,]

4fi

co,\rrsrAMrxTA TNTITRNATIONALA l i

PI]NTITU T)IAI,OG TEOI-OGIC INTRE I}ISERICA

olrToDoxA $r BrsERrcA
trorrANo-cAToLlcA
A l'll-a SESIUNE PLENARA, BALAITAND, LIDAN. l7-2t IUNIE lg$3
ii

UNIATISMUL
METODADE UNIREDIN TRECUT
sl
cAUTnREA
AcTUAIA
A DEPTINEI
COMUNIUNI

DOCUMENTUL
DE LA BALAMAND
TEXT Sr COMENTAnTU

ARIIIEPISCOPIA SIBIU
I 033
 I.

CUVANT INTRODUCTIV
DESPREDIALOGTJL DINTR.E BISERICA ORTODOXA
$r BrsERrcA RONTANO-CATOLICA
CU PRIVIRE I,A UI{IATISM

Creqtinii sunt ast.rzidezbinali.

Mdntuitorul a vrut ,,ca tofi si fie ttna" (Ioan XVII, 21) precum una e
Sf$nta Treinre (Ioan XVII, 11).
Llnii ,:ameni, pretingi buni ucenici, au vrut gi mai vor qi astizi ca togi
sr-rfie una, dar nu ca Sfinta Treime, ci ca dinqii, deci supugilor. Aga au api-
rut tot atdtea creqtinismec6gi inlocuitori ai lui Hristos au apirut, gi c6fi
interpreii ai invilitrrrii Lui au pretins c.i degin in exclusivitatesensul uni-
tigii poruncite dc El, anatematiziindtr-ipe togi cei care inlelegertr porunca
altfel rlec$tdinlii.
r\qq au aplrut ereziile, confesiunile, sectele,rtrpte din tulpina originari
a Ortodoxiei, a cirei invijituri a fost definiti in consenspancre$tinin pri-
miil miierliu, prin cele 7 sinoadeecumenice.
In anul L054 un cardinal ambitrios,Flumbert, cam pripit gi cam cazon,
a <iepuspe Sfinta Masi a Sfintei Sofii din Constantinopol o hdrtie de anate-
matizare'a l{Ssiritului Ortodox. P0ni atunci Orientul-si Occidentui coexis-
raser:i in cornunitrne,firi ca anumite tradijii locale si impiedice aceasti co-
munitrne. Cardinalul insl - poate nu chiar cle captrl lui - a vmt si im-
puni hegemonia Occidentului asupra Crientultri, degi cregtinismul se nis-
cuse in Orient qi pistra aici edeviratele tradiqii ale alcltuirii ltri, in confor-
rniti'rtecu porunca l{intuitorului gi a ucenicilor Sii.

i)dni Ia 1054 toatc erez-iileprimului mileniu fusescri invinse qi aclevi-

rurilc de credinli fuseseri definitiv limpezite. Actul cardinalului l-Iumbert
a deschistlrirnijiriie clin cel de-al doilea mileniu. In secolul al XVI-lea au
apirut clin catolicism protcstantismul,anglicanismulEi apoi, de atunci gi pini
in vremea noastrii. au a.pirut mereu noi formaliuni neo-protestatlte,sectele,
[oate ca forme de protest impotriva cregtinismului occidental socotit defor-
mat. Acesteir,inmulgindtr-se Ei incercind refaceri dupi refaceri. una dupi
altii au devenit tot mai del:ormate si rlstilmlcitorre ale crestinisrnului ori-
i
L
I

i
tI

!b,
ginar. lndepirtrt de Orientul Ortodox si, mai ales, dezvoltdndu-sein men-
talitili, tradijii qi culturi specifice Occidentului, Cregtinismul occidentai sub
coate formele lui n-a mai fost in stare si inqeleagl Ortodoxia gi si se in-
toarci la ea.
"i

S-a petrecut totugi un fapt notr in secolul nostru. A apirut, indeosebi

in forrnaliunile mari occiclentale,la care apoi s-au raliat gi formaliuni mai
mici, doriula de refacerea unitlqii.
in 1948 ,-" .orrriit.rit Consiliul Mondial (ecumenic) al Bisericilor. A
fost invitati 9i Biserica Ortodoxi qi, la inceput patru Biserici, iar din 1961
toate Bisericile nationale Ortodoxe au aderat la acest Consiliu. Biserica ro-
mano-catolici n-a aderat nici p6ni astlzi, dar ia parte la lucririle unor Co-
misii ale Consiliului (ex. Comisia Credin$ gi Constitulie).

In 1980, dupi multe pregltiri prealabile, Biserica Ortodoxi qi Biserica

Romano-Catolici au hotirdt sI inceapi un dialog teologic bilateral pentru
refacereaunitigii rupte in anul 1054. Anatemele reciproce au fost anulate.
Cele doul Biserici s-au recunoscut ca Biserici-surori. Conferinlele pan-orto-
doxe de la lloclos gi, de partea cealalti, Conciliul II Vatican, au deschisdru-
muri pline de speranli. S-a creat o Comisie mixti internalionali de dialog
ceologicintre Ortodoxie gi Catolicism, alcltuitri din 28 de ortodocqi (cite doi
din fiecare Biserici) 9i tot at61ia catolici. Delegalii ortodocai au fost numili
de fiecare clin cele 14 Riserici canonice, iar cei catolici au fost nurnitri dc
S.S. Paprr.
' 'peni
I.i ii gaseasesiunea Dialogului (iunie, 1990, Gcrmairia, Freising)
lucririlerComisiei mixte internagionalede dialog intre Ortodocqi qi Catolici
au mers destul cle bine. Au clat speranle in rezolvarea unor divergenle din-
tre cele mai iinportante intre cele doui Biserici. S-a ajuns la vederi comrlne
sau foarte apropiate. Aq da un singur exemplu: la Bari, in ltaiia, Comisia
a a\rut doui intdlniri (1986 5i tgBZ). S-au discr:tarTainele de iniliere: Bote-
zul, Mimngerea gi Sf. Euharistie (Sf. lmplrtiganie). A fost nevoie de doui I
intdlniri pe aceastiter.ri frentru ci, la prinra, nu s-a r.jrursla consens(1986).
Dupi a cloua intilnire (1987),rezultatele au fost foarte bune. Aceasta se
vede qi din faptul ci, tot ce s-:r hotlr6t in 1987 la Bari, apare acum in
noul Catehism Romano-Catolic, aprobat de Sanctitatea Sa Papa in anul
trecut qi publicat acum gi in romineqte (1993). Care e noutatea?Se admit, cu
aceeagivaloare, cele doul tradigii, in paralel: tradilia orientalS qi tradiqia oc-
cidentali, firl si se spuni ci rrna ar fi rea si alta lr fi buni. Se recunoaqte
cti tradiqiirautentic; eite cea pistratl in Oricnt, dar cI, din motive pastorale
locale,in timp s:a impus in Occident o alti tradilie, cum ar fi, de pildi, ad-
ministrarea mai tirziu a Sfintei Taine a Mirungerii, 9i nu imediat dupi
Botez. Se arati ci totugi o primi forrnl de l\{irungere se face pi la catolici
$ dupi Botez. S-a ajuns astfil la concluzia ci, in privinta acestorTaine, cele
douilradigii pot coexistafiri si constituie diferengeireductibile qi motive de
separatieintre cele doul Biserici.
r/ (jornisia internalionali cletlialog - din care face parte qi Mitropolitul
Arciealului-. ejuirsese cu temele puse i" disculie,p6ni in preajma celti mai
importante, qi anume: autoritatea gi conciliaritatea in Biierici, sau, mai
bine zis: exercitarea autoritigii in Biserici prin conciliaritate. Deci nu prin
autoritatea unui singur:om, cum a fost pinl la Sinodul II Vatican, gi cum-mai
estein fapt 9i astdzi.
Aceasta este tefira viitoare de pe agenda Comisiei de dialog. Ea este
deja preilititi de citre cele trei Subcomisii mixte de lucru, ca 5i de citre
Comitetul de coordonare a dialogului. Una din subcomisii e prezidati de
mitropolitul Ardealqlui Antonie. Solujiile care se propun oferi-sperante de
ingelegerc.Comitetul de coordonaree alcituit din- patru onodocsi si patru
catolici,pf intre cei patru ortodocgifiind qi Mitropolitul Ardealului.

Schimbirile politice perrecure in Europa rlsiriteani in anul 1989

eu repus in drepturi, firesc, fosta Biserici Gieco-Catolici, numiti acum in
toate documentele Vaticanului: Biserica Catolici OrientalS. Reinviind a-
ceast; Biserici gi reintrindu-gi in dreptul la existenql, BisericileOrtodoxe au
constatat ci aceasti reintrare se face in multe locuri abuziv, nelinindu-se
seami de normele diaiogului dintre cele doui Biserici, stabilite in 19BO la
Rodos, in Grecia. Adici s-a observat,mai int6i de cltre BisericaIerusalimului
9i apoi gi de altele, a Greciei, Serbiei,Rusiei qi a Rominiei ci se incearci re-
euperareanumiruiui credincioqilor gi a lScagurilorde cult, care au aparjinut
Bisericii foste greco-catolice,prin mijloace care sunt evident prozelitiite, care
nu lin seami de realitilile prezente,adici de faptul ci unii fofti uniji sau care
provin din familii foste unire, sunt acum ortodocEiqi vor si rimdni ortodocqi.
Biserica Ortodoxl Romini consideri cI numirul credincioqilor de toate
confesiunile este acela pe carc il arati recensimintele actuale,gi ci licagurile
de cult aparfin credincioqilor.

-Aqa ,s-au petrecut lucrurile gi in anul 17OOcdnd o parre din ortodocqi

au devenit greco-catolici.$i-au luat qi bisericile care fuseseri ortodoxe. N-au
fost lisate celor rimaqi ortodocqi. Aga s-au petrecut lucrurile gi in secolul
al XVIJea cdnd unii catolici au trecut la protestantism,au trecut cu tot cu bise-
ricile foste catolice. Ex.: biserica,,Neagii" din Bragov a fost, catolici qi, rot
aqa,malile catedrale pl'otestantedin Apus. Ciriar gi catedrala evangirelici din
Sibiu a fost catolici. Catolicii tt,-t t. mii gindesc ii le ceari inapoi adici nu
rnai cer restitutio in integrum de la protestanqi.De ce si, ceari acest.iucru
de la ortodocai?
Daci credinciogii au redevenit din unili ,ortodocqi, cum au fost inainre
d9.an_ul1700, ei igi pistreazi qi bisericile.in privinla aceasraopercazi tra-
dilia- istorici- - practica din trecut in situalii similare - ;i nu .,rrincipii ge-
nerale" juriclice,cum le nume$teDocumentul de la Baiamand(art. 3f).

Aqadar, in gindirea gi potrivit cu prevederile Documentului comun de

la Balamand,se rnerge fernr pe principiul ci toate cieciziileapartin credin-

,5
cioqilor. .{cesrea se iau in libertate r;i constituie qi norrna juridici cle pro-
-prietate asupralicaqurilor cle cult.
Principiul acesta a fost aprobar de citre ortodocqi gi- catolici, inclusir'
de citre delcgalii unili cu Romr. Statisticile prezente stabilescapartenen{a
Iiecirui cregtin la una din Biserici, iar rnajoritatea locali se stab',legtcprin
Comisii mixte 9i prin dialog. Tot prin dialog se poate stabili, urrde c cazul,
gi slujirc alternativi (nr. 2{, 26 ii'28 din Docunientul de la Balarnand).Sc
excludeocuparcsbisericilorprin violenli.
, Prima ilisculie asupra aiesror probleme a avut loc in Germania, la Frei'
'ocazia
sing (1990), cu celei de i Vt-a intllniri a Comisiei internalionale
mixte de dialog dintre cele doui Biserici. '
Comisia nu s-a mai putut int6lni in anul 1992, precum se programase,
pentru ci s-au produs reicgii ortodoxe puternice impotriva faptului ci Bise-
i'i.il" Oti.ntale'Unite cu Rbma nu au ,:.tp"ctat nici-clispoziliife Romei, nici
sugestiile care '.ru fost date prin Documentcle de la Freising Ei apoi de la
Ar"iccia. ln felul acestaDialbeul n-a mai putut continua. A trebuit sI se
ducl tratative intense in cursuj anului 1992 pentru ca, totugi, in anul acesta,
1993, Comisia sI se poatl intilni pentru a VII-a oari in plenul ei ;i aceastl
Sesiuneplenari a avut loc la Universitatea gi MdnirstireaBalamand,din Liban.

S-au ficut gi oarecari pregitiri. De pild5, inaintc dc a ajungela Bala-

mand, s-au intdlnit in Grecia,.-laRodos, i.p"rat de catolici, 6i,,eiicile Orto-
doxe (11-15 iunie 7993), intrunire la care Biserica Ortocioxl RomOnI a
fost reprezentati de Mitropolitul Ardealului Antonie Plimideaii. Acolo, or-
todocrii au analizat daci e-cazul sI meargi sau si nu meargi la Balamand,
Ia intilnirea cu rcprezentantii Bisericii ]{omano-catolice, 5i dae romano-
catolicii oferl conciitii de dialog corect intre cele doui Riserici, sau daci
dialogul trebuie pur gi simplu abandonat.
La Rodos au lipsit citeva Biserici Ortodoxe: a Serbiei, a trerusalimului,
Biserica din fosta Cehoslovaciegi a Gruziei. A fost prezentl pentru prima
oari BisericaAlbaniei.

