Sunteți pe pagina 1din 202

1

DIOniSIE din FURHA

ERMINIA PICTURII BIZANTINE


1

Marinela mo.iin
i
1 1 it i I..I
DIONISIE din FURNA
lonutoi urtisiic ( Scorgc Sorin NIOOLAE

< m|>. ii ,
Sf/lnta Mahram&'\ Tfeofan Cretanul, Manastirea Stavronikita.
Munti h Mhos, sec al XVI-lea.

ERMINIA
PICTURII
BIZANTINE
I I
\\\ nliii |)| nl. I
CdlJIC
i
In i 1 1
i
1. luci Icxiul fndrcptat, cu indice de
completat si

I ii V< litut dc Mnmpolia Banatului in 1979.

Hi . in i • .1 i iv a Bibllotecll National*
MONISM i>in FURNA Tiparita cu binecuvantarea
I in. i pil nun hi/. inline/ Dionisie din Furna - Bucuresti; IPS NICOLAE,
i dituru Sophia, 2000 Mitropolitul Banatului

J52; 23,3 1 m
Ribliogi

ISBN: 973-99692 <> K

i{(W6 0(495.02)

(I ' I ii f O.

Ii in. %|| •(><)<)


<

Precuvantare

I
unoi condipi prielnice, nu mai putin crejterii exigentelor artisiicc, m
i in. in*

i ihuihi.i noastra s-a purees pe parcursul ultimelordecenii la impodobirca majori-


cu pietura nouasau, undc era cazul, la restaurarea celei vechi,
linteloi laca$uri
ind aceasta reprezenta o valoare deosebita. Executarea de atari lucrari,
i

id prclcnlioase, presupunea evident existenta specialistilor [pictori. zugravi si


i

iui,i(i)ii| eapabili sa deacurs multiplelor solicitari, dar si cunoscatori in eel mai

ill id i
mestesugului picturii. ii

ibil l.i ncvoile aparute si asumandu-si sarcina Implinirii lor, Sfantul Sinod al

hlodoxc Romanealuat masui iMe corespunzatoare pentru a pregati cadrele


ii i

n< tic pu urn biserice§ti. Totodata, a instituit o Comisie de pietura bisericeas-

asigurc respectarea randuielii in modul de Tmpodobire a sfintelor laca-


unitar normele proprii traditiei ortodoxe si romanesti.
i H il< h oblinute sum multumitoare. putea ehiar spune, fara teama de a Am
on actuals Biserica noastra se situeaza la loc de frunte. Mai sunt totusi
I i

ill Destui pictori mai au de Tnvatat in ce priveste mestesugul lor; destulc


mi II putut picta mai bine, mai frumos si mai eonform regulilor.
.
ii

>i u e i ontribu(ie in aceasta directie este utila, ne-am hotarat sa publi-


iiiiii inn o loima imbimataiiia si pana la un punct modernizata, manual ul
l»i
lui.i bi i
;caortodoxS care este Erminia lui Dionisie din Furna
inn* .inn I
'01 -
1733 dupa modelele anterioare). Aici sunt date indrumari
i huic sa sc pregateascS duhovniceste cei doritori a se indeletnici cu
lui dc biscrici, msirucliuni tehnice referitoare la zugravilul insu§i si
naliiliii dc picturii; in fine, explicatii privind infatisarea fizica a figu-

i ul. mum si I'clul vcsmintelor, decorul, textul §i locul inscriptiilor


i

mi .ii Vasilc < irci u, / rminii de pietura bizantind. in rev. Candela, an.
i i ii IUHJ 1941 pp IS" 515).
M i |
in i nculajic sub formS accesibil£ a ,J2rrainiei" lui Dionisie din
in i i ii. l.i. c pl.u cu- a nadaidm. alat pictorii si zugravii nostri, cat si

In ii .ii.
i
-riii.ii r i m ii odata mai mult ca nu este
crcstini, care vor intelegc
in ii impodobcasci dupfi bunul plac, ci doar urmand norme
inli mi respe< tarea caracterului autenticei picturi sacre si
,i

irarcu uflitfitii tn cadrul totregii Ortodoxii. Obligativitatea


inn pom nitclor norme a fosl insistent subliniatfi in vremea din urma
I I I .i I'hun.i religfoasft ws Clasul Bisericii, fn an. XIX. or. 1-2.
l*)(>o pp is 58 91 Idem, Prvbleme d* seamd ale Bisericii, ill rev.
II I I
.in i\iii in k martie-aprilie 1 940, pp. 172-178.
)

i
ii. iVioiel ln'ii asupra respectdrii tradifieilnartabise ( on.siderafii
Miiropolw Uanatului an will, nr, 10 oetombrie decembric I
!,

i indli H i
in. it .iiii.inmuii programul onogrqfic al biserici
t
j<

ii', mul lun r.i.mii. in i * v Hi.mi. OrtodnxA Komflnfi an XCII,


i

pii mii '

1 1 dupfl 1 1 untcrioi '•<


oulo superloarfl de pic
IIMH III il.i i ill) ill « fi.ilr • In « lit r h .i \ ill n |
ii .. opil i I til. un sllloi a i la I
Inivi manualul Pictura, intocmit de A. 0, Verona M.m.r.iiica Neamtu, 1943), el
.il.i <
Cuvant de lamurire
precedat, inainte cu peste patru decenii, de /< onografla tau arta de a zugrdvi
i

htuiu \i icoane bisericesti a episcopului Ghenadie ul RAmnicului-Noolui Severin


i

(llui uresti, 1904) side Iconografia celui ce avea Si de> inl patriarhul MironCristea

(Sibiu, 1905).
un zugrav batran, care lucra prin tinutul Buzaului, un
am aflat la
- preo- In anul 1930,
aceastapelalurabisericeascacorespuinli',1 trebuie sa retinem
Iiim '.ii-nta
manuscris cu litcre chirilice necunoscut din „anul 1843. apnlie 3" intitulat 1
,

upflrii ili' a instrui in modul de a se picta la noi. ceoa ce B determinat publicarea in numele alcatuitorului: „Prea
nninia pentru mestesugul zugraviei" si care poarta
i

1400 de Cennino
I

ii.iiln. ere lomaneasca a Tratatului de pictura inloc mil pc la anul


nicritui Tntre zografi. Dionisie. ieromonahul eel din Furna"-.
ennini (trad. Dimitrie Belisare, Bucuresti, 1936. si N. Al. Toscani, Editura Meridi- si pretioase indmman
Prima parte a acestui manuscris cuprinde foarte multe
'

Bucuresti, 1977), a Cdrtii despre picture! apaitinan.l lui Leonardo da Vinci si in tresca. Din-
si la tehnica picturii in tempera
llli
practice, privitoare la matenalcle
Mini V. G. Paleolog, Bucuresti, 1947), opere clasice in materie, ori a volumasului straveche"3, ina intand pana in sec. X.
i„- acestea, unele sunt de „o traditie bizantina
Praugott Stephanowitz, intitulat Pictura in ulei (trad, loan Comsa, Editura Me-
lui
in Cdrticica a diferitelor arte
,dica mai vechi decat acele indrumari descrise
rldiane, Bucuresti, 1966). traducatorul in romanesle a
tula diversarum artium), lucrare care isi asteapta
Nc grfibim sa aratam insa ca valoroasele si folositoarcle intocmiri acum citate nu
XH-lea) si deci cu cateva sccolr
lui Theophilus Presbyter (de la inceputul sec. al
tllminueaza, dimpotriva, pun mai pregnant in lumina importanta ,.Erminiei" lui
ci, 4 Leonardo da Vinci
iiumica indrumarilor redactate de Cennino Cennim (I400) ,

HoniSie, raspandita la noi in numeroase traduceri manuscrise imediat dupa alca- 6 tratatele lor in care se vorbeste despre pic-
I

- a vazut 199)5, sau Giorgio Vasari (1568) in


luirea ei, pana cand - in versiunea lui Macarie de la Caldarusani (1805)
i

lumina tiparului prin purtarea de grija a Prof. Vasile Grecu (Cdrti de pictura bise- complet de iconografie crestina, cu
Partea a doua cuprinde un manual aproape
rii east d bizantind, in rev. Candela, an. XLII1, nr. 1-12, ianuarie-decembrie 1932 si
oranduit dupa Vechiul si Noul Testament, bine sistematizat, luandu-se ca
in \l IV, nr. 1-12, ianuarie-decembrie 1933; cf. Dan Simonescu, Manualul de pic-
mulei ialul
si de romam de-atatea secolc
Raze de lumina, an. VIII. nr. 3-4, practica pictorilor de la Muntele Athos, folosita
.,
turd hi tericeascdal lui Dionisie din Furna, in rev.
mlic decembrie 1936, pp. 173-177). mm. i. , ,

luat ca text de_ba/.i


Macarie. nu insa cu textul \ am incumetat a transcrie aci acest manuscris, pe care l-am
Kitiparim deci Erminia lui Dionisie in traducerea lui
eel mai complet, ci pentru motivul ca are o limba mai curenta. )ai I

,„i pentru ca ar II
"ii in si deseori neinteles din cauza transpunerii ad litteram a cuvintelor grecesti.
cartea circuland printre vechn zugrav, nun.;..
i
I

o parti, din cauza deselor copieri,


. i urn .) limba comuna noua celor de azi. Cineva ar putea spune - si recunoastem intocmirea ei pe la anul 1/30. pr«
s, acestea foarte rare, chiar imediat dupa
pc bun drept - ca nu mai avem de-a face cu versiunea de baza, pe care Prof. C. San- .pii
, ,

traduceni ei greoaie - facuta ad litteram la 1805 dm ehneste, de


, din cauza
dulescu-Verna o urmeaza. El insusi ne avertizeaza insa, in „Cuvantul de lamurire". „,.
cat u „tuse cu
iiluinandritul Macarie
7
care, desi a lucrat, cum singur spune, pe
,.nu a nazuit sa dea la iveala o lucrare critica", ci „o interpretare a textului vechi'".
.

scris" -. unele mdruman. mai


i i

m npiil ,.unei lesnicioase intelegeri a lui". Astfel, textul lui Dionisie in traducerea „„,., nu cu putina osteneala si cu stricarea ochilor la
deplin intelese, iar allele grcu .1,
i

zugravii bisericesti, pre- k-hnicc au ajuns intr-adevar a nu mai fi pe


lui Macarie devine accesibil cititorului de azi, iar pictorii si il,

contm multe numiri levantine de materiale. sau alti termeni grecvM.


pot pricepe fara sa aiba trebuinta de cunostinte speciale.
credinciosii Icoarece
otii si il
pictorilor
Saiiilicand acrivia filologica scopului practic urmarit. ne-am bucura daca am vivmuri, dar care azi nu so mai Inlalnesc in limbajul
.ml „
lllru lamurirea lor am consultat o
alta Erminie, nu insa chiar simda.a. I.
ivea prilejul sa constatam ca efortul tiparirii intr-o versiune ..indreaptata" §i „com-
,

de Ghenadie EnSceanu (episcopul Ramiucul.ni


plctatfi" aErminiei lui Dionisie din Furna va fi apreciat de aceia de la care asteptam ,1, ,, ,
mu , anonima, publicatf
, ,

caruia i-a dai utlul Iconografia, arta de a


184
zugrdvi bise
,,, , „„ manuscris din
m puna lalcntul, priceperea si jertfelnicia in slujba impodobirii sllntelor lacasuri
I .

