A d e v e r iş i

TELEEMELB KMSBBi
göSTDL ABONAMENTULUI iCeotaúo «ICT I Direcţia 9M2
LEÍ 850 PE UN AN >Centrala 24/73 I Administra Ufifi
LEI 450 PE 6 LUNI [Centrala 48/79 ] Provincia XO/flB
LEI 250 PE 3 LUNI

>>>X<<.-^ţaX:| 'A A)•;xu ^> > i< X <«c.a: !iIß fclJXDw»r>>.

Cronica cinematografică meile nebune, film jucat şi la noi,

Rostul muzicei îu cinematograf
F ă ră în d o ia lă că u n ii s p e c ta to ri
au m e d ita t la ro stu l m u zic e i în tr'o
sa lă în care p o a te n u a v e a ce cău ta.
JVw ş tim d a că r ă sp u n s u l lor e şi
al n o stru . O ricu m , p e n tru to ţi acei
ca ri p re ţu e sc a r ta v iz u a lă , v o m a ş­
tern e u n ele p ă re ri cari a r p u te a tre ­
ce d re p t exp lica ţii.
Am. a v u t p r ile ju l de n en u m ă ra te
o ri ch ia r să a s is tă m la sp ecta co le
c in e m a to g ra fic e cari ru la u fă ră a-
co m p a n ia m en t de m u zică .
M ă rtu ris im că a m s im ţit im e d ia t
lip s a u n u i elem e n t oarecare. A c ea stă
lip s ă ne e x c ita a te n ţiu n e a şi astfel,
în locul m u zic e i care lipsea, a u zea m
bine ţă c ă n itu l m o n o to n al a p a ra tu ­
lui.
Fe ecran se m işc a u im a g in i şi se
p lim b a u o a m e n i m u ţi. Id e îa de m iş ­
care Siti’ le g a tă de r is ip ă de energie
şi d e sgom ot. D a r cu m vo c ea u m a n ă
p ă s tr e a z ă o m u z ic a lita te ?i u n r itm
iîŢ » rit şi p erso n a l fie c ă ru i om , zgo­
m o tu l a p a ra tu lu i, u n ifo rm şi m ono-
o>7C nu a co p erea lip sa pe care o sim ­
ţe a m ; a stfe l a m p ric e p u t n evo ia m u ­
zicii. ,
D ealtfel, In m o d o b işn u it, chiar,
m u zica n u este co m p u să d e c ă t din-
tr'o te m ă p rin c ip a lă în ju r u l că reia
sa te liţi, cresc v a r ia ţiu n ile şi a c o m p a ­
n ia m en tu l. Id e ia p rin c ip a lă a p a re
m ereu şi co n tin u ita te a ei în p r im
p la n nu este s tâ n je n ită de a cc eso rii
Erie von Stroheim
Povestea lui Eric Oswald Hans Stro- juns în Statele-Unite, se angajea
heim von Nordenwall, seamănă a- ză ca împachetator la magazinele
proape cu aceea a tuturor america­ Simpson şi Crawford. Nu era o ru­
nilor, ajunşi miliardari. Cu o mică şine, pentru că alţi colegi de ai lui,
conţi, marchizi şi duci erau chel­
deosebire însă.
Văcsuitor de ghete, miner, groom, neri, funcţionari de bancă sau por­
sau vânzător de jurnale la început, tari.
m iliardarul american, venit din cine Nemulţumit, se angajează în ar­
ştie ce stat obscur din Europa, a cu­ m ata americană unde rămâne până
în 1914. Apoi, adoptă o curioasă
noscut, pe rând, vicisitudinile tutu­ meserie
ror meseriilor. Nimic nu-1 descura­ tată în America. Devine salvator
cari, în fond, n u fac d ecâ t să rid ice
va lo a rea te m ei p rin cip a le.
D u pă p ă re re a u n ora, în cin e m a to ­
g ra f la m a p rin c ip a lă fiin d vizu a lă ,
m u zic a nu face d ecât să p re g ă tea sc ă
acea m işca re a viziu n ilo r.
In gen eral, credem , m u zic a fiin d
ritm , este n ece sa ră d in a m ism u lu i
a rte i m u te. E a su b lin ia ză valoarea,
vizu a lă , fereşte u rech ea sp e c ta to ru ­
lu i de sg o m o telc n ed o rite, şi, m a i a-
les, este in d isp e n sa b ilă scen elo r în
ca ri ch ia r u n ita te a lor se d a to re şte
m u zicii.
A stfel, c ită m du pă u n critic fra n ­
cez, scen a ta v e rn e i din Kean a r a p ă ­
re a îm b u c ă tă ţită . dacă r itm u l m u zi­
cal n 'ar e x ista a lă tu ri.