BisericaGreciei a venit cu propunerea dc a nu se merge la int6lnirea cu S-r

catolicii la Balamand.$i nici n-i venit, cu toate incercirile pe care le-au fi-
rcut,celelateBiserici ortodoxe de a-i convinge pe greci sI vini.
Majoritatea Bisericilor prezente la Rodos a hotirdt insi si mergem la lla-
lamand Dentru o ultimi incercarede consens.BisericaOrtodoxl RominI a in-
sistat peitru reluarea disculiilor asuprauniatismului, pentm a se gisi o solu-
gie a criz.ei qi a se putea relua dialogul teologic pe temele mari ale diferen-
gelor dintre' Ortodoxie gi Catolicisri. Catoliiii iu apreciat eforturile Bise-
ricilor prezcntela Balamand.
La- 17 iunie a reinceput la Balamand dialogul, evident, numai cu pri-
vire la locul uniatismului-in dialog, qi nu cu privire la tema de pe agenda
dialogului, adici despreautoritate $i conciliaritate in BisericS.
Mai rnulte zile'la rind s-au discutat toate aspecteleprivitoare la impli-
caliile in dialog ale Bisericilor Catolice Orientale (Unite cu Roma, foste

'rd€Y::;'''-' ' -:-::r:r .:fl*ilB-,.I-ff'

sreco-catolice). S-a disortat daci acesteBiserici fac bine dialogului, daci fac
iiu dialogului, adicl daci il vor ajuta, sau daci il vor pune in pericol, Ei cg
-Auacestc Biserici in catolicism. Sunt catolice, _sau sunt Biserici
loc ocupi
aparte? fost prezenri acolo qi reprezentanli uni1i, chiar qi din RomAnia
(prof. dr. pr. Liviu Pairdreadin Cluj). La intrebaree reprezentantului Bise-
iicii Ortodoxe llorndne: cite Biserici suntemin dialog, catolicii au rlspuns:
doui, Ortodoxi 9i Catolici. AEadar,pe uni1i, ingi:;i catolicii i-au-inglobatin
catolicisrn in intregime, ceea ce a foJt o foarte importanti clarificare (vezi
Documentul de la Balamand, nr. 3 9i 16). Unilii prezenli au acceptat 9i ei
xceasl;i clarificare, cum ci unilii sunt catolici, deci ci nu sunt o Biserici
aparte, o a treia Biserici.

Prima concluz.iela cares-aajunsqi cares-afixat in scrisla Balamand,a fost

aceea cI principiul stabilit in Documentul de la Freising (1990), Ia a VI-a
Sesiunepienarl-internalionali a celor doul Bisericiin dialog.rlmAne valabil,
anume ci: uniatismul nir mai poate coErstituimodel 9i metodi de unire a celor
doui Bisclici (nr. 2 9i 4, qi f2;, 5i cI, trebuie si clgtim impre.uni alte rne-
rode de rcalizarea unitilii Biseiicilor (nr. 4). Amindoul Bisericile,C)rtodoxl
gi Catolicl (inclusiv cea uniti prezenti la Balamancl),consideri ci acesteme-
iode noi existi qi s-a,ficut rJeclaraliaextrem cle importantl, de asemenea,
ci Roma a abandonat vechea pretenlie cI unitatea se va putea reface numai
prin ,,intoarcerea"tuturor la citolicism, metodi ilrrstrati in trecut prin unia-
tisrn, dar-socotiti acum gregiti, ,,perimatir".(nr. 30)'
poz.itiv, cu onestitate '1i-optimisrn-.Dar
poinit -ori
Agadar la Balamand s-a -multe
cu precizarea ticut'i de mai in Documentul elaborat acolo, cI
uniatisrnuln-a fost in istorie decdt o incercare a Romei de a face prozelitism
printre ortodocli (nr. 10, 18 qi 22).

Dreptul la existenl| .al Biscricilor Catolice Orientale (unite cu Roma,

foste greco-catolice)este inscris in Documentul de la Balamand qi este -fj-
t.sc, I.o*tece intri in cadrul legislaliei mondiale privitoar:e la drepturile
omului. Dar in Document s-a precizat ci, acest drept la existenll, Biserica
Catolici OrientalS (uniti cu Roma, fosti greco-catolici) il are numai ca
parte a Comuniunii Catolice (nr. 3 gi nr. 16), clecinu cr Bisericl.aparte,pen-
iru cI fiind rezu|:atul unei metode gregitede refacere a unitilii, ea nu mai
poare exisra aparre, ci doar ca Biserici Catolici Orientall. lla nu,are statut
eclesialpropriu. E Biserici Catolici. De aceeas-a precizat ci in dialog sunt
doul Biserici, nu trei.
De ascmcneaprimirea reprezentanlilor Bisericii Catolice Orientale in
Comisir de dialog p^r.r',rp.tn"ci^aceastatrebuie si respccteCispoziliile.nropr.iei
Biserici Cetolice, ci 9i regulamentul convenit pentru desfd;urareadialogului
dintre cele doul Biserici.

Docurnenttrl cle la Balamand a fost discutat cuvdnt cu cuv6nt' pini sua

.riuns la consens.
 S-drconv€nit ca.ln.rela1iile. Ortodoxo.-Unitc.si. se porneasci dc la rea-
litiiile de astizi (nr. 31) qi nu de la situalii imaginare sau imaginate, care ar
presupune,-spreelemplu, acelaginumlr de credinciogi acum, ci 9i cu patru-
zeci qi cinci de ani in urml (1948).
Acest punct de vedere a fost insugit la Balamand de toati, lumea. De
pildi, in discugii s-a convenit si se porneasci de la Recensimintele cele mai
recente (la noi t992) Si nu de la afirmajia pe care o fac unii ci ar exista astlzi
doui milioane de cntolici orientali, unili-cu Roma. La noi sunt atalia ca[i
a ardtat Recensim6ntul din L992, adicd.228.337de suflete.

S-a convenit de asemeneaca toate litigiile sI se rezolve intre Biserici,

prin Comisii mixtc paritare, 9i nu prin apehil la autoritSlile civile, mai alesin
problema restituirii bisericilor gi caselorparohiale.Deci si se sistezeprocesele,
intervenliile la gu'ern, la Parlament.Am mai anrintit ci se respingesi apelulla
principii juridice generale(nr. 31). S-avorbit clar in Sesiunede ienunlirea la
,,restitutio,in integrum". RealitSgilor prezente, credincioqii gi comisiile mixte
si dea solujiile (nr. 34).
Daci Documentul aprobat in unanimirate de ortodocqi 9i catolici la Ba-
lama-ndva fi pus in lucrare, daci regulile practice (nr. 19-35) care au fost
stabilite gi sunt prezentate ca atare in Document, vor fi traduse in via1i,
atunci Dialogul dintre cele doul Biserici, Ortodoxi gi Catolici, va puree
continua.

DacI nu vor fi puse in lucrare acesreprincipii gi recomandiri ale Comi-

siei mixte de dialog^teologic, atunci o idel mirlaj* a se.olului, idie" Je "
inilia dialogul pentru unitate, de a recupera unirarea credincioqilor aga cum
a fost ea in primul mileniu, va fi compromisl.
Bisericile Ortodoxe prezente la Balamand, acceptl Documentul de la
Balamand flri nici o schimbare. Si sperim ci va fi icceptat qi de Bisericile
ortodoxe absentela Balamand
Sfdntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romlne l-a aprobat oficial.
Et

In afarl de acestea,Ia Balamand s-a mai discutat gi problerna expansiu-

nii catolicismului in lirile din Risiritul Europei gi in 15rlle de veche tradi-
fie ortodoxi. Ei bine, delegajiacatolicl, in unanimitate, a linut si se scrie in
Document ci Romano-Catolicismul nu are intenlii expansionistein Risirit,
in teritoriile preponderentgi originar ortodoxe (nr. 22, 29).
Din punct de vedere teoretic, lucrul este foarte important. Catolicii s-au
obligat ci atunci cnnd vor intreprinde activititi misionare in Est, sL n-o
poati face fIrI consultareacu episcopiiortodocqi locali (nr. 29).
E prea frumos sI fie adevlrat, dar sI dea Dumnezeu si fie aqa!Daci va
I! qr, firl indoiali ,vom face inci un pas spre unitate, spre ingelegereprin
dialog.

,------- : - :'=;rffftr5'
-dr lrr,;vederea'realizinii,unitilii dintre:catolici gi ormdocai s-a cddut gi
contribulia Bisericilor Catolice orientele (unite). Si se integreze gi credin-
ciogii lor in acest dialog, ca membri ai Bisericii catolice, pJntru ci eclesia-
litatea acestei Biserici, statutul ei de Biserici, derivi acurn-in intreeime din
'Biserica Romano-Catolici (nr. 3). Unilii aparfin BisericiiCatolice.Nimai prin
!t sunt bjzantini, a;a cum, allii sunt catolici antiohieni, alfi catolici armeni,
dar prin doctrini sunt catolici. . :
De altfel riturile nici n-au fost menlionare in Documenrul de la Bala-
mand, Peste tot fostele Biserici greao-catolice,de orice rit, in Document au
fost numite Biserici Catolice orientale. Cuvintul oriental e noliune geogra-
ficd, nu doctrinarS.
ci Bisericafosti.greco--catolici de la lToo nu mai exisrl, e limpede prin
acea-ci unilii au primit qi 1in nu numai cele 4 puncte negociarein anul 1700,
ci gi toate dogmele catolice proclamate dupi-1zoo, ae pla; cele ale con-
-ciliului I vatican din anul
-!870, qi altele mai noi. De iltfel Roma insigi ii
consideri in intregime c_atolici,numette episcopi,Papa ii cheami pentru a le
cere rapoarte gi a le da dispozilii, etc., etc.

, Noi dorim conting_areadialogului pentru restabilireaunitigii cre$tine.O

{or91c ai romano-catolicii. vrem sr ne bucurrm ci restabilireauniulii e
doritl gi de Biserica Catolicl Orientali (uniti). Lumea trebuie si cunoascX
adevirata fali a lucrurilor. Numai aga ne vom injelege gi ne vom sfitui im-
preuni ce avem de flcut. orice alti interpretare va fi rea credinjl, ne-
demni de un creltin.
Este de la sine inleles ci a numi pe cineva catolic, nu inseamni al in-
vinoviqi, sau a-l ofensa. De ce s-ar simgi cineva ofensat, cdnd e numit cato-
lic? $i dacl cineva e catolic, de ce si-i fie rugine s-o spunl, sau de ce s-o
ascundi cum fac unii, sau de ce sr se prezinte drept altieva, de 'doctrina^
pildr dreot
ortodoxo-catolici (greco-catolici) cind boar ritul 6 bizantin, iar e
pur catolici?
. .La Balaman-d;i in multe alte ocazii c6nd am fost fmpreuni: catolici,
unili 9i ortodocqi,..qicind s-au ficut slujbe separate,chiar 9i li slujbe, absolui
-bizaniin,
intotdeauna,unilii, degi slujescin rit sau armean, sju in alte
rituri, au mers la slujbele catolicilor slvdrgite in ritul latin. Niciodati la ale
ortodocailor. Acest lucru e relevant prin sine insugi. Toji sunt catolici.

Prezentrm in continuare, in traducere, Documentul de la Balamand

(cu litere aldine, negre), qi fiecare articol va fi comentat de noi, spre mai
exacti inlelegere. Aga supunem-Documentul atenliei publice, publicului in-
teresat de problemele interconfesionaledin Rominia.-Prin ac6st Document
se va Putea iegi din tensiunile in care sunt impinse adeseaBisericile. Cele
doui Biserici ar trebui si fie solidare in ciutarei celor mai bune. mai dreote.
mai frigeqti soluiii de.imp{9119: si-ti recunoasci reciproc contribulia la pro-
pSgireacllturii gi a spiritualitllii rom6negti.
Si. lucrim .tg!i
S" inimi deschisi pentru unirate, nu penrru adincirea
separatiei,a dezbininr

i
J
 Documentul de la Balamand, operi catolico.ortodoxi, ne ofcril elc-
mentele unui dialog pe care il inrrevedLm a fi rodnic.
Degi Documentul cere ca toate litigiile dintre Biserici si fie rezolvate
exclusiv de citre acestea,nu prin apelul li autoritigi civile, laicii luminagi, in-
telectualii dezbrrcali de pasiuni partizane 9i doritori de unirare, din ambele
Biserici, in calitatea lor de membri ai Bisericii, ar putea aduce 9i ei un aport
important la realizareaingelegeriidintre Biserici. Sl ni se asociezecu buni-
vointl.
Le adresim in acest-sensun Apel cilduros. Nu mai avem nevoie 9i de
tensiuni religioase,mai ales in TranJilvania, inrre romini. Nu ne-au folosit
niciodati.
Dorim pace confesionalSin Transilvania. In respect reciproc, in promo-
varea unei misiuni spirituale concrere gi concertate,iregtinegti gi rominegti.
Documentul de la Balamand este in aceeaqimisuri un document de
sinceritate gi smereniedin partea tururor pirgilor gi, firl indoiali, gi un Do-
cumenr profetic. El ni se adreseazltuturoi. Ar putea fi gi un moment istoric
de mare insemnltate in viaga Bisericilor. Un 1054 (momentul despirgirii) in
sensinvers. O restaurarea unitigii.
Fiind un Document de colaborare qi consensunanim al celor ce l-au
elaborat, ortodocSi 9i catolici, 9i catolici unili cu Roma, el e gi un semn al
'lucririi lui Dumnezeu csre vrea ,,ca togi sI fie una" (Ioan, L7, 2l).

Mitropolitul Antonio
al Ardealului, Criganei
gi Maramuregului

/,illl

;;iltsffi,-
 t (h.t. ' *4,L:-

n.

