SF.

IOAN CASIAN

Studii în limba română:

Pr. I.G. COMAN, „«Sciții» Ioan Cassian și Dionisie cel Mic și legăturile lor cu lumea
mediteraneană”, în: ST, 3-4/1975, pp. 189-203;
Pr. I.G. COMAN, „Operele literare ale Sfântului Ioan Casian”, în: MB, 10-12/1975, pp. 522-
569;
Pr. I.G. COMAN, „Literatura patristică de la Dunărea de Jos din secolele IV-VI, ca geneză a
literaturii și culturii daco-romane și române – Ioan Cassian și Dionisie cel Mic”, în: BOR, 7-8/1981,
pp. 775-781;
Pr. I.G. COMAN, Hristologia daco-romanului Ioan Casian, în vol. „Și Cuvântul trup S-a
făcut”. Hristologie și Mariologie patristică, Ed. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1993, pp. 159-
185;
Arhid. Constantin VOICU, „Sfântul Ioan Casian”, în: Îndrumătorul bisericesc pe anul bisect
de la Hristos 1964, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1964, pp. 165-166;
Columba STEWART, Casian Monahul. Învățătura ascetico-mistică, trad. de Diac. Ioan I. Ică
jr., Cristian Pop, coll. Philosophia Christiana, Seria Inițieri, Ed. Deisis, Sibiu, 2000, 364 pp.;
Ioan Mircea IELCIU, Har și libertate în viziunea teologică a Sfântului Ioan Cassian, Ed.
Paralela 45, Pitești, 2002;
Pr. Alexandru CONSTANTINESCU, „Despre Sfântul Ioan Cassian”, în: BOR, 4-6/1966;
Pr. Al. CONSTANTINESCU, „Sfântul Ioan Casian scitul, nu romanul”, în: GB, 7-8/1964, pp.
698-705;
Nicolae I. CHIȚESCU, Învățătura Sfântului Ioan Casian despre raportul dintre har și
libertate, în vol. Omagiu Înalt Prea Sfinției Sale Dr. Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealului (1905-
1955) la împlinirea a cincizeci de ani de activitate bisericească, Sibiu, 1956, pp. 306-316;
David POPESCU, „Valoarea literară a «Convorbirilor» Sfântului Ioan Casian”, în: MO,
2/1988, pp. 62-69;
Mihail DIACONESCU, Unele aspecte ale relațiilor între scriitorii daco-romani și galo-romani
în secolul al V-lea. Semnificația lor europeană, în vol. Istorie și Valori. Studii, comunicări, eseuri,
articole. Ed. Ministerului de Interne, București, 1994, pp. 73-85;
M. DIACONESCU, Personalitatea și opera Sfântului Ioan Cassian, în vol. Istoria literaturii
dacoromâne, Ed. Alcor Edimpex, București, 1999, pp. 532-551;
Pr. Ștefan ALEXE, „Discernământul după Sfântul Ioan Casian”, în: Ort., 3-4/1996, pp. 96-
104;
Ierom. Alexander GOLITZIN, Cassian și «antropomorfiții» egipteni, în vol. Mistagogia.
Experiența lui Dumnezeu în Ortodoxie. Studii de teologie mistică, trad., prez. de Diac. Ioan I. Ică
jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1998, pp. 185-188;
Pr. Ioan Mircea IELCIU, „Principalele etape ale biografiei unui mare îndrumător duhovnicesc
al Apusului: Scitul Ioan Casian”, în: RT, 3/1999, pp. 16-60;
Sebastian-Dumitru CÂRSTEA, „Idei dogmatice în opera Sfântului Ioan Casian”, în: CO,
1/1999, pp. 155-172;
Pr. Olivian POP, Sfântul Ioan Casian despre stăpânirea pornirilor păcătoase din om, Ed.
Tradiție, București, 1999, 125 pp.;
Ion CORDONEANU, Sfântul Casian ne ajută să încurajăm relația dintre credință și cultură,
în vol. Sfântul Ioan Casian la Dunărea de Jos, Ed. Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2002, pp.
104-108;
 Pr. Eugen DRĂGOI, Viața Sfântului Ioan Casian, în vol. Sfântul Ioan Casian la Dunărea de
Jos, Ed. Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2002, pp. 8-17;
Emilian POPESCU, Sfântul Ioan Casian, părinte al monahismului românesc și teolog al
asceticii patristice, în vol. Fiu al României și Părinte al Bisericii Universale. Sfântul Ioan Casian.
Viața și învățătura lui, coll. Teologie și spiritualitate, 15, Ed. Trinitas, Iași, 2002, pp. 7-28;
Ionuț-Alexandru TUDORIE, „Sf. Ioan Casian și pelerinajul său la Betleem”, în: ST, 21/2007,
pp. 69-85;
Costel DUMITRACHE, „Patima tristeții la Sfântul Ioan Casian”, în: Ort., 1-2/2005, pp. 195-
215;
Simion SUCIU, „Originea scitică a Sfântului Ioan Cassian”, în: OT, 3/2002, pp. 191-205;

Bibliografie străină:
J.C. GUY, Jean Cassien, vie et doctrine spirituelle, Paris, 1961;
A.S. CONSTANTINESCU, „Ioan Cassian, scit, nu român”, în: GB, 23/1964, pp. 688-705;
H.-I. MARROU, La patrie de Jean Cassien, în vol. Patristique et Humanisme, Paris, 1976,
pp. 345-361;
O. CHADWICK, John Cassian, Cambridge University Press, Cambridge, 1968;
P. ROSSEAU, Ascetics, Authority and the Church in the Age of Jerome and Cassian, Oxford,
1978;
F. CAYRÉ A.A, Précis de patrologie et d'histoire de la théologie, I, pp. 579-588;
J. TIXERONT, Mélanges de Patrologie et d’Histoire des Dogmes, pp. 362-364;
Heinrich KIHN, Patrologie, Ed. Schoningh, Paderborn, 1904;
Radu VULPE, Le sanctuaire de Zeus Casios de Șeremet et le problème d'un Vicus Cassianus,
în vol. Epigraphica. Travaux dédiés au VIIe Congrès d'épigraphie greque et latine, Constantza, 9-
15 septembrie 1977, București, 1977, pp. 113-130;
Nicolae CHIȚESCU, Saint Jean Cassien a-t-il été semipelagien?, Atena, 1985;
Jean COMAN, La vision de H.I. Marrou sur Saint Jean Cassien et le Mesage que ce Daco-
Roman a porté au Sud de la Gaule, în: Kleronomia, 15/1983, pp. 71-96.

