de retour
.et le bano Kretzulesco, avec le vornic, son fitly, sont attendus d'un
moment a l'autre; ils sont déjà a Ploesti, oil se trouvent encore plu-
-sieurs autres boyards. Le prince a ecrit aux boyards de Kronstadt, pour
les inviter a retourner dans leur patrie" (Doc. Hurm. X, p. 171). Era
deci drumul fugarilor, eel mai 1ndemanatic. CL n. 2 gi 3 din pag. preced.
1. La 1846 se fficeau lucriirile pregatitoare pentru gosea prin vales
Prahovei (N. Ureche, Drama BraFovului, Buc. 1913, p. 62-3; Idem,
Drumurile noastre, Buc. 1911, p. 20 n. 1). La 1853 hartile dau circulatia
.astfet fixati (harta n. 18). La 1855-9 au Inoeput curse de diligente
PloegtiBragov (N. Ureche, Dr. noastre, p. 20 n. 1; Idem, Dr. 'kayo°,
p. 77). Archiva Oragului, dosar 7/1835, f. 218, 1847, Aug. 8: cu pri-
lejul faoerei drumului dela vama Ghemigului prig Campina gi Ploiegti etc.".
2. E. Sava, Economia industries transporturilor, Buc. 1904, p. 133.
CL Gh. Zagorit, atudiul citat, pag. 64-5, nota 2.

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 OMSK !NITRE BUZAU, TARC1OVI$TB $1 BUCURESTI 63

§i intotdeauna, la inlesnirea negofului, suntem intre-

buintati. Si ne rugam Area *call inaltimii voastre a
se milostivi de a nu se departa un asemenea folos al
orasului nostru cu mutarea drumului. Si, bine chub-
zuind intelepciunea prea inaltimii voastre, mai de cu-
viinta ar fi de a se muta pe drumul -Figane§tilor,
fiind mai cu apropiere din Bucuresti la orasul nostru,
de cat pe uncle se afla acum statornicit. $i aceasta
mutare nu numai Ca ar fi folositoare orasului nostru,
ci si inlesnirii obsteasca. $i cum va fi mila prea inal-
timii voastre»1.
Perzand contactul cu drumul Prahovei, ,Filipestii
nu se mai putura desvolta ca centru comercial. La 1829
avea, cum am vazut, 10 case de negutatori. La 1860
numarul negustorilor din Filipesti abia crescuse la
172. Procentul negutatorilor este in acelas an mai
slab decat al tuturor celorlalte orasele ale jud. Pra-
hova3, cum se vede din harta ce urmeaza.
Din castigarea drumului Prahovei Ploiestii au avut
un indoit folos: pedeoparte $i -au asigurat stapa-
nirea economics deplind a vaei Prahovei si a tran-
sitului ei, pe de alts parte au dobandit, intre cum-
paratorii targului sau, pe multi locuitori ai satelor
din regiunea Filipestilor.
2. Slivina Noah'. 0 noul putere castigara Pio-
iestii, la 1838, prin absorbirea unui alt targ, ce incer-
case, atunci de curand, sa se formeze in apropierea sa.
Dupes razboiul ruso-turc din 1828-9, sfarsit prin
pacea dela Adrianopol, multa populatie bulgara, te-
1 Dosar 68 din 1840, cuprinzand Hartii adeverite de magistrat",
In Arhiva oraplui Ploie§ti.
2. Ana lele statistice pe 1860, p. 99.
3. La 2029 loc. 17 negustori. Ploiestii la 26.468 au 1603. Ur latii
59 la 1645. ampina 43 la 2777. V4lenii 86 la 3791. Slane 49 la 3597.
Mizil 1Q2 la 3098.

www.dacoromanica.ro
64 0. PETRESCU-SAVA

Puterea comerciala (negru) gi industrial& (alb), fat& de populatia

total& a oragelor dintre Buzau gi Targovigte la I860.

mandu-se de rasbunarea Turcilor, a luat calea pri-

begiei. Mare parte dintr'insa a trecut in Tara Roma-
neascA. Autoritatile de atunci au primit aceasta popu-
latie cu multi bunavointa, usurandu-i stramufarea.
Locul spre care mai ales au tras Bulgarii, dupa,
ce au trecut Dunarea, a fost orasul Ploiesti.
care yin din Bulgaria, trecerea for si aselamantul le
este la Ploiesti, in judetul Prahova, fiind camp mai
larg pentru hrana lor». Asa raporteaza zapciul strei-
nilor din plasa Cricovului catre ispravnicatul streinilor
de atunci 1. La 1830, Septemvrie, se stransesera in
Ploiesti 320 de familii de fugari 2. Multi dintre ei erau
originari din targul Sliven 3, de dincolo de Balcani.
1. Dosar adm. vechi 4675, la Arh. Statului, f. 36. La I. 40, zapciul
streinilor din plasa Cricovului cfitre ispravnicatul streinilor: Oricati vin
din Bulgaria tree tot la Ploie§ti in iudetul Prahovei" (1830 Sept. 3).
2. Dosar 3017 al ispr. Prahova la Arh. Statului: Catagrafie de bait
Sdrbl sti afld cu ederea aici to oragul Ploiesti, toti Bulgari". Nu are
data, dar, dupa un act din dvsarul 3000, prin care se inainteazii at&
Minirii aceasta catagrafie, ea este din 1830 Sept. 1.
3. La 1830 Lille, 12, venisera la Cliliira§i 37 familii bulgare, Bulgari
din ora§ul Sliven", care cereau sa as aleze la ora§ul Ploieqti". Cererea
li se Incuviinteaza (Dosar 4675 la Arh. St. L 15-16),

www.dacoromanica.ro
 TABOUR' $1 ORA$E INTRE BUZAU, TARGOVIFTE $1 BUCURESTI 65

«Targul Slivinului», cum Ii zioeau Romanii, avusese,

din vechi timpuri, relafiuni comerciale cu arile noa-
stre. Multi negutatori §i locuitori de ai nostril mergeau
la balciurile dela Sliven, a caror finere se afi§a §i la
noi in Para 1. Negustorii no#rii se Intorceau de acolo
incarcati cu marfuri 2,
Slivinenii nu se simteau asa dar de tot stralni pe
pamantul Orli. In nevoia lor ei se gandira sä se sta-
tornioeasca pentru totdeauna la noi, §i sec rezideasca
pe mosia Bereasca, de langa Ploie§ti, targul lor, pustiit
die razboae §i parasit de locuitorri. Aceasta movie av:ea,
prin nezarea ei geografica.', $i oarecare asemanare cu
Slivenul bulgaresc. «Cum treci muntele Balcanului, mi-a
spus unul dintre urma0 lor, de sus de pe inaltimi se
vede jos in vale un targulet, cu o garla prin mijloc.
Asa e Slivina3».
Pe malurile iazului, oe strabate dealungul mosia
Bereasca, socotira Bulgarii ca este locul eel- mai po-
trivit pentru intemeerea targului. Incuviintarea ob#iq-
tei adunari, pe care ei au obfinut -o la 25 Noemvrie
1830, prevede: «ora5u1 ce vor cladi sec se numeasca
Slivinul nou»4. Contractul facut cu proprietarul mo§iei,
la 15 Mai 1831, prevede ace14 lucru: «ma oblig sä be
dau loc, sec - §i cladeasca pe el oral, care sec se numeasca
Slivinul nou»5.
Dupa inplinirea acestor formalitati Bulgarii se pu-
1. La 1822: V. A. Ureche, Istoria Romdnilor, XIII, p. 300.
2. N. Ureche, Drumul Bragovului, Buc. 1913, p. 18-19: Lista
marfurilor aduse din Sliven de un negutator roman la 1769.
3. Batranul Ghendovici din mah. sf. Spiridon din Ploie§ti.
4. Incuviintarea ob§te§tei adunari se gase2be la f. 8 In dosarul citat
In nota urmatoare.
5. Dosar judectitoresc 3026 din 1838 la Arh. Statului, comunicat mio.
de d. L. T. Boga (f. 6): Stec vec wripeoc r.6Xcv %al vex avophsouv
du rip Nemo /Xtifivov Contractul en baronul Sachelarie, stapanul
in I. ,greaca, poarta data 1831, Maiu.

www.dacoromanica.ro
66 0. PETRESCU-SAVA

sera pe lucru. La 1832 targul era gata. La mijloc la-

sara plata, in care zidira o biserica grosolanA, cat
toate zilele, si de jur inprejur facura pravalii si case.
Erau, cum spun actele, «binale facute cu multa chel-
tuialb, multe din ele cu clauA caturi. Pe iarz la vale,
langA drumul Bucovului, isi fAcurA moara ; pe malul
Dambului, spre Ploiesti, plantarA vii, si langA vii, in
dreptul barierei VAlenilor a oragului Ploiesti, fkurA
cimitirul targului, caci ei nu ingropau morfii la bisericA,
cum ingropau pe atunci PloesteniP.
Noul oral avea la 1831 113 gospodarii2. Ajunsese
dintr'o data targulefele mai vechi din jurul Ploies-
tilor, ca Filipestii si Campina, si devenise tot atat de
vestit ca si ele.
Manualele de geografie ale vremei descriu astfel
noua asezare: «Un sfert de ceas in depArtare de Ploiesti,
spre miaza-noapte, este satul Bereasca, zidit pe linie,
locuit de. Bulgari. Are un pia frumos, in mijlocul
pigului o bisericA, imprejurul piefii sent vre-o 100
de pravalii, multe fabrice. Aici este si o moara mi-
nunata in zidire, pe apa Teleajinu, ce curge pe un
canal (iaz)»3.
Asezat pe loc inalt, in malul Teleajenului, in apro-
pierea viilor, intre drumurile VAlenilor si BuzAului
si in gura vAei Teleajenului, noul Sliven a prosperat
I. Dupi traditia orali.
2. Harta rusA (n. 15) di numarul gospo 'dir' iilor 113. Pentru regiu-
nea Ploie§tilor aceasti hart& di date dela sfar§itul anului 1830 §i prima
jumitate a anului 1831 (Vezi studiul meu Contribuliani la vechea sta-
Haled gi cartografie romdneascd, Buc. 1915, p. 11 §i paginele anterioare,
uncle se gisesc §i alto date despre Slivina Noui). Citez aici cateva exult-
nunte continute in dosarul 3026, citat la n. 3: fiind binale multe (la
Slivina), ficute Cu multi cheltuiali". La 1830 Noembrie 25, Slivinenii
scot autorizatie dela Ob§tea.sca Adunare, iar la 1831, Mai 15, fac con-
tractul cu proprietarul.
3. Aknanaha Statalai pe argil 1837, Intocmit de Zaharia Carcalechi,
Buda, p. 187, nota.

www.dacoromanica.ro
 TABOUR' $I °RASE INTRE BUZAU, TARGOV1STE $1 BUCURE$T1 67

repede. Paul $i parte din or4eni se duceau sa targu-

iascA «dela Sarbi» §i Dumineca erau nelipsifi dela hora
lor, unde se canta cu cimpoiul. La 1838 numarul locui-
torilor era de patru on mai mare ca la 1831, pe sfertul
Ploie$tilor, caci erau cu total 398 de case $i 63 pra'valii,
afarA de «copre, oproane $i alte namestii trebuincioase
lor»1. Bulgarimea din toate partite venea sa sporeasca
numarul locuitorilor, facand case §i deschizand pra-
vni 2. Slivinul bulgaresc se ridica langa Ploie§ti ca
un rival primeidios, hranindu-se din vanzarea la oa-
menii care alts data targuiau din ora§. Ora§enii ba-
Irani spun ca, daca ar fi tinut crawl bulgaresc, ()rap'
Ploie§ti s'ar fi tras cu total Intr'acolo, fiind-ca §i locul
este mai inalt §i spa curgatoare la Indemana.
Dar fericirea Slivinenilor la Bereasca a tinut nu-
mai pans cand au apucat de s'au intemeeat bine $i a
vAzut proprietarul ca are Ile cine intari cu claca. Nu
§tiusera Bulgarii ce va sa zica claca §i ce pate§te cine
nu o face la timp: inchisoare la fum §i batat de moarte,
cu luare de par $i tranteala de pamant pans ziceau ca
nu mai sunt ei. Ce e al meu e al meu §i ce e al tau tot
al meu: a$a e claca§ul. Cand vazura Bulgarii, spusera
proprietarului: «De cat aal, mai bine lipsa. Nu ne
trebue nici oral, nici biserica, nici moara». In cateva
saptamani, de sfantul Oheorghe 1838, n'a mai fost
picior de Bulgar in Bereasca. Cei mai multi au ridicat
casele §i le-au dus cu ei. Negustorii au lasat casele
§i pravaliile In fling», ducand cu ei numai avutul: au

1. Dosar 3026, citat mai sus. Se cibeazt la f. 10 v., In 1838 Iunie 6,

o catagrafie de binalele cite au ridicat [§i au dus cu ei dura spurge-
rea ora§ului tort §i cite pu riimas In fiint.e. Celelalte amilnunte
aunt extrase ,din acela§ loc.
2. Dupi marturia batriMului Ghendovici multi veniser* din Base-
rabia.