COMISIA MIXTA INTERNATIONALA

PENTRU DIALOG TEOLOGIC INTRE BISERICAORTODOXA
$r BrsERrcA RoMANO-CATOLTCA

A V[-a SESIUNE PLENARA, BALAMAND (LIBArg

t7-24 rUNrE, 1993
i

UMATISMUL, METODA DE UNIRE DIN TRECUT

$I CAUTAREA ACTUALA A DEPLTNEI COMUMUNI

Note qi observagiila titlu :-,

'f
! lri! Acest titlu nu este titlul nostru. Este titlul Documen-
til;.:
!. :r'Tl r tului dc la Balamand. Prin el se afirmi de la inceput cI, arit
delegalii Bisericii Catolice, cdt 9i cei ai Bisericii Ortodoxe
participanli la Sesiuneaa VII-a plenari a Comisiei mixte
internagionale pentru dialog teologic intre Biserica Orto-
doxi gi BisericaCatolici, au constatat cI, uniatismul nu mai
poate fi metodl de regisire a unitiqii cre$tinetntre cele doui
Biserici. Uniatismul este consideratdoar ca o metodl a tre-
cutului, care a incercat realizarea unirii Bisericilor prin tre-
cereatuturor la catolicism.
ln textul care urmeazi, se vor arita aminungit moti-
vele pentru care aceasti metodi nu mai poate fi actuall. Se
va arita 9i cum trebuie si uitim aceastl metodi, striduin-
du-ne sI descoperimmetode noi caresI faci posibili o unire
reali gi sinltoasi intre Biserica Ortodoxi gi cea Catolici,
prin dialog qi de pe pozigii de egalitate.
)':(i
Textele numerotate, culesecu aldine (negrc), constituie
conlinutul Documentului de la Balamand. Notele si ob-
servaliile sunt ale noastre.
(Mitropolitul Antonie)

-tt
 I N T R O D U C E R E

1. La cererea Bisericii Ortodoxe, continuarea normalS a dialogului teo-

logic cu Biserica Catolici a fost intrerupti, pentru ca sI fie imediat abor-
dati problema care a fost numiti ,,uniatism'n.

Note gi observagiila art. 1.

Dupd destrlmarea imperiului comunist, Bisericile Or-

todoxe din tirile de Est air constatat ci se incearci revita-
lizarea Bisericii catolice prin readucereala uniatism a tu-
turor, celor care lntre timp, intre 1948-1989, au redevenit
i. ortodocai,.aga cum fuseserip6nl in anul 1700.,Catolicii,uniii
au cerut qi cer gi restituirea locaguriior de cult. Acest lucru
este considerat.de ortodocai prozelitism qi este respins.Din
aceste motive Patriarhia Ierusalimului qi Biserica Greciei
s-au tr#;,:f' t:g;,
ff 8f:'j: j.' lf
::To:;il'il3J;o$"1 aren
ria
pirgii romano-catolice ci dialogul teologic dintre cele doui
Biserici este pus in pericol qi ci problema trebuie si fie re-
glementatl cu prioritate absoluti. FirI aceasti reglementare
"dialogului,
nu se va putei trece la temele propriu-zise ale
IF a$a cum "n fort ele or6nduite la prima intdlnire a Comisiei,
u"on'"1J"'*"1#ii'"1'*:.;?"1"'",l3-H*
, uniatismului. t

2. Cu privire la metoda care a fost numitl ,,uniatism", Comisia mixti

a declarat li Freising (iunie 1990) ci: ;,noi respingemurriatismul ca metodi
de refacere a unitigii, pentru ci aceasti metodi se opune tradiliei comune
a Bisericilor noastre!" br r"
r slan,
i' Note qi observalii la ert. 2

-i.,,
, 'ffi:':T,xin'i'frslT,ffi;:;Ji
,""J;.fri*x#
intie ortodocqi gi catolici la Viena qi la Freising a avut
ri"' ,, loc cea de a VI-a Sesiuneplenari a Comisiei mixte interna- i

fpnale de dialog, care.a precizat de comun acord cI unia- .l

tismul nu mai poate fi nici metodi 9i nici model, pentru ii
:l

i'"t"';:r"::il,:'J} r::J
":i}",-u
;T:".i'i:,"*x"ff'l-"i
q

cu tradijia de dialog dintre Biserici, ci acliunile intrcprinse

t, 'tF t
.qJU d. catolicism prin uniatism au fost acte unilaterale de pro-
zelitism catolic impotriva Bisericii Ortodoxe, cum se va
preciza mai departe (art. 1O).

tl2
 ri*n'3. ln ceea ce privegte Bisericile Orientale catolice este lirnpede ci ele.
ca -pir1i ale comuniunii catolice, au dreptlll la existengi 9i Ia luirare pentru
'a rispunde nevoitrorspirituale ale credincioqilor lor.

Note ;i observafi la art. 3

'i Din acest articol se vede clar ci insiqi BisericaRoriianb-
Cctolici nu mai- num€$re Bisericile Unite, Biserici greco-ca-
tolice, inlelegtnd.ci doctrinar acesreasunt in intrjgime ca-
tolice, localizate in Orient. Ele nu mai pistreazi ni"mic din
docrrina ortodoxl sau din dreptul canonic oriental. Ele au
dreptul la existenji ,,ca pirli ale Comuniunii catolice..,
adicl ale Bisericii romano-caiolice.

4. Documentul elaborat la Ariccia de citre comitetul mixt de coordo-

narc a dialogului (iunie 1991)-9^ipedectat la Balamand (iunie rgg3.),-indici
o mciodi care ne este comunl in ciutarea in prezent a comuniunii deoline
dintre cele doui Biserici, indreptSlind astfel ixcluderea ,,uniarismuluil ca
metodi.

Note gi observagiila art. 4

Articolul 4 aratd,o evidenti evoluqie in gindirea cato-

on
. ." lici, care nu mai vede ca in trecut, in ,uniatir*o, adicl in
i r-.1 t'
intoarcerea ortodocgilor la Scauntrl roman, singura metodi
de restabilire a comuniunii intr-e cele dorrj giseirici. Metoda
noui despre care se vorbegte in art. 4 este dialogul, renun-
larea la prozelitism, o noui perspectivi eclesiologici (Bise-
rici surori, cu putere egali de m6ntuire),revenirei la iradi-
liile originare cornune (vezi sesiunile1986 9i t987 -dela Bari)
gr, ceee ce este mai important, e ci noua metodi este co- :q

,; ., muni ortodocgilor_gicatolicilor, e o descoperirecomunl,

qi ea e cuprinsi in Documentul de la Balamand.

Accst Documentcuprindedoui pirgi:

1. Principii ecleziologice.
:rifi"frr,
.: 2. Reguli practice.
-ir:
t Note qi observagiila art. 5
-l

Prima .pq.rJex prezentului Documenr -va arira, p9 de o

parte principiile potrivit clrora uniatismul, ca metodl de
restabilire a unitilii gi a comuniunii, nu mai corespundenici
. , catolige 9i -ci, ambele noastre Biserici, Oitodoxi 9i
sts$ini "rtnu : A"dirii
Catolici, au identificat qi expun in Document cii noi de
-f li abordarea realizirii din rrou a-unititii celor cloui Biserici.

t3
 , Pentru ca principiile si nu rlmann in vlg, Comisia
mixti de dialog,-intruniti in Sesiuneplenarl la Balamand,a
clutat ".t ""tiiie si identifice 9i relulile concrete pentru
ounerea in practici a principiilor, ca gi pentru stlvilirea
prozelitismului prin uniitism,- in condiliile- in care uniatis-
mul mai desflqoiri un astfel de prozelitism.
Anticip6nd, arltim cI regulile practice de, impicare
gi evitare i prozelitismului vor fi mereu rearnintite in Do-
cument, chiar cu repetilii:
a. CI trebuie si se plece de la realitllile de astizi;
b. Ci trebuie si se acorde incredere Recensimintelor
actuale;
c. Ci cei care determinl cui aparlin locaqurile de cult,
sunt credinciogiimajoritari;
d. Ci rezolvarea problemelor bisericeqtiin litigiu ale
Biscricii Catolice Orientale (unite), se va face prin
dialog cu BisericaOrtodoxi.

PRINCIPII ECLESIOLOGICE

'
;i t. Despirtirea dintre Bisericile Orientului qi cele ale Occidentului nu
iigmai cI ri-a inibuEit niciodati dorinta de unitate voiti de Flristos pentru
Biserica Sa" ci adesea,aceastl situatie contrari naturii Bisericii Sale, a fost
pentru mulli o ocazie de a-gi trezi conqtiinla-gi_mai-mult, ca si doreasci rea-
lizarea unitilii pentru a fi credinciogiporuncii Mintuitorului.
Note 9i observalii la art. 6.
Punctul acestaarati ci cele doui Biserici, Ortodoxl si
Catolici, au ajuns la convingerea ci dezbinareadintre ele
n-a servit ideei unitllii Biseriiii, a$a cum a dorit-o Mintui-
torul, gi ci este timpul ca ele si' treaci la dep5gireadivi-
ziunilor.

7. ln decursul veecurilor s-au ficut mai multe incerciri de rcstabilire

a unitigii. Aceste incerciri au ciutat s5-gi atingi scopul pe cii diferite, ade-
sea prin concilieri dupi cum indica situagia_polltici, istoricS,-teologici $i spl-
rituili a fiecirei epoc'i.Din picate nici unul dintre acesteeforturi n-a reu$it
si rcstabileascideilina comuniune intre BisericaRisiriteani qi cea Occiden-
-z{
.t
tali, ba chiar, uneori au intirit opoziiiile. .,!

Note gi observalii la art. 7. ,{

't
,,
A fost o vreme cdnd toate incercirile de unire, iniliate I
in general de citre Vatican, erau consideratede cltrc inilia- I

l1 l

i
i
I

,,j!@x" --* l15#,,',#f

 . tori acte pozitivc, egecurile fiind atribuite lntotdeauna Bise-
ricilor Ortodoxe. Iati ci acum acesteinijiative sunt consi-
,.': derate, ala cum au gi fost de fapt, metode de atragere a
l, ortodocailor in grup la catolicism-(1438-1439, Ferrarl-Flo-
renla; 1596, Brest-Litovsk; 1700 in Transilvania,etc.).

8. ln ultimele patru secolg in diverse regiuni ale Rlsiritului, au fost

luate-inigiative 4in interiorul anumitor Biserici Ei sub impulsul unor factori
exteriori Bisericii, pentru restabilirea comuniunii dintre lliserica de Risirit
gi Biserica occidentali. Aceste initiative au condus la unirea unor anumite
comunitili cu Scaunul de la Roma, gi au antrenat, drcpt consecinli, ruptura
ace.storcomunit5li-de Bisericile lor mame din Risirit. Aceastas-a'produs nu
firi concursul_gifiri intervenlia unor interese din afara Bisericii. Aga s-au
niscut Bisericile orientale catolice (unite, greco-catolicen.n.) qi s-a creat
o situalie care a devenit sursi de conflicte gi de suferinfe, mai intii pentru
ortodocgi qi, apoi, chiar gi pentru catolici.

Note gi observalii la art. 8

Articolul acesta reflecti convingerea gi constatareain-

tregii Comisii mixte de dialog, catofici pi ortodocgi, ci ini-
"liativele de unire care au dus la creareaBisericilor unite cu
Roma, numite la momentul respectiv grcco-catolice,au avut
drept cauze nu numai acqiuni-din interiorul acestor gru-
piri, _ci, mai ales, s-au petrecut sub presiuneaunor faciori
exteriori, extra-bisericegti,politici gi sociali, cum a luat nag-
tere, de pildi, Biserica uniti cu Roma din Transilvania cu
ajutorul factorilor polirici 9i prin intervengia brutali a tu-
nurilor (tunurile generalului austriac Bukow din sec. XVIII,
cu care au fost distruse 150 biserici qi ministiri ortodoxe
G' romdneqti).Un alt general vienez, tot catolic, dupi moartea
iJ lui Bukow a distrus-in anul 1785 ceeace mai rimisese in pi-
cioare, printre altele 9i Ministirea Sdmblta de Sus, a lui
Constantin Brincoveanu.
Comisia mixti de dialog constatl de asemeneaci, a-
ceste oUniri* cu Roma din trecut, au dus in fapt la divi-
ziuni gi rupturi.cu Bisericile Ortodoxe-M_ame,avand drept
consecinlesitualii negativein Bisericalui Hristos.
Se recunoaEte,de asemenea,ci Bisericile Orientale Ca-
i' tolice (zise greco-catolice,zise unite cu Roma) au creat si-'
tuagii care au devenit sursede conflicte gi de suferinle,mai alesr
pentru ortodocgi gi, pini la urml, intr-un anumit fel gi pen-
1i: tru catolici. Mai intii pentru cI le incircau con$riinta vino-
.lIr viliei din cauza violenlelor practicate gi, apoi, pentru ci nici
": .:r! nu reugeau uniri reale 9i definitive, 9i nici limpezi, ceea
'rtll
5 ce a provocat, de pildi, marile suferinle ale unui episcopunit
ca Inochentie Micu. Acesta a fost retinut la Roma 24 de.
ani, pentru ci inlelegea unirea cu Roma altfel declt Roma,

16

*-
E;-:;
-""i8 *arrbrordi cerea;m€feu respectareacondiliilor unirii din 1700, gi res-,
pectareatradiliilor-gi pravilelor canoniceortodoxe. De incer-
carea permanenti a Romei de latinizare, absorbiie gi asimi-
-, i lare a-unitilor, s-a plins la Conciliul Vatican II 9i patriarhul
melchit-unit Maximos al IVlea de Antiohia. Clriile lui sunt
cunoscute. Arhimandritul melchit-unit din Siria, Ignace
yi' ' ., ,1 :.'. Dick, de acord cu Maximos al IVlea, rs-a pl6ns cI Roma
1* ii consideri pe uniti inferiori gi cI unirea cu Roma a ficut
, 'tr gb r ca ei sI fie considerali d.eunii ca.transfugi, de allii ca suspecgi,
lG r- rar ritul oriental si fie considerat inferior, ca qi ierarhia
. rr .i uniti.
, IatI de ce Documentul de la Balamand vorbegte de su-
- i: ferinte de ambele plrli din cauza unirii cu Roma. (A se
" .^r? r vedea, in afari de clriile Patr. Maximos al LVl.l q! c?r-
tea arhim. unit Ignace Dick: Sens et vicissitudesde I'unia*
tisme, Beyrouth, L982, p. t9-20).