SF. GRIGORIE DIALOGUL

Studii în limba română:
Pr. Hristofor MANOILESCU, „Neînțelegeri teologice”, în: BOR, 6/1930, pp. 525-528;
Firmilian MARIN, „Patericul Sfântului Grigorie Dialogul – Viața episcopului Fortunat al
Deriei din părțile Tuschiei”, în: Albina, 14/1939;
Pr. Alexandru MOISIU, „Sfaturi omiletice și pastorale în opera Sfântului Grigorie Dialogul”,
în: MA, 1-2/1957, pp. 101-118;
Pr. A. MOISIU, „Sfântul Grigorie cel Mare îndrumător al vieții preoțești”, în: ST, 9-10/1958,
pp. 523-531;
Pr. A. MOISIU, „Sfântul Grigorie cel Mare, propovăduitor al Păcii”, în: MA, 1-2/1959, pp.
96-104;
Pr. A. MOISIU, „Din sfaturile omiletice și pastorale ale Sfântului Grigorie Dialogul”, în: MA,
1-3/1966, pp. 109-120;
Pr. A. MOISIU, „Viața și opera Sfântului Grigorie cel Mare (Dialogul)”. Studiu introductiv
la vol. SF. GRIGORIE DIALOGUL, Cartea regulei pastorale, Ed. Anastasia, București, 1996, pp. 11-
28;
 Pr. Ioan GAGIU, „Netemeinicia primatului papal oglindită în operele unor mari ierarhi: O
scrisoare a papii Grigorie cel Mare”, în: Ort., 2/1965, pp. 167-173;
Simion S. CAPLAT, „Profilul predicatorului creștin după Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul
Grigorie Dialogul și Fericitul Augustin”, în: ST, 7-8/1966, pp. 489-506;
Diac. Constantin VOICU, „Sfântul Grigorie Dialogul”, în: Telegraful Român, 11-12/1968, pp.
1-2;
Pr. Ion BĂLĂCEANU, „Principii pastorale în opera «Cartea Regulei pastorale» a Sfântului
Grigorie cel Mare și actualitatea lor”, în: BOR, 3-4/1982, pp. 285-294;
Pr. Ioan VICOVAN, „Sfinți comuni în Biserica Răsăriteană și cea Apuseană”, în: TV, 11-
12/1992, p. 65;
Jacques LE GOFF, Povestiri cu purgatoriu în lumea aceasta: Grigore cel Mare, ultimul
părinte al Purgatoriului, în: Nașterea Purgatoriului, trad., prefață, note de Maria Carpov, vol. II,
Ed. Meridiane, București, 1995, pp. 154-170;
August FRANZEN, Remigius BÄUMER, Grigorie cel Mare la răscruce de vremuri, în vol.
Istoria papilor. Misiunea lui Petru în ideea și realizarea ei istorică în Biserică, trad. Pr. Romulus
Pop, Ed. Arhiepiscopiei Romano-Catolice, 1996, pp. 85-92;
Jean BOSSE, Jacques LACOUDRE, Grigorie cel Mare (†604), în vol. Enciclopedia doctrinelor
mistice, vol. I: Șamanism, greci, evrei, gnoză, creștinism primitiv, coordonat de Marie-Madeleine
Davy, trad. Beatrice Stanciu, Ed. Amarcord, Timișoara, 1997, pp. 328-331;
Higoumène ANDRÉ (WADE), „Când papii erau ortodocși: două scrisori papale pe care Ioan
Paul al II-lea pare să le fi uitat”, în: Credința Ortodoxă, 1/1999, pp. 173-183 (Scrisoarea Sfântului
Grigorie cel Mare către Evloghie, episcopul Alexandriei și către Atanasie, episcop al Antiohiei);
Pr. Florea BOTEZAN, „Liturghia Darurilor mai înainte sfințite”, în: Credința Ortodoxă,
l/2001, pp. 71-84;

Bibliografie străină:
H. DUDEN, Gregory the Great. His Place in History and Thought, vol. II, Londra, 1905;
M.B. DUNN, „The Style of the Letters of St. Gregory the Great”, în: Patristic Studies, 32,
Washington DC, 1931;
R.M. HAUBER, „The Late Vocabulary of the Letters of St. Gregory”, în: Studies in Medieval
and Renaissance Latin, 7, Washington DC, 1938;
A.J. KINNIREY, „The Late Latin Vocabulary of the Dialogues of St. Gregory the Great”, în:
Studies in Medieval and Renaissance Latin, 4, Washington DC, 1935;
F. LIEBLANG, „Grundfragen der mystischen Theologie nach Gregors des Grossen Moralia
und Ezechielhomilien”, în: Freiburger Theologische Studien, 37, Freiburg im Breisgau, 1934;
E. SPEARING, The Patrimony of the Roman Church in the Time of Gregory the Great,
Cambridge, 1918;
G. MORIN, Les véritables origines du chant grégorien, Tournai-Mardesous, 21912;
E.H. FISCHER, „Gregor der Grosse und Byzanz”, în: Zeitschrift der Savigny-Stiftung für
Rechtsgeschichte, LXVII, Kanonistische Abteilung 36/1950, pp. 15-144;
W.J. BOAST, The Relations of Pope Gregory the Great with the Churches of the Roman
Empire of the East, Birmingham, 1930; P. BATIFFOL, Saint Grégoire le Grand, Paris, 21928;
K. BRAZZEL, „The Clausulae in the Works of St. Gregory the Great”, în: Studies in Medieval
and Renaissance Latin Language and Literature, 11, Washington DC, 1939;
R. RUDMANN, Mönchtum und kirchlicher Dienst in den Schriften Gregors des Grossen,
Roma, 1956;
 C. DAGENS, Saint Grégoire le Grande. Culture et expérience chrétienne, Paris, 1977;
M. BALSAVICH, The Witness of St. Gregory to the Place of Christ in Prayer, Roma, 1959;
V. RECCHIA, Gregorio Magno e la società agricola, Roma, 1978; E. CASPAR, Geschichte
des Papsttums, 2, Tübingen, 1933;
Otto BARDENHEWER, Geschichte der altkirchlichen Literatur, vol. V, Ed. Herder, Freiburg
im Breisgau, pp. 284-301;
F. CAYRÉ, A.A., Précis de Patrologie, t. II, Ed. Desclée et Cie, Paris/Tournai/Rome, 1927;
J. TIXERONT, Mélanges de Patrologie et d’Histoire des Dogmes, Ed. Gabalda, Paris, 1921,
pp. 481-487.