.i

»»• (Bucuresti, ed. II. 1903), precum si manuscrisul chinhcd.n 2


apr.l.c
i n picturfi autentica si valoroasa. w ,

care apartinuse zugravului Behsare b


i
M manaioi eclui copial
,
de noi,
m
,i,„ s oala de la Buzio*. In 1937, ne a
putut fi de mare folos Insa u
t NICOLAE. , ,
, , „ .

Macarie rftcutidepe un text car. s a picrdut Aceaatfitra


Miiiopoiiiul Banatului ,,>.i,<iiiala a lui

.niaiKMiuta cu ulte rcdactiuni mai vechi", d e care pe unele lecerceta

,„ |imi |«M2.< u altfl ocazie, la BibUoteca A.


,
ademiei RomSne din Bucu

i, , I,, ,In made ei bizanl log Vaaile Orecu, de la Uniyersitatca


I
| |

dni dt pit turd biseru eased bizantind (<


ei
ii „ ,n ,„ volumul u tltiul i
«

m I') u.i .ii. ii H i».


. .crvil pun aparatul criti. > ..

a le pun.
,
,i.i ,i i,i din nou la lumina uccste cxpunen, spre
I'm ictuwlfl el a Ifeleledi tade IoIorIn am
iiioiiIoi U i

hl "' ,
'
1
\iiM„„i.i,Hm.i p, CfllH 1)

„!).,., 11.11*1 pii Ifl*»|


K

I
mii hi atfil romiadcexpunerelogicainredactareacontinuiuhmca saaparacat astt'cl lieevente, legate de meserie, unele dovedind originea picturii noastre vechi 15 , si aia

pe mjcles, cat §i justetea din punct de vedcrc al mc?tc?ugului. Aceasta cerinta loate in index.
n i lie
in.

111 ,i obiigat sa judecam fiecare propozitie in parte. Be in legftturfl cu latura tehnica. ceea ce priveste partea a H-a, iconografica, am impartit lucrarea pe capitole
In i

In » ii cea iconografica. un numerotat paragrafele, separand insa unele capitole si asezandu-le in locurile
1\ ite (ex. cele de la grupa C „Diverse reprezentari")> iar unde au fost lipsuri, am
Nc am pcrmis o oarecare libertate in a$ezarea mai justa a unor
insa, adeseori, si pi *t 1

uim\ itate. intcrcalat fragmente sau scene aflate in alte redacliuni. Toate scenele care corespuiul
i
u> IntC in Iraza, spre a-i putea da totodata si o cat mai hima t

itetor biblice au fost controlate si am aratat in note trimiterile respective, spre a


Nu am nazuit aci a da la iveala o lucrare critica. nici mi am Jndreptat" in sensul I-

putea consulta si Biblia la nevoie sau pentru o mai buna documentare. La fel s a
unci prelucrSri ori a schimbarii fondului, negasind cu calc a lace stricro sensu o
i

vede, numai o mai pro< cdal si cu citatele biblice, dupa ce au fost toate indreptate si completate, (blo-
Inti rpretare a textului vechi, ci am urmarit peste tot, dupfi cum se
nd Biblia editata in 1968.
i. Husaintelegerealui. De aceea, dacain multe ca/un ne am mgaduit a indrep-
nil

n mi ii imortitluri sau constructia unor fraze, ajunse confuze sail greoaie. asa cum
i 1 1
Adfiug&m ca nu avem pretentia de a
dat la iveala o Erminie cu totul desavai fi

hi 01 leal ar putea fi de valoroase textele vechi folosite de noi, deoarece se gase .«

n inn spus, nu am schimbat nicidecum intelesul, iai adesea am transcris fara


a
9 Se cade sa mai mentionam ca am cautat a pas- •
ill. leprezentari, nedescrise aci. in arii de arta crestina din Orient, de exempln m
• in ii.i sau adauga ceva nemotivat
I ii .

ipudocia, Siria, Sinai si altele, iar cu timpul se vor mai crea inca multe, tot atat t

pe ai s-a putut, caracterul de exprimarc din vechimc. precum si adresarea la


I

ti i (

urtodoxe Kle vortrebui sa faca intr-un viitorobiectul altorcercetari, spre a secOffl


una a ll-a, peste tot, asa cum de asemenea se prezinta si alte tratate vechi cu
i -

i'l. ii cca ee a putut aduna sarguinciosul si „prea smeritul intre zografi*', ieromona
.

1. I. r.i pii'Dcupari.
honisie din Furna, la vremea lui, numai din regiunea Muntelui Athos, de care
1

experimen-
1
I

In line, am fost nevoid apoi a trece la identificarea materialelor si la


pit (lira noastra veche a fost intotdeauna legata.
lan .le tol felul, spre a le verifica temeinicia si din punct de vedere tehnic. a§a ca,
In in. heiere, intrucat se §tie ca limba utilizata se reinnoieste continuu. am inu
dm a cineva va avea prilejul sa se foloseasca de ceea ce scrie aci. ..sa nu-si mai l* la< rm ca textul de fata sa-si indeplineasca scopul lui initial si sa fie inteles in
10 cercetand si Tncer- i

plardfl timpul in nesigurantelc practicii", cum zice Cennini


poata fi folosit cu mult mai usor decat versiunea din SO^
,

i
astfel incat sa I

.ni.l. ci sa le aiba gata; eel mult sa-§i aleaga metoda convenabila, potrivit materia-
aparute panala 1843. care prezinta lipsuri, cuvinte transcrise gresit si al
i

I roll I. »li"

loi
l. pc care le are la Tndemana sau si le poate procura. Se pot consulta in plus Ii I >< all lei. aeeste indrumari practice si iconografice socotim ca nu vor putea Ii
in.il notate ca atare in dreptul titlurilor, cu nr. 1-20. dintre care
niiiarilc adaugate si
mai ales pictorilor, acelo
lolositoare lingvistilor, pentru care nu sunt create, ci
um le Mint inedite, pentru ca nici cei vechi nu s-au marginit numai la o singura for- •
un mesiesui! cu msusi truditorul. pe de o parte, ca o carte de atelier, adiea .1.
l
mula. dovadS ca gasim atatea variante, cele mai simple fiind cele mai vechi si cele a/i, cand s-au pierdut multe practici, mai ales de ordin tehnic, exereiiale
mat bune. iia.lme 16 iar pe de alta parte este valoroasa ca izvor de cunoastere pen
i. .

Toate cele 73 capitole, cate se pare ca a avut redactarea lui Dionisie in partea eei arc cauta sa stie eate ceva despre felul in care s-a lucrat toata veeh. -a
i i

tchni( a. le am numerotat si le-am lasat asezate asa cum au fost in


tratatul lui, desi
ii.i iMinaneasea si a intregului sud-est al Europei.

nu n uir sunt in mod rational si practic la locul potrivit. ca de pilda capitolele: 27, um so pre/in ta edilia de lata, rezultat al unei interesari, ce-i drept nu tot
i i

/ \ si allele. in. nutinui, limp ile eaieva /eci de ani. cu aplecari atente asupra a tot ce am
(

Dionisie a adunat materialul fara o critica ceva mai severa. din unele manuscrise mil tin m l.-aiuia cu pioMeinele cuprinsc aici, este de datoria noastra a mailii
i

nomine ,.ile eurand §i de demult". precum §i din „erminiilc vechi" ale lui Panse-
.,
;i J.s.i\.ir.ii <lm nulemiuil si prin deosebita intelegere si grija a I.P.S,
Im si Theofan 12, nedescoperite inca, la care a adaugat capitole proprii. cu metode N' Mitropolitul Banatului, cflruia datorflm adanea noastra rccunosiinta.
'
'
ii

i. hie piaetieale pe vremea lui la Muntele Athos. Apoi a oranduit totul,


i
avand ea
plan proccsul executarii picturii. S-ar putea totu§i ca unele fragmente scurte din text, Nol i

iu eluai capitole, sa fi fost intercalate mai larziu de eatre copi^ti, cu scopul de


a

iompleta, inttucftl eartea a capatat cu timpul un caracler popular. Tot accsti copisli. I I i in aii Manuale u onografii e ale veckiloi tugravi, in rev. »Inge
adesea s-au straduit sa mlocuiaseu si unii tcrmeni mai vechi, SpEC a face
an. .mini, i
ihu/au) i' in i •
|> 173-180. Amintim oft manuscrisul era al zugravului
m. u lamunle si mai utile indrumarile. fara insa a nhuliliea Structure original a i
( N < t n-.i.iiiiiii. -.. u a\an. I
M |S em. eil lei'.aluia on.'inala tie pieh
>'»'»
nein, care a circulal astfel in mai multe versiuni, Cu toate acestea, eartea lui Imii. |i i n. H inn o i ii u i.i dc i arton Avra de \>,w\\w sense, cu cftte 25 16

I >ionisiC, mai ales veisumea liadusa m mmaursle. lamam


a mai buna redai tail I
I
i
n,i ilhgrane i u fooia «le tncepul Iftsatfl liberfi Nu avoa
erau simple, sens,
din air au n. ulal pnnlie vechii /muau dill BUd CStUl EUTOppi, piivitOI
la leluuea n mi| mill iu i henore \t\ ti tl iai literele initiate i u
4 |

In/anlma V mliinli luturoi tubii loi i^i u o ril ta apitl fiei ttn
l*i. nun de lia.litu
1
i
i
i i ti i I »( i I

Cuvintele precum *i iwmirilc do malcriale n pen n ei. care nu mai mme »


/ mum mmatU A iar ta dn npla /'- ntru mtfteyugul ugrdviel
inoiumr. u (nulla kn\u. ill .una im in npropli n di ^gi tn di mijlo( lui
in u/. le am mlo. ml in LtXl tin
ii ifi
s u all. • I« I
. I
i i i

nil. I. ul .an ioudmilul aecMuia -.a en '


\\U lahUl dotll .uvn.nl. m.u Ii .nl my in. In l I '.I Hilinell ill I l I lIlulIlL
\ V.i de picture bisericeasca bizantind, Cernau(i, 1936, p. 9.
ilf ( Irecu, Cdrti deschide-le cu singura cerneala, si lamatisesti-le cu inainte-inchipuire, si puind pro-
I *
!iiiiiino Cennini, Tratatul de picturd, trad, de D. Belisare, Bucuresti 1936); (
plasma putina pelita, psimithisesti-le or sulimanesti-le pre puterile. Iar parurile si
si