www.dacoromanica.ro
68 a. PETRESCU-SAVA

ramas pe loc 182 case si 55 prAvalii §i s'au ridicat 216

case §i 8 pravalii.
Multi din ei «s'au impr4tiat pela alte capitale,
adicA Focpni, Buzau, Pite§ti, Bucure§ti, Giurgiu §i
Alexandria». Cei mai instariti s'au tras in Ploiesti, pe
panfantul liberat de claca prin procese care durasera.'
50 de ani. Se raspandira «In tot ora§ul»1, deschizand
pravalii, mai ales brutarii, caldararii si cojocarii. SA-
racimea facu mahala aparte langa Dambu, cu plata In
mijloc: piata si mahalaua sarbeasca, la care se aclauga,
pufin In urma, biserica sf. Gheorghe Nou2.
In protestul lor, contra purtarei proprietarului, iscA-
lit cu alfabet grec de 69 dntre ei, lei spun ca acesta i-a
«asemanat cu claca§ii tarani». «Niciodata nu ne vom
putea socoti de claca§i» 3. Toate silinfele proprietarului,
de a readuce pe movie eel putin pe oei din Ploiqti, n'au
folosit nimic. «N'au statut pitting a'i face sa Inteleaga,
fiind un neam salnic si IndArAtnic, nedumesniciti §i
neintelegatori. Li s'a pironit in stilt* for a au drept
a nu sa osandi la obiceiurile pamantului, ca locuitorii
tarani 4D.
Au ramas cu totii mai departe in Ploiesti. In loc
sa pagubeasca din intemeerea Slivinului Nou, Ploiestii
au castigat un mare numar de locuitori si de neguta-
tori. Spun batranii ca atunci «s'a deschis mult orapl»..
3. Ploie,Fli pela 1840. In adeva'r Ploiestii cre-
§teau acum vazand cu ochii.
i. Date le Nate din dosarul 3026 citat mai sus, f. 10 v. $i 19.
Cateva din ele din traditia orals.
2. Multi din Bulgari s'aul asezat $i pe Ling& biserica sf. Ion, la care
au avut $i un pope de limbs Tor.
3. Dosar 3026 citat mai sus, f. 5.
4. Raportul medelnicerului Mavrodin, trimis la 1838 sa Impace lu-
crurile cu Bulgarii ce fugisera In oras. Niciodata n'a putut sa-i adune
pe toti, ci numai Me 40-50". 0 singura data a putut sa adune
mai multi". N'aveau staroste, desi Incuviintarea obstestei adunari obliga.
aceasta cumpanie a Slivinului" sit sibs unul.

www.dacoromanica.ro
 TAROURI $1 ORA$B INTRR BUZAU, TARGOVI$TE $1 BUCURE$T1 69

In anul 1836 maghistratul orapilui scria departa-

mentului pricinilor din launtru: «Cunoscut este cinsti-
tului departament ca, dupa pozitia locului $i indema-
narea negotului, west ora$, de nu ar fi avut lipsa de o
.apA curgatoare,, intreit s'ar fi facut
Francezul Vaillaunt, vizitand orapl la 20 lulie 1840,
in dimineata unei zile de targ, 1$i exprimA surprinde-
rea sa fata de progresele realizate in ultimii opt ani,
dela 1832 pans atunci. El zice: «De cand nu mai Ara-
zusem ora$ul, II gasii considerabil in progres. Popu-
latia sa de 10.000 suflete, constructiile sale noi, pava-
giile puse in lucrare $i Oat& publica, care face din el
un ora$ aparte in Tara Romaneasca, ma facura sa ma
Indoesc daca acesta era satul eel mare, in care ma
oprisem acum opt ani. Era zi de targ. TarAnimea
umplea strazile 2D.
In acela$ an 1840, la 1 August, ora$enii intampi-
nark' pe domnul tarei, Alexandru Ghica, ce trecea in
calatorie prin ora$, cu cuvinte ca acestea: «oravil sa
lumineaza din zi in zi, cu ridicari de binale $i alte
infrumusetari3». La 1844 August 19, domnitorul Gheor-
ghe Bibescu, vizitand $i el orapl, fu uimit de progre-
sul lui cei pep ede $i de prea marea intindere pe care o
luase. Intr'o adresa, catre Departamentul Trebilor Din-
launtru, el zice: «Cu visitarea ce am facut domnia
noastrA in ora$ul Ploie$ti, am vazut cu mulfumire c.
ora$ul acesta din zi in zi inainteaza. Este insa de tre-
buinta a se lua, atat pentru west ora$, cat $i pentru
celelalte, isbavitoarea masura die a li se margini intin-
derea lor, dupa trebuinta»4.
1. Dosar 30/1836 din Arhiva ora§ului Ploie, Li.
2. I. A. Valliant, La Romanie, tomul III, Paris 1844, p. 229-30.
3. Dosar 3/1832 In aceia.gi arhiva.
4. Dosar 73 din 1841, In ameaq arhiva.

www.dacoromanica.ro
70 0. PETRESCLfr SAVA

Planul oraplui, ridicat la 1847-1852 in vederea

stabilirei razei de intindere viitoare, reprezinta ornul
in aoelea0 hotare, pe care le are astazi'. La 1848 avea
20 mahalale, azi are 232. Inca dela 1841 Ploiqtenii
spuneau, intro cerere adresath." domnului, ea «prospe-
ritatea negotului» for este ecunoscutk in tot printi-
patu», qi ca, la acest negot, ei se «sudarisescD tot atat"
de mult ca §i «capitala BucureqtilorD3,
Intro cerere catre eforia qcoalelor, din 1845, Mar-
tie 28, orAqenii spuneau cu mandrie: «indraznim a zice
ca (acest oral) este al doilea dupa rezidentA intru popu-
lafie, aflandu-se in mijlocul altor targuri, ce it incon-
joara» 4.
Dupe datele ce avem, pentru anii 1844-1845, cu
privire la viata economics a oraplui, qtim 6, in medie
anuala, intrau zilnic in Ploiqti 5-700 care §i cart*,
«incarcate cu povara de marfuri sau producte, aduse
spre vanzare», 5 gall de mArfurile qi productele pe
1. La 1847 Aug. 8, se gi Insarcineaza inginerul Th. Palladi sa
face acest plan (Dosar 20/1835 In ameagi arhiva; f. 218). El era gate.
la 1852 gi se pastreaza In original gi cdpii In Arhiva Oragului, sectia.
actelor.
2. Nu socotim biserica dela spitalul Boldescu, azi desfiintata, nici
In 1848, nici pentrti mai tiUziu, cad, ca mahala, ea a apartinut de St.
Gheorghe Nou dupa 1845.
3. V. aid mai sus p. 63 gi n. 1.
4. Arh. Oragului, Dosar 73/1841.
5. S'a dat In Intreprindere, dela 1 Iunie 1844 pane la sfargitul lui
August 1845 pe 20.000 lei vechi (leul = 40 parale) taxa vitelor In-
hamate la care sau Ia alte trasuri cu povara de marfuri sau producte
aduse spre vanzare, la intrarea In orag, cai sau catari incarcati, cate
2 parale de vita". Se excepta carele ostagegti", on cele ce duceau
lucruri de utilitate publica. Se excepta de asemenea dela taxa mar-
furile aduse In desagi, sau pe cal cat() ceva ugor", de asemenea ca-
rele goals. Dupa caleul reese ca intrau zilnic 880 vite, deci 440 Cale..
Dacil ne gandim acum la plata oamenilor Insarcinati sa stea In tot
timpul is toate barierile, dadt punem la socoteala numeroasele sus-
trageri, uneori Inlesnite chiar de acegti oameni, gi cagtigul Intreprin-
zatorului, ajungem Ia o cifra dubla dead aceea a Incasarilor. Eu am

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORA$E INTRE BUZAU, TARGOV1$TE $1 BUCUREFT1 71

care micii negustori §i taranii din satele apropiate le

aduceau in desagi sau in tame cu spinarea.
4. Bucovul. Targul Slivinului n'a fost singurul
targ de sub dealuri, pie care 1-au absorbit Ploie§tii.
Putin in urma targului bulgaresc ii veni randul targului
mai vechi al Bucovului, situat la 2 klm. dincolo de
Bereasca, sub dealuri.
Jumatatea rasariteana a judetului Prahova de azi
a format, pans la 1845, Impreuna cu jumatatea apusana
a judetului Buzau, un judet aparte, numit judeful SA-
cuenilor 1. Rqedinta ispravnicilor acestui judef, si deci
centrul sau administrativ si judecatoresc, era cand la
Valenii de Munte, cand la Bucov, mai ales la acesta
din urma, unde, in ultima fasa de existenta a judetului,
se stabilisera in permanenta toate autoritatile 2. Viata
intreaga a judetului Incepuse sa se conoentreze in acest
loc, la Indemana capitalei Bucure#i.
Mezat trite° frumoasa campie la e§irea Teleaje-
nului dintre coline, la poalele vestitelor dealuri ale Cer-
nate$tilor3, intre Dealul Frumos §i Dealul Mare, Buco-
vul dateaza.", ca sat, Inca dinainte de 1500. IntrInsul
crescut -o numai cu jumatate. Actul de venzare la mezat a acestei
taxe in Dosar 20/1843, In Arhiva Orasului. In acelas dosar aunt tre-
cute si cifrele, pentru alai ani, dar ele aunt amestecabe la un loc cu
taxa cartilor de joc (1 dant de pereche). Neavitnd un criberiu sigur
de a deosebi taxa cartilor de joc de taxa vitelor, am renuntat la orce
calcul pentru aoei ani. Ambele taxe s'au dat In Intreprindere, dela
1 Iunie 1843 panel. la 30 Mai 1844, pe sums de 21.105 lei.
1. Harta anexatil la studiul meu Trecatorile Teleajenului din Anua-
rut de Geografie i Antropogeografie, III, reprezintii hotarele acestui
judet Yn regiunea muntoasil.
2. Fotino, o. c., III: la descrierea jud. Siicueni aratii sediul isprav-
nicilor si la Valeni si la Bucov. Karaczay, o. c., fa 1817, 11 arata la Vii-
leni (p. 77). Dar la 1833 harta administrativii Bergengheim (n. 15) aratii
stabilite ,la Bucov $i ispravnicatul ,vi judecatoria $i zapciul de plasii.
3. Sulzer, o. c., I, p. 310: Eine Behr schone Lage in einer grossen
Ebene, vor den bertIhmten tserneteschber Weinbergen".

www.dacoromanica.ro
72 G. PETRBSCU-SAVA

iii avea cash si biserica, pela 1480-1490, marele borer

Dragomir Udriste, vornicul lui Vlad Calugarul 1. Inca
Inainte de 1700 satul devenise cuibul boerilor Filipe§ti 2.
Dupa 1700, in vreme oe Gherghita decadea fara
ca Ploie$tii sa fi fost prea puternici, populafia tarii
crescand, incepuse sa se simta nevoie de un targ la
poalele bogatelor dealuri din jurul orasului Ploie§ti.
Spre Cricov acestei nevoi raspundeau Urla4ii. In dea-
ludic de langa Ploie§ti au incercat un timp sä raspunda
Gagenii, a§ezat intre viile Tintei §i Baicoiului de o
parte $i viile Scaenilor de' alta. Dar, prea afundat In
dealuri, targul Gagenilor n'a putut sa ajunga, dela
forma de balci anual sau saptamanal, inceput al tuturor
oraFlor tarii, la forma de targ cu pravalii statornice 3.
Cu mai molt sucoes a incercat aceasta Btoovul.
Inca inainte de 1800 se Linea regulat inteansul
un targ saptamanal, ca §i la Ploie01. Dela 1793 Incepuse
a se face la Bucov si balci anual, toamna in timpul cu-
lesului viilor, balci ce Linea opt zile, incepand dela 25
septembre 4. Aceasta situatit die targ prosper o pastreaza
$i dupa 18005. Inca din 1768-1774 erau la Bucov,
1. L Bogdan, Doc., p. 296. Scrisoarea lui catre Bra§oveni, In care
se plange ca a venit un fur la casa sa din Bucov §i i-a pradat bise-
rica gi a luat tot ce era In biserica.
2. La 1679 face aid biserica Const. Margineanu Filipescu, rezi-
dita la 1804 de Const. Filipescu (N. Iorga, Inscripfii, II, p. 256 §. u.)
3. N. Iorga, Gen. Cant., p. 471, p. a. 1775. Dupa oe vorbe§te de
VAleni: mai este gi alt targ anume Gaiseni". Cf. V. A. Ureche, o. c.,
IX, p. 508-514, p. a. 1807-1811; XIII, p. 242-3, p. a. 1822.
4. V. A. Ureche, o. c., VI, p. 680, 1793 Mai 1: Permisiune data de
domn banului Racovita §i Dinului Filipescu, biv vel vistier (ctitorul
biserioei la 1804; vezi mai sus n. 2), de a face bald odata pe an
1p mo§ia Bucov, unde se face gi targ (= targ saptamanal)". Balciul
va tine 8 zile dearandul, dela 25 Sept. itncepand, §i avand §i obor
de vibe ".
5. V. A. Ureche, 0. c., IX, p. 508-14 p. a. 1807-11; §i XIII, p. 242
3 p. a. 1822, wide este trecut In lista de vami a targurilor. Pentru
situatia la 1809 Fotino, o. c., III, p. 208. Avea atunci numai 2 biserici.