SF. BENEDICT DE NURSIA

Studii în limba română:

† Gherasim TIMUȘ, Dicționar aghiografic cuprindzênd pe scurt viețile sfinților, Tipografia
Cărților Bisericești, București, 1898, pp. 146-149;
Firmilian MARIN, „Cuviosul Benedict”, în: Cuvântul, 15/1938;
Diac. Vasile AXINIA, „Influența regulilor monahale ale Sfântului Vasile cel Mare asupra
regulilor sfântului Benedict de Nursia”, în: GB, 5-6/1979, pp. 498-510;
Cezar VASILIU, „Benedict de Nursia. La 1500 de ani de la naștere”, în: GB, 10-12/1980, pp.
797-811;
Diac. Teodor V. DAMȘA, „«Regula» Sfântului Benedict de Nursia, un model de organizare a
vieții monahale în Apus”, în: MB, 7-9/1991, pp. 40-57;
Nicolae IORGA, Sfântul Benedict de Nursia, în vol. Cărți reprezentative în viața omenirii,
vol. I, Ed. Enciclopedică, București, 1991, pp. 65-72;
Horia C. MATEI, Benedict de Nursia, în vol. Enciclopedia Antichității, Ed. Meronia,
București, 1995, p. 62;
Paul AYMARD, Sfântul Benedict, în vol. Viețile Sfinților Augustin, Benedict, Bernard,
Francisc din Assisi, Ioan al Crucii, Bernard SESÉ et alii, trad. Ileana Busuioc, Ed. Humanitas,
București, 1996, pp. 103-144;
Pr. Cicerone IORDĂCHESCU, Benedict din Nursia, în vol. Istoria literaturii vechi creștine,
vol. III, Ed. Moldova, Iași, 1996, pp. 100-102;
Arhim. Ioasaf POPA, În loc de prefață. Sfaturile evanghelice sau „voturile monahale” în
Biserica Ortodoxă, după învățătura Sfinților Părinți. 4. Făgăduințele în obștea Sfântului Benedict,
în vol. Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Paisie Velicicovski, Cuviosul Nichifor Theotokis, Sfaturi
la intrarea în monahism, 21, Ed. Anastasia, București, 1998, pp. 158-163.

Bibliografie străină:
Philibert SCHMITZ, Sancti Benedicti Regula monachorum: Textus ad fidem Cod. Sangall.
914; adjuncta verborum concordantia, É d. de Maredsous, Maredsous, 1946;
Georg HOLZHERR, Die Benediktsregel. Übersetzt und erklärt, 7, überarbeitete Auflage,
Freiburg/Schweiz, 2007;
Pius BIHLMEYER, Die Benediktsregel. Leitfaden fürs Leben. Aus dem Lat., Köln, 2009
I. HERWEGEN, St. Benedict: A Character Study, trad. Peter Nugent. Ed. Publisher
Sands,1924;
J. CHAPMAN, St. Benedict and the Sixth Century, 1929;
M.D. KNOWLES, Great Historical Enterprises and Problems In Monastic History, Ed.
Thomas Nelson and Sons Ltd,, London, 1962;
F.L. CROSS, „Benedict, St.”, în: ODCC, p. 154;
I.G. SMITH, „Benedictus of Nursia”, în: SMITH-WACE, I, pp. 309-311;
Friedrich Wilhelm BAUTZ, „Benedikt von Nursia”, în: BBKL, 1/1990, pp. 494-496

BOETHIUS
Studii în limba română:
Mihai POPESCU, „Boețiu. Viața și operele sale”, în: BOR, 8/1899, pp. 753-768, 9/1899, pp.
900-916, 1/1900, pp. 63-73, 2/1900, pp. 162-173;
Etienne GILSON, Filozofia în Evul Mediu, Ed. Humanitas, București, 1955, p. 128 ș.u.;
Nicolae IORGA, Boețiu, în vol. Cărți reprezentative în viața omenirii. După note
stenografiate, vol. I, ed. îngrijită, note, comentarii și postfață de Mihai Gherman, Ed.
Enciclopedică, București, 1991, pp. 57-64;
Gheorghe VLĂDUȚESCU, Filosofia, ca mângâiere și îndemn. Boethius, în vol. Filosofia
primelor secole creștine, coll. Biblioteca Enciclopedică de Filosofie, Ed. Enciclopedică, București,
1995, pp. 135-144;
Pr. Cicerone IORDĂCHESCU, Boețiu (c.480-524), în vol. Istoria vechii literaturi creștine, vol.
III, Ed. Moldova, Iași, 1996, pp. 104-108;
Remus RUS, Dicționar enciclopedic de literatură creștină din primul mileniu, Ed. Lidia,
București, 2003, pp. 114-115.

Bibliografie străină: H.V. STEWART, Boethius, Edinburgh, 1891;

A. HILDEBRAND, Boethius und seine Stellung zum Christentum, Ratisbonne, 1885;
Lane COOPER, A Concordance of Boethius, Cambridge (S.U.A), 1928;
H.R. PATCH, The Tradition of Boethius. A Study of his Importance in Medieval Culture, New
York, 1935;
A.H. ARMSTRONG, The Cambridge History of Later Greek and Early Medieval Philosophy,
Cambridge, At the University Press, 1967, pp. 538 ș.u.;
J. TIXERONT, Mélanges de Patrologie et d’Histoire des Dogmes, Ed. Gabalda, Paris, 1921,
pp. 474-478;
E.M. YOUNG, „Boethius”, în: SMITH-WACE, I, pp. 320-323;
F.L. CROSS, „Boethius”, în: ODCC, pp. 183-184;
H. CHADWICK, Boethius, Oxford, 1981;
Dirk Kurt KRANZ, „Boethius”, în: BBKL, 24/2005, pp. 259-310.