Lucien Wahl, un p ric e p u t tă lm ă c i­
to r a l a rte i m u te şi d u şm a n a l m u ­
zic ii In c in e m a to g ra f, su sţin e că ea
este to t a tâ t de rid ico lă şi in u tilă
în tr'o sa lă de sp ecta co l ca şi tm r'o
sa lă de p ic tu ră .
E ro a rea lu i W a h l porn eşte aela
fa p tu l că con fu n dă ta b lo u l sta tic ,
sp â n zu ra t în p erete , cu se ria de ta­
blou ri sta tic e şi ele, fiecare a p arte,
d a r le g a le to a te, p rin acel d in a m ism
pe care-l creia ză p ro iecto ru l.
O a rtă de m işc a re m u tă , are ne­
voie de u n în lo cu io r a l gra iu lu i.
A ltfe l ea a p a re ste a rp ă şi u n ila te ­
rală.
M.
pentru noi, dar foarte uzi­
:: M işca rea C ulturală
pentru care s’a cheltuit 250.000 do­
lari şi s’a reconstituit, în Califor­
nia, aproape tot Monte-Carlo. .Semănătosul“ purtând pretutin­ CONFERINŢE
Chemat sä pregătească Merry go
Hound (prezentat şi în România)
Eric construeşte faimosul carousel
din Viena. Nici o cheltuailă nu
Ce este civilizaţia ? deni cuvântul bun.
Aduce laude societăţei Culturale
„Prietenii Ştiinţei” care a avut
D. D. L Saehlana va ţine o con­
ferinţă d esp re: „Politica Statala!
fl Banca Naţională“, azi, Joi, 26
Viertle, orele 9 seara, la P alatul
este prea mare pentru a realiza o
atmosferă cât mai apropiată de a- D. Léon Duguit a definit-o Ia Ateneu :.deia înălţătoare a clădirii unui pa­
lat Cultural la Craiova şi pentru
Camerei de comerţ.
* A#
ceea pe care, în tinereţe, Eric o cu­ Acest subiect pare plin de o fină iganizaţiilor politice stabilite (dă Ce-
noscuse atât de bine. In nebunia a cărui înfăptuire toţi intelectualii Conferinţa d-lui profesor Leon
ironie pentru a conferinţă ţinută de zarului ce-i al Cezarului) şi de res-
lui, el cere ca trăsura in care avea sunt datori să lupte, şi termină Daguit despre „Sindicalismul In
să ia loc un vlăstar împărătesc (în un savant ca d. Léon Duguit, în fa-Şpectul familiei — realizarea acestor îndemnând pe studenţi şi întregul Franţa" are loc la Fundaţia Carol,
film) să fie chiar trăsura autenti­ ;a unui public cu totul intelectual patru principii formează civilizaţia. tineret să urmeze exemplul dat Viijei’i 27 Martie 1925. orele 4 d. a,
că a îm păratului austro-ungar. A- Negreşit că nu aceasta a fost inten­ (Progresul l-a definit: o fiinţă de marele naţionabst Iorga pentru şi nu 5 d. a. cum s’a anunţat din
ceastă pretenţie nu i-a fost admisă ta; tratarea unui asemenea subiect progresează când persistă în fiinţa eroare.
redeşteptarea cultului trecutului,
şi astfel Merry go round a fost is­ e totuş bine venită pentru controla­ sa dezvoltându-se liber şi firesc). * * *
prăvită de altul. de unde izvorăşte viitorul ţării. Institui francez de înalte studii ne
Regisor de talent, Eric von rea spiritelor în urma acţiunilor să­ Civilizaţia este dezvoltarea ele­
vârşite de tineretul îndrumat spre mentelor constitutive ale societăţii, face cunoscut că d. profesor Car-
Stroheim a realizat, în toate filme­ COMOARA DIN SATUL VLĂDENI copino dela facultatea de litere di»
le lui, acea atmosferă europeană cultivarea intelectualismului. liber şi natural, recunoscând valoa­
ce-i era familiară şi pe care alţi Nu greşim cu nimic dacă forrnu- rea inestimabilă a omului ca mem­ Ţăranul Dumitru Meşină din Paris a început, în sala XXI a Uni-
regisori americani o uitaseră. A- satul Vlădeni pendinte de comuna versităţii, o serie de prelegeri des<
ăm prea frumoasa şi instructiva bru al societăţii (omul social) şi iu- Corlăteni judeţul Dorohoi, a găsit pre: „Evoluţia imperialismului ro.
dept al principiului competinţii, el conferinţă ca o splendidă pledoarie crând pentru binele colectivităţii.
nu încerca decât ceia ce-i ora a- comoară pe când făcea săpături
dânc cunoscut. Admirator al vieţii, pentru toleranţă şi umanitate. Astfel se realizează şi justiţia so­ pentru construirea şcoalei Vlă- mân între ai doilea şi cel de-al trei.