www.dacoromanica.ro
 TAROURI $1 ORA$E INTRE BUZAU, TARGOV1$TE $1 BUCURE$T1 73

afarA de locuintele isprawnicilor, trei biserici trei ma-

halale deci, ceeace arata ca si populafia crescuse de
cand satul se transformase in targ.
Noi puteri a castigat Bucovul dupe 1830, prin tre-
cerea drumului Buzgului, care era si drum al postii,
printeinsul 2. El devenise astfel concurent al Ploiesti-
lor, nu numai ca detiator al vanzarii dealurilor, ci si
ca nod al drumului Telealenului cu drumul Buzaului.
Tindea sä devie, pentru regiunea viilor din basinul Te-
leajenului, ceeace erau Valenii 3 pentru regiunea live-
Se vede gi azi laugh moara de maracini o mina de biserica veche fare
inscriptie. Ea pare a fnsemna local pe care se gases Bucovul vechi,
care, In acest cas, s'a coborat Incet spre drumul Buzaului.
1. Sulzer, o. c., I, p. 310: Er hat ausser den Wohnungen der Is-
branvnike such drey Kirchen". Cf. Bauer, o. c., 1788, p. 128.
2. La 1830 se zideste posta la Ploiesti pe drumul Bucovului. De
atunci a ramas drumului Bucovului, Ia intrarea fn ores, numele dru-
mul pastel". Drumul postei la 1790 treoea prin Corlatesti (harta 5).
In vechime treoea prin Sopled gi Pantazi. La 1833 pela Bucov (harts. 15).
3. Tdrgul Valenilor. Daces In lama de tot ispravnleatul a fost Ia
Bucov si nu la Videni sau Ia Mizil, faptul *se datoreste Imprejurarei
ca Bucovul era la Indemana capitalei Bucuresti. Valenii erau orasul
-eel mai vechi din judeVal Sticueni, tot atat de vechi ca si Ploiestii
Prima mentiune de ores la Valeni este din 1684 si se refers la
anii 1650-1684 (Miron Costin, citat mai sus, la p. 22, n. 4). In timpul
lui Brancoveanu era targ saptamanal (N. Iorga, St. qi Documente, V,
p. 344-9). Hartile fl represinta ca targ mare In a doua jumatate a
sec. XVIII si fnoeputul sec. XIX (hartile n. 3, 4, 8, 11, 12, 14, 15). Era
orasul de capetenie al judetului, atunci cand Bucovul abia Inoepuse
sa se ridioe (N. Iorga, Gen. Cant., Buc. 1902, p. 471. Bauer, o. c., p.
130: bom-g"). La sfarsitul sec. XVIII targovetii purtaseril proces
pentru regularea situatiei for pe mosia manastirei Valeni, pe care se
igase-au. (V. A. Ureche, o. c., VI, p. 686). Tot pe atunci constatam
iarasi ca Vfdenii aveau un targ sliptilmanal (V. A. Ureche, o. c.,
XI, p. 789). Targul se facea din josul orasului" (1811, Mai 20; pen-
tru mml 1807-1811, vezi Idem IX, p. 508-514). Adesea aid stateau
si ispravnicii (Karaczay, o. c., 1817, p. 77. La p. 79 el numeste Va-
lenii Markt"). In 1832 ora4ul era destul de Intins pentru a avea, ca
pi Ploiestii, o mahala a Tabacilor (Arch. St., dosar extrajudiciar din
1832, n. 130). Avea pe atunci 518 gospodarii, ceeace face pests 2000
suflete (Herta 141Sii 15). La 1860 progresase Inca prea putin. Cand
Ploiestii aveau 1e 4 on populatia dela 1832, Valenii nu crescusera decat

www.dacoromanica.ro
74 G. PETRESCU-SAVA

zilor. Judeful Sacuenilor incepu sa fie de acum numit

«judetul Bucovului»1. Se vorbea cu mandrie de «boerii
din politia (crawl) Bucov»2. Bucovul era la 1833 re§e-
ding de plasa, statiune de po§ta §i avea §i tribunal de
Intaia cercetare, cum aveau §i Ploie§tii 3. Targul Buco-
vului adapostea cea mai insemnata aglomerare de lo-
cuitori de langa Ploie§ti. Adunafii Bucovului erau 206
familii, ceeaoe da un total de peste 1000 suflete 4. Trac-
tatele de geografie pentru §coale, cuprinzand descrierea
ta'rii, it numesc «targu§orul de capetenie al judefului
Sacueni cu 1100 locuitori» 5
Dar Ploie§tii de dupa 1840 se desvoltasera prea
mult pentru a ramane centrul administrativ al unei
regiuni atat de putin intinse, cum era judetul Prahovei
de atunci, ce ajungea la rasarit pans la apa Teleaje-
nului. Cata vreme fusese mare Tarporul, judeful Pra-
hova avusese in el centrul sau natural, asezat in mijlo-
cul sau. pupa mutarea targului Si ispravnicatului la
Ploletti, centrul administrativ al judefului Prahova s'a
gasit la 3 klm. de marginea rasariteana a judefului.
De alts parte centrul administrativ al judefului Sa.'cuieni,
din nevoia de a fi la indemana Bucure§tilor §i de a
avea comunicafie ruwara cu partea muntoasa prin Valea
cu jumatate din ce fusese. Avea 756 familii (Analele Statistice, din 1860,
p. 69) "oaeace da, cu 4 suflete de familia, 3024 suflete. La 1868 nu
crescuse aceasta suma cleat cu cateva sute, avea adeca 3443, la 1912
3723, iar azi 5000. Stagnarea este vadita pentru acest targ al muntelui
(Reoens. gen. al populafiei din 1912, Buc. 1913, p. 6).
1. Arh. Statului, dosar extrajudiciar din 1832, n. 222.
2. N. Iorga, Inscriplii, II, p. 261.
3. Harta Bergengheim.
4. Suma plugarilor" din 1831 Iulie, Analele parlamentare ale
Romdniei, II, p. 475 g. u.
5. Serdarul Scarlet Tampeanu, Geografia Tdrii Rom4neqti, Buc.
1840, p. 32. Se adauga ext. are 2 biserici gi ca aici este gederea °car-
muitorului". Dar orasul eel mai frumos tntr'aoest judet (Sficueni) este
Valenii Se Munte".

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORA$E INTRE BUZAU, TARGOVISTS $1 BUCURE$T1 75

Teleajenului, se gasea, la Bucov, chiar pe hotarul apu-

san al acestui judef i deci lipit de hotarul rasaritean
al judetului Prahova. Cele doted centre administrative,
Ploiestii $i Bucovul, se gaseau la 5 klm. departe unul
de altul.
Aceasta au vazut-o la vreme oamenii administratiei
de atunci. Judeand dupa marimea Ploie§tilor §i dupa
insemnatatea negofului lor, regiunea de dincolo de Te-
leajen ii aparfinea prin natal, nu numai economiee§te,
ci $i administrativ. La 1844, Decembrie 24, desfiinfarea
judetului Sacueni era deja hotarata: «Judetul Sacueni
se desfiinteaza dela 1 Ianuarie 1845 $i satele din al
sau cuprins se alatura la judefele Prahova $i Buzau»1.
Prin aceasta a luat sfar§it dintr'o data §i targul
Bucovului, inpreuna cu ora§elul ce incepuse sa se des-
volte inteinsul: cad numai presenta aparatului admi-
nistrativ §i judiciar ar fi mai putut 'Astra un targ la o
distanta atat de mica de Ploie§ti. Inpricina 'fii, cu mar-
torii lor, §i toga gravitarea regiunei bogata a Teleaje-
nului, cu vanzarea pe care locuitorii o faceau targului
atunci cand veneau pentru nevoile judecatorqti §i admi-
nistrative, nu le-a mai avut, dupa 1845, Bucovul, ci
Ploie0i. Cu toate ca dela inceput Ploie§tii $i-au tras
puterile din dealurile regiunii Teleajenului 2, abia acum
la 1845, infra.' acest ora§ in stapanirea economics deg-
var§ita: a acestei vai, prin alipirea ei politics, admini-
strative §i judecatoreasca.
1. Buletinul, Gazeta Oficiala, 1844, pag. 617 nr. 155 din 24 Dec. 1844.
2. Cf. Studiul meu Trecatorile Teleajenului in Anuarul de Geografie-
§i Antropogeografie, de sub directia d-lui prof. S. Mehedinji, passim,
uncle se poate vedea ca targul Ploestilor a fost intemeiat de Mihai
tocmai atunci cand acest voevod a sinitit valoarea drumului Telea-
jenului pentru operatiile sale militare. Intemeetorul Ploestilor este si
deschizettorul treciitoarei Teleajenului pentru o circulatie mai 'argil in
sec. XVII. Bucovul nu mai poate progresa dupti 1845. La 1899
el avea numai 1800 locuitori fatii de 1100 dela 1840. Azi are 2288..
Multe sate din jurul sau au azi populatie cu mult mai mare.

www.dacoromanica.ro
JE t3. PETRESCU-SAVA

5. C4liganea liniei de comunica(ie a BacureAlor

xis Moldova. Nu erau de *ins insa pentru Ploiesti
caOgurile sale de pans acum, pentru ca el sa devie,
ceeaoe este. Vechiul Targsor, in timpii ski de inflorire,
aveau in plus, fata de Ploigtii de pans la 1845, avanta-
giul de a fi fost wzat, nu numai la unirea drumurilor
Teleajenului $i Prahovei in mersul for spre Capita le,
ci, cat a fost Targovistea capitala, Targsorul a avut $i
situafia fericita pe linia de legatura a ei cu Braila Si cu
Moldova1. Cats vreme a avut Targsorul aceasta situatie
atat a durst §i stralucirea lui. Si decadenfa lui a inceput
odata cu mutarea capitalei la Bucure0i, cand a perdut
legatura cu Dunarea Si cu Marea, cu care Targovistea,
cat a fost capitala, a avut, in toate timpurile, cele mai
de seams legaturi economics 2.
De cand decazuse Gherghita, legatura Brai lei §i
Moldovei cu Bucurestii se 1.5cea pe la Urziceni, de-
parte de regiunea Prahovei $i Teleajenului, care ra-
rmisese izolata din acest punct de vedere. Pe la Urziceni
arata isvoarele, din a doua jumatate a sec. XVIII 3)
trecerea drumului BuzauBucurgti. Era drumul cel
mai scurt. De alts parte Braila se lega cu Bucure0i fie
direct prin Urziceni, fie, trecand lalomifa, prin Slo-
bozia 4.