.. tradui ere, de N. Al. Toscani, aaparutin Editura Meridiane, Bucuresti, 1977. barbele batranilor lamatisesti-le cu linau deasupra preste proplasma (inainte-in-
I
onurdo da Vinci, Tratat despre picturd, trad. V. G. Paleolog, Bucuresti.
i
chipuire) si sulimenesti-le pre ele cu subtirele sulimenituri.
Cum se lucreazd ca cretanii
ft gio Vasari, Victile celor mai de seatnd pictori, sculptori si arhitecfi, vol. I ...Iar mai intai da-i proplasma cu ocru inchis
parul celor tineri fa-1 intr-acest chip:
(I luccn i.w Nician Crudu, Bucuresti. 1962. » i I
amestecat cu putin negru; apoi deseneaza-1 cu negru curat, si pune-i lamele cu pro
/ Manual haul care cuprinde traducerea lui Macarie si care a fost in posesia plasmd, (adica) punand proplasma si putina carnatie, [ori numai cu ocru curat],
iiiilui cugrav Nicolae Teodorescu - pitarul din Buzau. este semnalat prima lumineaza partile reliefate. Iar la parul si barbile batranilor pune lamele cu linau
h>i in. iIcm operitorul lui, Al. Tzigara-Samurcas, intr-un art. din volumul deasupra peste proplasma si lumineaza-le cu alb subtire.
u ha Dumitrcscu (aft, Bucure$ti, 1904. pp. 291-296, cu titlul ^Fragment
I I(». Op. cit., cap. 40.
in* i Mni in i i num. i zugrfiviei". 1 1. Xelebrul si misteriosul maestru" Panselin, caruia unele indrumari din acesi
i ,i M«i .in*', vi u\ JngeruP, art. dr., si rev. „Biserica Ortodoxa Ro-
vi li ki ii poarta numele (ex. cap. 16. 17, 18, 21) se crede ca era originar din Tessalonic,
i
in g |0, p 673 un.lr. pi nine allele, aflamca, in anul 1794, Dositei, mule Tessalonicul era centrul scolii de pictura bizantino-macedonene, ca
a si murit.
mi i mi kornflw n i sarcina de predicator in toata eparhia, fiind
.i dal u i/ata prin aranjarea scenelor in frize, ca pe un pergament ce se desfasoara dc la
i

i. hum [btu«i, el nefiind dc meserie si deci necunoscand pro- ..n m la dreapta, si infatisarea figurilor in spirit elenistic, adica mai rafinat si cu
i

i
\[{ pit turn materialele, este cxplicabil de ce unele cuvinte i'i i|.i in lot ceea ce priveste realitatea vie
(v. Ch. Diehl, Manuel d'Art Byzantin, torn.

I
id i ni> I l..i i .i pri< epul, lie limba neogreaca
kWmdu-le in 1 1
Paris, N. Iorga, Sinteza bizantind, Bucuresti, 1972, p. 266; ve/i si
1
926, p. 842; si

i li ce .i putul pune uneori in incurcatura pe \ Kyngopoulos, Thessalonique et la peinture Macedonienne, Athenes, 1955; fi
. i .
..
|
nil ii di m. ii i ii mi .tn |
en -i.'.iori. Deexemplu, I. D. Stefa- Ni>tn< aux timoignages de I'activiti des peintres macedoniens au Mont-Athos, de
i
I ii 1 1 1 ill H Mamm ' '
Uixii ismul tn una crestind (publicat in ... ..Byzantiriische Zeitschrift", 52 Band (1959), Heft 1, Munchen).
i

l Mi ii n i
ifi I I |i 'i'>i In cum despre ma-
tratca/.il printre allele, In 1956, Andreas Xyngopoulos, profesor la Universitatea din Tessalonic. publi
i
Ii ilt it .
i in luinni.i ullimclor descoperiri" si plecand ... I
de un studiu, dovedeste ca „acest mare
albumul Manoil Pansetinos, insotit
i i linl' him i.i .Kim i.muliarizat cu termenii ra\ bi/.antin" la inceputul sec. al XlV-lea a pictat biserica manastirii Protanon,
in i
He it I n mil DupA mai binedeo sut5 de ani, nu s-a MO care are eea mai veche pictura din Muntele Athos, in mare parte rclncui.i
I

it! wbfttantclc de care ni se vorbeste.


I
... h hi iv. ..Glasul Bisericii", 1960, nr. 3-4, p. 248), si ca atareel nu a trait in sec.
i i

I
i
(
Him i
)in nclcricire nu sunt usor
ii i i
I
\\ um s afirmat pana acum. (v. Charles Delvoye, Arta bizantind, II, Bucuresti,
I * .i

||
i ,1, ml. h |y?ft p ! !9)
i
ii In iii irtlcol iiiiiiui.ii Picture bisehceascd, nofium de tehnicd I Pi< torul heofan, de asemeni celebru, originar din insula Creta, a lucrai la
l

I tn <,h nil h ii |06l mi M 12, p 1080), CU autoritatca-i cunoscuta, Mh.. .in \VI. civdincios tradi(iilor grece§ti si bizantine din secolele trecute, in
iu>il lui lotul paradoxal I D $teffinescu precizeazfi: ..Culorile numite in mini .. oalci veneto cretane (v. aci cap. 51), caracterizata prin aranjarea sceneloi
in >ini in. i
p(ia .i doufi iiniiKii din ele, n-au putut fi identificate 1. 1 in .
870-871), dar intr-o maniera mai
adrc msii (vezi Ch. Diehl. op. tit., p.
nn ,.i \. .r.i .ihiin.iin lc repetS si in volumul Iconogrqfia
i|i .,., i 1 1 ii 1 1 it * It
i tin .i . can inic/.i .i artci bizantine si a celei occidentale renascentiste (v. Corina
i.ih, tmtlnv sin picturlt feudale lomiuu'su (Bucuresti, 1973, p. 15). S-a ajuns la u i, oinw ve\ hi romdnefti, Bucuresti, 1971, p. 12. Despre Theofan Strelitzas
,u i iii.. pi nun cfl inti cei care s au ocupat de aceste Erminii nu au stapanit
i, ii 1 1
i
innl oalasa, vezi amfinunte la Carmen Laura Dimitrescu, mPaginide veche
. i

i< i pii iuui ci numai condeiul scriitorului si. deci. este firesc ca nu au putut
i
uuim .i. II, Bu( iiK-.ii. 1972, 1>. 212-215. art. reconsiderare a picmrii hi
I iiiiiiii in masm.i nu materialele desense. nici felul lor de tblosire.
.i« i
i
i
mi ,hn Shin, \ti VAh ea) I >ionisie din Furna, partizan al treeutului si pasional
;;
C Sflndulescu Verna, Zugruvii de la Buzau. Buzau. 1937, p. 9; Gabriel Coco n iini .i I |u. nun vechi, .i luptai pentru realizarea mhaiirii peste veacuri a lui
i,i ,\, oala di ugravi de la Buzdu, in „Biserica Ortodoxd Romana". 1964. ni > I

i
1 1., ,.i. in si totodatfl pentru continuarea m pii turfi a metodelor rftmase de
p Ififi
|
Manuscrisul gftsea la nepotul sfiu, ing. Marcel Belisare de la !FR imi- m < I
1 1 .i .in m. i. .in. * .H.ii lerizate pun pnx edee tehnice si artistice superioare,
mini m pii torului i> Belisare care a avul bun&vointa sS ni
i 1 1
fmprumute, iai azi I
\\ . (l i. ii, ni.it in . nc puiiaiul titlurile Ermineia ton zogrqfon \ Ei

i
udfl la Aih Stat Bucuresti, sub ni 1555. nil / nnuu ni tt\ OgrqflOS I Hinini.i /« '" I al ICI, I 608 CC Al. Otlobes
Pentru a ilustra dei
«> sbirea dintrc textul vochi folosit aci si reda< tares noaati In i iIaii/w pn i i
\i Ermineia th ografikis telmis ( lununieameftl
lii.iiu i.i IntAmpIan dflm urmfltoarele i illll |Hi lum I

( um I", n inn Mr w i | < i


ni i> . nn.. . in. i lub titlul Hermtne ia (L Guide de la peintun >

i.m pre pftrurili ccloi tintrl '•> le Inti a< est chip mai Inaintc tnchipun li lc
Iml H in UmhumIhI di ptcturd di la \4unteh Uhtks ( Das Handbuch dei
(pnmlfl/mun i
lc) pre ele cu umbra, aim '
cttiul *i puimin i ccnn ilii upoi ,„ /, ,, \,i i ,
icniiia cm irl mai di mut coiupcmlium dc
\ I
hi tehnicS picturala grcaca, dupa care s-au condus. ta exercitarea mestesugului, Dionisie din Furna - notd biograficd
n 1.1(11 inlregi de pictori.
I
Occident si in RSsfirit, ta manuscnse, precum si
lespre circulatia erminiilor in „Omul ramane in vlitor doat
"
.1. pi ceditiilede dupS 1845, \ez\VasfaGfccu,Cdrtidepicturabisericeasedbiztm* cu ceea ce a putut da altora
ale
rut rniiiuii. 1936, p. 3-39, si C. Sandulcscu-Verna. Manuale de iconografie
< N. Ioi
,
hlbi zugravh in rev. Jngerul", Buzam 1937, nr. 4-5, pp. 173-180. _

de copisti. in
fnele cuvinteau fost Jnlocuite si decursul vrcmn. incat gasim, privitor la viata activitatea celui dintrc
l I I
Putinc stiri au ajuns pana la noi 1 ,
si

pilda, pentru aceeasi culoare numirea: psimit


(1730). suliman (1805), blaivas
di prea smeritul ieromonah Dionisie „cel de Furna", cum singur se nume§tc
ifi,
catre zugravi.
I IM41) adicS alb de plumb sau ceruza. lar alte numin s-au creat de tn precuvantarea cartii sale „Erminia pentru me§te§ugul zugraviei". Tot din aceastS
in imulu-le sau pronuntandu-le pocit, de ex. bol-armenos, -borblament. borle- prc< uvantare deducem ca a stat in Muntele Athos, undc a invatat
mestesugul pic
hulearma; Goldfarbe- gulifarba; Malerstock- mastoc. mustahar. mu§tablu etc. tin ii 1-1 scrie: ,.Cu multa osteneala si cu vreme indelungata il deprinsei din

h rxemplu, termenii: zugravesc, vopsea, bolos. lama,


proplasma si altele,
opilfirie, sarguindu-ma si urmandu-i, dupa a mea putinta, lui chir Manuil Pansclim
5 I I

dc noi de la grecii bizantini odata cu mestesugul.


i,
Tessalonic straluci ca o lumina, (si Invatand) de pe sfintele icoane si prea I'm
,
arc in
16 Insiisi Dionisie redacteaza aci unele indrumari in mod tbarle
sumar, smcer si
ascle biserici zugravite de dansul in Muntele Athos eel cu numele sfintenici".
-.mdul dc-a ascunde vreo taina a me$tesugului, stiind ca resiul era
cunoscut din
lintre marii maestri de traditie veche, renumitul pictor Panselin se bucura d<
,
i ,,
I

,.i ... de aicliersaudepeschela,farainsasabanuiascapierderealorprintrecerea fata multor altora, pentru ca el adaugS m


mil deosebita in fata lui Dionisie, ca §i
lii .i

umpului tralucind odinioara in mestesugul acesta al zugraviei, i-a prea covar§it, cu


niMiiiii.it mestesugul lui, pe toti vechii si noii zografi, precum prea dovedit se arala
i
idle cele vechi], in icoanele cele de pe zid si cele de pe scanduri, zugravik-
I. in. nl-

I h aceea, Dionisie model, ba inca pentru el era o distinctie sa SC si 1-a ales ca i

ulcus< elev 2 mai ales ca nu s-a putut bucura in ucenicia lui deun maestru prea
.i ,

ii iIik h II s-a desavarsit in cele ale mestcsugului invatand mai mult singur, dupa

ilc lui Panselin. pentru ca zice: „fa si tu precum noi", atunci cand il
i
sfatun sir

i
nu inn sa invete, in caz ca nu gase§te un „dascal iscusit".
i i

In /ill. cand Dionisie i$i cuno§tea bine meseria, se stabilcste in comunitatea


I

thalA de la Athos, intre chinoviile din Karyes, ca un deplin zugrav si cSlugftr,


l.uk'Mc, pe care o zugraveste personal 3 Lima chilia lui, o bisericu(a, .