9. Oricare ar fi fost intenlia 'fie 9i autenticitatea voinfei de a fi fideli po-

'una"
runcii lui Hristos: ,ca toli sI exprimate prin acesteuniri palliale
cu Scaunul Romei, trebuie si constatim ci restabilirea unitiiii irltre Bise-
rica de Risirit gi cea de Apus n-a fost realizatd prin ele, 9i ci dezbinarea
persisti, ba chiar'este gi inveninati de acesteincerciri de unire.
'
g
; ,. Note gi observalii la art. " 'i '

Constatiri sincere qi dureroase!

Documentul constatl ci unirile Pa4iale cu Roma nu

s-au putut inscrie in porunca lui Hristos t ,,ca tofi si fie
una",^ gi ci, de fapt, aicesteanu au fost uniri, ci dezbiniri
(uniatism), c"te *ii mult au-inveninat relaliile qi. atmosfera
,, rri dintte ceie doui Biserici, in loc si promoveze unitatea. IatI .
r;r i; .....L de ce, acesteuniri (uniatisme)au fost egecuri.

-r, 10. Situalia astfel creati (prin uniatism n.n.), a dat nagtere' ca urmare'
latensiuni 9i opozilii.
In mod progiesiv, in deceniile care au urmat acestof uniri (cu Roma, 5i
n.n.), actiun"i lo.-rmisionari (a Romei 9i a uniiilor,,n.n-.)'-a inscris^printre
oridiiUti. efortul de convertire al altor cre;tini in mod individual sau in grup,
ientru a-i face si ,,seintoarci" la Biserica lor--(Biserila C-atolici, l.l.). P;n-
iru a legitima aceaiti tendinli, sursi de prozelitism, Biserica Catolicl a dez-
voltat o"viziune teologici dupl care ea se prezenta pe sine ca unica depozi-
tari a mintuirii. Reailionind, Biserica Oitodoxi, la rindul ei, a preluat
"i.."li viziune, dupi cire numai ea putea garanta mintuirea. Pentru a asi-
sor" -a"iuirea fraiilor ,,separati'6(ortodocli, n.n.) au avut loc chiar rebote-
Zari a" cregtini, igiorinduJse existdngalibertllii r-eligioase.a-_persoanelor9i a
credinqeilor (in [otg, care se adiministreazl o singurl dati, n.n.), perspec-
tivi la care epoca era pufin sensibili.

16

.. t-tr-.r- --,=.-
,-t-i.,.
 n1
Il
,it. ' . Note gi observalii'le art. 10. '*rg* '#,q- ' '.'.

_ Documentul de la Balamandrecunbagtein acestarticol 10

ct reinroarcerile la catolicism erau de fapt acqiuni prozeri-
tiste ale Bisericii catolice, care afirma o'doctiinx inexacti
despremintuire, pretinzdnd-ci numai ea poate garanta min-
tuirea gi rnerg6nd pinl la reborezarea,fraiilor se'paraji", cum
a numit Roma pe orrodocgi p6ni la Conciliul Vaiican II.
Ci gi ortodocgii au afirmat ci Biserica Ortodoxi este
gi eadepozitari a mijloacelor m6ntuirii, nu a fost decit un
fapt firelc, cum se recutroaqteastizi chiar de citre Biserica
Romano-catolicl. Ea numegre astizi Biserica Ortodoxi, Bi-
' serici-Sori, recunoscind caracterul mdntuitor al intregii ei
lucriri sacramentale,adici validitatea tuturor Taineloi si-
virgite in Biserica Ortodoxl cireia ii recunoa$tegi succesiu-
nea aposrolici. Principiul acestae un principiu de bazl in des-
figurarea dialogului. El rezolvi diferenie teoretice-docrrinare,
alti dati socotite capitale gi de netrecut.
11. Pe de alti parte, anumite autorititi civile au frcut incerciri dc a
readuce pe catolicii orientali in Biserica-pirinlilor lor (ortodoxl, n.n.). In
ac.estscop,.aceste- autoritili-civile n-au ezi{at, cind li s-a prezentat ocazii, de
'
a folosi mijloace inacceptabile.
. )!r
Note gi observaqiila art. 11
Analizind -in profgnzime unele evenimenre.,din epoca
din urmi (50 de_4i) !! pe baza unor informalu prezentare
'Balamand
de citre toate Bisericile, Documentul de la se
referi, in acesr articol l_1, la faptul ci unele autoritili ci-
vile au ficut incercr-r:ide a-i re'aducepe caroli;ii- "ti.'"r"ii
(greco-catglici, uniqi cu Roma), la Biserica pirinjilor lor,
adici la BisericaOrtodoxl din'care plecaseriin anul 1ZOO.
Noteazi, de asemenea,cI acele aut6rititi au intrebuintat
mijloLge inacceptahjle.._S-a ficut Ia Balamandgi comp"raiia
cu mijloacele autoritigilor Habsburgicedin anii' tTOO-t7tii,
care au fost tot atit de inacceptabile,c6nd s-au folosit tunu-
rile gi .citanele" pentru a-i c6nvinge pe ortodocgi sr treacr
la uniarism.
,
12. Din ceuza felului in care acum catolicii gi ortodocaii se consideri
intr-un chip nou in rapor.tul- lor cu Taina lisericii gi se rediscoperi ca Bi-
serici-surori, aceasti.formi de.-,,apostolatmisionar", descrisl mii sus (vezi
art. 10),-gi -care a fost. numiti ,,uniatism" ,nu mai poate fi acceptatl'nici
ca metodi de urmat, nici ca model de unitate ciutati de Bisericili noastr..
Note gi observalii la art. 12
'1,".1"1*#'i?il';:i".x.tx'i"',
de.*:T.,"ti',,11*"1,f
t7

'E J
 apostolar, dar nici ntf{itli. poat-efl acceptat in continuare,
. n'ttiizi, ca rnetodi 9i model de unitate intre Biserici'

lici, 9i'vom fi din nou o singuri Biserici, a$a cum am fost

irrairri. de 1054, forma de unitate nu va fi uniatismul' Se
rrr srl ! 3 va slsi o alti formi, noui, cafe si satisfaci gi pe Ortodocai
. .":-
"'ri,, tip?-b"1olici. Articolul atesta clarificl-faptul.Li uniatismul
nu-mai are nici un rol de jucat in relaliile dintre Biserica
Ortodoxi si cea Catolici, dicit integrat in c'''tolicism'
Aceasti dcclaralie a oblinut adeziunea unanimi a tu-
.uro, -.-trilor catolici qi unili carc au par*ipat. c.a d.ele-
pari ai scaunuluipapal h sesirrnea1'.!enar5 I comisiei mixte
la dalaman-d. Este de la ci, la_a-
sine--inqeles
'r. i"'ai"tog de
ceastl h[tirire, s-au raliat gi repre-zentantiiBisericilor Or-
todoxe.
-ea 3t,
.j: 13. Prin,Urmare, mai ales dupi Conferintrelepanortodoxe 9i dlpi Con-
cifiul It \iatican, redescoperirea 9f r.punerea in valoare, atat de citre orto-
a"qi ii, i-a" &it.."t.iti"i a Bisericii ca qi comuniune, au schimbat radical
oersoectivele si deci atitudinile.
t""tD.";;J;.-;i.t; Bi-
alta, se recunoatte ci ceea ce Flristos a incredinlat '!lai:
cericii Sale'- mirturisirea credinlei apostolice,-participar€a la aceleagi
-.tttig,
"*. mai alss la pr.oti"
-aposiolici care ceiebreazdit€r(,a unici a lui Hristos Ei
*i".ti""." a episcoPilor' nu pot fi considcrate ca propf if'tate
exclusivl a uneia dintre Bisericile noastre. In accst context' este evt6ent ca
orice rebotezare este exclusl.
Note gi observalii la art. 13
.'t3
Articolul i]'purre.in valoate elementelecomune celor
do"x iiiu.tici, oit6doxi qi.Catolicr, .recunoscutein sfirqit -in
-n vl,ernea noastri. Aceste elemente doctrtnare sunt motlvan
pentru ca Biserica Romano-Catolicd si poatl
' t,tfi.i"ttt.,
l
'' ' afiima ci rebotezirile de bare s-a vorbit la articolul 10 sunt
.o.l.tt.. La aceastas-a ra{iat de asemene4fi partea ortodoxi'
-Li

14. Potrivit celor spuse mai inainte, Biserica Ortodoxi gi Biserica Cato-
fi"l r"'r""""ot.-t".iptol ca Biserici-surori,^responsabileim.preuiri de men{i'
r"i."- gir";icii 1ui Dlmnezeu in credinciopie fitl de planul divin. -DuqI .cu-
ui"t.t. papii troan-paui lI, efortul ecumenic al-Biseritilor surori din Orient
ii'-oJJrd#,' Airit-f" Ciitog 9i rugiciune,- caut5o -comuniuneperfecti qi
ilr#,'.it.'g-"" fil;;;-;lrirtti"l nici iuziune,ci intilnirein-adevlrli
' i
dragoste(cf. Slavorum Apostoli, n.27).

I Imoortant in icest articol estc faptul ci pe baza efit'

. i , ..,{daii;i
i[ cele ddul' Biseiici, Ortodoxl- gi CatolicI, sunt su-
t
f'c
 !

stri' :i) i.'

. ciune,"'alatlar;in, nici un caz krrm6nd'norrrte vCchi care'niJ
vedeauunirea decit prin absorbiieqi fuziune, adicr prin in-
' ei. cluderca Risericiior
rislritene in' Biserica C;.ii"d, i$;;;
ilor'-:r'.
rr i. ' " i' s-a intnmplat cu fosta tsiserici greco-catoliii, deveniti Bise-
ricl Catolici OrientalX
;i: Noua viziune catolici, in misura in care va fi gi pusl in
practicl, va putea oferi speran1enoi de unidite.
il 15. Rlminind in chip fcrm inviolabilS libertatea Dersoanelorsi obli-

I gafia.-universalSde a urma in toate exigcnlele congtiinge'i,in "r"rt"l'd" i.-

l3bilirg a uTit51ii, nu este vorba de a c*iuti "ottro.riirea persoanelor de la o
Biscrici ia alt-a pentru a Ie a;igura mintuirc;r. Este vorbe clc o "*"ti"" ir*
preund voinfa lui Hristos pentru ai Sii, ;i planul l'.ri Dumnezeu cu Biserica
$' printr-o c{utare comuni de citre Biserici a unui acord deplin "sup"" "oril
linutului credinfei qi asupra implicagiilor accsteia.Accst efort este urrnirit
prrn dial.og-ulteologic in ctrrs. Prezentul Docrrment estc o etapi necesarl
irr acestdialog.

Note ;i obsenatii Ia art. 1S

iulgbn: r
?
' t
" ' .; g l '
Se lcmarcl tn acesr articol renuntarea la convertirea
. .,,ir.,
per-scanelor cle lt o Biscricl la. alta, pe motiv ci numai in
. i:..
una clintre ele s-ar asigura mintuirea.-Pentru realizareauni-
' .3!l 8Up strr tilii se recomancli acordrrl amtrclor plrli' asupra acelora;i
in1,:lcsurialc aderirurilor cle credinlI.
'"
-',]U..Bisericile'Caroliceorientale (unite * hb*", n.n.), care au voit re-
stabilirea comuniuiiii depline cu Sciunul roman qi'ciruia i-au rimas cre-
It- dincioase,a-rr<lreptul si obligatiile care decurg din legarealor de aceasti Co-
mun-ir:neCin carc tac parte. Aceste Biserici Catolice Orientale au ca Drinci-

I pii.care reglementeazi atitudinea lor fali de Bisericile ortodoxe, ";;d ;r.i"-

cipii care,arr fost afirmate de citre conciliul vatican II si au ioii o"i. in
practici de citre papii care le-au precizat consecinqelepractice, in'diver-
I sele d,ocumentequblicate de atunci incoace. Trebuic deci cr aceste Biserici
(latolic.e .oricntale) s,i fie
-integrate,atit la nivel loccl ca.t qi la nivel univeri
Tl. lf dialcgul dragostei,.in respe-ctulreciproc ai in_incre-dcreareciproci rc-
grsiti' qi si .intrc in dialogul teologlc cu ioate.implicagiile lui praitice. ,
Note 9i observalii la irt. 16 i
'|r ' ?o,
.il ' . Articolul t6 stabilegtc
'' cI Bisericile Catolice Orientale
unitc cu Roma, foste greco-caplice, sunt o"rt. i"i.,
grintl din Biserica' CrtolicS. Ar,-ind ih vedere^cI Biserica
9atolifi qi.-amodificat, mirlte din principiile qi atitudinile ei
fali de Biserica Ortodoxi, Biseriiile Cet,rlice Orientale.
. unite cu Roma, sunt obligate sI urmeze si ele princioiili
Conciliului Vatican II qi si le puni tn Dracticl. ln'special si
.r'ccunoagciiin BisericaCrtodoil o ]jiserici-sorl, cari posedl

J
-';I; l
ttt i'r r' ' toate miiloacele mintuirii. Adici sirrcqrnoatci ceeace Roma
-ni -
-recunoaqle de mult 9i oficial.
Ni"i ii".r-o parte, nici din- alta, nu- fanatismeleoarbe vor
f.^iotir unitatia, ci deschidereaqi lumina dragostei 9i a

' bunei credinle.