1. I. Bogdan, Doczunente prim la relatiile T. R. ca Br. qi T. Ung.

p. 12, 17, 23, 26, 34. Pe la Targgor atacii la 1524 Steffmitii al Moldovei gi
pe aid era drumul in vremea lui Miron Costin, in sec. XVII (V. mai
sus, p. 20, n. 4). Pe aid da Miron Costin retragerea lui Mihai din lupta
dela Bucov.
2. In sec. XVI se muta capitala la Bucuregti. In sec. XVII se parii-
segte definitiv Targovigtea: atund decade gi Targgorul.
3. Tunesli, o. c., p: anul 1775, text.grec, descrierea drumurilor dela
sfArgit. Reimer, o. c., p. a. 1793. Fotino, o. c., III, p. a. 1819. Aga aratii
-ocanunicatia toate harlile dela sf. secolului XVIII gi inceputul 'sec. XIX.
4. Pentru treoerea direct prin Urzioeni harta 14 din 1829, pentru
-ce-a prin Slobozia harta g gi 10, din 1806 gi 1801-112.

www.dacoromanica.ro
 TABOUR! $1 ORME INTRE BUZAU, TARGOV1$TE $1 BUCUREST1 7T

'Drumul Urzicenilor a fost in floare pans catre ju-

natatea sec. XIX1. Insa nenorocul Urzicenilor a fost
construirea din vreme a soselei BucurestiPredeal prin
Ploesti, la 1846-1847. La 1844, inainte de constru-
irea acestei sosele, se proectase ca soseaua Focsani
Buzau Bucuresti sa fie trecuta, nu prin Ploiesti, ci
prin Urziceni sau Brosteni. Dar, «afland Ploestenii de
aceasta, an intervenit, propunand sa se inceapa aceasta
sosea dela Ploiesti, trecand prin Mizil Buzau, di-
stanta mai scurta cu 21/2 parti si mai convenabila, ca.'ci
va trece prin mai multe populafiuni si interese si in
apropiere de carieri de pietrip 2. Socoteala Ploestenilor
era si ingenioasa si econoarna, caci, existand soseaua
BucurestiPloesti, era mai usor sA se lege Focsanii cu
Ploestii, decat cu Bucurestii. Propunerea a devenit re-
pede realitate. La 1847 se pusese in lucrare «drumul
dela Ploiesti pe subt deal pans la Buzau» 3.
,Prin nest drum Ploiestii au castigat nu numai le-
gatura cu Moldova si cu bogatele «populatii de subt
aealuriD, de care vorlieste oererea Ploiestenilor, ci au,
devenit un oras central at tarei, cum se exprima in
1847, August 8, departamentul trebilor din la'untru,
in o adresa catre otcarmuitorul judetului Prahova:
«Cu prilejul facerii drumului dela vama Ghemisului,

1. Harta n. 15 din 1833.

2. Bropura Apelul Proeftenilor la opinia publics, Ploiepti 1875, p..
7-8. Aid data construirei' poselei FoepaniPloiepti este puss la 1844..
Aceastit data se refers in proectul anterior construirei poselei pe Prahova.
CL pentru bropura citahl Monitoral Oficial, din 28 Iunie 1875.
3. Arh. orapului Ploie4ti, dosar 7 din 1835, act. din 1847 August.
8. I. F. Neigebauer, Beschreibang der Moldau and Walachei, Breslau,
1854, p. 169. In rezumat spune ca la 1845 domnitorul Bibescu a unit
Bncureptii cu Braila prin posea. Dar an era Inca gate aceasta linie ILn.
Intregime. ,,Bereits ist der Zugang zur Hauptstadt von einigen Seibert
durch angefangenen Kunststrassen beendet", ceea ce arati ca, eel putin_
Infra Buzau sau Ploiepti pi 13ucurepti, poseaua era deja terminate.

www.dacoromanica.ro
78 G. PETRESCU-SAVA

prin Campina si Ploiesti, si dela Ploiesti pe sub deal

pans in Buzau, acel oras Ploiestii, ca un oras central,
fagadueste o multime de inlesnire si pregatitoare mij-
loace spiculantilor si muncitorilor proprietari din par-
tea locului»1.
Prin construirea acestei sosele s'a castigat si con-
tactul at linia BrailaBucuresti. La 1861 ministrul
din launtni motiveaza, in proectul sau, construirea so-
selei BrailaBuzau astfel: «Pentru Braila., avand odata
facuta soseaua dela Bucu'resti la Buzau prin Ploiesti,
nu ramane dedt a se face o sosea dela Buzau la
Braila, printr'o linie mai dreapta si economics, spre
a se putea lega acest oral comercial si port insem-
nat cu orasele Buzau, Ploesti si cu capitala» 2.
Prime le proecte de cal ferate nu se putura departa
de schema circulatiei fixaita prin sosele, cu toate ca
s'au facut multe incercari de a se construi linia directs
BuzauBucurestr. Inca dela 1860 se proecta ca dela
Bucuresti, linia sä se indrepte spre sudul- Ploiestilor
si sä tread, prin Buzau si RaMnicu-Sarat, la Foc-
sani» 3.

1. Actul citat In nota precedents. Aceasta e motivarea naturals a

schimbarei comunicatiei. Cad ce ar fi putut face staruinta orlisenilor
data aceasta schimbrae nu ar fi lost folositoare economiei tarii?
Drumul ;pe la Urziceni ar fi strabatut o regiune saraca. i apoi era
inainte de toabe nevoia Brasovului de a ayes legatura cu gurile Du-
narei. Prime le proecbe de tale ferata au in vedere aceasta necesitate
si pornesc din initiative Brasovului. Cf. N. Torga, Corespondenta lui
.5'tirbei Vodd, p. 614. Cf. $i oelelalte proecte. in agate de C. C. Miinescu,
Istoricut editor ferate din Romania, Bum 1906, 'uncle se vede ca In mulbe
proecbe anterioare construirei de cal ferate in Romania este preocu-
parea aoeasta. Aduoerea finial dela Buzau la Bucuresti prin Ploie.sti
era contrara proecbelor regulamentului organit, care planuise 2 Rail
distincte de sosele: Bucuresti-Ploiesti-Brasov $i Brattiest-I-Buzau (Ari-
cescu, Bomdnia sub principele Bibesou, p. 29).
2. N. Ureche, Drum:rile noastre, Buc. 1911, p. 79-80.
3. C. C. Minescu, o. c., p. 64-5.

www.dacoromanica.ro
 TARGUR1 $1 ORME INTRB BUZAU, TARGOV1$113 $1 BUCURBSTI 79

Cu toate ca la 1862 era vorba chiar de o linie

directs Bucure§tiBuzau, se propusera amendamente
«ca drumul dintre Bucure§ti §i Buzau sa treaca prin
Ploie§ti»'. Se propuse ca cel putin sa se faca o ra-
mura «cAtre acest orap 2, trecand pela o po0a de-
partare de el. In cele din urma propunerea de a-1
trece prin Ploie§ti s'a $i votat3. Toate proectele ur-
matoare mentinura situatia PloeOilor pe drumul Bu-
cure§tiMoldovel.Ea deveni curand in urma o rea-
litate. A doua linie ferata din tail, dupa linia Bu-
cure§tiGiurgiu, a fost linia GalatiBrAilaBuzau
PloietiChitilaBucure0i, data in circulatie la 17
Decembrie 18705. Linia PloietiPredeal s'a dat in
circulatie la 1879". La 1881 linia BuzauFoc§ani
Mara§e§ti a legat direct Ploie§tii cu Moldova'.
Urzicenii, lipsiti de contactul cu linia Bucure§ti-
Moldova, care 'i dAduse nastere ca oral, nu s'a mai
putut desvolta cum incepuse. Azi e un orael, mai
mic cleat Urlatii, cu 4500 locuitori. Prin trecerea liniei
Moldovei §i Brailei pela P1oie0i, a venit astfel din
nou la matca o parte instreinata din mo§tenirea Targ-
§orului §i Gherghitei.
La 1881, prin ca§tigarea acestei situatiuni stabile
pe marile drumuri de comert, Ploie#ii au dobandit
in Intregime situatia pe care o avusese vechiul Targ-
§or, inainte de a se fi mutat capitala la Bucure§tir
aceea adeca de a fi la rascruoea drumului dintre Ca-
1. Idem, p. 109.
2. Idem, p. 110.
3. Ea a fost mina ea staruintfi. Idem, p. 114.
4. Idem, p. anul 1864, p. 251; pentru anul 1867, p. 428.
5. E. Sava, Economia industrial transporturilor, Bun. 1904, p. 126--8,
130 §i 316.
6. Idem, p. 133.
7. Idem, p. 142.

www.dacoromanica.ro
80 O. PETRESCU-SAVA

pitara si Moldova cu drumurile Prahovei si Te-

leajenului.
Liniile CampinaDoftana, BudaSlank (1883)1,
Ploiesti Valeni, Ploiesti Gherghifa Slobozia 2 §i
proectata linie PloiestiTargoviste, asigura Ploiestilor
stapanirea economics a regiunei sale, cum nu o are
nici un alt oral din tail.
Dar numai o indelungata utilizare a mijloacelor
de desvoltare, pe care si le castigase, it putea face
sa ajunga al treilea oral al Tarii Romanesti, cum
fusese Targsorul la sfarsitul secolului XVI.
6. Ploie4ii de azi. Curand dupace dobandise,
prin sosele rudimentare, situatia pe marile drumuri
de convert, orasul Ploiesti luase loc Intre orasele de
frunte ale Orel La 1849 el era, cum spune un act
de atunci, eun mare centru de populatie» al princi-
patului, iar, ca oral, al patrulea dupa Bucuresti, Cra-
iova si Braila3. Dela 2024 suflete, cat avea la 18104,
si dela 5701, cat avea la 1832 5, ajunsese in 1843 la
15.513 6. La 1860 avea 26.468 7, iar la 1880 31.063 8.
1. Idem, p. 151.
2. Puse In eiroulatie putin 1nainte de ritzboi.
3. Memoriul privitor la nod proect de organizare al InvatZunentului
public, din anal 1849, spune, In partea privitoare la Infiintarea gcoa-
taloa de gradul II-lea, ormatoarele: Ces ecoles de second degre ne
devront pas etre etablies, comme par privilege, dans les seules vales_
de Bucharest et de Cra1ova, mais sucoessivement dans les grands
centres de population, tels qua les villas de BraYla et de Ploieschti"
(N. Iorga,. Mdrturii istorice privitoare la viata f i domnia lui &irbei
Vodd, Buc. 1905, p. 83). La aoeasta situatie ajunsese, In 40 de ani de
linigte tergulet-ul pe care, la 1775, Ipsilant 11 facuse dar de nunta boe-
rului sau Ianache Moruzi, gi pe care, la sfargitul secolului XVIII,
hartile Inoepusera sa-1 reprezinte ca sat (cf. harta n. 6 din 1799, uncle
e trecut ca sat).
' 4. Ms. 1457 la Ac. Rom.
5. Arhiva Oragului, dosar 2/1832.
6. Aoeeagi Arhiva, dosar 103/1843.
7. Analele Statistice ale Romilniei, 1860, p. 99.
8. I. G. Garleanu, Statistica urbei Ploie#i, Ploiegti, 1880.

www.dacoromanica.ro
 Createrea populatiunel oraaului Plo leati dela 1810 OM la 1912.

1';
'N..
..
.
0.

4.
(P'. '2 - ..- 2 2 -- - -- an/
a...ea, ant

Alww...m.1111

i Oa dal 041

...
.....,yr
Marta III. Din opera: G. Petrescu-Sava, Tdrguri gi orafe Mire Buzau, Tdrgovifte §i Bucare0i.
Reprodueerea opritii.
www.dacoromanica.ro
82 0. PETRESCU-SAVA

La 1899 avea 45.107. In acest an era, ca §i la 1849,

at patrulea din Tara Romaneasca, dupa Craiova, care
avea 45.579, dupa Braila cu 56.330 §i dupa Bucure§ti,
care avea 276.178'.
Severul recensamant din 1912 arata ca ora§ul Plo-
ie0i este al treilea. Craiova, pe care o avea inaintea
sa, a fost lasata in urma cu aproape 5000 suflete.
In 1912 avea 56.594 §i urma indata dupa Braila
(64.730) dupd Bucure§ti (338.109) 2. Azi avand
$i
98000 a egalat Braila, cum am prevazut in edifia din
1915 a acestei carti, fiind cu mult intrecut de Bucu-
re§ti (900.000) 3.
Are deci, intre ora§ele farei, rangul pe care 1-a
avut Taroorul, §i, precum am vazut, aceea0 situatie
privilegiata pe marile drumuri de comert ca $i el 4.
Orcat timpurile turburi ar isbuti sa amestece lu-
crurile, de indata ce natural are putinfa sä se ex-
prime liber, iexpresiunea ei este totdeauna aceea.
1. L. Colescu, Recensarnantal gen., Buc. 1905.
2. Reoensamantul general din 1912, Buc. 1913.
Intrecerea Brailei se datoregte faptului ca tars a dobandit alt punct
de legatura cu mares, mai potrivit decat Braila: Constants, cu cregterea
ei uimitoare In populatie (Cf. Idem). Se poate prevedea deci ca, tntr'un
viitor apropiat, Braila va ff lasata In urma..
3. Cregtere datorita nouei situatiuni de capitals a Romaniei Mari.
4. Mai mult dealt atata, Ploiegtii de azi nu aunt decat un Targ-
gor modern, un orag de comer; prin excelenta gi mimic altceva. (Cf. Sta-
tistica din 1860, In Analele Statistice, pe anul respectiv). Este drept ca
bogatia pacurilor i-au adaos cantina streina de hornuri de fabrics de jur
lmprejur gi o oununa mai departata de sonde ce reazema pe ,dealuri dela
Moreni pane la Urlati. Ele to fac un moment sa crezi ca to gasegti
In fata unui ora' industrial apusan. Mai mult iluzie. In PIctiegtii de azi
traegte gi va trai tot targul eel vechi. Forma de orag industrial este
numai fatada. Un calktor modern, care 1-a vizitat la 1904, 1-a descris, in
putine cuvinte, astfel: O piafd de unde pornesc strade spre mahalale. Un
tdrg (=choral) statea Inca acoperit de panugi de porumb 9i alte rama-
gite ale migarii de care din timpul diminetii" (N. Iorga, Drumuri gi
oraye In Romania, Buc. 1904, p. 82 *. u.). Nimeni n'a vazut mai bine
sufletul oragului Ploiegti.

www.dacoromanica.ro
 TAROURI SI ORME INTRE BUZAU, TARGOVI$T)1 $I BUCURBSTI 83

Populatiunea dintre Cricovul Dulce $l Teleajen pe sate, la 1810.