SF. DIONISIE PSEUDO-AREOPAGITUL

Literatură în limba română:

Nichifor CRAINIC, „Dionisie Areopagitul”, în: Gândirea, 3/1933, p. 111 (semnalează opera
Sfântului Dionisie în traducerea preotului Cicerone Iordăchescu).
Nichifor CRAINIC, „Dionisie Areopagitul”, în: Gândirea, 4-5/1944, pp. 185-196;
Gheorghe PASCHIA, „Mistica Sfântului Dionisie Areopagitul și influența ei”, în: Apostolul,
13-14/1935, p. 243;
Pr. Antim NICA, „Cunoașterea religioasă și cele trei mișcări ale sufletului după Dionisie
Areopagitul”, în: Însemnări creștine, 2/1938, pp. 3-6;
Nicolae MLADIN, Influența lui Dionisie Areopagitul asupra lui Juan de la Cruz (teză de
licență dactilografiată), București, 1943; Viața Sfântului Dionisie Areopagitul, în vol. Îndrumător
pastoral al Bisericii Ortodoxe Române, vol. II, București, 1951, p. 303;
Pr. Ioan G. COMAN, Patrologie, Manual pentru uzul studenților Institutelor Teologice, Ed.
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1956, pp. 274-277;
Pr. I.G. COMAN, Scriitori bisericești din epoca străromână, Ed. Institutului Biblic și de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1979, pp. 268-280;
Pr. Grigore N. POPESCU, Viețile sfinților (manuscris dactilografiat), București, 1956, p. 1471;
Constantin Emil BUCESCU, Învățătura lui Pseudo Dionisie Areopagitul despre cele două
ierarhii (teză de licență dactilografiată), București, 1956;
Vasile LOICHIȚĂ, „Hristologia lui Dionisie Pseudo-Areopagitul”, în: MB, 7-9/1958, pp. 365-
375;
Arhid. Bartolomeu ANANIA, „Prezențe ortodoxe în teologia occidentală”, în: GB, 1-2/1958,
pp. 64-77;
D. ALEXANDRU, „Legenda Aurea și arheologia”, în: MO, 1-2/1958, pp. 142-143 (Mormântul
Sfântului Dionisie Areopagitul la Catedrala Saint-Denis din Paris?);
Pr. Mircea NIȘCOVEANU, „Teologia lui Pseudo-Dionisie Areopagitul în opera «Despre
numele divine»”, în: Ortodoxia, 2/1964, pp. 248-260;
Corneliu ZĂVOIANU, „Învățătura despre ierarhia bisericească la Dionisie Pseudo-
Areopagitul”, în: ST, 9-10/1978, pp. 636-650;
Pr. Gheorghe I. DRĂGULIN, „Eclesiologia tratatelor areopagitice și importanța ei pentru
ecumenismul contemporan” (Teză de doctorat în teologie), în: ST, 1-4/1979, pp. 54-300 și Extras,
Tipografia Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1979, 254
pp.;
Pr. G.I. DRĂGULIN, Personalitatea și opera Sfântului Dionisie Areopagitul în teologia
românească, în: BOR, 5-6/1981 pp. 628-642;
Pr. G.I. DRĂGULIN, „Premise și perspective în dezbaterile din ultima sută de ani asupra
Sfântului Dionisie Areopagitul și a operei sale”, în: GB, l/1986, pp. 73-87;
Pr. G.I. DRĂGULIN, M.Gh. DRĂGULIN, „O operă necunoscută a lui Dionisie Areopagitul
(aprox. 470-555)”, în: TR, 31-32/1990, p. 3;
Pr. G.I. DRĂGULIN, Identitatea lui Dionisie Pseudo-Areopagitul cu ieromonahul Dionisie
Smeritul (Exiguul). Cercetare ortodoxă a unei controversate probleme de istorie a culturii
bizantine și a celei străromăne, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991, 342 pp.
Pr. G.I. DRĂGULIN, „Dionisie Pseudo-Areopagitul și Dionisie Exiguul, una și aceeași
persoană. Enigma tratatelor pseudoareopagitice sub originale priviri critice ortodoxe”, în: VO, 57-
58/1991, republicat în vol. Iubi-te-voi, Doamne!, Ed. All Educational, București, 1995, pp. 31-33;
Pr. G.I. DRĂGULIN, „Sfântul Dionisie Areopagitul în dezbaterea unei întâlniri științifice și
ecumeniste de astăzi”, în: BOR, 4-6/1992, pp. 48-53 (Adolf Martin Ritter, a susținut în data de 7
aprilie la Facultatea de Teologie din București conferința Privire asupra „Corpusului
pseudoareopagitic”);
Pr. G.I. DRĂGULIN, Personalitatea și opera Sfântului Dionisie Areopagitul în teologia
românească, în vol. Sfântul Dionisie Areopagitul, Epistole, Ed. ALL, București, 1994, pp. 92-112;
Pr. G.I. DRĂGULIN, „Însemnări asupra bibliografiei areopagitice românești din ultimii
cincisprezece ani”, în: Ort, 1-2/1995, pp. 129-137:
Pr. G.I. DRĂGULIN, O nouă metodă de abordare a tratatelor misticului bizantin, Dionisie
Pseudo-Areopagitul, în vol. Iubi-te-voi, Doamne!, Ed. All Educational, București, 1995, pp. 33-
35;
Pr. G.I. DRĂGULIN, „Enigma «Epistolei a VIII-a» pseudoareopagitice și o posibilă elucidare
a ei din perspectiva teologiei ortodoxe. Irenism și premise areopagitice de cunoaștere religioasă
autentică”, în: Credința Ortodoxă, 2/1996, pp. 49-72 și în: ST, 1-2/1996, pp. 62-81;
Pr. G.I. DRĂGULIN, „Autorul și opera pseudoareopagitică în preocupările celui mai mare
teolog român contemporan”, în: Credința Ortodoxă, 3-4/1998, pp. 7-20;
Pr. G.I. DRĂGULIN, Areopagitica. Dionisie cel Mic și alți teologi protoromâni în context
european, București, 1998;
Pr. Dumitru HRIȚCU, „Aspirația spre unitate la Pseudo-Dionisie Areopagitul și influența ce
a exercitat-o asupra catolicismului apusean”, în: MMS, 11-12/1970, pp. 627-637;
Pr. Ioan IOANICESCU, „Sfântul Mucenic Dionisie Areopagitul”, în: MO, 9-10/1975, pp. 738-
739;
Gheorghe I. ANGHELESCU, „Timp, veșnicie și eternitate în «Corpus Areopagiticum»
(Secolele V-VI)”, în: MO, 3-6/1995, pp. 57-67;
Vladimir LOSSKY, Sfântul Dionisie Areopagitul, în vol. Vederea lui Dumnezeu, trad. Maria
Cornelia Oros, Ed. Deisis, Sibiu, 1995, pp. 107-114;
Paul EVDOKIMOV, Dionisie Pseudo-Areopagitul și Corpusul dionisian, în vol. Cunoașterea
lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătura patristică, liturgică și iconografică, trad. Pr.
Vasile Răducă, Ed. Christiana, București, 1995, pp. 61-63;
Gheorghe VLĂDUȚESCU, O antologie a atributelor. Pseudo Dionisie Areopagitul, în vol.
Filosofia primelor secole creștine, Ed. Enciclopedică, București, 1995, pp. 121-134;
Horia C. MATEI, Dionisie Areopagitul/Dionysos Areopagites (sec. I. d. Hr.), prim episcop al
Atenei, în vol. Enciclopedia Antichității, Ed. Meronia, București, 1995, p. 112;
Pr. Dumitru STĂNILOAE, Introducere, în vol. SF. DIONISIE AREOPAGITUL, Opere complete și
Scoliile Sfântului Maxim Mărturisitorul, ediție îngrijită de Constanța Costea, Ed. Paideia,
București, 1996, pp. 7-13;
Christos YANNARAS, Heidegger și Areopagitul, trad. Nicolae Șerban Tanasoca, Ed.
Anastasia, București, 1996, 135 pp.;
John MEYENDORFF, Pseudo-Dionisie, în vol. Hristos în gândirea creștină răsăriteană, trad.
Pr. Nicolae Buga, București, 1997, pp. 99-120;
Andrew LOUTH, Dionisie Areopagitul. O introducere, trad. Sebastian Moldovan, Ed. Deisis,
Sibiu, 1997, 223 pp.;
Andrew LOUTH, Dionisie Areopagitul, în vol. Originile tradiției mistice creștine. De la
Platon la Dionisie Areopagitul, trad. Elisabeta Voichița Sitea, Ed. Deisis, Sibiu, 2002, pp. 211-
234;
Petru FLOREA, Opera exegetică a Sfântului Maxim Mărturisitorul sau Sfântul Maxim
Mărturisitorul ca interpret al Sfinților Dionisie Areopagitul și Grigorie Teologul, Ed. Academus,
Târgu-Mureș, 1998, 160 pp.;
Ierom. Alexander GOLITZIN, Scriitori duhovnicești bizantini. Dionisie Areopagitul, în vol.
Mistagogia. Experiența lui Dumnezeu în Ortodoxie, trad. Diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu,
1998, pp. 67-72;
Ierom. Al. GOLITZIN, „Contemplativ și liturgist”. Părintele Georges Florovsky și locul lui
Dionisie Areopagitul între autorii ascetici și duhovnicești bizantini, în vol. Mistagogia. Experiența
lui Dumnezeu în Ortodoxie, pp. 106-132;
Mihail DIACONESCU, Studiile lui Gheorghe I. Drăgulin despre viața și opera Sfântului
Dionisie Smeritul și Areopagitul, în vol. Istoria literaturii dacoromâne, Ed. Alcor Edimpex,
București, 1999, pp. 245-246;
Vlad NICULESCU, „Înrudirea cu Dumnezeu ca principiu constitutiv al ierarhiilor în teologia
lui Dionisie Areopagitul”, în: ABan, 10-12/2000, pp. 36-44;
Marius TELEA, „Unele probleme teologice în opera lui Dionisie Pseudo Areopagitul”, în:
OT, 2/2000, pp. 82-107;
Pr. Emilian BIRDAȘ, „Teologia ortodoxă în Franța”, în: MO, 7-8/1957, pp. 546-554;