Eric a ştiut-o păstra şi în operele D. Duguit a atras atenţia asupra cială. deni-Vorniceni-Ungureni. La o a- lea răsboiu punic“.
lui. valoarei ce o are civilizaţia în ra­ dâncime de un metru el a găsit o Lecţiunile au loc în flecare Marţi.
Aşa concepută, niciuneia din ce­
port stringent cu problemele vieţii tăţile antice nu i se poate atribui pe oală plină cu galbeni bătuţi între a- Miercuri şi Joi la orele 6 d. a. şi
Ca interpret — unde valoarea lui curente şi conştiinţa tuturor. nii 1770 şi 1807. vor continua până la 9 Aprilie in<
merit denumirea de civilizată, fiind­ Autorităţile au ajuns întâmplă­ clusiv.
nu este mai mică — Stroheim ne-a D-sa a ocolit dela început o afir­
dat interesante creaţii. După păre­ mativă absolută. Şi a cercetat, me­ că antichitatea nici în realitate nici tor pe urma acestei descoperiri In acelaşi timp, d-sa va ţine, as.
rea lui, succesul său constă în în teorie n’a afirmat, măcar, liber­ şi şeful brigăzii de siguranţă din tăzi Joi, în sala IX, un curs de se*,
faptul că a ştiut incarna persona­ todic, caracterele civilizaţiei: blân- tatea şi valoarea omului. Dorohoi, d. Pamfil a fost însărcinat minar rezervat explicării unor in<
gii diabolice. „Oricărei femei, spu­ deţe-bunătate (Rousseau) şi logica O societate civilizată se manifes­ cu facerea cercetărilor şi cu aplica­
ne el, de condiţie bună sau rea, îi moravurilor (relevată de Anatole tă prin grija ce o are pentru in­ rea legii în vigoare în această pri­ scriptiuni romane din Algeria.
place să descopere în bărbat, scân­ France în Jardin d’Epicure). Ele strucţia publică, prin constituţia de> vinţă. Celelalte şedinţe de seminar sa
teia diabolică“. Şi acest lucru a constitue şi dau farmecul civiliza­ mocratică, şi proprietatea individu­ vor anunţa la vreme.
ştiut von Stroheim să evidenţieze, în ţiei. AGHATA BÂRSESCU LA VIENA A 4* £
rolurile lui. Actualmente, divorţat ală adusă la funcţie socială în a- D. prof. Leon Duguit, decanul fa­
In cele câteva fraze rezumative, vantajul colectivităţii. Agatha Bârsescu se află actual­
de prim a soţie — căreia îi refuză
chiar întreţinerea copilului, 300 do­ fatal vom reproduce numai conclu­ Substratul oricărei civilizaţii îl mente la Viena, unde are intenţia cultăţii juridice din Bordeaux, v a
lari pe lună ceia ce dovedetşe că ziile argumentărilor ilustrului con­ formează blândeţea (douceur), fra­ să joace în „Medea" şi într’o piesă tine Duminică 29 Martie, orele 10
ştie păstra diabolicul chiar în via­ ferenţiar, argumentări îmbinate a- ternitatea, recunoaşterea personali­
ţă — Eric von Stroheim a isprăvit roabil cu citate din France, Nietz­
filmul Rapaclté, un film n atura­ sche, pe lângă graţia expresiei tăţii omului ca element al vieţii so.
nouă de Hans Bartsch. ,’Neue dim., la Fundaţia Carol, în onoarea
Freie Presse" publică cu acest pri­ Societăţii de legislaţie comparată,
lej un lung interview cu marea o conferinţă despre „Neconstîtuţio-
list de mare anvergură. Se pregă­ d-sale. dale şi recunoaşterea grupurilor so. tragediană română, care a fost o- nalitatea legilor".
teşte pentru Văduva veselă al că­ dale cu aspiraţiile şi viaţa lor în. dinîoară fala celebrului Burgthea-
rei scenario este gata şi în care Progresul economic nu este un e~ treagă.
ter.
Mae Murray va avea rolul prin­ lement de civilizaţie numai prin el;
cipal. civilizaţia nu stă în
Violenţa, netoleranţa, lupta de
aceasta clasă, greva generală pot aduce for­
Citiţi
Priceperea lui artistică a fost ac­ (Dürkheim), devremece diferenţie­ SERATĂ ARTISTICĂ MUZICALĂ
tivă şi în descoperirea artistelor ce rile sociale subsistă cu _ aceiaş ţa, mizeria — în niciun caz civili­
trebuiau să devină stele. acuitat. — Asemenea nici pro­
Astfel M a ry P h ilb in , frumoasa in­ gresul ştiinţific: ştiinţa multipli­
zaţia.