.!:p:
ui*':,:::il';"i1:';;T"J#'fti;T:rul
r,".
gic dintre cele doui Biserici,cu to[ ce tmphca acestcllaloS
i "" "tt*ri pi".tice. Unele dintre aceste indatoriri practice
,"".-"i;i"ti chiar in acest Documenr, incepind cu pafxr
- Sraful 19.
17. ln aceast5atmosferi, consideraliile care-preced, ca 9i regulile,prac-
tice care vor urma, in misura in care vor fi efectiv acce-ptategi-tidel -puse
itt pr"iti.i, ele vor fi-i;;;i;;i a conduce spre-o solulie iusti 9i definitivi a
difitultijilor puse de Bisericile Catolice orientale (Untte cu Koma, n.n')' Dr-
sericii Ortodoxe.
Note 9i obseivalii la art.l7
Articolul acesta contine soluqia rezolvirii diferendului
dintre ortodocSi gi catolici, provocat de Bisericile catolice
Orientale, uniti cu 49P", diferend car.e I p:olloca.t.intre-
*o'i:";'ixii?tr":;'::f
*ii:i'i:'o:;";"il1HilTl?;"
* qi
a continulrii'dialogului
-Tt;b;i; lui'
a succesului
$iy
sI obiervim qi si recunoattem cI. reprezentangii
pentru..rezolvarea$l incle-
Romei au depus strldanii -urJale-prozeliti:ry
p;rtatea- piedicii uniatismului, ca ti .metodl de
;egltire a' unitllii, din calea continulrii dialogului'
"Aceeaqi
dorinll i-" pttot"pat 9i pe ortodocai'

18. Cu privire la aceasta,Papa Paul al VIJea a afirmat in discursul s5u

ti,rut ia F""ii-fiuti.1io1,"I t.lilor de Biserici,.ierarhieilor le revine sar-
l;."'a". "-."ia|..-gir"iiJitJ pt calea care duce la regisirea comuniunii de-
"fi"e. Ei trebuie s; f-acl acest iucru, recunoscindu+e 9i respect6nlu-seca pis- ,*.
;;;i-;f;";-.i iui Hristos, care le-a fost incredinlati-, av6nd griji de stransa
sa
lor unitate 9i de cregtereaduhovniceasci a poporului lut ljumnezeu lt
tot ceea ce "t si-i imprlgtie pe c-redinciogisau sI produci con-
evite i".."
fuzie in rindurile lort. (Tomos Agapis,nr' 172)'-
-----t'
a..rt soirit p"pi lo* p",itif li Patriirhul ecumenic Dimitrios I au
^;LJpi;;-"ii..
p"."#r'liipt$,.i, iorme de prozelitism, orice atitudinc
1987)'
L"r. "i fi ,"L ar putea tr perceputa ca o iipsi de rispect" (7 decembrie
,
'i Note gi observagiila art' 18
)
l st
',...." ln acest articol-sunt de luat in consideralie..declara$ile
pen-
" a"i-p"pi--ji. " "n.ri patriarh ecumenic,care militeazl
tru unltatc lr csre; .mai ales, resping orice formi de proze-

2q

.d
.dref
 1 |,
iS

t v , litism, adici de ccinvcrtire a ortodocgikir la catdicismt

,Pr:fr
b ;)firJo)
br.:"', ,-, srrtri
H,
1 i * ' -o 1 r e ' , 1. i',1.
uniatism.
Astfel de declaralii teoretice por avea un mare i-pact
Tup_ra-pro:esuluide.ciurare-a uniU_iii cregtine de cltre cele
qoua Drsencl, claca ele vor tr cu adevdrat puse in practici
gi respectate.
Biserica Orrodoxi n-a ficut niciodatl prozelitism qi,
d.in partea ei, se poate conta qi acum pe respectareapromi-
stunrlortacute.

r
_(r ..,. REGULI PRACTICE
-,:-,' "i2 *
si : Note gi observagiila Regulile practice
Comisia de dialog, intrunitl la Balamancl,a socotit ci
pste absolut necesarsi recomande,un numir d. i"g"ii pr";:
rice, gare si fie puse in-aplicare de citre cele douX Eir;rici,
av6ndu-se in vedere mai iles modul in care vaticanul iie-
buie si administreze Bisericile catolice oti."tJl, unite cu
R9ma,. pentru ca acesteadin urmi si nu mai poati consti_
- o t n r' | '. '''
tui,- prin acliunile lor, elemente-de pr.omorr"r.'a prozelitii_
mului catolic--gi, ca urmare, prin ailiunile lor, si nu mai f
-;.
Is r,.
:r89
poati fi considerarepiedici in ialea dialogului.
urrneazd,mai jos acestereguli, rocoiit. absorur necesxrc
'rr,. refacerii relagiilor qi reluirii dlalogului.
' t:;kiml atenlie. Ele ieclami o 1nr-
H
-? " 19. Respectulreciproc^
intre Bisericilecare se glsescin situatriiclificile
va crege in chip evident,in misura in care ele voi t"rp""i" ".dril"-
tice caretrrmeazi: frr;-

:: Note qi observalii la art. 19

l

Articolul are in- vedere respecruldintre catolici qi orto_

docqi, balat pe modul in care'BisericileCatolice OJi""r"t.,
'. unite- cu Roma, vor pune in practicl regulile care li se reco_
llrtr, l mand5. Se are desigui in vedere modul lum Vatican"l- iiil"
,ctie r, reorienta propria misiune de evanghelizare,fird a jena Bi.
serlclle (Jrtodoxe.
-O ::lt
.. 20.,Aceste reguli nu vor-rezolva problemele care ne preocupi, daci in
d.rnlre nu se va face simiiti voinfa de iertare, bazati pe Evan-
:1."1.r.
grelie'. fi dacifTfrin cadrul unui efort constant de reinnoire, nu se va facc
simgiti dorinla,- firi incetare revitalizati, de a regisi comuriurr." plenari
care a existat intre Bisericile noastre mai mult de" un mileniu. spd ;;;;; 1
scop trebrrie si-intervinS, cu o intensitate gi o persev"r"r6 *"""o reinnoite. ,H
Numai dialogul dragostei ne va aiuta si deplqim ".i"q.i"g.riF ;;;6;;;;:

tt'1

;r*-: j
 dialogului teologic' care va
Numai acesta oferi climatul necesar aprofundirii
pl.-it. si se aiungi la deplina comuniune'
Note 9i observagiila art' 20
Articolul 20 faceun apel de inimi la Bisericilein dialog'
in-
g ,.*"t"-^1" ".rr+i 9i Julpabilizlri reciproce, cer6nd
;1.;';;i climat de iertari' socotindu-se ci
;;"1"*;'ilr;;
"rria- J" .ii*"i va purea continua dialogul
""-"i'i"rr-""-
teologic qi se va putea realiza unitatea'

care trebuie-pus
-iirJ.iii.
21. Primul demers -ii*.tai'", in practici este acela de a sfirgi
cu tot ceeace po".. dispreiul 9i ura intre Biserici' Auto-
ritilile-Bisericii Catolice _;;;tt*;i".t."p.it acesta'Bisericile catolice orien-
pregiteas-ci9i ele
tale (BisericileUnit"'.-,, R;;; -jo,fu'
,,.t ') li co'munitilile ].ot' tt Auto-
;;r}iffi;";;iil i',i"-".t1 ni'.'ici, iatolic{.ti. Ortodoxs'
ritilile BisericiiOrroaor" ";;i";;;;"hqi lu"iu cu.credinciolii-lor'.Astfelva
;;;;iahdt"-"g,-i"'"".t"1i_tit"p
"a"'"i-pfii!;;;;
cu'dragoste 9i dreptate,situatia extrem
;*-;JJitt e,ttop" c.ntta'ii 9i de risirit, atat pentru cato-
lici cit ii pentru ortodocai.
Note 9i observafiila art' 21

*orii il; Bi;;;i"" Otioao.I qi.'qiBiseriiile Catolice,9ri9q-

bi-
."r.'ri fii;;, alr."rii", dirpr"1"l ura, insultein ziarele ar
sericegti9i laice,.atacuri qtltol"I $t un trlumlallsm
l?. , care
".i", care au suterrt,deprgini.limita decenlei,depigire
duce la banalizarea suterinlet'
-"c"-rri"ir.-1"
poate
".""L*-,cottiiti" de la Balamanda dis-
de rqs-
..rr"Ji;, i;piil "."ri ii ittir-o unanimSatitudine ca-
p.ii'li^'ri#iftFlr.T";t Je marririi ortodocsi, catolici,
t.rili' ""irj"ii'i.' trit'-to"r.'iu"iqi relieii'
.lor'. Documentul
ti-f:::..'d'"-t:I
suferit pentru cre4inla se
cei care au -""*r." -v-a
,.i.ri'i" in' art. 23, invitand. la. evitarea orrcirur
mai ales din suferinlele
,,triumfalism.. care t-ii' Ji*.".a
"ltor", dar 9i din propria suferinll'
cit si orientili
22. Acfiunea pastorali a Bisericii Catolice, atit- latini
nu mai urmireqteP#'iliifu-,"1""ii-e. ;;i;;ioti. d..1" o Bisericila alta'
g
"aig "" mai vizeazi ft* prozelitismprintre ortodocgi'
Aceasti acsiun| ;;;;"fi;;;;-;f;t6ut'd; "."oilor spiritualeale pro-
iii"i u"'iJ'a. vointi de eipansiunein de-
oriitor lor credinci;ril;i;;i"
irimentul BisericiiOrtodoxe. neincrederii gi sus-'
In acesteperspective,pentlu a nu mai rimine loc asupra
piciunii, "rt" o"roit'""'il#iiiii;.; ;; i"iot-.i. reciproc ^dive:t*:
;. o.. le.au in vedere.ln felul acestava putea incepe
fiffi ;;;r;;i" dil;;; elis"opi 9i toii responsabiliiBi-
si se va pu,"" o"r%il;;b#;"
sericilornoastre.
22
 q

Note gi observa;ii h art.22 .

Cel dintdi lucru care trebuie consratat in acesLarticol,

este ci Biserica Catolici, de orice rit, renungi la trecerile di
credincioqide la Ortoc{oxie la Catolicism.
Prin urmare toli credinciogii care sunt acum ortodocsi,
chiar-daci plrinlii gi strimogii'lor au fosr unili cu Ro-n,
dar ei vor si rimdnl ortodocai, si fie lisagi in pacein Orto-
doxia lor. Si nu mai fie ademeniti la nici un iel de inroar-
ceri, fiincl, acjiunile de a-i sili ,ademeni,sau obliga la ,in-
toarcere",sunt considerateacliuni prozelitisce.
Este de la sine.inleles ci 9i ortodocaii se obligi si nu
tf,f1
desfiq.oare,-_larindul lor, nici un fel de acgiuni prJzelitiste.
Al doilea lucru care se poare observa in acest articol,
este faptul ci BisericileCatolice Orientale, unite cu Roma,
se pot ocupa numai de credinciogii care sunt $i declari cI
vor sI rIminl. uni1i. cu Roma, in momenrul de fa$. NimI-
nui nu-i estc interzis acest lucru gi congtiinla fieciruia tre-
buie respectati.
Condamnabile sunt trecerile din interes, ademenirea
prin postrrri mai bune, prin oferirea de avantajemateriale,
prin primirea celor certafi cu disciplinabisericeasci in Biserica
Ortodoxi gi care igi glsesc sciparea in Biserica Catolicl
OrientalS unit5, gi altele asemeneacare nu tin de reale hoti-
riri ale congtiintrelor.
Unii ca aceqtia meriti dispregul tururor Bisericilor qi
Bisericile ar trebui sI colaboreie la descuraiarea,r.tor "se-
menea ,,treceri de la voi la noi,,, stiind bine ci cei care
,,trec" nu vor fi statornici. Cine a tridat odatl - se zice
- va mai trlda, daci ceea ce face e tridare gi nu decizie a
congtiingei.
_ Se inlelege ci acelagilucru se recomandi 9i Bisericii
Ortodoxe.
Cunoa$teminsl citeva cazuri de preoti ortodocsi ccr-
ta1i. c.u disciplina_9ipedepsili qi care au fort de indati pri-
mili in Biserica Catolici uniti cu Roma. Documenrul di la
Balam-andreglementeazi acest lucru gi am fi bucurogi daci
el ar fi rcspcctat de ambele Biserici. Ameningirile cu ,,trece-
rea" la cealalti Biseric5 slibescdisciplinain'ambele Biserici.
Al treilea lucru care se poate ieline in acest arricol,
este ci romano-carolicii fac declaralia expresi ci Vaticanul
nu_urmiregte nici o expansiunein detrimlntul Bisericii Or-
todoxe, deci in lirile iradiqional-ortodoxe. Si dea Dumne-
zeu^si implinealci. E mai bine si ne regisim in unirate,
_se
oecatsa ne submrnam.
Al patrulea lucru pe care il cuprinde acest articol,
este acela ci se dau indrumiri ca: acolo unde este nevoie
de intervenlii pasrorale catolice, penrru grupuri carolice,