Literatură străină:
Salvatore R. LILLA, „Note sulla «Gerarchia celeste» dello Pseudo Dionogi l'Areopagita”, în:
Augustinianum, 26/1986, pp. 519-573;
Salvatore R. LILLA, „Zur neuen kritischen Ausgabe der Schrift «Über die göttlichen Namen»
von Pseudo Dionysius Areopagita”, în: Augustinianum 31/1991, pp. 421-458;
Friedrich Wilhelm BAUTZ, „Dionysius Areopagita”, în: BBKL, 1/1990, pp. 1320-1322;
Mauricio BEUCHOT, „Algunos ejemplos de la hermeneutica en la epoca patristica”, în: AnáM,
6/1991, pp. 91-100;
Beate R. SUCHLA, „Text probleme in der Schrift «Peri theion onomaton» des Pseudo
Dionysius Areopagita”, în: Augustinianum, 32/1992, pp. 387-422;
Pr. Georges I. DRĂGULIN, „28th International Congress on Medieval Studies Western
Michigan University, Kalamazoo, Mi (May, 6-9, 1993)”, în: Calendarul Credința, 1993, pp. 179-
180;
Eric D. PERL, „Hierarchy and participation in Dionysius the Areopagite and Greek
Neoplatonism”, în: ACPQ, 68/1994, pp. 15-30;
Mario GERMINARIO, „La «pulchritudo» di Dionigi Areopagita nel commento di Tommaso
d'Aquino”, în: Aquinas, 38/1995, pp. 145-158;
Gerd-Klaus KALTENBRUNNER, Dionysius vom Areopag. Die Graue Edition, 1996;
Adriana CAPARELLO, „«De divinis nominibus». Aspetti lessicografici e il vocabolario
Albertino”, în: Angelicum, 77/2000, pp. 65-98;
Andrew LOUTH, „Truly visible things are manifest images of invisible things”: Dionysius
the Areopagite on knowing the invisible, în vol. Seeing the invisible in late antiquity and the early
middle ages, Giselle DE NIE, Karl F. MORRISON, Marco MOSTERT (eds), Brepols, Turnhout, 2005,
pp. 15-24;
Andrew LOUTH, The appeal to the Cappadocian fathers and Dionysius the Areopagite in the
iconoclast controversy, în vol. GREGORY OF NAZIANZUS, Images and reflections, Jostein BORTNES,
Tomas HÄGG (eds), Copenhagen, 2006, pp. 271-281;
Andreas NIEDERBERGER, Les écrits dionysiens et le néoplatonisme d'Alain de Lille, în vol.
Alain de Lille, le docteur universel, Turnhout, 2005, pp. 3-18;
Andre GOZIER, Célébration de l'ineffable. Réflexions sur la dénomination de Dieu, le nom
au-dessus de tout nom. Maxime le Confesseur, Grégoire de Nysse, Denys l'Aréopagite, Grégoire
de Nazianze, Magny-les-Hameaux, 2006;
G. GERSCH, From lamblichus to Eriugena. An Investigation of the Prehistory and Evolution
of the Pseudo-Dionysius Tradition, Leiden, 1978;
Michael C. RHODES, „The sense of the beautiful and apophatic thought”, în: Zygon 42/2007,
pp. 535-552;
 Sarah Klitenic WEAR, John DILLON, Dionysius the Areopagite and the Neoplatonist
tradition, Aldershot, 2007;
Michele ABBATE, „Der Begriff der «pistis» bei Proklos und Pseudo-Dionysius Areopagita”,
în: FZThPh, 54/2007, pp. 207-214;
Jean-Michel COUNET, „Denys l'Aréopagite et la question de la théologie négative chez
Thomas d'Aquin”, în: Philosophie et théologie. Festschrift Emilio Brito, Leuven, 2007, pp. 33-46;
Wayne J. HANKEY, Reading Augustine through Dionyisius: Aquinas's correction of one
Platonism by another, în vol. Aquinas the Augustinian, Washington, 2007, pp. 243-257;
Sergio LA PORTA, „The reception and influence of the corpus of works attributed to
Dionysius the Areopagite in the medieval Armenian spiritual tradition”, în: Arc, 35/2007, pp. 211-
226;
Andreas BENK, „Negative Theologie im Zwielicht. Das kritische Potential Negativer
Theologie und seine Verkehrung in den dionysischen Schriften”, în: WiWei, 71/2008, pp. 35-59;
Dennis HOU, „The infinity of God in the biblical theology of Dionysius the Areopagite”, în:
IJST, 10/2008, pp. 249-266;
Rosemary A. ARTHUR, Pseudo-Dionysius as polemicist. The development and purpose of the
angelic hierarchy in sixth century Syria, Aldershot, 2008;
Franz Nikolaus MÜLLER, „Chidambaram und Areopag”, în: Gottesfreundschaft, Fribourg,
2008, pp. 331-334;
Ysabel DE ANDIA, „Il posto di Dionigi nel pensiero di p. Charles André Bernard”, în:
Teologia e mistica in dialogo con le scienze umane, Cinisello Balsamo, Milano, 2008, pp. 98-120;
Steven WLUSEK, „The foundations of St. John of the Cross' spiritual theology in the thought
and writings of Pseudo-Dionysius”, în: StSp, 18/2008, pp. 195-213;
Beate Regina SUCHLA, Dionysius Areopagita. Leben-Werk-Wirkung, Freiburg im Breisgau,
2008;
Paul L. GAVRILYUK, „Did Pseudo-Dionysius live in Constantinople”, în: VigChr, 62/2008,
pp. 505-514;
John D. JONES, „(Mis?)-reading the divine names as a science. Aquinas' interpretation of the
divine names of (Pseudo) D.A.”, în: SVThQ, 52/2008, pp. 143-172;
Andrew HOFER, „Dionysian elements in Thomas Aquina's christology. A case of the
authority and ambiguity of Pseudo-Dionysius”, în: Thomist, 72/2008, pp. 409-442;
Douglas HEDLEY, „The darkness of God and the candle of the Lord or: what John Smith saw
and Denys missed. St. Augustine, D. and the incommensurability thesis”, în: Augustine and
postmodern thought, Leuven, 2009, pp. 57-70;
Theodoros ALEXOPOULOS, „Inwieweit ist die Synthese zwischen Neuplatonismus und
Christentum der philosophisch-theologischen Position des Dionysius Areopagita gelungen?”, în:
JRPh, 8/2009, pp. 119-138;
Emiliano FIORI, „«E lui che mi ha donato la conoscenza senza menzogna» (Sap 7, 17).
Origene, Evagrio, Dionigi e la figura del maestro nel «Discorso sulla vita spirituale» di Sergio di
Resayna”, în: Adamantius, 15/2009, pp. 43-59;
Dominique POIREL, „«La boue et le marbre». L'exégèse du Pdeudo-Denys par Hugues de
Saint-Victor”, în: Bibel und Exegese in der Abtei Saint-Victor zu Paris, Münster, 2009, pp. 105-
130.
 SF. MAXIM MĂRTURISITORUL