Astfel înţeleasă şi definită, d. Du­
Sâmbătă 28 Martie a. c. va avea
loc în sala Sindicatului Ziariştilor
o serată artistică-muzicală, urm a­
TEATRELE
terpretă din M e rry go rou nd, este guit i-a pus în faţă chestiunile zilei: tă de dans. în pag, 4-a
un aport în cinematograf care se că raporturile dintre om şi natură, problema colonizării — care nu-i In program : Causerie umoristică

CE ZIC CITITORII
datoreşte lui Eric von Stroheim. nu schimbă cu nimic inima oame­ cu Barbu Lăzăreanu, versuri cu
jează însă şi fiecare început, este în­ al înecaţilor din lacul Takoe. Pu­ admisibilă cu scop de exploatare; Ion Pribeagu, d-na Verbioni dela
tărit de o experienţă ce creşte pe ţină vreme face băi, pentru că un Definitiv încetăţenit în acea Ame­ nilor. — Arta: numai arta de^ ex­ problema politicei internaţionale Opera română, d-na Macri Eftimiu
rică feroce pentru orice debutant presie creiază civilizaţia, în măsura (condamnarea Kultur-ei germane de la Naţional, Buelov şi Mazo de
m ăsură ce nevoia îl forţează să-şi proprietar de cai îl trimete ca în­ Eric von Stroheim trebue să fi uitat în care exprimă progresul^ moral la W ilnaer TTuppe. A
icbimbe meseria. soţitor al unui transport de 26 cai, de mult castelul părintesc din Kron- (artă pentru artă sunt trei vorbe nitzeheene), şi noua religie: bolşe­ Umor, balet, versuri şi dans. m pag. 2-a
Dar totul ştie sfârşi cu bine. ce erau destinaţi unui manej din
După ani de muncă, iată-1 în vârf Los Angelos. Angajat acolo ca şef
bergul Austriei de jos. deşarte), întrucât exprimă predomi­ vismul faţă de admirabilul spirit
De pe înălţimea ameţitoare a sa narea unei idei morale; artele plas1 împăciuitor al lui Wilson.
de piramidă, comandând armate de grăjdar, stă puţină vreme. Miner,
lucrători şi funcţionari. actor şi autor al unui num ăr de
Cariera lui Eric von Stroheim, nu music hall în Circul din Los Ange
este mult deosebită. Ea apare însă Ies, Eric se simte atras de faima
cilor cu dolari, cariera lui atrage tice nu-şi au valoare civilizatorie.
şirul debutanţilor cari vin să întă­
rească un efort, din care puţini a- Elemente de civilizaţie s’au dove­ mul
Colonizarea, Kultur şi bolşevis­
sunt afirmarea violenţii, a con­
strângerii, distrugerii şi negarea li­
„CADAVRUL VIU“, la Teatrul Central
jung să guste succesul. dit metafizica şi religia. In special
inversată. crescândă a cinematografului şi, creştinismul, prin ideile: de frater­ bertăţii şi solidarităţii universale;
Fiu al colonelului de dragoni aus­ timp de două luni, face de nemi
triacă, von Stroheim, micul Eric este mărate ori drum ul Los Angeles
Poşta nitatea oamenilor, de valoarea ne­ nu pot revendica civilizaţia; în nu­
mele acesteia trebuesc combătute.
Josif K a lm a r A rad. Primit. Mulţu­ preţuită a omului şi umanităţii (soli­
destinat carierei m ilitare pe care, studiourile Griffith —• aproape 10 mim. Vom reveni asupra chestiei, daritatea umană), de respectul or- V.
dealtfel, o şi îmbrăţişează. Militar km. — pe jos. Angajat de câteva imediat ce vom fi primit şi alte răs­
strălucit, bine văzut la curtea impe­ ori ca figurant, Eric nu reuşeşte
rială ausriacă, unde este reţinut, măcar să-şi plătească odaia pentru punsuri. Ne vom spune cuvântul nu­
graţie legăturilor tatălui său, Eric care datora o sumă însemnată. mai dacă cei interesaţi ne vor fi a-
ră ta t părerea lor. Până atunci, vă
von Stroheim ar fi urcat, fără greu­ Dar America unde,, perseverenţa i n f o r m ă m c ă c h e s t i u n e a î n s i n e , e
tate, un drum, altora închis. e o mare calitate şi munca o vir­
Ursitoarele din jurul leagănului tute, nu se putea ca von Stroheim momentan deziderat.