gt
 . in vreun anumit doc in caie elernentul tradifonal prepon-
derent este cel ortodox, in astfel de cazuri si nu se iniqieze
I
I
{
nimic, firi consultiri cu episcopii locali ortodocai. Pasto-
i
'lo'
rb .; i.'relia si insemnez-e colaborare,nu concurenli, nu separare,ci
si se facl respectdndu-se reciproc trrdigiile qi jurisdicgiileca-
' nri. nonice locale cu care si se coulucrezeamical.
'r i'
Al cincilea lucru cafe trebuie observat in articolul 22,
estefaptul ci atit BisericaCatolicl latinl, cAt Ei cea Catolici
Orientali uniti cu Roma, sunt cuprinse sub numele comun
de Biserici catolici (r'ezi teimenii cu care incepe paragraful
'22).
Formula revine in Document de mai multe ori. #
Din toate acesteareiese clar ci eclesialitateaBisericilor
catolice orientale de orice rituri, este conferiti acestor Bi-
serici de citre Biserica catolici. Deci, aceste Biserici cato-
lice orientale, de orice rituri, sunt Biserici catolice in inle-
lesul deplin al cuvintului. Nu sunt Biserici aparte. Au doar
alt rit dec6t cel latin ,dar ritul nici nu e menlionat in Do-
cumentul de la Balamand. Ritul e doar o formi exterioari,
fdri importanli doctrinarl. Denumirea de Biserici Catolici
Orientali e mai degrabi o denumire geografici' Ritul <lrien-
tal, bizantin, copt, armean, maronit, melchit, indici niqte
forme exterioare, liturgice, tot cu sens de localizare, orien-
tali, unde iqi au originea,nu cu sensdogmatic, doctrinar.
pune $i urmltoarea
ln lumina celor arltate mai sus, se -aceJali
ir-', 'f intrebare: cum se explicl exiiienla in teritoriu a
mai multor Biserici Catolice, latini, orientali de rit bizan'
d; tin,. de rit armean, .elg.,gi cum se explici jurisdiclia mai
multor episcopi catolici asupra aceloragicredincioqi 9i teri-
n '', torii? (vezi can. 8 al SinocluluiI Ecumenic).
Dilema canonici, inexistentl cind au fost create Biseri-
cile unite, pentru c'i unirea se ficuse doar asupra c6torva
puncte. a il.rirut Jcurrl, dupi ce Roma a operat catoliciz.a-
-"rl: i4"-.,n1:ot"t iea totali a' unililor. I-,r vi trebui sI giseaici o soluiie lo-
'gici qi canonici in eceiaqitimp qi pentru redistribuireaie-
rarhiei.
A

? 2i. Istoria rcla;iilor dintre BiscricaOrtodoxl gi BisericileCatolicc Orien-

tale (unitc cu Roma, rr.n.), a fost rnarcat.i prin persecufii 9i suferinEe.Ori-
care ar fi fost aceste sufcrinle ;i cauzele lor, ele nu justifici nici un fel de
triumfalism (s.n.); nimeni nu se poate minclri cu acesteasau si scoati din
acestea argumerfte pentru a acuza sau denigra cealalti BisericS.Nurnai
'bumnezeu cunoa$tepe adeviralii Sii martori. Oricire ar fi fost trccutul, cl
trebuie lisat la milosrivirea lui Dumnezeu, $i toate energiile Bisericilor tre-
buic si fie concentrate spre a face ca prezentul qi viitorul si fie mai con-
formc cu vointa lui Hristos citre ai Sii.

24
 ;T
t i ,ri sr#lnrNote 9l obseryagiib art. 23" . ,. r.- , -, 1,.*1,i ,:.1.

^ Articolul atrage,arenlia cr relagiiic dintre Bisericile

Ortodoxe qi ' Biseritile Caiolice Orienrale, ""i;. ;-ii;;;;
nu trebuie sI cunoasci acele r."ri-.*.' a" *a"ari.--- "ri
faptul cd unii au suferit mai mult decit aljii qi .e, i" fa.rt
acestea,unele Biserici ar avea mai multi autoritatl morali
decir altcle.
Acest paragraf consemneazi,,cu remarcabill obiectivi_
, tate din, parrea.Comisiei,ci togi au fost persecutagi sub
,' tjrtj
regirnurile totalitare atee, gi toqi au suferit', de aceea tre-
buie si se renunle la denigrare" ,rrror" de ;itre ;ltii.
-31: trn r'' ,i?^ FenomenLil
esteutor "ui.r""uii-ii t" ,"i"riii.'' dirrrr.
Bisericile din Romdnia gi, este mai mult decat'evident, ci
'!a acesranu numai ci nu este indreptijit, dar di nagtere 'se la
-14-1 .g 1 neindreptiqite sentimenre9i atitudiini'triumfaliste. uitl
cr 5i Biserica ortodoxr a fost mereu persecutatr, ci nume-
rogi episcopi ortodocqi au fost scogi'din ,""rrrr. exact in
acetagrani, L947-I949
.Si ci, nenumiragi clluglri qi preogi
'regimrllui
au rrecur prin inchisor.ile gulagurile comunist
.gi
tl ca, aproape rotr._co.piiide preoli au fost scogi din gcoli,
,:tt h. solule.lor date afari. din posturi, gi
-ci, mai ales in Bucuregti,
i. s-au dirAmat cu cinism o-mullime de biserici ortodoxe.
Nu este cazul prin urmare si ne intrecem in laude cu
suferinqele'ceea ce- nu vrea si insemneze,sub "i.i o fot-
m5, lipsa de respecr fali de martiri 9i faii d. ".i-""r. "u
suferit. Acest lucru trebuie spus de sute de ori, pentru cI
prea mulli au cedat tentagiei unor culpabiliziri' facile ale
celor. care au trecut, gi ei, in diferite feluri, prin aceleagi
sulerlnIe.
24. va trebui de asemenea- aceastagi de o parte gi de alta - ca
epi.scopiiqi toqi.responsabilii si qini sealna i., r..rpil,oritai" d. iiL.rr"t.,
religioasi -a credinci,cailor(s.n.), Aceqtia trebuie g p""t; ,i-si .*pri-e
liber
pirerile,'fiind consultafi Ei, ini acest scop, .orr.rli"ri"-il;i'rfu''"rs;"ir",-il
Lib,crtateareligioasi, drept urmare, ;i garantez. ." in specialin'situatii
,
se conllrct' credtnctogttsi-qi poati formula opliunile lor qi sI decidi,

V
firi pre.
siuni din afari, daci vor si iiman; in comuniune fie ",i ,nlr.ri"" b;;;;5;,
iie cu BisericaCatolici.
religioasi ar fi violati d1e!,_su.b p,retextul unor aiutoare fi-
--_^!-r!.r!"tea
s-ar
lan:ra,le, atrage c-redinciogiai unei Biserici'la o alti Biseriii, oro-i-
findu.-h-se,spre.exemplgl $colarizaregi arte avantaie materiale a. "lr!-"i ii
rl proprta tor .6iserici. In acest contcxt ar trebui ca ajutorul so-
11t:rl!
.cra{ s.i.iig organizat de comun acord de citre Biserici; in ala f.l i"cii io"i"
activitigile filantropicc si evite a da nagterera noi suspiiiuni.-'
Note gi observaliila a*.24
r rr'
, Fiind dintre cele mai imporrante, articolul 2,1 afirmi
cd trebuie respectati libertatea religioasi a creditrciofii;;
$i
25

ri
d
 ci, nimeni nu trebuie str-i sileasci in exprimarea liberi a
voinlei lor.
A$adar, cei care voiesc si rlmini ortodoc$i, indiferent
de ce au fost strimosii lor, si fie lisagi si rimini ortodocai.
De asemenea,cine vrea si se intoarci la catolicism (itt
care intri qi uniatismul), si aibi acestdrept.
Pentru constatarea opfiunii credinciogilor, trebuie si se
organizezeconsultarealor.
'
Acest lucru se referi la credinciogi,consultareaprivind gi
determinarea apartenengeilicagurilor lor de cult, precum se
va vedea mai departe.
Paragraful acesta atrage insi serios atenlia, ci nu tre-
buie si se violenteze, sub nici o formi, opgiunea personali
a credinciogilor.
Se socoteqtea fi violentare a libertigii religioasea cre-
dinciogilor faptul de a fi atrapi la o alti Bisericl - in cazul
nostru la Biserica uniti cu Roma - prin oferirea de aju-
toare financiare, prin oferirea de burse la gcoli teologice
catolice gi unite, sau prin faptul de a fi primigi in acesteqcoli
flri examende admitere, mai ales dupi ce au incercat astfel
de examenela gcolileteologiceortodoxe gi n-au reugit.
Nu am pomeni de acestelucruri, daci nu am avea ca-
zuri cunoscutl. E drept sI spunem,cu recuno$tinli, cI unele
burse au fost atribuite, in timp, gi ortodocgilor mai ales in
i.lf, trecut gi una-doui qi astizi. Dar nrtmirul celor gcolarizali
acum la Roma, dintre uni1i, e surprinzitor de mare (peste50)
p€ntru o Bisericdcu 228.337 de credinciogi! Despre aceasta
s-a vorbit ri la Balamand, situajia fiind socotiti a ascunde
evidente intengii prozelitiste, mai ales c6nd qi in lari sunt
gcolarizali peste400 de studenli. Acesteavor fi sursede noi
conflicte qi Roma va fi responsabillde aceasta.
Participangii la Sesiuneaplenari de dialog de la Bala-
mand au condamnat acestepractici ca fiind nu numai proze-
litiste dar, prin ispita avantajelor, fiind 9i atentate la- liber-
tatea religioasi a telor ispitifi. Comisia.recomandila sfirqitul ia.
-in de sursede ajutoare,sI ff
articolulu'i 24 ca Bisericile'caredispun
le distribuie ambelor Biserici - cazul nostru Bisericii
Ortodoxe gi Bisericii Unite cu Roma - pentru ca, in felul
acesta,actiunea filantropicl sI fie dez.interesatl,- si f l" itt-
liture orice suspiciuni ih legituri cu scopul primirii d dis-
tribuirii ajutoarelor.
Ne sunt cunoscute asemeneadistribuiri comune, dupi
revolulia din 1989, intre Biserica Evanghelici C.A. si cea
Ortodoxi. Vor fi existat gi cazuri cdnd 9i catolicii au impir-
git unele ajutoare cu ortodocaii. Suntem deschili gi cu recu-
no$tinli, oriclror confirmlri.

26
 1

- 25. De altfel, respectsl necesar al libertilii cregtine - unul dintre da-

rurile cele mai prefioase primite in Hristos - nu' ar trebui si devini un
prilei pentru a pune in lucrare, firi consultare prealabilS cu conducitorii
-asemenea,
'u.nor Biserici, proiecte pastorale care privesc, de pe credinciogii
altor Biserici. Nu numai orice presiune, de orice fel ar fi ea, trebuie ex-
cl".s5,-ci_rejpectul_c-ongtiingelor,--miqcate de autentice atitudini de credingS,
trebuie si fie unul din principiile care si indrumeze griia pastorali a respon-
sabililor celor doui Biseiici qi aceastatrebuie sI facfobieitul consultlrii lor
(cf. Gal.5, 13).

. Note gi observaEiila art. 25.

Articolul 25 se referl la evantualitateain care Biserica
Catolici ar dori sI organizeze actiuni pastoralein terirorii
in care Biserica Ortodoxi are deja orginizate astfel de ac-
,' . ..r ; . 1iuni. Pentru a se constatanecesititeau-nor astfel de proiecte
1 noi - cum ar fi intemeieri de episcopii,parohii, zidiri de
biserici sau de aqezirninte filantropic6 I in"itri. de a se
incepe orice lucrare de acest fel, piincipiul care trebuie res-
, .rr, . Pectat este acelaal consultirii cu Biseriia Ortodoxi. Aceasta
p.rivefte inrenlia de implantiri de episcopii 9-ibiserici in te-
uJ ritorii istoricegte-eminamente ortodoxe. principiul e sini-
".; tos gi a{ putea dezamorsamulte tensiuni 9i conflicte.
26. Iatd de ce trebuie ciutat qi angaiat un dialog deschis, in primul
rind intre cei care,.la faga locului, au riipunderea Bise-ricilor.Condutitorii
fiecirei comunitSli in cauzi vor crea Comisii mixte locale, sau le vor reac-
tualiza p! cele care--existS, pentru a gisi solugii problemelor concrete, gi
pentru a face ca aplicarea acestor solulii si se faci in conformitate cu ade-
virul gi dragostea,dreptatea qi pacea.Deci nu se aiunge la un acord la
nivel local, problema va fi supuii instanfelor superioire-in Comisii mixte
(ortodoxo-catolice n.n.).

Note gi observalii la art.26

Accentul care se pune in acest articol cade pc ideea cX,
oriunde s-ar ivi problime de orice fel intre cele^doul Bise-
rici, ac_esteprobleme trebuie rezolvate prin dialog ln Co-
misii alcituite din membrii ambelor Bis-erici,acol6 unde ast-
fel de Biserici sunt constituire pe plan local.
Acolo unde Comisiile de r.glementare locale nu aiuns
la inlclegere, problemele trebuie ii fie deferite unei instinqi
superioare bisericegti,care sI fie, ea insigi o Comisie mixtl
la nivel superior, alcltuitl din delegagiai ambelor Biserici.
Este de la sine ingelesci prin Comisii de reglemenrarese
lnleleg Comisii mixte care si cunoasci exact numld cre-
dinciogilor care alcituiesc comunitijile in cauzl 9i aparre-
nenla lor confesionali, spre a purea decide in funcfie de
voinga majoritllii. De pildi atiibuirea bisericilor.