Studii în limba română:

Ioan I. BRIA, „Cunoașterea lui Dumnezeu după Sfântul Maxim Mărturisitorul”, în: ST, 5-
6/1957, pp. 310-325;
Ioan I. ICĂ, „Probleme dogmatice în dialogul Sfântului Maxim Mărturisitorul cu Pyrrhus”,
în: Ort., 3/1960, pp. 352-373;
Ioan I. ICĂ, „O aniversare patristică: 1300 de ani de la moartea Sfântului Maxim
Mărturisitorul”, în: MA, 1-2/1962, pp. 71-75;
Pr. Ioan I. ICĂ, „O nouă introducere în Teologia Sfântului Maxim Mărturisitorul”, în: MA,
5/1988, pp. 105-117;
Diac. Constantin VOICU, „Sfântul Maxim Mărturisitorul”, în: Telegraful Român, 1968, pp.
31-32;
Diac. C. VOICU, „Hristologia cosmică după învățătura Sfântului Maxim Mărturisitorul”, în:
ST, 4/1989, pp. 3-19;
Pr. Mircea NICȘOVEANU, „Probleme de doctrină în operele Sfântului Maxim Mărturisitorul”,
în: GB, 1-2/1975, pp. 61-69;
Pr. Tache STEREA, „Teologia Logosului la Sfântul Maxim Mărturisitorul”, în: ST, 5-8/1977,
pp. 516-526;
Cezar VASILIU, „Simpozionul patristic asupra Sfântului Maxim Mărturisitorul”, în: GB, 10-
12/1980, p. 753 (1400 de ani de la nașterea Sfântului Maxim; Fribourg-Elveția, 2-5 septembrie
1980, la care a participat Pr. Dumitru Stăniloae);
Pr. Nicolae MAXIM, „Răscumpărarea în teologia Sfântului Maxim Mărturisitorul”, în: MMS,
7-9/1981, pp. 447-469;
Pr. Ene BRANIȘTE, „Biserică și Liturghie în lucrarea «Mystagogia» a Sfântului Maxim
Mărturisitorul”, în: Ort., 1/1981, pp. 13-22;
Gheorghe PETRARU, „Desăvârșirea omului în Hristos la Sfântul Maxim Mărturisitorul”, în:
MMS, 7-9/1983, pp. 360-374;
Pr. Gh. PETRARU, Creația. Perspective patristice și teologice. Sfântul Maxim Mărturisitorul,
în vol. Lumea, creația lui Dumnezeu. Perspective biblice, teologico-patristice și științifice, Ed.
Trinitas, Iași, 2002, pp. 85-98;
Pr. Dumitru STĂNILOAE, „Locașul bisericesc propriu-zis, cerul pe pământ sau centrul liturgic
al Creației”, în: MB, 4-6/1981, pp. 277-307 (republicat – În loc de postfață –, în vol. SF. MAXIM
MĂRTURISITORUL, Mystagogia. Cosmosul și sufletul, chipuri ale Bisericii, Ed. Institutului Biblic
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2000, pp. 49-92;
Pr. D. STĂNILOAE, „Biserica, în sensul de locaș și de largă comuniune în Hristos”, în: Ort.,
3/1982, pp. 336-346 (republicat în vol. SF. MAXIM MĂRTURISITORUL, Mystagogia. Cosmosul și
sufletul… , pp. 93-110;
Pr. D. STĂNILOAE, „Hristologia Sfântului Maxim Mărturisitorul”, în: Ort., 3/1988, pp. 67-
72;
Pr. D. STĂNILOAE, „Hristologia Sfântului Maxim Mărturisitorul”, în vol. Studii de Teologie
Dogmatică Ortodoxă, Craiova, 1991, pp. 11-154, recenzie de Pr. Gheorghe PETRARU, în: Analele
științifice ale Universității «Al.I. Cuza» din Iași (serie nouă), Teologie, t. 1, 1992, pp. 140-142;
Pr. D. STĂNILOAE, „Sfântul Maxim Mărturisitorul. Viața și opera”, în vol. Filocalia, vol. II,
Ed. Harisma, București, 21993, pp. 9-24;
Pr. D. STĂNILOAE, „Cuvânt înainte” la SF. MAXIM MĂRTURISITORUL, Despre diferite locuri
grele din dumnezeiasca Scriptură, în vol. Filocalia, vol. III, Ed. Harisma, București, 31994, pp. 9-
23;
Ierom. Nacu Daniil STOIENESCU, „Învățătura Sfântului Maxim Mărturisitorul despre
rațiunile divine”, în: MB, 7-8/1985, pp. 418-432;
Irénée H. DALMAIS, „Viața Sfântului Maxim Mărturisitorul reconsiderată?”, trad. și note de
Ioan I. ICĂ, în: MA, 5/1987, pp. 26-30;
Kamal FARAHAT, „Har și libertate în învățătura Sfântului Maxim Mărturisitorul”, în: ST,
6/1987, pp. 100-114;
Ioan Mircea IELCIU, „Învățătura despre îndumnezeirea omului la Sfântul Maxim
Mărturisitorul”, în: MA, 2/1988, pp. 36-51;
Liviu STOINA, „Cunoașterea lui Dumnezeu după învățătura Sfântului Maxim
Mărturisitorul”, în: Ort., 1/1988, pp. 113-131;
Liviu ȘTEFAN, „Virtutea iubirii în teologia Sfântului Maxim Mărturisitorul”, în: MA, 3/1989,
pp. 14-20;
John MEYENDORFF, „Doctrina îndumnezeirii: Grigorie de Nyssa și Maxim Mărturisitorul”,
în vol. Sfântul Grigorie Palama și mistica ortodoxă, trad. de Angela Pagu, Coll. Orizonturi
spirituale,Ed. Enciclopedică, București, 1995, pp. 32-38;
J. MEYENDORFF, „Dimensiunea cosmică a mântuirii: Sfântul Maxim Mărturisitorul”, în vol.
Hristos în gândirea creștină răsăriteană, trad. din limba greacă de Pr. Nicolae Buga, București,
1997, pp. 139-162;
Vladimir LOSSKY, „Sfântul Maxim Mărturisitorul”, în vol. Vederea lui Dumnezeu, trad. de
Maria Cornelia Oros, Ed. Deisis, Sibiu, 1995, pp. 114-121;
Gheorghe F. ANGHELESCU, „Sensul eshatologic al timpului în scrierile Sfântului Maxim
Mărturisitorul”, în: MO, 1-2/1995, pp. 65-76;
Paul EVDOKIMOV, Sfântul Maxim Mărturisitorul, în volumul Cunoașterea lui Dumnezeu în
tradiția răsăriteană. Învățătura patristică, liturgică și iconografică, trad., prefață și note de Pr.
Vasile Răducă, Asociația filantropică medicală creștină Christiana, București, 1995, pp. 64-65;
Diac. Ioan ICĂ jr., „Actele procesului și martiriului Sfântului Maxim Mărturisitorul și
ucenicilor lui”, în: RT, 1/1995, pp. 5-8 (cronologie succintă a vieții Sfântului Maxim).
Diac. I. ICĂ jr., „Mystagogia Trinitatis. Probleme ale teologiei trinitare patristice și moderne
cu referire specială la triadologia Sfântului Maxim Mărturisitorul”, în: ABan., 10-12/1998, pp. 13-
29;
Diac. I. ICĂ jr., „O biografie doxologică a Fecioarei Maria în opera Sfântului Maxim
Mărturisitorul?”, postfață la vol. SF. MAXIM MĂRTURISITORUL, Viața Maicii Domnului, Coll.
Philosophia Christiana, Seria Hagiografica, Ed. Deisis, Sibiu, 1998, pp. 143-158;
Christoph SCHÖNBORN, „Iubirea - icoană a lui Dumnezeu: Sfântul Maxim Mărturisitorul
(580-662)”, în vol. Icoana lui Hristos, trad. de Pr. Vasile Răducă, Ed. Anastasia, București, 1996,
pp. 84-114;
Andrew LOUTH, „Influența lui Dionisie Areopagitul asupra Sfântului Maxim
Mărturisitorul”, în vol. Dionisie Areopagitul. O introducere, trad. de Sebastian Moldovan, studiu
introd. de Diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1997, pp. 186-199;
Petru FLOREA, Opera exegetică a Sfântului Maxim Mărturisitorul sau Sfântul Maxim
Mărturisitorul ca interpret al Sfinților Dionisie Areopagitul și Grigorie Teologul, ed. îngrijită de
Pr. Ioan Chebuțiu, Coll. Charisma creștină, Ed. Academos, Târgu-Mureș, 1998, 196 pp.;
Ierom. Alexander GOLITZIN, „Scriitorii duhovnicești bizantini: De la Maxim Mărturisitorul
(†662) la Nicolae Cabasila (1390)”, în vol. Mistagogia. Experiența lui Dumnezeu în Ortodoxie.
Studii de teologie mistică, trad. de Diac. Ioan I. Ică jr., Coll. Mistica, Ed. Deisis, Sibiu, 1998, pp.
74-76;
Marius TELEA, „Dragostea creștină la Sfântul Maxim Mărturisitorul”, în: CO, 1/1999, pp.
140-154;
Lars THUNBERG, „Omul și Cosmosul în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul”, trad. din
engleză de Remus Rus, postfață de Pr. Dumitru Popescu, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1999, 181 pp.
L. THUNBERG, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și
mediator, trad. din limba engleză de Anca Popescu, Ed. Sophia, București, 2005;
Sebastian MOLDOVAN, „Sensuri morale ale hranei euharistice după o lectură la Sfântul
Maxim Mărturisitorul”, în: RT, 1/2002, pp. 20-35;
† Hierotheos VLACHOS, „Biserica și dumnezeiasca Liturghie, după învățătura Sfântului
Maxim Mărturisitorul”, în vol. Cugetul Bisericii Ortodoxe, trad. de Constantin Făgețeanu, Ed.
Sophia, București, 2002, pp. 71-96;