Mai i.n/m. ajunge si se zicS„dascal zograf (zografo didascalos), asa cum csrau i
*

m ui.i noastrfi zugravii cei mai iscusiti, care aveau si ucenici in ale
i

Him
i inn !9 1733 a adunat, din alte redactiuni mai vechi desprc picturf
i /

ii, u inii ire aranjal to cartea sa Ermineia tit zogrqfikis tehms, in care se
i
I .i

n c orci tc si se dau indrumftri practice celui ce vrea sa invete mestesugul


i
i

.in
4
mi.itr.r.i/a m\ .iiaim ile jcolii de picima atonite , ca rezultal al expc
\i i i

lui mai in Ioi bi/antini de pana la el, la care a fosl ajutat, cum singui arata,
i ,,. i,, oHicncuU Ic am adunal impreunfl cu prea inv&tatu] Intra cele sfinte

.i i huil in cnn nl meu eel din (insula) Hios, de cfltro carelc se m tadreptarft,

mull i iricctari
liiiiui n i tnsemnale si bine distincte
.it. ,i o lui i »inni .h i uprindc doufl pfiiti

,i, ;
indrumAn ichnii a pc cAre le a ules din rodacUunile mai vei hi
i
.. i

a iloun ptirii u i. id*


i
pe can el a amplify al odupfl redacjiunile
i ii .i

in iMiluiml R precum dupfi cele vflzute la monumentele din Athos, d< ii

inn. lip dim le ci i


.nni tn buim loasc pentru mc
i i
jugul a< ti ii i
li i

,,,.... i . i iim< ccArrcl n |lum h lui b Ii di II ilin nei enitAti prni tii i di uti

|i i

iirlA, luUln puilcti iiiim priliigug intciVMil di m merilot /.ogiuli


<
Itel 'i puiK tol icolo, m
preacuvantare, ca Erminia pentru mestesugul acesta,
I
ontinut iconografic. Darnicia sufletului sau, ca §i bunele intentii se vadesc si
m i

if
I n (Irdlc cu incercata iscusinta pe cat imi fuse mie cu putin{a -o adunai
ce-o are de-a arata ce sa se faca in
rija caz ca lipseste un material indicat sau alu .

I
^il...]",casafoloseasca5isadea,^ogralllor-cclorlmpodobiti
' I
"' ' ll
\ a, asa ca, totdeauna si in orice imprejurare. el se sileste sa $# cat mai de folos, c
iHilrtitiilli inn
ndemnuri spre ales §i mai bun mestesug. de or amiuirea side intre- i

un bun indrumator.
foulHl in vflpselelor [...]", si tot ceea ce priveste mestesugul. $i adauga. in alt loc.
i

De aceea admiram gandul lui plin de altruism, cum rar se tntaineste, de a pun
lfl< hi uccasta „nu pentru aha, fara
i
I

decat numai avand dorirc sa-1 ajut - pe cat
fndemana zografilor tot ceea ce le era necesar sa stie in meseria lor, §i astfel sa
la I

" putintS - pe prea iscusitul ucenicul accla, tol al mestesugului acestuia.


''

iureze cat mai mult munca.


'

'i

in
i
mull dore§te sa o dobandeasca pe cartea mea aceasta".
i
i

Se mai remarca, din cuvantul de tnceput al cartii lui Dionisie, ca el a avut in pi 11


dc tinerii incepatori in ale picturii, Dionisie nu spune ca „a desena dupa
I 't i

(naltul gand de a institui in sud-estul Europei un mod de instructie artistii


"•' ,,tVl fnainte de toate", a.sa cum sfatuiesc
toti pictorii man occidental, ci el
*

U mcinica - cum era in atelierele de tip medieval din Muntele Athosuiui -, C


idn scazS ca oricare dascal de scoala veche - bazat
pe ..pricipiul ateliemlui" si fndcmnul staruitor ca intru toate „sa se sileasca fie§tecarele, din cat va putca, ca a
I" mctoda instruirii si a insu§irii me§tesugului in mod individual, prin copieri si
urmcze color vechi".
orc< in de catre un maestru - cand zice: „Cunoaste. dara.
i.
o iubitorule de invata- In 1745, Dionisie editeaza la Venetia Via fa Sfdniului Serafim, un compatriot di
iiii ucenicule, cum ca de ai dori candva sa te apuci de meste$ugul acesta,
i.
ti se cade \rialc imort in 161 1) 6 despre care a adunat stiri si le-a aranjat intr-o noua caiu
Mm erci sa afli vreun dascal iscusit, pe care il vei pricepe curand. daca te va tnvata ,

omagiu adus sfantului, ii compune si el unele cantece de lauda, ceea cc aral


i

pe tine [...] lar de vei afla vreun neinvatat si nemester. fa si tu precum [am
facut si] i
upai ile in plus pe care le avea. precum si un oarecare talent poetic. Apoi, cam!
i

noi cautS ca sa afli oarscare izvoade de la prea vestitu! Manuil Panselinul


i

si stins ca un necunoscut, datorita unei modestii fara seaman, care i-a fosl ca
i

vreme destulS le osteneste la ele desenand


[..J, pana ce vei pricepe chipurile si nsticu in toata viata.
masurik' acestuia; apoi pas la bisericile cele zugravite dc dansul [cu ales
mestesug,
iau .inn icoane de dascali iscusiti], ca sa scoti copii
i

sau izvoade. precum iti vom Note


"Hi Ins.i sa nu-I faci pe lucrul tau prost si
cum s-arintampla [...J Iara tu, o iubite,
ii aminte bine, necrutand osteneala, ci cu prea multa ravna $i cu harnicie sa te
'
'in deplin sa-1 inveti pe mestesugul acesta", dar nu ca aceia „cati pentru a
i
1
<
) biografie, scrisa de un ucenic al lui, s-a gasit in Furna si este semnalata d
banilof illbire, cu lacomie, fara de evlavie si cu nebagare de seama se apuca
I'rol Vusile Grecu in Erminii de picturd bizantind, Cernauti, 1942, p. 14.
de
Se obisnuia si la noi ca unii zugravi sa se socoteasca elevi ai lui Tattarescu
1

lu< ml acesta".
i
nu I-au cunoscut, fund doar ucenici ai unor fosti elevi ai maestrului.
i

[ndrumarile pe care
i

ofera Dionisie pentru nevoia celor de un mestesug cu el le


I Vasilc ( irccu. Erminii dc picturd bizantind, op. cit. t p. 14.
inn ii tavfttatura picturii, pe langa faptul ca sunt foarte vechi,
tinute candva cu grija
I \l ( klobcscu, Istoria arheologiei (Opere, vol. II), Bucuresti, 1955, p. 253.
hi el mai sever secret, ele sunt si foarte practice, izvorate
i

din experienta si munca ^ Matci ialele le [ntlucrau singuri, ceea ce dovedeste cat de greu se lucra atunci
[m ordatfl tntr-un ca scrie: „Acestea pe care le scriu sa nu mare numarde ani, pentru
i
.i .i-a.i/i k and avem totul gata prelucrat in fabrica.
" M pari basne, pentru ca eu Tnsumi le-am incercat [...]'\ Totusi el nu
le impune ca
h principii stride, ci le lasa la buna alegere
6. Vasilc « Irccu, Cdrfi de picturd bisericeascd bizantind, Cernau^i, 1936, p, is
l
si apreciere a ucenicului, zicand:
In dacfi volenti, incearca-o si pe aceasta". Sau indrumand, nu
intr-un stil savant sau
tnflorit, ci simplu si clar: „De voiesti, fa precum iti scriu tie aicea,
pentru ca in-
Bturi de dascal bun §i iscusit este aceasta". lar cand este ceva de tinut
'

i
in seama,
i< i
Numai ia aminte !", Sau „Numai sa-o stii si aceasta...". ,jnsa vezi bine..." si
allele
De asemeni icmarcam ca, $tiind sa aprecieze $i parerile altora, in toate ocaziile
I se expriraS respect fata de ceea ce a pnmit de la mainiusn sfii, CU recunostinta §i
pe care ti pretuie$te, atitudine care Ti aduce onoare.
Dionisie, fiind un bun cunoscfitor al materialelor de care se scrvea, de altfel Foar-
te simple si |)uiinf\ cu piopiiciatiic. cainaiik- si defectele lor, precum 91 al modului
dc Folosire, cu toate tainele mcsu-sugului.ca fi alti confraji de ai lui, el
lot
nu spune
toate amfinuntele, adicfl tol ce $tia despre mejtesug. Accasta nn doaj ci uncle
cu
"".Imlccl a mill sa lanuiu l.imuiu- m pa/ilr, n Mi.imiu je m1mmiui.hi .h.iIm iii.i
I
I

1
h| pc atuni are lucrau izolat r\.w\ tnti 01 ontinufl icumfldci
1 1
ti n\& ci .ho
cotind cfl Mini lucrurl prea cunosi uti mai alen pa
pi 1 1
1
1 1
mai avw «i«- mlm tai
ini 1 dc pmru 1 mi 1 ori pc utflicii [>Mguu icpic/cntAnd purtoa i\ II a u cflUn n,ilr, 1
11
Abrevieri

ad. = adaos
ap. = apostol
iap. = capitol
ERMINIA
I
uv. = cuvios, -oasa
mo. = mucenic
iiKii.= mucenica PICTURII
pop. = popular
si. = slant, -a

v.