27
 !,,r!.: ,'* '!^: . gAffr*t*.Gei(I "
^i. ,,. - rr :
27, Neincredereava dispirea rnai ugor daci cele.doui pirii.vor con-
unel
damna violenla, acolo unde se exerciti de citre unele comunltall- ale
gii.ri;i *i"ti. Ap .u- cere Sanctitatea.sa-Papa.Ioan.Paul II in Scrisoarea
fel
sa din 3l rnai 1991,-l;;'b;i"-rl i. evite,absolutorice violengi { oric,e .de
de contjiinli. Este de dato-
oresiune. pentru ca si fie respectati libertatea
i;";ffir:il;;i1,";-.;unit;tilbr de a-ei aiuta. credincioeii.si-ei. adinceascl
a-r ln-
loialitatea citre propria lor BisericS--gia t-radifiei ac-estela'dar tl oe
vita si evite nu "i-"i-tiot"ttq", fie ea fizici,verbalS sau moralS, atunci
"i qi itl a evita.tot ce ar Puteaduce-ladjspreful
He ft "rlg'.ir"d;;iG, '.otrti"mlrturie,
.li.ifiiii "Gii"i- ri i"- o distrugindoperade mintuire care
este reconcilierea in Hristos.
,ii
Note gi observalii la art.27' i: i
;il rii Se cere in acestarticol ienungarea'laorice violenle..ln-
r' r. rt. J.ai".ioiii ..i.. Joui Bisericiqi se citeazd,.in,sprijinul
respingerii violengelor de orice tel, insegtcuvtntele 'Hapll
'ts Ioin Paul II.
' 'r*r'"*^.S-
".i t"-vedere ocuplrile. prin violenje ale unor bise-
acum credincioqilor9ti*Ptl:
rici ce aparlin-"J.i.
S. "ri^i" dt ""*i"t", bitlile 9i ameninllrile. cu
.erJ. ).. :bltii"in to"--a" a se constitui Comisiile mixte recomandate
mai inainte'
Se condamni de asemenea,alcituirea.de. .comandouri
care vin Ji"-"ti. localitigi spre a o.cupabiserici firi comu-
,rititi catofi".-J. rit bizantin organizate 9i numeroase,- adici
rt u) . h;"mi; *";"rir".-Je crediicio.Ei.Se resping violenlele
il
r 'rr' ;;t;;i.;-i"tJt.t.' precum qi atacurile la persoani' de care
1's : esie plinl mai ales presa Bisericii uniti cu Roma'
Toate acestea"., fo,t discutate in timpul lucririlor. de
la Balamand, cum se va vedea in art 28 qi au tost -resprnse
de citre C;iri;, fiind considerate a aduce sminteali mir- ja..

i
turiei crestine in lume' {F
't" ";!:
se resPecta
U"*rr,*" in realitatea sacrarnentalSimplicr datoria. de a
pentru a
toate sluibele liturgice ale celorlalte Biserici. Folosirea violenqei
convingere. se
pune stipanire pe locagurile de cglt contrazice aceastl
sluiirea altor
dor.qa. d'impotrivS, "r, in diferite impreiuriri, si se faciliteze
gir;.i, propria biserici, printr-un acord care si
puninduJi-se ia dispozilie
in acelagi edificiu. Mai mult
p.r-i,i ,1.r1i"." alternativS, ia timpuri iiferite,
sI se ablini de la decla-
decit atit, etica evanghelici ".r. i" cei in cauzi
'rafii conflictuali' $i
sau ie h manifeJtatii susceptibile de a intreline o stare
el oare de a fi
db " p.rrr. in pericol diaiogul. Siintul Pavel nu ne indeamni
noi, spre slava lui
primiiori unii-citre altii, lqa cum Hristos a fost pentru
-'v
Dumnezeu (cf. Rom. 15,7)?

t8

j
 -E

, Note qi observCtii la art. 28

Articolul acestaeste poat.eccl rnai important cu privire
la licaqurile de cult. Comisia mixti de dialog, intruiriti la
Balamand, condarnni orice fel de violenge in vederea intri-
rii in posesiuneaunor licaguri de cult.
Acest articol al Documentului este important tocmai
pentru ci, in Romdnia, in afara unor locaguri de cult carc
au fost cedate catolicilor de rit bizantin, adici unililor, prin
; buni intrelegere,mai mult de 30 de licaEuri - biserici -l au
,: .'',
j' fost luate de citre aceEtiade la comunitilile ortodoxe prin
violenqe,prin puneri de laclte noi la upife bisericilor, prin
sechestrarcainventariului qi, in. unele-lScaturl pri-n v^iolen-
tarea credincioqilor gi a preojilor chiar in timpul Sfintei
Liturghii, sau prin stricarea unor case parohiale ale preo-
1ilor. ortodocai,gum_l fost cazul la.SiseqtiEi la. Dlneqti in
eparhia ortodoxl a Maramuregului gi Sitmarului. (A se ve-
dea ziarul ,,CLIPA", Baia Mare, din 6 mai 1!93).
Comisia de la Balamandrecomandi ca prin injelegeresi
: se poati . shlji. alternativ acolo unde situaliile o cer gi cum,
w", .
r
in eparhia Sibiului, s-a realizat a$a ceva in parohia Bradu.
De asemeneaComisia recomandl ca de ambele pirgi si se
respecte etica evanghelici, prin ablinerea de la declaraqiigi

W i
manifestalii care pot inriutllii situalia. In nici un caz 9i
niciodati insulta nu va putea line loc de argument! Oricine
ar folosi-o. Daci acest gen de ,,dialog" va continua, el va

ClSll.

29. Episcopii qi preolii au in fala lui Dumnezeu datoria de a respecta

autoritatea pe care Sfintul Dtrh a dat-o episcopilor gi preolilor celeilalte
Biserici gi, ptntru aceasta,au datoria de a evita si se amestecein viala spi-
rituali a celeilalteBiserici. Atunci cind o colaborare devine necesarl pentru
binele acesteia(a celeilalte Biserici), atunci este recomandabil ca responsa-
bilii de ambele' pirli si-gi concentreze acfiunile, stabilild pentru aceasti
intr-aiutorare temliuri clare, cunoscute de tofi qi care si fie puse in lucr,are
cu sinceritate qi claritate, respectindu-se gi disciplina sacramentali a celei-
lalte Biserici.
In context, pentru a evita orice ristilmicire gi pentru a dezvolta incre-
derea intre cele ?oui Biserici, este necesar ca episcopii catolici qi ortodocqi
ai aceloraqiteritorii, si se consulte inainte de reilizarta proiectelor pastorale
catolice, care implici crearea de noi structuri in regiuni care, in mod tra-
dijional, aparjin- iurisdicliei Bisericii Ortodoxe, aceasta in scopul de a se
evita activit5li pastorale paralele, care ar risca sI devini repede concurente
sauchiar conflictuale.
Note gi observagiila art. 29
Deqi articolul 29 pare a repeta o idee despre care s-a
mai vorbit, el are in vedere aici implantarea de citre cato-

29
 l i c i a t r n o r e p a r h i i q i p a r o h i i i n t e r i t o r i i . . t r a d i f o n a l g ochiar
:rqo-
.1".; ;ra#r"^'sitl*1",-i,i ,1".i" pirli din Grecia,ei
i " J ' i ; - ; ; it-i,r,]itri-;i
i i l i " - n ' o t t d n i a ' D a c i a s t f e l d e i m p l a nacliunile
tiris-'ar
fu.."'f'I"i f;,f ";gJ i"ciproc, atunci
ale v-oinlei
cle implantiri ar trebui considerateci expresii de prozelitism'
o" :#;'i"";; ;t';liti'*J"i ii ca fo'mi

cele doul Biserici' depS-

30. Pentru a pregStiviitorul rela.liilortlintre Catolicl (s'n')carea fost
peririatl a intoa.."rii l"'Bir.rica
sincleclesioiogia atestui document,se va da o atentie
lesati de problem";;;-";;;'.Ui..t"f
';-"1iifidixi,* in vreunfel
sunt
"fii..ir"i l1.."tiqlo tu*'oi a""lor"care o alti
.*totlt"t5- acolo' unde
oafecare rmp'caTr ,rr-tr-o-".'tititit"' "pootJi.i
sduqfte tro1trebuiesi fie in
Bisericiestein -"i'i'IAii;;;i"i;rt[t.i;;t jrcbuie s5fie mai
mod obiecti,poriri.,ox'ffi;Yl; i;;;;i;ffi-bio'i.1.'r-"gi
a celeilaltc Biserici, 9i de au-
-nr.*"nea,
intli informagi cesprc succesiunc_a nporroii.;
b. trebuie si li se ofere tu-
tcnticitarea vlegii saie-,;;;;;;;"G. globalS a istoriei, tinzind spre
turor viitorilor prcogi o prezentar" ort.rd-li Biserici' Se va aiuta ast-
o istorie .orr.oro"rr#'li.tni"t-.t-t* " *tfr?oui
ttl"if" si fie foiositi i'
fel si se risipeascl preiudecdtile li ,. .r0""-"ii,"'-." si fie con$tienti c5 du-
mocl polcmic. Acc.riti prezentafe t"-fal"-."-t"ti qi unora 9i altora rini
rerile-dezbi,ririi ari"'f"Ir'-t".ipt* tuf"ii-.,-ilta"i
adinci.

Note gi observalii la art. 30

le-au co-
S-a putut constata din in{ormaliile ,oe care si
*.',,i.*.'reciproc.i;"l1il-{i-'^l*:",.1"."?f,*i}t".i.X
scrlse prezentat-e ln
din unele documentc
si catolicii de rit
ci, in zonelea" .o.rriio"i"ir. or,ocl,:cqi si sefacl teolo-
iii"i,ii""iii"irii r"-i..iii.'"."'..ir, i" io.'
sie dupi ,tr,r.r.rrrl.t'.Ji*""t1t'"1t ptogt"nei unei - gcoli
;; i; t"d.";.biii-*.o"p:'i*.,ti'111,1i,n*::i^1"'l
tl""rJ*#", prctlngl lstorlcl at
oriod"or.. De unii istorici
asemenea, .sau
Bd;;ii-iloti.. ""irJ' "f ri ain cirlile di istorie doar pasa-
tiu ruPte care sllnt
;ii-i;;f";-ii-i*".hi"te, -$epro
-conte*t'
domo sua' pentru Sg
puse sd serveascacu orice prel ciuzei
;;;; ;;It,i"il.'fo':, chiar*cdnd sunt neadevirate'
;-:i,.i,*;
i]if.ia'.'tiru"rii
-----lrrrr"r"a "t'"ltdi 9i la noi in'fransilvania'
o bine-
in obiecti.,riiute"cerceririi istorice ar fi
cuvintare Pentru toli'
lor qi de-
Daci qi unii ortodocqi insisti..in argumentirile intre-
din sitiatia tensionali
vin suplritori, """"'i"--Jitt1tg9 carc iqi
din .straria cealalti'
;t""rttt;;*"ii.-i""lit-to,i;i% de con-
:1H;#;^;i;''i; ""ae 1l1.ii'in 'remuri
I' l'
fruntare acerbi,"., JpJtt"i;"Il*Ititi' careau devenitacum
""roti'iit' sr re-
s""' practicila care trebuie
;;il;;;;;"
ntrnlIm.

to

'np,
. Comisia intrunit'i la Balamand recomandl abor-
problemelor istorice controversate,''p€ bazc de docu-
darea ^sigure,
mente de cltre comisii istorice ale ambelor Confe-
siuni, qi idce,rnu este de refuzat.
Isioria, bazati pe date sigure, nu poate servi polemicii.
Numai istoria distorsionltl poate intra in compozilia unor
argumenriri menite sI promc'"'ezcinexectitateil $i chiar fal-
sul.
RecomandareirComisiei de dialog a fost puternic qi
unanim suslinuti. Acest lucru trebuie sil facem to1i. Istoria
e istorie, nti instrumcnt de apirat falsuri 9i interesecle grup'

31. Si ne amintim de indemnul Sf. Apostol Pavel citre Corinteni (t

Cor. 6, l7), carc rccomanda cregtinilor
'a si rlezolvedifcrendele d-i1tLe"i Pt1"
dialog fr5[eic, evitincl astfcl de incredinla intervenfiei autoritSlilor civile
solugionarcapfactici a problcmclor care se pu-neauintre Biserici sau comu-
nitiii locale.'Aceastaat. importan{5 in speCialpentrn .intrarca in poscsiune
sau restituirea bunurilor bisericeqti.Aceastanu trebuie si se baz-eze -num'Jlpe
situagii din trecut (s.n.), sau si se spriiine numai juriclice
princiP.ii- gene-
-pe
rale (s.n.), ci trebuie ia' +inX scama tle complexitatea icalitlgilor pastorale
prezente .9i de situaliiie locale (s.n.).