Marla IV. Din opera: G. Petrepcu -Sava, Tdrguri qi Orafe Intre Buzau, Tdrgoviyte qi Bucaregti.
Reproducerea opritd.

www.dacoromanica.ro
84 G. PETRPSCU-SAVA

Populafiunea dintre Cricovul Dulce si Cricovul Sarat pe sate la 1831-1832.

6, 4k._
(
Th/ega
--
Ve2 /./ . )
-4,...2.
.46,, "414,
-Ziac a P e -r ei.
...

---
ere...qh
40, 0
*69 .24 ,. 113z(
IA 11/ ft IV

4112?ci /4/ Ccrezi

-.'"
cl Zik, d'Yoe.r6a/
. 1Vc, Cef-
dvekire. to
12 A
/17:4074orere''

40ereiv de 7 .
i
eStIc os

Pie,// 2

P/Oe///0
Zrecreyqic. jtv
rc cilla.zof.":2

so, Or

c4e,:f4, a.

"lb

.16 ham, 42

Harts V. Din opera: G. Petreseu-Sava, Tdrguri ,fit Orafe intre Buzau, Tdrgov4te fi Bucurepti.
Reproducerea opritd.

www.dacoromanica.ro
 TAROURI SI ORAp INTRE BUZAU, TARGOVI$TE $1 BUCURE$T1 85

Populafiunea dintre Cricovul Dulce *i Cricovul Sarat pe comune la 1899.

.4f/ zil a4 f
at

5.146 /oe.

nerlyfe,0474;4,
3059 loc.,

.qe.roaidtV
JiffeJ hic
4efrw. rom.i74;
.47ArtroJ-Thtf ewe'
041 JA;4; j Dias:.

Are rah.. ;in)/

of b'ori
avia;
(Jig./

O
:
ft.

VIMENII
Ilarla VI. Din opera: G. Petrescu-Sava, Tdrguri fi Orate fare Buzau, Tdrgooiglie FE Bucarefti.
Reproducerea °ito.

www.dacoromanica.ro
86 G. PETRESCU-SAVA

Situatiile nenaturale nu se pot mentine, dupa cum cele

naturale nu se pot invalui multa vreme. Dupa cu
vantul latin: Naturam expellers furca, Kamen usque re-
carrel. Orcate piedeci ar intalni natura si orcat ar ff
silita sa rataceasca in calea sa, ea revine totdeauna_
la ale sale.
Desvoltarea centrelor comerciale studiate de noi
arata ca viafa noastra comuna, chiar in formele ei
cele mai complexe, este supusa la «pravila parnantuluiz..
Viefuim §i muncim, de multe on fara sä ne gandim
la poruncile ei. Insa lucruri temeinice nu se pot face
decat atunci, cand suntem urma.'tori acestor porunci
§i ne mi§cam in marginile date de ele.
In capitolul urmator vom incerca sä aratam in ce
chip pamantul, cu bogatiile sale, a hotarit viafa tar-
gurilor de care ne-am ocupat.

www.dacoromanica.ro
 TAROUR1 $1 ORA$B !MFRS BUZAU, TARO:101/4TE $1 BUCURE$T1 87

CAPITOLUL VI
COMENTARII CU PRIVIRE LA DESVOLTAREA
TARGURILOR DINTRE BUZAU, TARGOVISTE
$I BUCURESTI
1. A,sezarea targurilor la poalele colinelor. Toate
targurile, a caror desvoltare am urmarit-o, s'au ivit
in apropierea hotarului dintre dealuri si campie. Fap-
tul acesta are un infeles adanc, asupra ca.'ruia trebuie
sa ne oprim mai mult.
La prima vedere s'ar parea ea", ceeace determine'
aceasta asezare a targurilor, este bogafia fasiei de
pamant ce desparte campia de dealuri. Ike multe on
poalele dealurilor sunt partea cea mai populate a unei
regiuni. Acolo locuitorii au la indemana si camp intins
pentru aratura si au, in acelas timp, la indemana Si
bogafia viilor, livezilor, vanatului si padurii dealurilor.
Alta este insa causa principals a asezarei targurilor la
marginea dealurilor in campie.
Dupacum padurea creste numai in locurile ce nu
sufer de perioade secetoase indelungate, tot astfel.
targurile tr.'esc si se desvolta numai acolo unde negus-
torilor le este asigurata vanzarea continua, neintre-
rupta de crise prea lungi.
fxista oare regiuni, la noi, in care aceasta condi-
fiune sa fie indeplinita pentru targuri?
Tara noastra are sus munfi si dealuri, jos campii

www.dacoromanica.ro
88 O. PETRESCU-SAVA

cu paduri sau campuri deschise, lunci si bAlti. Nici

una din aceste regiuni nu produce, regulat, in fiecare
an, felul sau de avufie.
Intr'un timp se pot intampla revarsari $i inecuri
mari, in timpul carora pescarii sa nu poata pescui.
Sau se poate intampla ca pestele sA nu produces destul
castig celor ce-1 vaneaza. Targul, la care yin de fac
cumparaturi pescarii, aprovizionandu-se cu cele tre-
buincioase vietei si gospodariei lor, va suferi atunci
din pricina lipsei de vanzare.
Campia poate sä nu produces in uncle parti ani
dearandul, din causal secetei, dupes secetA, in anul
productiunei, graul sä n'aiba pret. Asezat in campie,
un targ iii poate perde toata agonisita lui, in acei
ani de paguba. Ville si livezile dealurilor, deaseme-
nea, uneori produc, alteori nu produc.
De aceea targul care desface marta populatiunei
dintr'o regiune cu un singer fel de produce nalurale:
fie gran, fie struguri, fie prune, nu poate sA pros-
pereze. Cad negustorii nu pot sA astepte, ani dea-
randul, cumpa'ratori, cu marfa nevanduta in prAvAlie.
Astfel se face ca, pentru a-si asigura o continua
vanzare indestulatoare, targurile se aseaza de obicei
in vecinalatea a cloud sau mai multe regiuni, cu pro-
duse naturale felurite.
In Tara Romaneasca ele iii gasesc locul cel mai
potrivit la poalele colinelor. Acolo au deoparte cam-
piile cu gran, de alts parte dealurile cu vii si li-
vezi. Ele sunt astfel si la indemana campenilor si
la indemana delenilor. Panes si muntenilor nu le este
peste mans, caci si ei au destule prilejuri de a veni
si a face vanzare tot aici. Cad din munte coboara
toamna la camp plini de bani oierii si prima.'vara se
intorc iarasi la munte. Unul din drumurile cele mari

www.dacoromanica.ro
 TABOUR' $1 ORME INTIM BUZAU, TAROOVISTE EI BUCURE$TI 89

ale ,orasului Ploiesti poarta si azi numele de (c.clrumul

oilor» si pe acest drum, la intrarea in oral, coltul
cu calea Campinei purta mai 'nainte numele «stAta-
toarea oilor». Toamna se intorc la munte mun-
tenii invoiti sä munceasca pe mashie campului si cu
iota targuesc de pe sub dealuri, fiindca le vine mai
aproape sä duca pans acasa de acolo targuiala, decat
clad ar targui dela camp, dintealta parte. De trei
on pe an coboara siragurile de car*, cu coviltine
albe, ale muntenilor, in campia de sub dealuri, pentru
a semana, a plivi si a culege ce au semanat pe locurt
Mate in dijma. In sfarsit, in toga vremea curg la
targurile de sub dealuri locuitorii, cu judecati $i pri-
cini, din fundurile muntilor.
Asa se alimenteaza azi Ploiestii gi Mizilul din
vanzarea la, cate trele felurile de oameni. Dad inteun
an nu face campul gran, negustorul nu sufera, fiindca
are cumparatori pe munteni, uncle padurea si pasunea
sant totdeauna verzi. Si dad s'a intamplat SA nu se
faca prune in livezile de sub munte, se fac prune sau
struguri in dealurile de langa camp. Este cu neputinta,
dup.1 spusele negustorilor, sa nu se faca, in aoela§
timp, nimic in cate trete partile. De obicei «se face*
in doua pArti eel putin: sau prune sau struguri sau
gran, doua din aceste trei.
Din expunerea noastra s'a vazut ca numai VA-
lenii gi Campina, in regiunea studiata, se intemeeaza
pe negoful unei singure regiuni: aoeea a muntelui.
Ambele asezate la drumuri mari de oomert, scale a
acestor drumuri, locuri de desca'rcare si de vamuire
a Inarfurilor 1, ele aveau, pe langa aceasta, toate avan-
1. Pentru Videni vezi studiul meu Trecalorile Teleajenului, citat
deja, passim. Pentru Campina cibez pe aulzer, 1781: Kimpina ist die
Niederlage der von Kronstadt ankommenden Waaren and deswegen mit
einem Mauthamte versehen" (o. c., I, p. 313).

www.dacoromanica.ro
90 G. PETRESCU-SAVA

tagele terenului, care sa inlesneasca desvoltarea for

ca targuri in regiunile unde -erau asezate: Campina
fiind asezata la confluenta Doftanei cu Prahova; VA-
lenii gasindu-se pe larga vale a Teleajenului, acolo
unde aceasta vale vine in atingere cu depresiunea
Chiojdului, care-i inlesneste comunicafia cu bogata
regiune de sub munfii despre partea BuzAului, fiind
in acelas timp in apropierea si a altor afluenfi ai Telea-
jenului, ce-i usureaza legatura si cu alte parti ale mun-
telui. Cu toate ca si Campina si VAlenii sunt tot atat
de vechi ca si Ploiestii, nici unul din ele n'a ajuns,
in timpul desvoltarei for ca targuri, la forma supe-
rioara de orase. De veacuri ele au stagnat. Campina
a ajuns la stralucirea ei de azi prin. pacurA, nu prin
comerf. Iar Valenii, cu toata inatisarea for de pros-
peritate, n'au crescut, ca populafie, dela 1899 panA
la 1912, decat cu 300 de suflete: dela 3443 la 37231,
si aceasta din pricina parAgenirei livezilor de pruni..
Sporirea de azi a populatiei, la 5000 suflete, se dato-
reste liniei ferate PloestiValeni, puss in circulafie
putin inainte de razboi, si intreprinderilor, exploataz-
rilor si afacerilor ce ea a inlesnit.
2. Causele intloririi targurilor pirahovene. T Dar
se va zice: mai sunt locuri cu aceeas asezare ca a
oraselor din marginea colinelor Prahovei pe tot lun-
gul colinelor Wei si, cu toate acestea, fenomenali
tatea de aici nu s'a produs si in alts parte. Cad nicaeri,
pe linia de despArtire a colinelor die camp, nu s'
mai format un oras atat de mare ca Ploieptii.
1. Reoenscimantul populatiei in 1912, Buc. 1913, reprezintit compa-
rativ cifrele pentru toate orasele. De tend cu legea juioei isvorul prin-
cipal de bogatie al Videnilor a secat. Geeaoe el a castigat prin moder-
nisare, a perdut pe aceasta rale. Se vede clar de ce putin folos este unui
oral o cale ferata, &Ind regiunea lui e stiracgt. Totul este bogatia regiunei
ce'l Inconjoarli.