au voit însă altfel şi iată-1 pe baron să nu ajungă. Intr’adevăr, aştep Marcel B răila. Trimiteţi şi vom CONFERINŢA D-LUI PROFESOR
tând să fie angajat ca figurant, aviza ulterior. Eventual vă vom da CONCERTUL D-NEI VETURIA
căzut, din motive politice, — în GfflBU UNIVERSITAR P. SERGESCU LA
disgraţie, — emigrat la New-York în Eric vede pe John Emerson — ca­ indicaţii, prin scris, într’o anumită CRAIOVA
căutarea norocului. re deţinea un rol principal în S til chestiune. In legătură cu concertul pe ca­
De aci începe drujnul pe care şi brăcatgoii lui Ibsen — plimbându-se îm­ F lu rica şi E c a te rin a Ştefăncscu , Duminecă 22 Aprilie la Socie
ca un şambelan. Dintr’odată re-l dă la „Liedertafel" d-na _Ve-
unii m iliardari de joasă origine l’au aristocratul crescut la curte, ob T ig h in a . 1) Actualmente a fost anga­ turia Ghibu in seara de Vineri 27 tatea „Prietenii Ştiinţei”, d. pro
bătut în ridicarea lor spre culmi. jată să joace rolul principal într'un fesor universitar P. Sergescu,
servă greşeli grosolane în îmbrăcă­ c. credem nimerit a reproduce rân­
Adevărul în ceeace priveşte carie­ mintea şambelanului. Stroheim nu film al cărui titlu n’a fost fixat. vorbit despre: „Tradiţia în viaţă
ra lui Eric nu este stabilit. Circulă ezită să atragă atent ia artistulu1’ Ceeace vă putem spune e că regisor durile de mai ios asupra concer­
şi ştiinţă”. într'un mod clar şi
versiuni, aşa după cum se cere în care apreciază fineţea observato­ va fi Raol Walsh, cel care a .reali­ tului pe care distinsa cântăreaţă MIRJAM ORLESKA D. I. WAISLITZ
protocol aristocratic şi legende vin rului. Emerson îl angajează ca a- zat „Voleur de Bagdad” cu Douglas l-a dat in Cluj la 21 c., rânduri a- pe înţelesul tuturor, d-sa a de­
Fairban cks. (Elisabeta Andreevna Protasova) (Ivan Petrov Alexandrov)
să încurce realitatea. jutor director pentru realizarea fii părutc în ziarul „Patria" din acel monstrat importanta tradiţiei in
Pentru dragostea de romantic a raului Vechiul Heidelberg în care Casa editoare este Paramount Pic­ viaţa şi pentru solidaritatea naţio­
unora dintre cetitori, ca şi pentru jucau Wallace Keid şi Dorothy tures. Adresa: Paramount Studio,
Pierce Av. and Sixth str. Long. Is­
oraş :
Numeroasa si selecta asistenţă de nală a unui popor. Arată respec­ Ateneul Român unea şi distincţiunea cântului său.
Duminecă dimineaţa, are loc la A-
respecul celeilalte jum ătăţi ce cere Gish. Atunci, Eric câştiga 18 do­ land (N. Y.) U. S. A. Sâmbătă seara din sala Prefecturii tul ce se dă în străinătate (ci­ teneu, al doilea concert al d-nei AI*
realitatea, vom aminti ambele. lari pe săptămână. Dela 1915 până
* T* la 1918 el lucrează cu Emerson şi in Franţa. Sese pare
realizează o sumă de filme în care
2) Artistul
După unii, odată căzut în disgra- Norma Talmadge juca principalul pentru m ai multă vreme. Voeşte să
ţie, baronul este destinat unei cari­ rol. Războiul şi intrarea Americii înfiinţeze pentru contul său o com­
ere ce, pe vremuri, făcuse furori în în el, naşte acea avalanşă de fii panie de filme Happy film, Adresa
află acum in voiaj
că se va fixa
a gustat câteva momente de o deo­
sebită plăcere, ascultând concertul
d-nei Veturia Ghibu. Cântăreaţa a
dovedit şi c-u acest prilej un talent
remarcabil dublat de un fizic a-
tează Franţa) trecutului, pe când
la noi cultul strămoşilor este prea
puţin dezvoltat.
Tradiţia ne păstrează obiceiuri­
Concertul Moodie ma Moodie,

Ştiri cinematografice
,
Inter.

aristocraţia europeană. Erls yon Stro­ me in care tranşeia, ofiţerul gen la Berlin, Konstanzenstrasse 7 Wil- le bune, ea este expresia firei Violonista Alma Moodie, a regă­
heim, purtător al unui blazon altă man brută, fantasinul francez şl merdof. greabil, care dă o amploare apa noastre; legându-ne de trecut ne sit în concertul pe care Ta dat a- P u te m a n u n ţa de pe a cu m pe iu*
dată aurit, a fost trimis, pe cheltu­ toate atributele războiului, apar pe 3) Nu ne este cunocut. ritiei pe scenă. susţinem în viitor. seară Miercuri, la Ateneu, succesul b tto ril cin e m a to g ra fu lu i, că sezonu l
ială strânsă în sipete ferecate, în A- primul plan*. Eric von Stroheim Deşi, poate prea încărcat progra­ răsunător pe care Ta avut când s’a de to a m n ă le re ze rv ă su rp riza unor,
4) Vom scrie special, după cum Respectând tradiţia ştiinţa a e- film e d e m a re va loare.