= vezi, verset
vine de la..., deriva din...
BIZANTINE
(...) = Tntregirile si explicarilc noastre
[...] = completari luate din alte texte.
big, b bulgara
evr. = cvreieste
i
~ Vanceza
i
I

"run. = germana
j'u = greaca
nu. s neogreaca
hi Italians
tat. latinS
mgh. = maghiara
ins. rusa
.il) sarba
slv.= slavona
spn. - spaniola
no. turcfi

ucr, = ucrainiana
Cdtre Ndscdtoarea de Dumnezeu
[Cdreia i se inchind cartea] 1

O. cea stralucitoare ca soarele si cu daruri Tmpodobita, Nascatoare de Dumnezeu


m pururea Fecioara Marie, vrand tnteleptul (apostolul si) doftorul Luca - ritorul eel
Evanghelici
ca lzvorul si iscusitul conducator si dascal a toata stiinta si Invatatura
vietii, prea sfantul §i marele glasuitor, propovaduitorul si scriitorul
- sfanla
.haeoste, pe care o purta catre Tnaltimea ta cea de Dumnezeu daruita, a o
face ara

taia~catre toti, socoti cum ca, din prea bogatele si duhovnicestile haruri care se alia
-
mini dansul. nici unul nu este cu cuviinta a-1 aduce - ca pe o parga a poamelor
are a ta imparateasca marire, fara decat numai pe vrednicul de privire si pe prea
plinul de daruri chipul fetei tale, al caruia [mai vartos] el insu§i vazator cu
de-ama
nuntul a fost. si prin a lui mestesugire a zugraviei sa-1 inchipuiasca in
icoane pun
ituilte feluri de vopsele $i cu mozaic de aur. Acestuia, (adica sfantului apostol Luca)
cu. umilul, vrandu-i aface imitator, Tncepui mestesugul de a zugravi icoane,
ma
doririi melc si
»tind ca a voi este intocmai deopotriva cu a putea in implinirea
l.na dc cuviinta marii [podoabc] si vrednica de mirare a (stralucirii) tale. Dar grc

am mult la o parere ca acesta, firea mea neajutand-mi Tndeajuns, nici Iputand)


ii

mi ma impreuna cu hotararea, (cat) si cu voirea [mea] la aceasta.


(atat)
Drept aceea, ca sa nu cad de tot din gandul acela bun si sa ma pagubesc de folo
.ill i'.ivlelor ostenele [ce am avut| pentru mestesugul accsta, socotit-am
a prinosi

itrc une macar Erminia si invatatura acestui mestesug, pe care


Invatatura cu multfi

ardie si cu incercata iscusinta - pe cat imi fuse mie cu putinta


- o adunai |o am
ulcs] si o scrisci, nefiind ea lipsita de nimic [si nelasand nici un
metod] dinlru celc
si Su
mil trebuincioase pentru mestesugul acesta; pentru ca $tiu bine ca si lie
patuilui m facatorul tuturor [celor ce sunt, osardia] cea dupa putinta
este §i iubila si
zografilor - celoi
Foartc bine primita, (deoarece) prin Erminia aceasta li se dau
oran
Impodobiji cu harurile firii - indemnuri spre ales §i [mai] bun mestesug si de
dc miicluiintarca vopselelor si de aflarea reprezentarilor, cum $i
in care
duirca a
ale sfintelor biscrici sa zugrSveasca aceste (reprezentari),
,, i
spre a impodobi cu

rrumoasii podoabS si inchipuire cerul, dunovnice$te vazut, al bisericii;


dar mai all
,.,x imaginea ta cea cu chipul de soare si cu daruri hnpodobitS - can- se
1 1

in. totdcauna in Oglinda mintii eclorcu buna credinta, care vor urma pana
hipuii ;tc

1 1 |flr: it nl vcai ului


Prin act astfl
tndepftrtandu-sedecelepamantesti si de joa
privire (achipului tiu),
,,,,,.,,. | hi susalcrgflnd (spre celeccivstD.cairc iniaiul chip, cu adevaratacin
i, ri 1
1„ .
M (Mm. i nfidcjdcinchipui pe frumusetile cele ve$nice,
[cfl voi putea] a le

prin mijla irea rugfi< iunilor tale, sa-mi lie si mie (dat) sS le pol
vedea
iMUtl)

Noll

i
i
hi vnllera obli i lul tl ici n nJutorul unul Rfftm »pra i putea ri
„ un., .... Ji ..in- i • d< '!•• " in i nzul di fell
.

hi .
i, .
i
i

JI«Ui. Mummilui i »ihM/i vdiicuii i hi I dcnw hit m miu'ii Munli li Villi*


fc
sileascS fiestecarele, din cat va putea, ca sa urmeze celor vechi, precum va voi
[Cuvant inainte]
\A\m. una cate una].
Drcpt aceea. (cei ce va veti Tntampla §i veti dobandi aceasta carte de mult iolos,
Tuturor zografilor, i
ma pomeniti si pe mine, eel ce m-am ostenit si am scris-o], si va rugati cu to(ii
fltre Domnul pentru noi, pentru ca sa ne izbavim de cumplita
osandire a robulm
care vor afla cartea aceastay i

clui lenes, amin.


intru Domnul sa se bucure
i

Prea smeritul Tntre zografi,


ieromonahul Dionisie ecl din Furna

de Tnvatatura, ucenici ai zografilor celor iubitori de osteneli. auzin-


(), iubitorilor
du pc Domnul, care in Sfanta Evanghelie osandi pc acela care a ascuns talantul.
I

.inul calre dansul: „Sluga vicleana si lenesa,... se cuvenea deci ca tu sa pui banii

1hi l;i /arafi §i eu, venind, as fi luat ce este al meu cu dobanda" (Mt. 25, 26-27), si
1

lemflndu-ma ca sa nu fiu osandit si eu ca acel lenes, m-am indemnat ca sa-1 Tnmul-


[< pc micul talantul acesta, incredintat mie de catre Domnul. adica pe putinul mcs-
i

ti i"ii acesta, pc carele cu multa osteneala si cu vreme Tndelungata il deprinsei. din


i
I

opilftrie sarguindu-ma si urmandu-i, dupa a mea putinta. lui chir Manuil Pansclin

care ilmTessalonic straluci cao lumina-(si mvatand) de pc sfintele icoane §i prea


rrumoasele biserici zugravite de dansul in Muntele Athos, eel cu numele sfinteniei.
(< .hi Panselin), stralucind odinioara in mestesugul acesta al zugraviei, i-a prea co-
I it pe totf vechii si noii zografi cu rninunatul mestesugul lui, precum prea dove-
dil sc arat3 [ la bisericile cele vechi], in icoanele cele de pe zid si cele pe scanduri
prea bine va Tntelege-o fiestecare, carele catusi de
Ugrfivite de dansul. Si aceasta
i
.11 fi impartasit mestesugul zugraviei, cand le-ar socoti si
.ii chibzui cu sarguinta.
Pe iiK'sicsugul accstuia, pe carele - precum am zis mai sus - cu multa osteneala
deprinsei din copilarie, voit-am cu osardie sa-1 Tnmultesc. spre folosul vostru, al
il

luluroi celor de un mestesug cu mine, aratandu-1 in caitea aceasta a mea. (adica)


i'Li imuind CU mintea toate masurile si chipurile lui, culorile carnatiilor si vopselele

i
ii di am&nuntul, impreuna cu acestea Tnca si masurile naturale ori firesti [ale
si

omului] si infaptuirea lor, (precum) §i o parte de la zografii cretani, cu feluri de


.11 .ii .ir i
ale cleiului, ale ipsosului, ale aurului si ale oarescarora verniuri, si Tnca §i

arftlarea ISmurita a zugravirii peretelui. $i Tntrc acestea, Tnca pe toata cea pe scurt
si

i
ill' gcre si adunare a Scripturii celei Vechi si celei Noi si cum se inchipuiesc minu-
nile si faptele, impreuna si pildele Domnului si cuvenitele ziceri ale proorocilor, nu-
meU $i chipurile cvanghelistilor, ale apostolilor si ale tuturor sfintilor mai insem-
na|i. si o parte dintre minunile si muceniciile acestora. impreuna cu [sinaxarele de]
Fiecare [adoua venire a lui Hristos, cele 7 soboare], viaia adevfiratului
zi a anului,
* alurai si iiisclaloarca lumca aceasta; si cum sc /ugravese feluri de biserici, m altelc
...a. are de trebuintS la me§te§ugu] acesta, precum se vid aritate in cuprins.
>

Pe acestea toate, cu ostenealfl le am adunai fmprcunfi cu pica m\ Sfatul totru cele


sflntc, domnul < !hirii, ucenicul meu eel din (insula) Hios, de ( fttre i are, dupfl tnutti

cercelare se »i tndreptarfi, [dupfl multe erminii si po\aium ilc fbloi ale celoi mai
iin.iuu dascflli wgratl ale ccloi d( curftnd i
de demuli precum Ifi am aflal \r\

erminii w i hi all lui Pan* tin > Poofan i an mull i au oi ti nil i au Inii Ic* i u

di ii in ii 'uvui. >nli -i ahctulipfliuliKuni iiiuimiih |> m(icu< iiimIc I >*• i


Indrumdri cdtre eel ce voieste Iar dupa rugaciune, (ucenicul) sa se indeletniceasca cu de-amanuntul la m&sui
a deprinde mestesugul zugrdviei i la chipuri, si astfel, desenand destula vreme, cu socotcala ostenindu-se si cu dum
nezeiescul ajutor, prea bine va pricepe. vazut-o la uce precum in chip practic am
nicii mei. De aceea, cu mult dor am Tnsemnat (aci procedeul acesta), pentru ca

Intru slava lui Dumnezeu - sa-1 infaptuiasca si cei intru Hristos frati ai mei, cei d
un mestesug cu mine, cati adica vor iubi cartea mea, si care sa se roage pentru mil*
care voieste a deprinde mestesugul zugraviei, mai Tntai sa se calauzeasca sin- Iar daca vreun invidios si rau cu naravul ar osandi aceasta osteneala a mea lip
( !el

iii desenand simplu si fara masuri catava vreme, pentru ca sa capete (o oarecare) 1
de rautate, unul ca acesta sa stie ca nu vatama pe altcineva, fara decat numai p
1 . t

iinliinanare si sa se arate priceput. inc$i, dupa oare§ce bun intru dflnsfi


eel care a zis: „Rau lucru este invidia, dar are si

rugaciune catre Domnul Iisus Hristos, (in ziua de Pasti,


Apoi sa se faca pentru el i
lopcste ochii si inima celui care o are". Pentru ca cu - precum o cunoaste )om
i
I

dupfi slujba vecerniei, in prezenta mesterilor si calfelor. Ucenicul sa se Tnchine) 1


mil nu am facut aceasta pentru alta, fara decat numai avand dorire ca sa-1 ajul
tnaintca icoanei Nascatoarei de Dumnezeu, (numita) „Povatuitoarea'\ iar preotul, imi este cu putinta-pe prea indemanatecul ucenicul acela, tot al acestui mej
it

tlflnd bmecuvantarea („Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie"), sa rosteasca (ru- carele si mult doreste ca sa dobandcasca aceasta carte a mea si catre carcU
it iiinile obisnuite:) „Imparate ceresc... (Sfinte Dumnczeule... slava... si acum... • iimulta dragoste. imi voi tndrepta si cuvantul meu.
Prcfl slanta Treime... Doamne, miluieste (de trei ori), slava... §i acum... Tata! nos-
(
'unoaste dara, o, ucenicule iubitor de fnvatatura, cum ca de-ai voi candva s9 I
ii ii ,.*' si aceste tropare:) u< dc mestesugul acesta, ti se cuvine ca sa incerci [cu luare aminte ca] sa all
i