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORA$E !NITRE BUZAU, TAROOVI$TE $1 BUCURE$T1 91

.Causa este ca regiunea, care formeaza obiectul stu-

diului nostru, presinta o mare varietate de relief. De-
oparte dealuri scunde, framantate, cu munte fete bine
expuse. De alts parte doua vai, Teleajenul si Pra-
hova, ce es din munte in acelas loc si locul unde ele
es este o large campie intre dealuri. Aceasta campie
face ca linia dealurilor sä nu fie dreapta, si deci
scurta, ci o curbs large, cu sinuositati. In partea nor-,
diva a acestei campii, campia MagurelePodeni, dea-
curmezisul intre dealuri, face sa avem doua randuri
de coline bine expuse, cu vii bogate. Dincolo de vii,
framantatura reliefului a adus la indemana oamenilor
sarea $i potopul pa'curei de aei, bogatii datand din_
timpurile cele mai vechi. Pe valea Teleajenului in sus
dealurile scunde fac ca via sa fie cultivate pans in.
apropierea Valenilor, iar livezile se urca pans sus la
picioarele muntilor. Intre livezi, largile terase ale raului
poarta pans sus, pe ambele parti, culturi de (weak..
Mama bogatie a regiunei se vede din densitatea
populatiei. Regiunea Ploiestilor, cuprinzand inlauntrul
sau targurile a caror aparifie si disparitie am unna-
rit-o in cursul timpului, este centrul celei mai populate
regiuni din Tara Romaneasca.
Dace ne uitarn pe harta de densitate a populatiei
a lui de Martonne 1, observam cA, intre orasele Bu-
zauTargovisteBucuresti, se afla panza cea mai
deasa de populafie din tars. E ca o pats ce se des-,
parte, prin hotare precise, Mat in partile de munte
cat si in cele de camp, de restul tArei. La vest ho-
tarul ei este format din acel centru die deasa popu-
1. Em. de Martonne, Recherches sur la distribution de la population
en Valachie, Bucure9tiParis, 1903. Este cea mai buns harta de den-
sitate a populatiei Tara Romane9ti. Harta anterioari a aceluiath ane-
xatil la lucrarea sa La Valachie, Paris, 1902, este mai samara.

www.dacoromanica.ro
92 0. PETRRSCU -SAVA

latie, ce se Ow* pe facia de teritoriu dintre Tar-

goviste si Bucuresti, cu continuAri spre miazazi pia
la Oltenita si Giurgiu, teritoriu pe care Martonne 1-a
numit, pentru bogatie, Mesopotamia Romans 1. La
Tasarit hotarul ei coincide cu hotarul padurii, stra've-
chea vatra a satelor romanesti, hotar format, in par-
-tile de sub dealuri, de Cricovul Surat. Centrul ei nu
-este, cum ne-am fi asteptat, capitala Bucuresti, ci Plo-
iestii cu imprejurimile lui 2. Sfera de atractie a targului
Ploiestilor, cuprinsa intre Cricovul Duke la apus, Cri-
covul Surat la rasarit si Ialomita la miazazi, este in
intregime cuprinsa in aceasta bine populafta regiune
a Wei.
Daca ne gandim ca targurile se nasc din nevoile de
aprovizionare a populatiei si de desfacere a produselor
-ei, atunci harts de desime a populatiei, cu interesanta
particularitate, scoasa in evidenta mai sus, ne face
sa intelegem cu usurinta pentru ce, in vechime Targ-
sorul si in vremile noastre Ploiestii, au ajuns la in-
semnatatea lor, si pentruce au roit in diferite timpuri
.atatea targuri in jurul lor.
3. Comunicafii. Dar mai este o condifie neoesarA
pentru ca un targ, asezat inteo regiune bogata in
locuitori si in resurse naturale felurite, sa poara vief ui
i sa se poata desvolta. Pentruca sfera de atractie a
satelor, ce vin sa cumpere sau sa aduca produse spre
vanzare, sa fie cat mai largA, targul are nevoe ca
regiunea din jurul sau sa aiba, pans la mari departari,
drumuri usoare, orientate, prin conformafia reliefului,
spre targ, si fara obstacole de netrecut in calea. lor.
Si, din acest punct de vedere, relieful a fost parcA
1. Em. de Martonne, La Valachie, Paris -Buc., 1902, p. 327.
2. Idem, Recherches sur la distribution de la population en Valachie,
larta.

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORA$E INTRE BUZAU, TARGOV1$TE $1 BUCURE$T1 93

inteadins facut pentru Ploiesti $i inprejurimile sale.

Valle Prahovei $i Teleajenului, ce deschid drum la-
vale bogatiilor regiunii muntoase, se indreapta aman-
douA catre larga cam* ce se desface, .intre dealuri,
spre miaza-noapte, rasarit ai apus die acest oral. Aceeasi
orientare spre campia Ploiestilor o au si BucoveluL
$i Cricovul Dulce, si intrucatva chiar Cricovul Sarat,
ce se leaga cu Ploestii Si prin valea Bucovelului.
Toate aceste rauri, inpreuna cu Teleajenul $i Prahova,
au, In 'timpuri normale, vaduri ce se pot trece usor
cu caruta si chiar cu piciorul. Directia pe care ele o
imprima drumurilor, contribue in mare parte a da
refelei de comunicatie din jurul orasului infatisarea
unei panze de paiajen, al Orel mijloc este orasul /usual_
Pana si sus in munte depresiunile, ce deschid drumuri
deacurmezisul intre vile cele marl 1, inlesnesc, inpreuna
cu vai mai mici, ca a VarbilAului, comunicatia cu cam-
pia Ploiestilor, mai ales prin valea Teleajenului.
In privinta liniilor de comunicatie este de mare
importanta faptul ca, incepand cu cele mai vechi tim-
puri, Teleajenul, si mai ales Prahova, au deschis regiu-
nei, pe care o strabat, trecatori ware peste munte,
creandu-i astfel legAturi directe cu Transilvania si cu
intreg Apusul. MultumitA trecatorilor indemanatece,
orasele prahovene au devenit in trecut insemnate piete
de schimb intre Orient si Occident, cum se vede pentru
prima oars in domnia lui Vlad Calugarul si a lui
Neagoe Basarab. Gratie drumului de fer, stabilit azi
grin trecatoarea Prahovei, Ploiestii se pot mandri ca
sunt un nod al drumului VienaConstantinopol,
TArile bazinului mediteranean orientalIndia.
1. Studiul aoestor depresiuni In raport cu comunicatia deschisa de
ele, a fost filcut de C. Zagorit, Treisprezeoe zile din viata militard In
ksi Mihai Viteazal, laptele as Polonii, Buc. 1908, passim.

www.dacoromanica.ro
94 0. _PETRESCU-SAVA

4. Sfera de atrac(ie. Despre intinderea sferei de

atractie, a satelor ce vin sä cumpere si sa vanda la
Ploiesti, se poate spune ca ea coincide cu judetul
Prahovei de azi. De altfel acelas lucru se poate spune
§i despre celelalte capitate de judet.
Pedeoparte hotarele administrative. insasi au fost
determinate, in majoritatea cazurilor, de motive eco-
nomioe. Cad in definitiv eel mai bun centru de apro-
vizionare si desfaoere al unei regiuni este si eel mai
potrivit centru administrativ al ei.
Pedealta parte, chiar in casul and centrul admi-
nistrativ n'a fost mai intai centru economic, el de-
vine cu vretnea. Aparatul administrativ si judecato-
resc care se stabileste acolo, populafia instarita care
vine in timpul alegerilor, salariatii statului din toate
comunele: preofii, invatatorii, primarii, notarii etc.,
care vin regulat in interes de serviciu, targuesc
toti din orasul de resedinta al autoritatilor adminis-
trative si judecatoresti. In zilele de infatisare la jude-
cata impricinatii si martorii for umplu orasul, si negus-
torii dobandesc astfel clienfi din satele cele mai depar-
tate, care astfel nici n'ar da pela targ. Astfel este inde-
obste cunoscuta intre negustori marea lovitura pe care
ei o primisera inainte de razboi prin infiintarea jude-
catorilor ambulanfi.
De multe on in intinderea sferei de atractie a
unui targ joaca mare rol si traditia. In Ploiesti vin
tarani tocmai dela Finta si din alte sate din partile
carora le-ar veni poate mai aproape Tar-
govistea. Mi-am explicat aceasta prin faptul ca acesti
oameni nu sant obicinuifi cu Targovistea, ci, de and
exista Targsorul, mergeau spre Prahova la targ, $i,
dupa stingerea Targsorului, au trecut la Ploiesti. Se
poate insa sa fie la mijloc si faptul ca targul Plo-

www.dacoromanica.ro
 TARGUR1 $1 ORASE tIVT111: 131)2A11, TAROOVi5TB $1 BUCURESTI 95

ie§tilor fiind mai viu, ei gasesc aici conditii mai bune

de desfacere $i din aceasta cauza au prins obiceiul de
vin totdeauna aici, nu numai and desfac, ci §i and
cumpara.
5. Cause le ridiceilei Ploie$tilor. Dar cum expli-
cam schimbarile ce s'au produs in diferite epoce in
situatia targurilor regiunei? Cum explicam victoria Plo-
§tilor in lupta dintre ora$ele Prahovei?
Din expunerea noastra s'a vazut limpede ca, in-
temeind targul Ploiestilor, Mihai Viteazul n'a facut
altoeva decat a stramutat vestitul targ si or Tarpor,
din vechea lui vatra die langa Prahova, pe malul Dam-
bului, langa qirea Teleajenului din munfi.
Schimbarea inchipuita §i realisata de marele voe-
vod raspundea unei nevoi economice Si unei cerinte
naturale atat de puternice, incat mutarea targului, care
la moartea voevodului era abia inceputa, s'a urmat
pe incetul, timp de doual secole, pans ce toga viata
comerciala a Tarporului s-a tras in Ploie0. Nici in-
tr'un cas deci nu se poate spune cal la mijloc a fost
vointa unui singur om, care s'a impus mersului natural
al lucrurilor. Mai curand s'ar putea spune ca geniul
extraordinar al voevodului promotor a inteles de tim-
puriu nest mers §i 1-a inlesnit in calea sa, anticipandu-1.
Mezarea targului mai intai la Targsor a fost ne-
indoios determinate de isvoarele abundente ce se ga-
seau inainte vreme in aceasta localitate. Pe locul uncle
se afla azi ruinele vechiului orac patru isvoare puter-
nice scoteau apele for scum o surd $i ceva de ani,
4ezarea fericita a acestor isvoare pie marele drum
comercial, care cobora dela Bra§ov, prin pasul Bra-
nului Si prin Targovi§te, pentru a merge la Braila,
a facut din aceasta localitate un popas pentru carele
cu marfuri ale Brawvenilor $i mai apoi un lot de

www.dacoromanica.ro
96 O. PETRESCU-SAVA

desfacere al lor. Localitatea avea, pe langa aoeasta,

mai ales in primele timpuri, avantagiul ca era, pe-
deoparte adApostita dupes perdeaua de paduri dela
rasa'rit, pe de alts parte nu era prea departata de
ocrotitoarea «cetate de scaunD Targovi§te, si deci putea
fi u§or aparata de primejdiile ce veneau dinspre Mol-
dova dinspre Tatari.
Mezarea intamplatoare a unor isvoare pe un drum
comercial si nevoile apararei sunt insA, in timpuri nor-
male, fares nici o legatura Cu oerintele unui targ dupes
cuviinta. Caci, pentru a raspunde nevoilor de apro-
visionare si desfaoere ale unei regiuni, targul trebue
sa fie a§ezat in centrul ei. In regiunea careia slujea
de centru economic, Targsorul, prea departat de zona
dealurilor, ocupa o positie excentrica fatal de partea
in adevar bogata a judefului Prahova. El era mai mult
la indemana campului.
Daces ne gandim insa la faptul, asupra cAruia au
atras atentia calatorii vechi, ca populatia oea mai ins-
tarifa a tarei se gasea adapostita in partea muntoasa 1,
intelegem cat de pestle mans yenta Taroorul, awzat
prea departe in camp, tocmai populatiei dela care el
putea folosi mai mult.
Daces iarA§i ne gandim pedeoparte ca si azi popu-
latia cea mai deasa, pe langa ca se afla in partea
muntoasa, este concentrate in partea de munte a ju-
defului Prahova, mai ales pe cursul raurilor 2, pe de-
1. Batter la 1769-1774, observe ca muntele e mai populat decat
Wimple (Cf. Gh. Vfilsan, 0 fasts in popularea tarilor romdneqti, Buc. 1912,
p. 18, din Buletinul Societalii geografice). Cfilatorul H. von Reimer, care
a trecut la 1793 dela Buzau la Bucure§ti, pe drumul Urzicenilor, spune:
Locuitorii cu stare ai acestei tari locuesc 4n munti" (Die wohlhabenden
Unterthanen dieser Provinz wohnen in den Gebirgen. Reim, Petersburg,
1808, p. 119).
S. Em. de Martonne, o. c., harta.

www.dacoromanica.ro
 TABOUR' $1 ORASE INTRE BUZAU, TARGIOVI5TE $1 BUCURE$T1 97

altaparte ca in vechime, in partea de munte, strimta

vale a Prahovei a fost prea putin locuita."11$i ca popu-
latia s'a indesat mai ales pe larga $i bogata vale a
Teleajenului, care are $i multe urme de asezari din
epoca romans, atunci Intelegem cu wurinta cum, prin
mutarea la Ploie$ti, targul nu numai ca a venit in
centrul regiunei pe care o servea, dar, in acela$ timp,
s'a apropiat de adevaratele isvoare ale puterii sale,
de populatia instarita a regiunii muntoase $i de bogatia
vaii Teleajenului $i a dealurilor dela gura tei: Dealul
Paule$tilor $i Gagenilor pe dreapta; Dea lul Scaenilor,
Dealul Frumos si mai ales Dealul Mare pe stanga.
Marea productie de azi a Arad Prahovei $i aglo-
merarea de populafie, pe care a adus-o cu sine, este
de data recenta $i se datore$te exploatarei noderne
$i industrialisarei Arad. Din centrele de curand for-
mate, pe viitor se vor forma acolo ()raw frumoase,
dovezi stralucitoare de ce poate face voinfa omenea-
sca, chiar in locuri aspre $i salbatice.
In stare naturals insa, valea Prahovei este, prin
strimtetea $1 saracia ei, putin potrivita pentru ingra.-
madiri marl de populatie. Zona colinelor productive
pe cursul sau are o latime de abia 15 klm. (dela
Comarnic 'ana la Banesti). Chiar pe aceasta Mime
multe dintre dealuri sunt sau acoperite cu paduri, sau
sunt atat de inalte incat impedica cultura, de ex. Ma-
()qui, intre Varbilau si Doftana, Slraji$tea intre Pra-
hova $i Doftana, Sultanul Si inaltimile dela sud intre
Prahova $i Ialomita. Pe valea Teleajenului zona co-
linelor cultivabile are o largime de aproape 40 klm.
dela Maneci la Bucov. Aid colinele, reduse ca inal-
1. Gh. Zagorit, studiul citat, p. 94, unde se aratil ca multe din satele
actuale de pe Prahova de sus se trag din ciurciumele de popas ale vechiului
drum al Brapovului dinainte de' 1800.