morica unde urm a să fie cucerit de .baron de sânge, crescut la o curte am făcut şi pentru ceilalţi artişti, o mul şi prin urmare obositor, totuşi prezentat pentru întâiaş dată publi­
una din faimoasele fiice ale regelui imperială germană, era singurul biografic a acestuia. Vom arăta a- d-na Ghibu l-a executat în întregi­ voluat; folosind munca şi expe­ cului muzical din Bucureşti. •
*
*
ciocolatei, pişcoturilor sau brânzii. indicat să interpreteze rolurile de tunci, cine a fost cum şi valoarea me cu o uşurinţă uimitoare. Nimic rienţa trecutului se poate progre­ Şi de astă diată un program bo­
Sosirea lui, anunţată la New-York ofiţeri germani. Astfel el joacă în lui Sn artă. Adresa: 502 înving Bou­ sa, pe când dispreţul munoei îna­ gat. la care aplauze prelungite au Pentru filmul „Napoleon’’ pe oare
fortat, nici o notă silită, ceea ce îl prepară Abel Gance, rolul princi­
atrase reporteri nenum ăraţi şi cu-1The Unbeliever, For France, Les levard Holliwood. (Cal.) U. S. A. denotă o perfectă şcoală şi, în a- intaşilor noştri duce la nimicirea determinat pe concertistă să adauge pal, după numeroase încercări, a
riozilate firească. După peripeţii şi coeurs du monde, de Griffith; The celaş timp, un volum rezistent al muncei noastre în viitor. multe bucăţi din repertoriul cunos­ fost încredinţat lui Albert Dieudonné
greutăţi neaşteptate de un urm aş al Hun W ithin şi Pour l’Humanité cu cut al violinei,—un program în care
contelui Stroheim, Eric află, din gu­ Dorothy Phillips,
ra unei bogate moştenitoare, că ori in timp ce juca în ultimul film
cât ar aprecia blazonul, exemplul Cari Leammle, prezidentul compa
Farmaciile vocii.
D-na Veturia Ghibu a demonstrat
Sâmbătă că posedă o voce plăcută,
Explică lipsa tradiţiei in scris,
a monumentelor dela noi prin de­
sele invaziuni făcute în ţara noas­
a figurat Sonata tn la major a Iui
Cesar Franck, concertul In la mi­
nor de Viotti, rom anţa în rol ma­
vechiu colaborator al regisorului.
***
Gloria Swanson însănătoşită s’a,
unor prietene m ăritate cu aristo­ moţ Universal îl cunoaşte şi-l an
craţi — ale căror polite au fost plă­ gajéaza, în 1919, pentru Le Piacaié. de serviciu
Niculescu Maria, caleaa Griviţel
mal pretenţioasă chiar decât atmos­
fera îngustă a salonului. Notele li­
tră de străini cari au distrus, au
dărâmat şi prefăcut în cenuşe mo­
jor a lui Beethoven, Tambourin
Chinois a lui Kreisler, a îngăduit
întors cu soţul ei, marchizul dela
Falaise, în America.
tite do socri — este prea viu oa să-i Acest film avu un mare succes în rice timbrate' !de o dulce sjuavfitate numentele. doamnei Alma Moodie să dea toată
încurajeze vanitatea. Dealtfel, moş­ America şi astfel cariera lui Eric 247; V. Manolescu, piaţa Victoriei; m ăsura capacităţii sale. O tecnică ***
au caracterizat întreg concertul, ca­ Dar în afară de aceste monu­ Jenică M isirliu , co m p a trio tu l no­
tenitoarea a ştiut să adauge, la mo­ fu definitiv hotărâtă. A. Komornichi, (Bruss) calea Vic­
re a fost răsplătit cu aplauzele una­ impecabilă, un gust ales, o concep­
ment prielnic, adm iraţia ei pentru * * * toriei 46; Al. Angial, (Volanschi), mente există şi tradiţia exprimată s tr u v a ju c a u n ro l p rin c ip a l in
nime ale publicului. ţie caldă, un temperament viu dar Sângele strămoşilor, film u l pe care-l
vărul cu care s’a logodit, deşi încă De atunci, Eric von Stroheim, strada Popa Tatu 8; Rena Fröhlich, prin cântece naţionale; sufletul pe care ştie să-l domineze, toate stă­
nu ajunsese să strângă cinci mili­ care, tntretimp, a ştiut strânge des­ strada Vânători 1 bis; A. Cepleanu, unui popor. Ele nu trebue lăsate să pânite de o remarcabilă inteligenţă v a r e a liza D esfon tain es.