MMute sa fie buzele paganilor [care nu se inchina cinstitei icoanei tale, cea zu- vreun dascal iscusit, pecare fl vei pricepe in scurta vreme. dacate va fnvata precufl
•'u\ ii.i dc sfantul apostol si evanghelist Luca, ceea cc sc cheama Povatuitoarea]" 2 .
un .natal mai inainte.
.,Schimbatu-Te-ai la fata in munte (Hristoase Dumnezeule, aratand ucenicilor lai de |ti se va intampla nemester, fa ,si ii si] vei nimeri pe vreunul nemvatat §i

1 .11 slava Ta, pe cat li se putea. Straluceascanoua. pacatosilor, lumina Ta cea pu-
si pro urn |am facut $i] noi si cauta ca sa afli Lbiserici vechi, zugravite cu me$te$Ufl
rurea liiioare, pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Datatorule de lumina, tanc dc dascali invatati de la Sfetagora sau din Rusia, sauj oarescare izvoad
la prea vestitul Manuil Panselinul, si vreme destula te ostene§te la ele,
schi(an-
1. 1\. « Tier 3 .
.i.

Apoi (preotul), facand semnul crucii deasupra capului ucenicului. sa zica cu i


d icnand, in felul pe care ti-1 vom arata mai departe, pana ce vei Intel

glos; i hipurile m masurileaccstuia. Apoi mergi la bisericilecele zugravite de dansul, pen

..Domnului sa ne rugam. a scoti copii sau izvoade, precum tti vom arata.

In cu frica lui Dumnezeu


sa mi faci lucrul tau prost §i cum s-ar Tntampla, ci
Doamne lisuse Hristoase, Dumnezeul cu firea dum-
nostru. Care nemarginit esti
i

si pentru mantuirea oamenilor, in vremile acestca mai de pe urma, Te-ai


i u buna uccrnicie, ca pe un dumnezeiesc lucru. la aminte dara [...] ca sa nu cazi n
t

nezeirii
r.ila ncc\ laviei, de vreme ce, dupa cum zice (sfantul) Vasile eel Mare. ..cinsu-
in mod tainic din Maria Fecioara si de Dumnezeu Nascatoarea si ai socotit
.

Intrupal
sc aduce catre intaiul chip", asa si cea Tmpotriva, adica ocararea si invm
i

vredllic lucru sa fii zugravit; Care singur chipul preacuratei fetei Tale 1-ai zugravit
tin ii i
oanci, citrc intaiul chip (iniatisaO irece.
in prca cinstita mahrama. §i printr-insa ai vindecat boala eparhului Abgar si sufletul
I. ii. i tn. <>. mbitc. ia aminte bine, necruland osteneala, ci cu prea multa rfwna
liu I ai luminat spre cunostinta Ta, a adevaratului Dumnezeului nostru; Care prin
I luhul I an eel Sfant 1-ai inteleptit pe dumnezeiescul apostol $i evanghelist Luca a
mm deplin sa invcti mestesugul acesta, pentru ca Bind dfl
m .i t« iscuse§ti si
l

DiiiitiKvcu dal si oranduit, acesta este dumnezeiesc lucru. Si aceasta este tuturo
ZUgrflvi chipul prea curatei Maicii Tale, care Te poarta pe Tine ca pe un prune
in ii- tmilic allele, dar mai ales de inchinata icoana cea nefacuta dc inana.
,
i

inn air ei brate $i-i zice lui |binecuvantandu-l:) ..Darul Celui nascut din mine, prin
ill Dumiuvrii omul Iisus llnstos. infatisandu-si prca siantul Sau obraa
mine, impieuna cu el sa fie"; Insuti, Stapane, Dumnezeule al tuturor. lumineaza, '
pe dumnezeiasca Sa inchipuire* cea totru sfSnta mahramfi
iiiiim lui Vbgai
iniiUpicsic sufletul, inima si cugetul robului tau... (cutare); si manile lui le indrep-
prea tiratci Maicii im sc aratfl cu plficere un lucru bun ca acesta, le
i
i \\

i* a/a fara de prihana §i prea bine a zugravi chipul asemanarii Tale


prea curatei ai
.si
limn moM ut and ca il bincciix.mi.i pe apostolul Luca1 griindu-i: JDarol ''•!> i
(

Maun Talc si al tuturor sfintilor, intru a Ta slava §i inlru stralucirea §i inlrumuse- ut .i nix pun mine, hnpreunfl cu el sfl Re" Si nu numai aceasta, ci ji de i

n . .

[area sfintei Tale biserici $i spre iertarea pacatelor celor cc cu cinsinv cuvimcioasa mil. nenumflratc pe care le ilvAniri V le sflvflrsesc sfintele icoane al
le aduc acestora inchinaciune $i cu buna cucemicie le saruta, si cinsima eel inla(isai
iimlu itiu Iuum Hristos, ale Maicii lui Dumnezeu ?i ale sfintilor celorlalti
(» inalla; si-1 izbaveste pc dansul dc loala diavoleasC3 unclUre, spoinul in tOfttti ii .ii mc?tc ugului zugrftviei este plftcul lui Dumnc
i, m in, mi .... .

poruncile Talc, prin tnijlocirilc pica curatei Maicii Talc, ale slaniulm livitului ntiu ...M. dorfl i . .iii ii bunfl uce »i u rtvnfl lucreazfl lucrul a< esb i i i
i i

apostol si evanghelisl Luca si ah- tuturoi sfintfloi Tfti Amur. i iinnih i ii liu i
him i u> flntarc
(Apoi) ectenia (Slav] si acum. Doamne miluieste (de < ori) pi otpuatul (Pen i h mil. bin u la. Mini, tflifl i \ Ittvic \\ * u nebAgurc dc neam
nu rugflciunllc sfintfloi plrintiloi noftrl Doamne Uiusi Hristoase. Dumnezeul noi ,| i, I,,. ..,i i. 1 1
hi •
mnu adui Undu »laminte di ceau ludi > o It

till, llllhlicslc hi' |)C itoi Annul |„i ,i i(i i


.
Im di LI
'I HI 'il ( Inmni. In t'" ul ' II di
I arc cu sa fim izbaviti prin mijlocirea rugaciunilor Nascatoarei de
totii Dumnezeu
i
prin ale sfantului apostol Luca si prin ale tuturor sfintilor. Amin.

Note
a /\

1. Despre investirea zugravilor- o adevarata hirotesieamintind oarecum si de


-. PARTKA INTAI
rcmonialul primirii luptatorilor medievali in randul cavalerilor. vezi Costin Pe-
ircscu, () consacrare artisticd in ziua de Pasti. in ziarul ..Universul", Bucuresti,
1932, mai, si C. Sandulescu-Verna, Vechii zugravi, tradifii utiate, in rev. ,jnge-
I

uil Buziu, 1937, nr. 1-2, p. 34-38.


,

2 )in Paraclisul Maicii Domnului, in Aghiazmatai; ed. IV, Bucuresti, 1914, p. 99.
I

\, Tmparul, glas 7, din 6 august, Schimbarea la fata.

Indrumari
asupra picturii
Tempera-ulei-frescd
: -

Zugravirea in tempera

Notd
Cdteva indrumdri practice

1-62. parteaintai dm manuscr.sul ch


Cmitolele 3 reprezinta textul de lap. 1
1 - 1

1843.?evizun completat. cum s-a aratat In ..Cuvant de lamunn 1. Cum se scot copiile si se fac izvoade
n apr ? i
dm
19. 20 sunt dm manuscnsu
rtli I

cu numerele 5-10, 14, Cand izvodul este (de


.dao^ur pa^agrafele
,
Cand vei vrea sa scoti (copii de pe alte) izvoade, fa asa:

|
cd a de
sub
Lenadie Enaceanu p reupant
de la sfar§itul mss. din 3
apr
*%*£**$*•* hftrtie §i) pe amandoua partile zugravit. unge o hartie cu uiei (de in) nefiert si las-<»
1-3, 12 sunt sa scoti uleiul de pe
Bui utesti 1903" cele cu numerele
1.
/i sa se adape la umbra; apoi freac-o bine cu tarate, pentru ca
1

de la sfars.tul una copn cu


.i

o nota din noiembrie 1888. (mai ales)


cu umarul 4 si ca sa se lipeasca (mai bine) vopselele (pe) care voiesti a le pune, si
este
ne de pe o
,
traducere
dm
a Ka
.

unei
Timisoara;
Enninn
tar
redactate de Djomsie cop,
cele cu numerele. 5-18 su*
,

: su [nu] se unga originalul.


n
sc alia la ing. Marcel
'
Belisare
lui Grigone Zugravul. area 1760 (vez prinzand hartia unsa de cele patru colturi ale izvodului, fa vopseala neagra
§i
cu
„ ,„ c.iet cu izvoade iconografice"
al amesteca vopsea
I

un ™epawral putintel ou si trage desenul cu sarguinta, si pune §i umbrele. Apoi


sub tttlul: Zugravul Grigorie,
u pe'cL am
",
publicat-0 face ca
,
Romana alb de plumb si da-i luminile, si fa-i si lamele cu alb (mai tare). Si a§a se
m rev. ..Bisenca Ortodoxa
. i
ii

ZluireaUst in pictJra ronaneasca. tntaiului izvod 1

icoana, pentru ca hartia este transparent^ si se vad toatc liniile


.