Note qi observaEiila art. 3l

Importanla acestui articol este de netlglcluitl. g.tilittte

ri autoiitate. Se rcspinge adresareala autoritllile civile (gu-
"ern. rr"rlarncnt, tfib.ttol.) pentru rezolvarea problemeior
oatrimbnialc dintre cele <louiiBiserici,Ortodoxi li Catolici
he ri'. bizantin (unitl cu ltoma). Astfel cle probleme trebuie
rezolva'"e n"*"i intre Biserici, prin Comisiile mixte men-
liorri'rte mai iuainte (art. 26), respectdndu-sePeste tot reat-
iit"t.* numirului credincioqilor9i dorinlele lor.
Se recoinandl in mod exprcs s.r se linl seamade reali-
titile prezentc si de situatiile locale, de rccensiminteleac-
t""t. i; nu de iituagii depiqite, inactuale 9i imposibil de re-
staurat.
Aceasti recomandareeste aproape identicl cu art. 3 din
I)ecrettrl Lege nr. 126 din 24 iprilie.1990 .emis-de qrimul
Pirrlamentai Rominiei de dupi- revolulia din 1989. ln ar-
ticoi se spune: ,,situatiaiuridici a licalurilor de cult 6i a ca-
selor parohialc care au apartinut
-au Bisericii Romine uniti cu
Roma (greco-catoiici) gi iost prcluatc de BisericaOrto-
cloxi P.6mini, sc ve' ssabili cie citre o cornisie mixti for-
mati din reprezentangiclericali ai celor doui culte religioas-e,
tinind rearia de dorinla credinciogilor din comunitilile
care delin acestebunuri".
Aclst articol de lese estc menit si solugionezediferen-
dele existente cu privirJ la proprietatea asupra bisericilor -

sl
 .!. .,^.'.
licaquri de culr, gi f rcaselorparohiale foste greco-crtolice'
din parohii care acum au credrncrofllte cxcluslvr tle ln
mare maioritate ortodocai.
Les.ia 126 prevede in art. 4 ca in localitilile in carenrr-
mir'l iocasuriioi de cult este insuficient in raport cu numi-
rul credinciogilor, ,,statul va spriiini construirea de noi lo-
""qrrri de culi, in care scop.-invJ pu*g la dispozigia cultelor
respective
^acest terenul aferent, caiul-in -car€acestea9u dispufl
de teren qi va contribui cu fonduri binegti la consti-
' tuirea resurselorfinanciare neccsare"'
Putenr spune' ca urmare la cele dc nrai sus, cI reco--
*""iiit. Cdmisici mixte de dialog de le Balamand pot Ji
puse in practici, satisficandtoate .pI4ile si respectdndu-le
lrept":ileer : r din
c6ndarricoiul
t:'l*JtiTr:ft',''.9",ff:1:.ti
po."."""t"I J. l" gol"*snd recornandi ca pirliie.in conflict
si nu se mai sprijine pe situafii tr-ecute,.deplgite.;i intctuale'
mod
;i "i.i p, frlniipii i'r'idicc.gefrep.le,aceastise ref cri in
,p..r"l'la ren.,.riarea la principiul:,,restitutio. in inte_grum",
'
de ."t"- r.- mai prevaleail ""ii membri ai Bisericii Ca,tolice
Ori""1"l. urrite tu Roma. Despre aceasta- s-a vorbit in mod
.*pr.r T" g"i"*""d s_a a{irmat cI.,,prin pri*cipii iuridice
-qi
g"n"r"l" r" inqelcgeinactualitateaapelului la principi*l: ",r!l-
titutio in intcgrum". Inregistrareadtscululor contrne cesr-
,: gur acesttext, reflecta.tqi in Document'
n"e"i" rlcomandati este plecarea de la -realitllile pre-
,.rr." ,i'J" la situaliile locale. hcest lucru a fost afirmat qi
d. gti. S. S. Papa Ioan-Paul al Il-lea de mai multe ori'

32. 7n acest spirit vom -putea-lucra- impreuni la reevanghelitlT,tl lgt: {

Se vor fice eforturi de a se transmite catre mllloace .oe

j
noastre secularizate-.
-ittfotm"tii
;;t-;"ai;, obiective, in special presei religioase,spre a se evita
informaliile inexactesautendentrioase.

Note qi observalii la att. 32

Doui lucruri trebuie retinute din aceastl recomandare:

"1 .e nir.ric" Ro-"rro-catoiici nu.-qi mai revendicl numai
p" i"r""--.i-r.."""gtr.l.izarea lumii'ameninlate de. seculari-
,"t. ti bt, l; t. .o"i'ati ci nu intotdeauna presa' 9i in,spe-
. cial cea ieligioari,
-i"foti"rii transmite informalii exacre, ci cI ad.esea d

"".t" ,"' """'ai ci sunt inexacte' ci sunt chiar ,j

-d;;i;i-i"
tendentioase. {
revenirea la normalitate qi la moralitate' este
mai rnult decdt binevenit' :{
d
-t1, 33. Este necesarca Biserica si se asociezein a-qi manifesta recunoqtinfa I
necunosculi, episcopi, preoti
li ,"rp."tuf pentru iogi cei care, cunoscufi $i {

'52
 a

sau-crcdinciogi, ortodocgi, catolici orientali (greco-catolici) sau latini,'fatri

au su-
terit, au m;rturisit credinfa gi au_dat mirtuiie dispre fidelitatea lor de
Biserici. .sL in general_s5-gimanifeste recunogtinfa-qi respectul fa$ de toli
creqtinii, firi nici o discriminare, care au suferit pcrseculii. Sufeiinqelelor
ne cheami la unitate, gi ne cheami si dim, la riirdul nostru, o mirturie
comuni,. pentru a rispunde rugiciunii lui Flristos: "ca toli si fie una, pen-
tru ca lumea si creadi" (Ioan 17,
?tl.
Note gi obscrvaqiila art. 33
,lrticolul acesradin Documentul de la Balamand. la
propunerea reprezenranlilor Bisericii Ortodoxe Romine, r
fost .adoprar-prin ridicarea tuturor participanjilor in picioa-
re, gi prin pistrarca trnui moment de recul.gerep.rrtiu vic-
timele perseculiilor.

34. comisia mixti internalionali pentru dialogul teologic dintre Bise-

rica C-atolici gi Biserica ortodoxi, iir ieuniune pleiari la B-alamand,reco-
mand5.cu putere ca-a-cesteReguli prxctice_,e*prrsdmai sus, si fie puse in lu-
crare de citre Bisericile noastrc, inilusiv de citre Bisericile catoli& orientale
(unite cu ltoma, ^n.n.),chematc si ia parte Ia acest dialog, ca!:eva trebui con-
tinuat in atmosfera seninS, necesarf progresului siu, iitre restabilirea de-
plirrci comuniuni.

Note 9i observagiiIa art. 34

Recomandareaeste limpede $i, cle punerea in practici
a acestorReguli .(79-34),, cicpinde-relttaiea dialogului teolo-
r, gic propriu-zis dintre ceie doui Riserici, cel rnar rmponanr
fiind in aceasti privinji felul in care Biselica Catolici-Orien-
tall (fosti grccg-catolicl, uniti cu Roma), le va respecra,
deoareceacliunile acesteiBiserici Catolice Orientale au deter-'
minat intrcruperea dialogului teologic dintre cele cloui Bise-
rici, Catolic.i ii Ortodoxi
li . Bisericile Catolice Orientale slrnt acum integrcte _in Bi-
a serica Catolici Occidentali, aqa incit Regulile stabitrite qi
consemnarein Documentul de la Balarnand,le oblici si pe
ele sI-le respecte.Aceastacu atdt mai mult, cu cit prin-
tre cei care le-au aprobat, au fost qi trei reprezentanji ai a-
cestor Biserici unite cu Roma.

. 35. E-xcluzind pentru viitor orice prozelitism gi orice voinli de expan-

siune catolici in dctrimentul Bisericii oitodoxe, Comisie speri ci a suprimat
obstacolul carc a impins anumite Biserici autocefalc si suqpcndeparti;iparea
lor la dialogul teologic gi speri, de asemenca,ci Bisericaortodoxt se vi pu-
tea regisi in intregimea ei, pentru continuarea lucrlrii teologicc atit de Te-
ricit incepute.
Balamand(Liban) 23 iunie 1993.

33
 {

Note gi observagiila art. 35

Aceastl speranli se va putoa verifica de indati ce toa-
te Bisericile oi'todoxe vor lui cunogtinli de conlinutul Do-
cumentului de la Balamand pi de indati ce se vor convinge
cI Regulile cuprinse in acesta vor fi acceptategi puse -irt
practici cle ciiire Biserica Catolicl cu ambele ei rituri: la-
tin gi bizantin (urrit). It
Noi credem cI, daci acestelucrtrri se vor realiza, Bise- I!
ricile noastre vor face un pas inainte in dialogul dintre ele, !
citre regisirea unitiiii qi, comr-rniunii depline, ier la noi j

in Traniilvania se va instaura pacea confesionali atit de

mult doritl. O primi reaclie fali de Documentul de la Ba- I
.l
lamand anl avut-o receni (5 aug. 1993), printr-o scrisoare
clin partea Cardinalului N{yroslav Ivan I ubachivsky, condu- {
i
.:tl
cltoiul Bisericii Catolice unite din Ucraina. Reaclia e in ge-
neral pozitivl. Agteptim Ei altele. O prezcntare pozitivl a {
Documentului a fiCut qi orgtnul de presi al Vaticanului,
L'Osservatore Rornano, sulr titlul: ,'IJn dialog care ne di
semnede speran15"(L7-24 august1993, p.9).
Sanctitatea Sa Patriarhul Constantinopolului Bartolo-
rneos I a aprobat l)ocumentul de la Balarnand,refcrindu-se
la el clc mii multe ori in cursul vizitei in ltominia, 9i cu
prilejul sfingirii mdnlstirii -oBlincoveatllt" de la S0rnbita de
Sus (tS august 1993').A fictrt cleclaragiiaseminltoare li I'a
Alba lulia qi la Cltrj-Napoca'
F.ste foarte impcrtint <le gtiut cI, la rindul slu, S. S.
Pana Ioan-Patrl el lilea a dechrat ?n leglturl cu Documen-
tuf cle la BalamanrJ,la numai 7 zile de le eleborarealui, ci
.o etap; noui a inceput in diaiogul catolic-ortodox" (v.
l,'OsservatoreRcmano, din 30 iunie 1993,i:. 8).
Ne mgim lui Dumnezeu sir fie aEagi si nu mai fie ni-
mcni mai catoiic decit Papa! #
Acest Documcnt a fost aprobat in unanimitate de citre urmltorii dele-
gafi, membri in Cornisia mixti internafionali pentru dialog teologic inre
BisericaCatolici qi BisericaOrtodoxi:

ilIembrii Ortodoc5i:

Patrhrhia EcumenicS:
I. P. S. Arhiepiscop Stylianos al Australiei, copregedinteal Comisiei

Patriarhia Alexandriei:
f. P. S. Mitropolit Dionisie dc Noubia ,
Prof. dr. ConstantinPttelos

34

t6{i :r,*];q.,
 Patriarhia Antiohiei:
I. P. S. Mitropolit George de lliblos qi Botrys
Pr. Cuv. Arhim. YouhannaYazigi

BisericaRusiei:
Pr. Nestor Zhilyacv

BisericaRominiei:
L P. S. dr. Mitropolit Antonie al Transilvaniei
Pr. prof. dr. Dumitm Raclrr

BiscricaCiprului:
I. P. S. Mitropolit Chrysanthoscle Morfou
Prof. dr. I\.,lacarios
Papachristophorou. . e :.,"
'1r
BiscricaPoloniei:
P. C. Ierom. \zarsanufieDoroskien,icz

BisericaAlbaniei:
Prof. Theodoros Papapavli
I
' BisericaFinlandei: ,I
P. S. Episcop Ambrosius de Joensoou
ii ;;:"'.
il
-it ,,.
SECRETAR EXECUTI\Z:

I. P. S. Mitropolit Spyridon al Italiei

(Patriarhia Ecumenici)

Membrii Bisericii Catolice:

E. s. cardinal Edn'ard Idriss cassidy, copreqedinte,Pregeciinteal consiliu-
Iui Pontifical pentru promovarea unitilii creqtinilor.
E. s. .cardinal Itoger Etchegaray, Pregedinteleconsiliului Pontifical .Jus-
titia et pax" 5i preqedinreleConsiliului Pontifical oCor unum".

35

, .r*
E . S . Cardinalul Friedrich de \fletter, arhiepiscop de Miinchen qi Freising
(Germania).
E.S. Mgr. Nicolae Foscolos,arhiepiscop catolic al Atenei (Grecia).
E.S. Mgr. Mariano Magrassi, Arhiepiscop de Bari-Bitonto (Italia).
E. S. Mer. Ivliroslav Stefan Marusyn, arhiepiscop titular de cadi, secretarul
-Orientale
Coigtegoliei pentru Bisericile (Vatican)'
E. S. NIgr. Ioan RObu, arhiepiscop9i mitropolit de Bucttregti (Rom6nia).
E.S. Mgr. Alfons Nossol, episcopde Opole (Polonia)'
E . S . I\,Igr. Pierre Duprey, secrerarul consiliului Pontifical pentru unitatea
cregtinilor(Vatican).
E. S. Mgr. Frank Perko, arhiepiscopde Belgrad (Iugoslavia)'
E. S. Mgr. Boutros Gemayel, arhiepiscop maronit de Cipru, uoit'
Rev. Pr. Jean Corbon, Manistirea maicilor dominicane, Beyrut (Liban). :
Mgr. prof. dr. Frederick R. McManus, universitatea catolici din vashing-
ton (S.U.A.).
Rcv. pr. prof. dr. Dimitri Salahas,unit, Atena (Grecia)'
Rev. pr. prof. dr. Ernst chr. sutrner, universitatea Viena (Austria).
Rev. prof. dr. Flermann Vogt, Tiibingen (Germania)'
Rev. pr. Dom. Ernmanuel Lanne, o.s.b.Chevetogne(Belgia)'
llev. pr. prof. dr. Jean M. R. Tillard, op. Facultatea dominicani de Filoso-,
fie ti^Tcologie Ottawa (Canada).
Rev. pr. prof . dr. Andrd De Flalleux, ofm. (Belgia)'
Rev. pr. Frans Bouwen, misionar in Africa, rezident la Ierusalim ('Israel)'
pr. prof. John F. Long, s.J., .R.ectorul--colegiuluiPontifical Rus din
-ltev.'R'oma^
(Italia)'
si Piot".tot A if;itit,itirlui Pontifical Oriental, Roma
Rer'. pr. prof. dr. Patrik van der Aalst, Nijmegen, (Olanda)'
p. c. pr. clr. Liviu Pandrea, profesor la seminarul unit din clui (Rominia).
---
Re.r,.pr. Jozef Maj, pentru unitatea crestinilor Roma,
" consiliul Pontifical r------'
trl"iiil-. t #:'