oane de dolari, cât voia ea, ci nu­ tui bani şi credite, a realizat Le calea Moşilor 406; I. Năstase, strada e x p o z iţ ii se piardă. Societăţile culturale au muzicală, explică succesul desăvâr­ ***
m ai trei. passe partout du diable, film cu Labirint 100; M. Constantinescu, M ih a il F lorescu a fo st a n g a ja t d t
acţiune petrecută la Paris. calea Rahovei 88; Gh. Olăvinariu, Sculptorul George Dimitriu, va această menire; prin şezători, cată şit pe care concertistă australiană
O astfel de declaraţie, în care bla­ Apoi, realizator şi principal in­ strada Carol 92; S. Tipei, bulevar­ deschide a. şasea expoziţie de scuip Ta repurtat şi aseară. Hex In g ra m ca să in terp rete ze un
zonul era coborât de desubtul unei terpret, alături de Miss du Pont, dul Carol 27; C. Herzenberg, calea să facă legătura trecutului, după D. Alfred Alessandrescu care a ţi­ rol tn Marc Nostrum, film , du p ă
tură, Joi 2 Aprilie, orele 11 dimi­
glorii de băiat de prăvălie ajuns Eric von Stroheim ne dă acea fai­ Văcăreşti 61; S. Papinian, strada neaţa, la Căminul Artelor Regina cum d. Iorga, încă acum 25 ani nut acompaniamentul la pian, a ex­ sc en a riu l lu i Ibanez.
milionar, întristă pe . baron, dar îi moasă bandă care se numeşte Fe- Cuza-Vodă 63. Maria, Calea Victoriei 83. a avut ideia organizării lor prin celat ca în totdeauna prin discreţi-
dădu în acelaş timp prim a învăţă­
tură asupra... americanismului.
O întâm plare îl pune în faţa unei

A D A H si EVA
tul. Se m ira lum ea şi n u în ţele­ să şi facă seam a. cinci ani, prin birourile între: Valea^Mare, de lângă Piteşti". —*
blonde americane, Peggy Crosley. gea. Cu doisprezece a n i în u rm ă Trecea d re p t m are bogătaş. prinderilor era sărbătoare, căci ..Eşti la stăpân aici?” „La stâ-
Ea iubeşte pe baron şi îi spune că pân...” — „Vrei să slujeşti la
averea părinţilor ei va ajunge nu ii m u rise în tâ ia n ev astă şi oa- E ra aevea. In c a rtie ru l F ăgă- Petre Novac uita toate afacerile
num ai pentru automobilele lor, dar ţn en ii îşi ad u c eau a m in te câ d ău, o s tra d ă în tre a g ă era, p ro­ şi toate com binaţiile de dragul m ine?” „Vreau bucuroasă!”...
pentru orice extravaganţă. Baronul, * P e tre Novac n u s’a p ră p ă d it cu p rie ta te a lui. M oştenise d ela p ă ­ lui. întrebând, citea în ochii ei o po­
în culmea fericirii, îşi consacră toa­ firea, deşi se ştia că tră is e ră îm ­ rin ţi n u m a i c â rciu m a d in colţ. In fiecare seară, înainte de ru­ runcă tainică a soartei. A plecat
tă vremea, bogatei americane.
Cum ea amâna mereu căsătoria
E o m a n I n e d it p re u n ă foarte bine. Cu a doua A ap u c a t v re m u ri bune şi a a-
nevastă a avut două fetiţe şi j vut noroc. Ştia puţină carte dar
găciune, îi vorbea despre m aică-
sa. Şi. vorbind, se înduioşa şi
deabia sm ulgându-se de lângă
ea. Până acasă a trebuit să faeă
sub diferite pretexte, în timp ce ba­
nii baronului se topeau, pe îndelete.
de Liviu Rebreanu totuş a alungat-o acum un an, toate i-au eşit în plin. A mărit
din senin încât m ulţi spuneau cârciuma, a adăogat o băcănie,
m ai totdeauna plângea, bolboro­
sind pierdut: ,
sforţări să nu se întoarcă iar,
baremi s’o m ai vază. Era atunci
Eric o forţează şi, în acelaş timp., îi că trebue să se fi cam sm intit, a cumpărat casa vecină, a dat — A fost o sfântă!... Ä fost de patruzeci şi opt de ani, în su ­
m ărturiseşte motivul inzistenţei. Capitolul VII. - ILEANA m ai ales când se află că se în ­ bani pe cam ătă grasă... Acuma singura bucurie a vieţii mele!... rat cu a doua nevastă, avea doi
Peggy, în acea vreme, o marc ad­ soară a treia oară cu o servi­ m ai ţinea un restaurant pe Bu­ Când se făcu m ai mărişor, îi copii,. Se sbuciumă toată noap­
miratoare a cinematografului — era ... P ân za a ş te p tă rii era s tr ă ­ spirituală a sufletului ca o să- tea. Servitoarea n u i ieşea din
in 1909 — are intuiţia viitorului ar­ toare. Indignată, fosta nevastă levardul Carol, un botei în apro­ povesti cu deam ănuntul tot. Ii
tei mute şi, sub imboldul ei, Eric vezie. P a lp ita ţiile lu m ilo r se mântă de eternitate... ameninţa pe unde putea că’ îl pierea Gării de Nord, o fabrică era fiică să nu afle copilul dela suflet, parcă ar fi fost acolo de
filmează primele „recturi" cari i-au ră sfrâ n g e a u în tr ’în sa, se în c ru ­ va pune subt interdicţie ca să de apă gazoasă în Şoseaua Vii­ străini şi să se ruşineze de mai- când lumea. Ceva îi şoptea nein
adus un frumos câştig. încetul cu cişau în esen ţa su fletu lu i ca în- I. nu irosească moştenirea copii­ lor şi un m agazin de galanterie că-sa... A văzut-o întâia oară în cetat că asta e perechea lui a-
încetul, drum ul lui se desenează t r ’u n ce n tru m obil al in fin itu lu i. lor. Prudentă, rămase la ame­ pe Calea Victoriei. Locuia în- curtea unei case,' pe strada devărată. Se îm potrivi încă do­
spre glorie şi bogăţie. Dar atunci Şi sufletul avea stră lu c irile con­ P etre Novac aduse tre i p ro ­ ninţări. tr’un palat, cumpărat de oca­ Toamnei. Trecea întâmplător. uă zile. A treia zi se hotărî.