'
'

'

fflSSS
din .hvlasi manuscris chinlic,
din 3 apr. 1843.
P-tea a doua reprezinta restu, de text,

_
de la p. 63-356.
i.i
In daca s-ar Tntampla ca partea din spate a izvodului (de hartie) sa fie nedesena
laAsaza hartie neunsa si pune-o cu izvodul la lumina ferestrei sau pc tin
asa:
am pus pe o rama (la o alta lumina), unde se vad lamurit liniile; $i asa tragc
te majoritatea completarilor
din Tntiegul text, asezate in nQMnt drente
« ^^" ^: mil pe hartia ta cu sarguinta, si pune si lamele cu vopsea ro$ie. Si a§a scotaml
at. cat si d n t jaducc^lui
Ghenadie, y
SSJ
Btat din manuscnsu] editat de
Cartide pia.de asemenea se face ca si izvodul.
publicate in editia critica a Prof. Vasile Grecu, sub titlul
e si anexele I,ir daca intaiul izvod este pe o hartie unsa sau pe o
scandura, sau pe perete, pune
precum si din BibUe, ed. 1968.
,

bizantind, Cernauti. 1936,


inn o scoica vopsea neagra si zeama de usturoi, si se amesteca; apoi trece (cu pen
obisnuite ne apartin.
lomplct&rile puse intre paranteze
(
il.i urmarind cu luare aminte pe) desenul (izvodului), pe
care voiesti sa-1 scoti, (ca
Hid l-ai face din nou). Apoi amesteca si vopsea ro$ie cu zeama de usturoi si tree e
trece lamele
luminile fctei §i ale imbracamintei. Iar de voiesti, fa si a treia vopsea si
nutnai vezi sa se deosebeasca vopselele una de alta. Si asa, uda o
coala de hariic
opotnva (de marc) cat izvodul, si pune-o intre alte hartii, pentru ca sa se ia apa si
i. un. ma numai jilava; apoi pune-o deasupra
izvodului ?i cu mana ta o calca peste
imi iiiu. insSai jiMiacasa nu se miijte. Si ridicand o margine cu
ii
luare ammic
i

dc a intipSrit; iai dc nu. apas-o a doua oara mai cu


,
sarguinta. Apoi ridicaiul

tpia, vci alia o inlipania intocmai cu originalul.


Numai sS an -a U casta
(
'and originalul este o zugravire veche, pe perete sau pc
mai mulia zeamfi de usturoi; iar daca este o zugraveala noua. pune
ftndura, trcbuic
mn |llMlll(l /camfldc usturoi ?i vopseala mai multl §i tncearcS-o mai bine pc o hfii
,

mi pentru ca nu zadarnicfi sS-tf fie (osteneala).


.i

on dc pc icoana, originalul
II,, ainintc dorA, dupfl ce vci scoate copia de pe perete
,
i |u i, | )mi , pentru ca s8 curfttesti n>aia nc^rcaia, caci de nu
„ un buretc i urat,
I

I
|hl |
iiululfl mai pc urma mi sc
,
u.aicM.- |...| Si accasla mica a mra slaluur m
(

In- a,.,,,., o prii mini dragoKte (i o ff <•«' pentru cfi |i en am aflai tn multc
own an i, trafi ii rl opii dai nu npfilaHerJ Icoanelc tndatfl, |i
i i

> i(
1
1
'i ii '
bipul '
»u I- am pulul
1

,„ ibci din ,
MSN*-* r - js- s£3as-*iii Prepararea suportului

4. Cum se face cleiul


4
putui, lara rautate, ti le aratai].
Daca voiesti sa faci clei, ia piei care sa fie argasite in var (stins) si punc-le [Tn

desen Ip2 calda] ca sa se xnmoaie bine; apoi spala-le si le curateste de tina pe care o an
2. Cum se fac carbunii pentru pune-le cu apa curata intr-o caldare ca sa fiarba. Insa ia aminte: dupa cc vor fierbi

Cauta lercn de alun uscat *™1^g£g*££££&


^.^I^SS^^Sffl
vor Tncepe sa se inchege, strecoara-le printr-o sita deasa sau printr-o panza, pen
i

n u ca se sleiesc se ingroasa. Si asa pune apa doua a treia oara si le street mm


llcrastraul] In bucaU
foci) ca niste condcie.
.,m| ,,„d-o cu panza la
Ape,
gura.
pune din
unge-o
ele n -o oa a (dc
bine c unaAv
f^^^Z ^ ,
Iui pana
P se va ample;
f

arde in ea
si
I
una ce
lar
se vor topi desavarsit.
si

daca nu vei afla piei argasite, ia si neargasite, de picioare si dc urechi de boil,


a si

i < .iic nu fac trebuinta, pentru ca sa le cumperi mai ieftine; si de sunt groasc, poale

I fie si asa. §i de bivol si de oi sunt bune, pe care asa le argaseste:

la var nestins si pune-1 Tntr-o copaie, in care sa pui si apa, si apoi Tl amesic
(pflnfi faci lapte de var). Si asa (racindu-se) pune pieile Tnlauntru si lasa-le acolo <>

iptamina, adica pana ce (Tncercand) vor iesi peril. Apoi le scoate, le curatcsic dc
irnc m de sou. Ic spala bine si 1c usuca. Si cand voiesti. fa cleiul precum scrisciain

iau I
fnlr-o cjrpa S i, legandu-le cu s am I
?»*3j££*£££ f L ul . S coa.=-i in. ii

I. ii
inainte.
de ai graba si n-ai var, pune-le Tn apa sa se Tnrnoaie [§i acestea], a
isile; apoi pune-le sa fiarba putin [Tn clocot, ca sa sc fragezeasca, apoi| sco(an
scotSndu-.. vor t, bun,.'
, ,,. ,„ pana se vor stinge; si iirajeste-le bine [Tncat sa nu lasi pe ele carne ori seu nici de leac, ca altfel nu
I-
'i. itc cleiul].

3. Cum se fac condeiele \|hm i.iic-lc miiruntele cu toporasul [pe o scandura], ca sa fiarba mai cm ami.
I
li i /.flbovesc la fiert cele neargasite, dar sa nu le Tmbucatatesti de tot, ci sa sc iin.i
nu. i aha Si fierband, le strecoara si perii
il» vor ramaneTn sita sauin panza prin care
irat, lar cleiul va fi mai tare decat din pieile argasite].

Si dc voiesti ca sa usuci cleiul mai pe urma, pune-1 singur pe putintel foe sa fiai
|».ni.i ce sc va ingro§a. Insa ia aminte bine, ca se umfla $i se varsa. Pentru aceas

^ assess**
i

S a r d„p 5
!;icdc^r„de"a, am a,c .cas as e„ SU ce. I in »lc lata cand licrbe; §i cand prea se va umfla, [ca sa nu ramai pagubas], sa
T:.;SrcSa
i
1

*
**# *^
:;;
w
\;;:;::
scojandu-i cu o teava de trestie, ori pu{intic3 focul, sau sa-1 sufli
': ;::;';;:i;:sc„,u rt ,ie * ^Igeo s«dj p
i> i i in el,

pui; m asa sa fiarba pana cand se va Tnchega. Apoi, |punandu-I m lavi|.


si

toartcc, nuci, i
i

.
\, iindu-le parol cu n.ste
i.k easca si asa taie-l bucalcle marunte, pe care sa le pui sus pe scan
le acolo dona sau trci zile, intorcandu-Ie sa se usuce curand si sa sc
ce- gam pemru u
i l.i ..i

,.,,,, ncars, pune paiul i


scoate-1 cu
scandura. pana se vor po.nv. bi. " la van I

ccruU
i \|>oi r. n. le |ic i) sloaia si Ic span/ura la vant. ca sa se USUCC bine, nu
1 1 i

J, ,,, dc o I

|M/< ca nu aniniM soarcle. De a^cca. sa faci cleiul totdcauna pe ytciih


"^^^fc^^S'SSde
i> .i
it
,,,,,,, de seama ca sa nu se
I I

vultur de gasca
8
condcu.1 prea hngw P > v ionic iilduroasi Re impute ji se stricS.
ca sa nu g£*J
i

legi
Si S ocote 5tc a) sg |U1 fie

sau dc gaina,

-
,, i
l
5 i]
,
in care vu«u
,
^/.^^S 1

^:^-^- -- -
1

'.-^
1
'

u 2 nu va
- *«
fi mai bun.
$ t him sc ;u ih- gipsul si rum sc pisc:i/;i ipsosul

v:,; ; . lI u:,^ :r>;;K;; u: ;^::: l;: ;


;:

«
iiul .i ai/i gip .i \.u ipso*, mai Ent&i alege u sai-'.inma pe eel alb
6 i i i I *

(adicS sftcbo^ezi) -

mi. m A|"'i aide CUptOHll palm mii


hpi n ,
I ,i i
| CU I tO .unit nu. i
bui &\\

in 1
i
i iruii mult |
pAnfl hc va face ro^u $i ituncco scoate cflrbunii
•i m i
ii l h u ". ii
i iiimn. m ... m urnbfl i
ill nu tflbovcjti, a %i nu i

nun i .|. hI ml.m i i


putl ipm ill la "iii.i i
ii| u
lllll I
|||)| II .i I
|mm|i ri i| .
i s.| tin I. Iiijh .
||p
torul la gura, pana cand se va usca bine tina, caci se rasufla si se trezeste. De aceea, Deci. dupa ce se usuca icoanele, amesteca cleiul dintai, eel bun, impreuna cu
i;i aminte, sa-1 astupi §i sa-1 lipesti bine. ipsos, cat sa-ti ajunga ca sa le dai de cinci sau de sase ori [sau cat vei vrea|. Si
Apoi dupa trei zile scoate-1 si, daca este ars bine, iata ca ai ipsos bun; iar de nu focearca mai intai pe o scandura mica si, de este vartos cleiul, mai pune ipsos si apa
este atat de bine ars, nu-i strica nimic, numai ca este mai cu anevoie de pisat. Si i alda, ca sa-1 slabesti, iar de este slab, mai pune clei, ca sa se intareasca si in stares
\i otandu-1 din cuptor, piseaza-1 pe o lespede [de marmora sau intr-o piua] si sa-1 In i sa vie. Si asa da-le icoanele de doua sau de trei ori. [de fiecare data lasandu Ic
cerni cu o sita deasa. [Ceea ce ramane in sita sa pisezi din nou, pana il faci pe tot a se usuce].
niarunt|. Si dupa ce-1 vei scoate din cuptor, sa te grabesti a-1 pisa bine in una sau Iar la a patra oara, pune si putin ulei de in si foarte putin sapun moale, §i da le

doua zile, iar mai mult sa nu zabovesti. caci se trezeste. i de trei ori §i-si ia sfarsitul.
ik a