Bibliografie străină:
H.U. VON BALTHASAR, Kosmische Liturgie: Maximus der Bekenner. Höhe und Krise des
griechischen Weltbildes, 1941; 21961 (trad. în limba franceză, 1947);
P. SHERWOOD, OSB, „An Annotated Date-List of the Works of Maximus the Confessor”, în:
Studia Anselmiana, 30/1952;
P. SHERWOOD, OSB, „The Earlier Ambigua of Saint Maximus the Confessor and his
Refutation of Origenism”, în: Studia Anselmiana, 36/1955;
P. SHERWOOD, OSB, „Survey of Recent Works on St. Maximus the Confessor”, în: Traditio,
20/1964, pp. 428-437;
M. FIEDROWICZ, Maximus Confessor, Dogmatische Schriften, LthW, Stuttgart, 2000;
L. THUNBERG, „Microcosm and Mediator. The Theological Anthropology of Maximus the
Confessor”, în: Acta Seminarii Neotestamentici Upsaliensis 25, C.W.K. Gleerup, Lund & Einar
Munksgaard/ Open Court Publishing Company, Copenhagen/Illinois, 1965/1995;
Walther VÖLKER, Maximus Confessor als Meister des geistlichen Lebens, Frany Steiner
Verlag, Wiesbaden, 1965;
J.M. GARRIGUES, Maxime le Confesseur. La charité avenir divin de l'homme, coll. Theologie
historique 38, Ed. Beauchesne, Paris, 1976, cu bibliografie;
Ene BRANIȘTE, Église et Liturgie dans la «Mystagogie» de Saint Maxime le Confesseur.
Extrait du volume “L'Église dans la liturgie”, Conférences Saint Serge, XXVIe Semaine d'études
liturgiques, Paris, 26-29 juin, 1979,
A.M. TRIACA, A. PISTOIA (eds), Ed. Liturgiche, Roma, 1980, pp. 67-69;
Felix HEINZER, Christoph VON SCHÖNBORN (ed), Maximus Confesor. Actes du Symposium
sur Maxime le Confesseur, Fribourg, 2-5 septembre 1980, Ed. Universitaires, Fribourg, 1982;
J.-Cl. LARCHET, Maxime le Confessor, mediateur entre l'Orient et l'Occident, coll. Cogitatio
Fidei 208, Ed. du Cerf, Paris, 1998;
O. BARDENHEWER, Geschichte der altkirchlichen Literatur, vol. V, Ed. Herder, Freiburg im
Breisgau, pp. 28-35;
J. TIXERONT, Mélanges de Patrologie et d’Histoire des Dogmes, Ed. Gabalda, Paris, 1921,
pp. 394-396;