www.dacoromanica.ro
98 0. PETRESCU.-SAVA

time, sunt mult mai potrivite pentru cultura. Puterea

boatiei si populafiei a fost inainte pe aceasta vale si,
dupa cuviinta, la gura Teleajenului trebuia sal se ga-
seasca", dela inceput, orasul, nu la gura Prahovei, dacki
din primele timpuri motivele economice ar fi hotarit
asezarea lui.
In nest chip este de inteles in primul rand mu-
tarea orasului dela Targsor la Ploiesti Si in al doilea
rand victoria Ploiestilor asupra tuturor celorlalte tar-
guri din jurul sau.
6. Cause le aderli Gherghitei si ridicarii Mizi-
lului. Exact acelas fenomen, ce s'a petrecut cu Targ-
sorul, s'a petrecut si cu Gherghita. Pana la. 1600, card
agar Ploiestii, dela. Targsor 'Ana' la Buzau nu mai
era alt targ d.ecat Gherghita si, cu Coate ea ea era
depArtata de marginea colinelor, cea mai insemnata
parte a negofului ei se intemeia pe vanzarea la lo-
cuitorii dealurilor din regiunea Cricovului Skrat si a
Mizilului de azi. Neav'and un targ supt deal, ca azi,
acestor locuitori le venea mult mai departe Targ-
sorul si Buzau' decat Gherghita. Ca asa statea lu-
crul se vede din aceea ca atunci cand, in preajma
anului 1700, apace un targ in dealurile Cricovuluii
la Urlati si la Negovani, intre motivele, ce au indem-
nat pe domni sk-1 desfiinteze, a fost si aceea cä si
vama (targului) Qherghitii sä strica dintru aceasta
pricing 1 ».
Inceputul decaderei Gherghitei se pronunta dupa
anul 1600, si el coincide du infiriparea Ploestilor.
Aceasta coincidenta iii are intelesul sau.
In vechime numarul mic at satelor face& ca in-
tinderea regiunei pe care o servea un tang sa fie
1. Vezi aici p. 50, nota 1.

www.dacoromanica.ro
 TABOUR' $1 ORASE INTRE BUZAU, TARGOVISTE $1 BUCURE$T1 99

Zone le de bogatii naturale ale regiunel.

41Crnee. r

I. um r. I 1 Joy

"
s
/
16/e,z, t

forin.e: /Had

r. 4A eal, .rnno porn

P/oeifiS--=-Y.
r
Ta
1._
46.0.

Grey a
101

Linia ainuoasd continua- de sus: limita marilor munji.

Linia sinuoasd continua de jos: limita dealurilor.
.Linia sinuoasd punctatd: limita colinelor Matte necultivate spre miazdzi.
Linia punctata dabld ce merge spre miazdzi, pe Itingd Ploeqti §i Gherghija:
limita de rfisdrit a padurifor,
.Regiunile formate din punctiqoare: regiunile cu vii.

Marta VII. Din opera: G. Petrescu-Sava, Tdrgari qi Orafe bare Buzia,

TOrgovige qi. Bucurelti.Reproducerea opritci.

www.dacoromanica.ro
100 0. PETRESCU-SAVA

foarte mare. La 1700 Brancoveanu nu a Ingaduit in-

fiintarea unui targ saptamanal la Urlafi, temandu-se,
mai intai de toate, sa, nu se ((strike targurile cele,
vechi, adica al PloieOlor §i Taroorului Sfera.
targului Ploie§tilor se intindea prin urmare §i asupra
dealurilor dela rasarit de Teleajen pana la Urlafi.
inainte de 1600, cat timp iexistau numai Targ-
§orul ai Gherghita, Dealul Mare dintre Teleajen §i
Urlafi era mai aproape de Gherghita decat de Tarpor
$i Buzau 2. Pe atunci nu numai populafia acestui deal,
ci $i aceea de pe valea Cricovului Sarat $i din dea-
lurile dintre Urlafi Si Mizil, papa sus in munte, venea_
natural sa targuiasca dela Gherghita.
Duper intemeerea targului Ploiqtilor (1600), la
10 klm. spre rasarit de Tarpor, pana Si locuitorilor
de pe valea Cricovului Sarat le venea cu cativa klm,
mai aproape noul targ decat Gherghita. Gherghlt
perdu dintr'o data tot Dealul Mare $i dealurile din
gura Cricovului, impreuna cu collude din spatele lor_
Ploiestii pe langa aceasta, prin situatia lor, atra-
geau pe cumpAratori $i prin aceea ca, aprovisionan-
du-se mai u5or dela Brasov Si din regiunea Teleajen
Prahova, puteau sa desfaca marfa in condifiuni mai
avantagioase.
Tot prin intinderea sferei de atractie a targului
Ploie§tilor asupra dealurilor din bazinul Cricovului
Sarat se explica pentruce, un,targ mai mare nu s'a
putut intemeia la Urlafi $i nici mai ales la Negovani,
1 Vezi aid p. 36 ai nota .1.
2. Din 4ost!saua'StizauPlue§ti, din dreptul gkirei Valea Calugareascii,
sant 20 klm. 9i pana la Tarpor 9i pana la Gherghita, dar drumul spre
Gherghita e mai 1ndemanatec. Spre rasarit de acest punct localitatik sunt
din ce In ce mai aproape de Gherghita 9i mai departe de Targ9or. La
Valea Calugareasca se gases deci limita dintre sfera de atractie a Targ-
9orului 9i sfera Gherghitei.

www.dacoromanica.ro
 TARO 'RI $1 ORA$E INTRE BUZAU, TARGOV1$TE $ BUCURE$T1 101

ci tocmai departe la Mizil, la jumatatea distantei dintre

PlOiesti si Buzau.
Atat din faptul ca Ghierghita a decazut atunci
cand a perdut contactul cu dealurile, cat si din fap-
tul ca in locul ei s'au ivit targuri mai apropiate de
dealuri, reese cu evidenta ca, in primul rand, de bo-
gatia dealurilor a fost legata Viata ei in timpurile
prospere. Mutarea orasului Gherghita la Mizil $i
Urlati este un fenomen asemanator cu mutarea Targ-
sorului la Ploiesti si Filipesti, aceasta mutare dato-
rindu-se in amandoua cazurile atractiei dealurilor. .
7. Alte cauze ale ridicilrii PloieAor, Bucure5tilor
§i Mizilului. Mutarea targului dela. Urlati la Mizil
n'a fost cauzata numai de apropierea Ploiestilor. Atat
targul dela valea Negovanilor, cat si cel din oGura Ur-
latilor», erau asezate in apropierea imediata a colinelor,
varate oarecum intre ele, ceeace le impedeca de a fi
la Indemana multor sate din dealurile invecinate.
Pentru a fi la indemana unei zone mai intinse a
regiunii deluroase, targul trebue sä se atina in camp
la oarecare departare de dealuri, pentruca drumurile,
ce es dintre coline pe vau, sä nu fie nevoite, dupa
ce au coborat in camp, sä ocoleasca pe la poalele
inaltimilor, trecand deacurmezisul vailor, pentru a se
sui iarasi din campie intre dealuri ca sa ajunga la
targ. Intre dealuri targul vine departe si locuitorilor
campului. Astfel sfera lui de atracfie se ingusteaza
i, claca nu dispare, el devine targ numai al va'ei
in gura careia este asezat. Aceasta e o cauza Insem-
nata nu numai a scaderii targului Urlatilor,k ci $i a
disparifiei targului Gagenilor si a stagnarei atata
vreme a Campinei, care de ar fi fost asezata ceva
Anal in camp, ar fi putut sluji nu numai regiunii
.muntoase, ci si campiei.

www.dacoromanica.ro
102 G. PETRESCU-SAVA

Cu totut alta e a§ezarea Ploiestilor si

Cand intri pe barierile de miazk-zi ale Ploiestilor, salt
mth-gi dela gara de sud pe lyulevard spre oras, vezi
sere rkskrit dealuri la departure de cativa klm. si ai
impresia ca ai` intrat in zona colinelor. Totusi ora$1.11
e asezat in plink campie, in locul unde se inmanun-
cheaza drumurile ce es din munte 'pe Valle raurilor.
Ordeunde ai wni nu-gasesti asperitati de relief In
calea spre dansul. El e deopotriva la indemana cam-
paid si dealului.
Aceeasi asezare, la oarecare departare de dealuri
in .camp, o Ate §i Mizilul. Daca esi pe barierele sudice
prive§ti campia intinsa dela miazk-zi, crezi ca te
gasesti in mijlocul Baraganului. Dar clack, dela ace-
leasi bariere, i #i intorci privirea spre miaza-noapte, te
cre2i in deal, caci se Arad bine nu numai cramele si
casele, ci si .arborii si zaplazurile de pe dealuri.
In aoelas fel explicam ridicarea Bucurestilor la
rangul de prim oras si capitala a tarei. Targovistea,
varata in gura unei singure vai, este prin .origine si
naturk targ al regiunei aoelei vai. Improprie pehtru
capitala, ea a trebuit sa lase loc Bucurestilor, aiezat
la distanta potrivita in fata tuturor \Tailor si la 'inde-
mana tuturor arterelor ,economice ale tarei.
8. Slivina, Aldgurenii, Bucovul. Din
acelas punt de vedere, al asezarei, -pacatuia Tarkso-
rul, care era prea departat in camp, cum am vazut.
Incerclarea de a face targ la Barcanesti -n'a putut iSbuti,
caci ar fi fost o intoarcere la nepotrivita situatie a Targ-
sornlui.
Ideea Slivinenilor de a intemeea un targ la Be-
reasca nu era contrary intelesului desvoltarei de Ora
atunCi a targurilor prahovene, oercand sa. apropie far-
gul si mai molt de dealuri, in aoceasi directie In care

www.dacoromanica.ro
 TARGUR1 $1 ORA$E !MIME BUZAU, TARGOVISTE $1 BUCURE$T1 103

se apropiase §i Ploie§tii. Fag de a§ezarea Ploie§tilor

era, un progres topografic, caci targul bulgaresc, a§el,
zat pe un loc mai inaltaft, cu bunk scurgere, avea §i
iazul Bereasca prin mijloc. Ca a§ezare in regiune lust,
nu era un progres, aci la Bereasca targul, departan-t
du-se prea mult de satele de pe Prahova §i de e§irea;
acestui rau din munti, targul ar fi devenit exclusiv al
vfiei Teleajenului, ca Bucovul §i Valenii, nu al ambelor
vaii ca Ploiestii.
:DacA, din lupta economics; ar fi e§it deasupra. un
targ in gura Teleajenului, ar fi crescut, in timpurile
noastre, targurile locale de pe Prahova, in primul rand
Filipe§tii. Sckderea acestor tarrguri am explicat-o prin
perderea contactului cu drumul Bra§ovului. Sunt §i alte
cause care au impedecat desvoltarea Filipestilor §i Ma-
gurenilor. Cu toate cä sunt aproape de campia dela
miaza.'-noapte de Ploie§ti, ele nu yin in atingere directs
cu campul cel mare al tarei, ce se *erne la poalele
dealurilor §i care incepe abia dela Ploie§ti in jos. Pe
langa aceasta, aceste ta'rguri sunt despartite §i de cam-
pia Ploie§tilor prin apele Prahovei, care sunt, mai ales.
In dreptul Filipestilor, in timpuri ploioase, «Impotri-
vitoare §i anevoe de trecutD, cum spun aetele vechi.
Si Filipe§tii §i Magurenii se gin la o singura vale
ce ese din munte, aceea a Prahovei, dupa cum de alts
parte Bucovul se afine numai la a Teleajenului. Si ele
nu an nici ma'rar avantagiul pe care-I are Bucovul, de
a fi in apropierea unor dealuri bogate. Amandoua sunt
stranse de aproape, in partea de apus, de dealuri im-
padurite, grace §i lipsite de drumuri.
Ing motivul hotarator al deplasarei spre ragrit,
prin Ploesti, a drumului Prahovei, ca legatura intre
Brasov §i Bucure§ti, a fost atractiunea sau, ca sa ma
exprim mai bine, cerinfa imperioag a marelui drum

www.dacoromanica.ro
104 G. PETRESCU-SAVA

al Moldovei: FocsaniBula'u, in mersul sau sere Bu-

curesti. Acest drum nu putea sä primeasca a se lega
cu drumul Prahovei in Filipesti sau corespondentele
sale sudice Darmanesti sau Manesti. Maximum de ocol
ce el a putut suferi a fast unghiul drept cu soseaua
Ploesti Tiganesti Bucuresti, legandu-se cu ea in
Ploesti,
Acum cand cunoastem condifiile geografice de des-
voltare ale tuturor targurilor, de care ne-am ocupat,
intelegem pentruce, dintre ele, Ploiestii s'au ridicat mai
presus.

www.dacoromanica.ro
 TARGURI $1 ORASE INTIM BUZAU, TAR GOVISTE $1 BUCURE$T1 105

I. Expliciiri privitoare la hdrtile citate grin numere in text,

toate existence in colectiunea Academiei Romdne.