Eric află că mica Peggy nu erai de ştiin ţei ato tcu p rin z ăto are în fesori, şapte doctori şi m ai m u l­ Pe urmă toată dragostea lui zie pc Strada Transilvaniei un­ Ea spăla rufe, suflecată, aproa­ Cheltui o avere şi, în şapte săp­
cât dactilografă. Aceasta nu-1 poa­ p re ajm a m aré i m ântuiri... te m oaşe iscusite. P lâ n g ea cu Petre Novac se concentra asu- de ridicase, alături, o clădire pe de poartă. Se oprise o clipă tăm âni, fu divorţat, iar peste
te însă împiedica să se căsătorească Apoi p ân za începu să se des­ hohote văzând zvârcolirile fe- pra copilului. In Toma i se pă- specială pentru adm inistraţia să-şi odihnească spinarea. Şra alte şapte zile Florica fu d-na
cu aceia care i-a arătat drumul a- tra m e şi sufletul îşi recunoscu meei. Toate fu ră în zadar. Fe- rea că supravieţueşte femeea centrală a „întreprinderilor Be- aruncat ochii spre stradă şi a Novac. Inim a nu l-a înşelat. F lo­
devăratei fericiri. Căci America să­ ia r sin g u ră ta te a în coborârea m eea se p răp ăd i. N u m ai cu iubită. tre Novac’’. Era om voinic, înalt întâlnit ochii lui. A fost o în­ rica a fost un înger coborât pe
dise, graţie forţei ei, o nouă men­
talitate baronului emigrat. bruscă pe lin ia tra n sfo rm ă rii su m a ri g re u tă ţi m edicii izb u tiră Copilul era plăpând. II în g r iji; rumen la faţă şi cu nişte ochi crucişare fulgerătoare. E l a mai pământ. Zece luni, cât le a liă-
I *** preme. C onştiinţa îşi pierdea să salveze barem i copilaşul... ca ochii din cap. Doici, guver- j culoarea oţelului în care sclipea mers câţiva paşi, apoi s’a întors, răzit Dumnezeu să fie împreu­
Astfel, au voit unii să ne prezinte m ereu lu m in ile am estecându-se D urerea b ărb a tu lu i n u cunoş­ nante, doctori, profesori, roiau Io deşteptăciune firească cuce- parcă l-ar fi tras cineva înapoi, nă, au cunoscut fericirea în ­
ascensiunea lui Eric von Stroheim; în şivoiul tim p u lu i, rostogolin- te a m arg in i. S ăp tăm ân i de zile în jurul micuţului. Petre Novac ritoare. şi s’a apropiat de ea. „Cum te treagă. Au fost un singur suflet
ti nu puţini au meditat la această du-so în îm b ră ţişa re a sp a ţiu ­ iu u rm ă r it de g ân d u ri de s in u ­ spunea mereu tuturor că, dacă Pentru copil ar fi fost în stare cheamă, fetiţo?” „Florfica!”. — în doi oameni...
Romantică ascensiune,
t Dar. după alţii, Eric, odată a-
lui... cidere. P ierd erea acestei fem ei
In tu n e re c u l - p rim i scân teia p arcă i-ar fi în ju m ă tă ţit sufle-
ar pierde şi pe Toma, nim eni | să dea foc Bucureştilor. Când sc
şi nim ic nu l-ar mai putea op rii rătăcea Toma, ajuns de vreo
„De câţi ani eşti?” „De optspre­
zece”.-^ „De unde eşti? ” „Din iifT
oiltlD
üiaifiiral röi