No. 3. Principatum Moldaviae et Walachiae ex autogra-

phis castrametatorum Russicorum, de I. F. Schmid, 1774.
No. 4. Carte generale des limites entre les trois empires,
par F. I. M., 1788, Viena.
No. 5. Harta austriaca dela 1790: Militairische Karte der
kleinen oder oesterreichischen and grossen Walachei.
No. 6. Gheneralnaia carta ciasti Rossii, socinena i gravi-
rovana vit 1799ma godu.
No. 7. Charte own tarkischen Reiche in Europa, de I. C.
M. Reinecke, Weimar, 1800.
No. 8. Mappa generalis regni Hungariae partiumque ad-
nexarum, de Iohannes de Lipszky, Pesthini, anno 1806.
No. 9. Podrobnaia carta rossiiscoi imperii i bliz leaja§tih
zagranicinah vladeanii (1801-1812).
No. 10. Das osmanische Reich in Europa, de Iwan Da-
nielow, 1815, Viena.
No. 11. Das oesterreichische Kaiserthum (1822).
No. 12. Mappa specialis Valachiae, de Ioseph Dirwaldt,
Vindobona, 1824.
No. 13. Carte der europaeischen Turkey, k. k. oster-Ge-
neralquartiermeisterstab, 1829.
No. 14. Kriegsstrassen-Karte eines Theiles von Russ land,
publicata de stat-majorul austriac la 1837 dupes harts lui Schu-
bert din 1829.
No. 15. Harta administrativd a Valahii, alcdtuitii de ghe-
neralicescu stabpodpolcovnic Bergengheim I -iu, Bucure§ti 1833.
No. 16. Magyar Orszerg, de Ludwig von Schedius §i
Blaschnek Samuel, 1833-1836.
No. 17. Die kaiserliche-kdnigl. Militair-Grenze, de W.
Pokorny, 1840.

www.dacoromanica.ro
106 G. PETRESCU-SAVA.

II. Explicari privitoare la executarea hartilor anexate

(desenate de fratele meu C. Zagorif, actual colonel In Ploegti,
dupd conceptul i datele mete).
Harta I. Mogia domneascii a Targgorului gi a Ploiegtilor
cu agezdrile de pe ea in diferite timpuri. Hotarul mo§iei Plo-
ie jatil.or este cel actual. Pentru hotarul mo§iei Targ§orului yezi
p. 10, %A diii text.i.Ruinele ora§uluLTarg§or aunt reprezentate
dupa urmele pe teren. Pentru a§ezarile dinainte de 1600 vezi
p. 24-26 din text, Padurile, isvoarele §i marginile aliezarilor
la 1790 dupa harta austriaca. N. 5. Marginile a§ezarilor
actuale dupa harta statului major roman.
Harta II. Vatra tdrgului Ploiegti. cu ,,granitaN padurilor",
dupa cercetAri documentare §i topografice, parte expuse la
p. 23-4 din text, parte nepublicate.
Hartile IIIVI, toate cu caracter statistic, reprezinta
satele §i ora§ele prin eereuri. Suprafata cereurilor este propor-
tional:a cu numarul loguitorilor. Toate cercuiile, din toate har-
tile, sunt calculate pe aceeaai baza, incat se poate compara
orce satsau oral din o harta cu orcare altul din alts harta,
pentru a se stabili, -din simpla vedere, o comparape intre in-
peruniitatea, fieearuia fats de celelalte in diferite timpuri.
Isvoarele pentru compunerea for sunt, in ordine ,cronologica,
urmatoarele: .
Pentru anul 1810 statistica din manuscriptul 1457 al ,A.ca-
demiei Romanes Catunele Cricoveni, Branciog, ,Bolnita, nepu-
tandu-se identifies, nu. s'au pus.. Sibiul §i Braaovul fa 1818
dupii Marienburg.
Pentru anul 1831-2 populatia rurala dupa Analele Par-
lamentare ale Romaniei, II, Bp 475 §. u. Catunele Neagra, Si-
li§tea.Popii, Ungurenii Stolnicei, Stane9tii de. Sus gi Gavana,
neputandu-se identifica, nu s'au pus. Seaca s'a pus langa Olari
iar Ungurenii of Filipe§ti sub Filipe§tii de Targ.
Ploie§tii (1832-43) §i Bucure§tii (1831) dupa dosare din
Arhiva ,Ora§ului Ploi_e§ti, citate In studiul meu Contribufiuni
la vechea statistica qi cartografie romcineascii, Buc. 1915, p.
15-16 (Extras din Buletinul Societdfii Geografice, XXXV).
Urlatii §i Mizilul (1831) dupa harta ruse, analizata in acela
studiu.

www.dacoromanica.ro
 TARGURI SI OBOE iNTRB BUZAU, TARGOVI$TE 51 BUCURE$T1 101

Ora§ele in 1860, dupe Analele Statistice din 1860, p. 99 §. u.

Ploe§tii la 1880, dupa I. C. Garleanu, Statistica urbei Plo-
ieqti, Ploie§ti, 1880.
Pentru anul 1899 Recensamiintul general al populafiunei
Romdniei, Buc. 1905. Bra§ovul §1 Sibiul, la 1900, dupii sta-
tistica oficiala maghiara.
Ploie§tii la 1912, dupa Recenscimiintul general al potriz-
lafiunii Romiiniei din 19 Decembrie 1912, Buc. 1913.
Harta IV, a Zonelor de bogiclii naturale a regiunei, dupa.
informatiuni §i excursiuni personale. Partea privitoare la vii
§i paduri mai ales dupa harts austriacii din 1790 (No. 5).

www.dacoromanica.ro
 CONTINUTUL CARTII

Cuvant inainte p. 3-4

Introducere. Determinarea subiectului . . . p. 5-7
Capitolul I. ()rap' Tarvor. Introducere, p. 8-9. Ince-
puturile Targsorului. Mosia orasului, vama lui si organizarea lui
administrative p. 9-12. Perioada de inflorire a Targsorului. Negot,
populatie, mntindere pe teren, situatie fats de drumuri, Insemnatate
economics $i politics, p. 12-20. Decadenta Targsorului, p. 20-21.
Capitolul II. Inceputurile Ploie$tilor. Ploiestii sat. Descrie-
rea regiunei Ploiestilor dinainte de 1600, vegetatie, asezari ome-
nesti, avutie, etc., p. 22-27. Intemeerea targului la Ploiesti de
Mihai Viteazul, p. 27-28 si 30-31. Ploiestii Ia inceputul expe-
ditiei lui Mihai Viteazul pentru liberarea Transilvaniei p. 29. Plo-
ie§tii si regiunea BuzauTargoviste dupe moartea lui Mihai
Viteazul p. 32. Cele mai importante momente din viata orasului
Ploiesti, nota 1 dela p. 32 s. u. Ploiestii sub Matei Basarab si
urmasii sai p. 33-34. Cauzele ridicarei Bucurestilor la rangul de
oral si capitals p. 34.
Capitolul III. Desvoltarea Ploiestilor pond la 1830. Ploiestii
pela 1700, p. b5-36. Inceputul targului Filipestilor, p. 37-38 si
nota I dela p. 38. Targsorul dela 1700 pans azi, p. 39-42. Targul
Magurenilor, p. 42-3. Inflorirea Filipestilor pans la 1830, p. 43-44.
Desvoltarea Campinei, p. 44, nota 4. Ploiestii dela 1700-1830.
Negot, populatie, risipa orasului in timpul razboaielor a ustro-ruso-
turce dintre 1769-1812, starea orasului Ia 1810 si 1825, p. 45-47.
Capitolul IV. Orapl Gherghita. Timpul de inflorire. Negot,
organizare administrative, mosia orasului, insemnatate economics
si politica, p. 48-50. Decaderea Gherghitei dela 1765-1830, In
urma supunerei orasenilor la clack p. 50-54. Ridicarea Urlatilor
si Mizilului, p. 54-56. Ridicarea Urzicenilor, p. 57-58. Efectele
caderii Gherghitei asupra Ploiestilor, p. 58 59.
. Capitolul V. Inflorirea Plote$tilor dupd 1830.° C'astigarea
drumului Prahovei. Stagnarea Filipestilor, p. 60-63. Targul bul-
garesc Slivind None, dela Bereaka, 1831 1838 p. 63-68. Plo-

www.dacoromanica.ro
110 0. PETRESCU-SAVA

iestii pela 1840, p. 68-71. Judeful Slcueni cu targul Bucovului $i

disparifia Iui dupA 1845, p. 71-75. Targul Gagenilor, p. 72. Des-
voltarea targului Valenilor, p. 73, nota 3. Aducerea drumului Bucu-
resti-Moldova si Bucuresti-BrAila prin Ploiesti. Ploiestii nod de cAi
ferate p. 76-80. Ploiestii azi. Cresterea populafiei dela 1810 panA
azi. Locul de azi al Ploiestilor intre orasele Orel, p. 80-82.
Capitolul VI. Comentarii geografice. -1. Asezarea targurilor
la poalele colinelor, p. 87. - 2. Cauzele 1nfloririi targurilor pra-
hovene, p. 90. - 3. Comunicafii, p. 92. - 4. Sfera de atracfie, p.
94. - 5. Cauzele ridicarii Ploiestilor, p. 95. - 6. Cauzele cAderii
Gherghifei si ridicarii Urlafilor $i Mizilului, p. 98. - 7. Alte cauze
ale ridicarii Ploiestilor, Bucurestilor $i Mizilului, p. 101. - 8. Sli-
vina, Filipeitii, Magurenii, Bucovul, p. 102. - Situafiunea Bucu-
restilor factor hotaritor in viafa targurilor dintre Buzau-TM-go-
viste p. 103-104.
Haiii.
I. Mo$ia Torg$orului fi Ploieftilor, cu afezdrile de pe ea in
diferite timpuri $i cu reprezentarea pcidurilor la 1790, p.1011.
11. Vatra targuluI Ploie$ti, cu hotarul vechilor pAduri pe
locul de azi al orasului, p. 26-27.
III. Cre$terea populatiunei ora$ului Ploiegi dela 1810-1912,
p. 81..
IV. Populafiunea dintre Cricovul Dulce $1 Teleajen la 1810,
p. 83.
V. Populafiunea dintre Cricovul Dulce $i Cricovul Sdrat pe
sate, la 1831-32, p. 84.
VI. Populafiunea dintre Cricovul Dulce $i Cricovul Sdrat pe
comune, la 1899, p. 85.
VII. Zonele de bogd(ii naturale ale regiunel, p. 99.
VIII. Puterea comerciald qi industrial() a ora$elor regiunei la
1860, p. 64.
Anexe.
1. Explicdri privitoare la hdrfile citate prin numere in text,
p. 105.
2. Explicdri privitoare la executarea hdrtilor anexate, p. 106.

www.dacoromanica.ro
 DE ACELAS AUTOR
1. Trecutorile Teleajenului in Anuarul de Geografie si
Antropogeografie al Universitatei din BucureOti, pe 1911-1912,
p. 62-100, cu o harts a jud. Sficueni §i 4 cli§ee.
2. Stabilirea Suzeranitalei Turceqti in Moldova, Buc.,
1914, tip. Poporul, lei 20.
3. Din Trecutul Ploieqtilor. Monumente istorice. 0
cronies inedita. Brazda lui Novae. In Biblioteca Romania
Viitoare" No. 1, Ploe§ti, tip. Progresul, 1914.
4. Contributiuni la vechea statistics qi cartografie ro-
maneased, Buoure§ti, Socec, 1915, lei 20.
5. Eroii Neanzului, Eroii Prahovei, Ploe$i, 1922, lei 10.
6. Un Apostol al Mofilor si Urmaqii sal Ploeqteni cu
insemnalate in politica qi cultura nationals, Ploe$i 1936, lei 40.
Acest studiu cuprinde capitole originale despre: Rem-
lutionea lui Horia, Detronarea lai Cuza Vodia, Republica din
Ploeqti in 1870, Pictorul Pompilian, Scriitorii Caragiale 0
Anton Pan, Vechecr preo(ime rorndnii, $coala romdnd Zaire
1840-1862 §. a.
Doritorii aii procura aceste studii, se pot adresa prin
corespond.enta la autor: G. Petrescu -Sava, str. I. L. Ca-
ragiale 45, Ploe§ti.

www.dacoromanica.ro