Apoi incropeste apa in cazan, dar sa ai si alta apa rece. incat apa sa nu-ti lipseas- J>i de este vara §i se strica cleiul, [sau este moale], si face ipsosul gaurele,
mai
ca; $i apa aceea in care voiesti a pune ipsosul sa fie nici rece, nici fierbinte, ci incro- pune putintel clei si-l intareste, caci asa nu mai face gauri. Si ia aminte, ca sa nu te
piia. Si ia osteneala insuti, cu manusitele tale, $i amesteca apa degraba in cazan, ca pripe$ti sa pui ipsosul gros, ca sa-1 inalli mai degraba, caci vrand sa-1 razi (pentru ne
sa nu se lipeasca ipsosul, si altcineva sa-ti puna catc putin, cate putin, din ipsos. Din ic/ire), se dezlipeste eel dat de-al doilea de eel dat intaia data si nu iese neteda icoa
cfll vei putea, sa te sile?ti a-1 amesteca bine, ca sa nu ramana graunte
sau cocoloase, Vntru aceasta, ipsose^te mai subtirel si lasa mai bine sa se dea de mai multc ori.
i I

llici macar cat de mici, caci se fac ca pietrelc si pe urma nu se piseaza. Si


ia aminte, temere ca nu cumva sa faca ipsosul gauri, fa cleiul tare si
Si daca este vara si ai
vei um-
ca sa nu pui ipsos mult intr-o caldare mica, caci dc vei pune ipsos mult, apoi trccoara-1 si pune-1 sa stea la un ioc rece. $i cand voiesti sa ipsosesti, amesteca pu
plc caldare §i apa nu vei mai avea unde sa mai pui, [cand ipsosul se
inmulteste]; iar un lei, cat socotesti ca-ti ajunge sa dai o data, §i a§a ipsoseste. Cand voiesti ca s2
(

ipsosul inchegandu-se, se face ca piatra Tn caldare, si strici caldarea, caci nu poti sa-1 nt n dai o data, iarasi amesteci alt clei si ipsosesti a doua oara. Asemenea faci si la

mai scoti. Ci sa te pazesti sa nu pagubesti aceasta, precum au patit si altii, ci intr-un Malic straturi, pana ce-§i ia sfarsitul. Asa nici gauri nu face. Iar daca vei lasa cle-
I a/an mare, care ia cincizeci oca de apa, sa pui douazeci oca de ipsos, sau §i mai lul multe ceasuri impreuna cu ipsosul, se strica.
pulm, [iar mai mult de atata sa nu cutezi. Vezi dara. ca sa pui totdeauna putintel] Apoi netezeste-1 cu razuitoarea, deseneaza-1 si-l aureste.
ipsos in caldare mare, pentru ca sa incapa multa apa, si asa se face bun.
Apoi lasa-1 sa saza o zi sau doua §i. asezandu-se ipsosul la fund, sa versi apa 7. Cum se reliefeaza cununi la icoane
putin catc putin, pina va ramane ipsosul inchegat. Mai lasa-1 putin sa se
intareasca.

apoi. scotandu-1, sa-1 Tntinzi pe scanduri si desavarsit sa se usuce. DupS ce veidesena icoana, ocoleste-i cununa cu compasul §i fa ipsos in starefl
Iar daca ai graba, pune-1 intr-un sac de panza rara si curand va iesi apa; apoi
sa-1 lu i dintai, cu care ai ipsosit icoanele. Apoi sa iei ata de bumbac (dc in sau de 8 *

tntinzi pe scanduri [la soare sau la vant], precum am spus, sa se usuce (si
sa-1

loloscsti).
dupa ce se usuca, (numai daca voiesti), arde iarasi cuptorul si pune ipsosul
§i hi 1 1 il i til a(ci, ca s-o potn
m m m ru, ca sa arza si a doua oara. §i iarasi il piseaza de iznoava si (il stingi ca mai
1. i
inn i .a pui ate subtiri, iar la cele mari ate mai groase. Dupa aceea. cand se va

mis. apoi) pune-1 pe scanduri, ca sa se usuce. i cu ipsos cat voie§ti, ca sa se ridice cununa.
da i

ipso,
ar de ai graba, pune-1 in cuptor cald sau la soare sa se usuce mai mte. ca nu se
I \po\ dcseneazS o si inchipuieste orice fel de flori voiesti, si iacucondciul
viiama. ci prea bun se face. Si, strangandu-1, il pastreaza, ca sa ipsose§ti cu el cand i
mil Li Hori si la atS, de doua sau dc trei ori, ca sa se ridice; si rade-o cu sarguiuia
vei vrca 7 . I
.
,
a nctcda] si poleieste-o. Apoi Impunge cununa printre florile acelca cu
t
i i

imhJci sublircdeos (saude argint). Numai ca ipsosul pecare-1 pui ca sa se ruin.

6. Cum se ipsosesc icoane itclc ori (lorilc, sa aibfi deosebire de ipsosul celalalt. punand putintel ocru,
(
'

icncas* a
Cand voiesti sa ipsosesti icoane, mulle. fierbe piei ca sa faci
daca sunt mari §i

Clei nou, precum mai sus \\\ arataram, caci cleiul invechit isi picrdc puterca. cind se
K i inn se Ipsosivsf t Ample
Zftbove^te ipsosirea icoanelor.
lai de ai graba si sunl icoane pulinc. sfMmS cleiul USCat in buca(i nuiunuk' i
n ,.) ipso 'i VrCO lampla nrpnnsa la Ioc ill ci CU pn«>aiK\ nilai DLIUf |l

Apoi
pune de cu searS fntr-un vas cu apa rece, ca sa se tnmoate pflnfi dimineata.
I i, i
ii nil i, i n sfl I'm 1 1 leiul, apoi oboai o jo», i

pune sa liarba pulm si amcsU'ca [Oti un InMisoi pan.i CC BC tOpC?te


1
I | ,, |
| .,, !,.< |H prilej ji CU iiulfinanaif. scoatl lampla alaia la soao
Apoi scoate cttva clei din acetta fti li i> ajungfl pentru h oanelc pe are Ic ai, i
i

|
H rt|i i |miiui i
flndunlc
pune apa in cl u si ie Blflbeasi B trecc
i
u m. ...a subjin innfl .auu nfl nu m li
I
i
i, ,,,i ,
,, upfl inn n< flldan i
h id m nubtii i
Si %i fa< i
i ft! soco
m. \CU mlaia dfllC nn-lula mi mai mull '> laiul nt fie cald,
mii.i C\ nfl
n d«(fl tontfl i.nnpLi
I

pea-., a | Icinl |
i .a I Hi i .- -
fn< II bill l« i
R .i il till i

M indura 8 $1 di eati oan M Ic nfirfl dintflia oai ml i ml i| iw du| in, i in in. t


ii indurB 1
1 Impli i pu ki upra pe
li
'•"' | i ftldflrii

nrr.i nu h* iiiui h uli aim a. caci


..» w iiiulhi ipsunu ,, ,, | lM1 ., ,|,. i i ,|, .

in , u in i .ilil.m »i loain.i I I'fslf sapaiiin >i


|

peste flori; |un condei din par de pore sau] o perie, cu care sa speli florile si
si sa ai PolimenturL* mordanti »
si
9
aurirea
apaturile cu dc-acel clei, ca sa se adape bine. Apoi Tntoarce scandura, ca sa se scur-
i
in caldarc cleiul ce n-a intrat in ea; si fa la loate scandurile asa, dintr-o margine
mil in cealalta a tamplei. Si de se va raci cleiul, socoteste ca sa-1 incalzesti si sa nu
I
i
10. Cum se face poliment rosu
daca scandurile sunt mari, unul sau doi sa le Tntoarca, iar cleiul sa-1
SC inchege. Si
toame altul si sa le frece cu pensula aceea. Si de nu este soarele prea iute, scoate-le la bolos de eel bun, care nu este prea rosu, ci are plin el vine albe, si a ssa il

alara sa se usuce. Iar cand se face vreo ba§ica, stric-o cu spatula. Insa vezi, de la in- Ini de sunt vinele moi si nu sunt ca pietrele sau ca lutul, este bun. Si pune din
earca:
jput, sa inccrci cleiul pe o scandura mica, ca sa nu fie vartos si. uscandu-se, sa lu- • IIS dramuri; si ocru galben de Tarigrad 2 dramuri; si i/2 de dram miniu de plumb
*
CascS §i sa sclipeasca, pentru ca plesneste ipsosul, ci sa-1 inghita scandurile. Si asa i 1/2 de dram lumanare de seu.

ic race bun. Si aide $i un sfert de hartie si o pune inlauntru, si argint viu 1/2 dram. Iar in ce

Apoi pune apos cu ipsos, lot in caldarea aceea. si cu strachina sa torni


iarasi clei hip sa topesti argintul viu, asculta: pune cate putintel in palma si cu scuipal
i
sfi 1 vcrsi peste scanduri, ca sa se umple sapaturile: si apoi sa le intorci, ca sa se i
a. una bine cu degetul si se desface.
I

mi ca si cleiul dintai. Insa fncearca mai intai tot pe o scandura mica, pe care Si punandu-le pe toate pe piatra, piseaza-le si le freaca bine [cu albu$ de ou]. $i

lpgOse$te-o de este ipsosul in starea lui, atunci ipsoseste-lc $i


si las-o sa se usucc; si l
i
IScandu-le subtiri cu apa, ca sa poti da cu condeiul], da cu poliment d-acesi a.
I

pc celelalte. Iar daca cleiul este moale sau vartos, amcsteca-1 precum si la icoane lb|ircl, de doua sau de trei ori. pe orice vei voi sa poleiesti cu aur; si aure§te cu

riserSm mai inainte. Apoi da-le la toate o data, numai sa fie cald cleiul cu ipsosul. iiiu si te vei minuna. [$i dupa ce vei polei, lasa-l un ceas si apoi sa-1 sclivise§ti],

i s;i nu se sleiasca pe sapaturi si pe scanduri, si lasa-l sa se usuce bine.


.1

Apoi iarasi ia seam a, §i daca ipsosul este Tngrosat $i nu curge bine, pune putin- 1 1. Poliment mai simplu
apa calda; iar de este prea apos, mai amesteca putin clei cu ipsos si Tnca o data
lli .1

dai atuncea, si lasa-l sa se usuce bine.


i I
Pune din bolosul eel zis mai inainte. si ocru, amandoua intocmai deopotriva;
tot

Si dac3 soarele nu este prea iute, scoate-le afara dupa Tntaia si a doua dare, dar
> pi a/a le bine si pune si prea putintel sapun moale, de asemenea si albus de ou.

mai mull nu. Si nu le scoate indata cum le ipsose$ti, ci mai lasa-le la umbra, ca sa
pi - n/a-lc bine §i da cu acest poliment si aureste 10 .

inchege ipsosul bine (si apoi le usuca afara).


I. ii [a a treia si la a patra oara, la care voiesti sa-si ia sfarsitul, [iarasi sa faci ipsos 1 1, \ll poliment
i
n clei doua oca, sa pui doua albusuri de ou si ulei
mai lure si, intr-acesta, cam la
la lot din arc! bolos 8 dramuri. lumanare de seu 1 dram, argint viu 1 dram, miniu
i
iti nefiert, dupa cum iese din tease, cat un ou plin, §i sa-1 amesteci mult, meat sa
.it

plumb dram, chinovar I dram, fiere de bou 1 dram, ocru galben de Tarigrad 5
rie una; sau daca vrei] pune cu socoteala putintel ulei si putin sapun topit in apa
I

iiimn i
putintel albus de ou; piseaza-le bine si, Tncercandu-le, aureste [curachiu|.
ildfl Si amestccand acesteabine cu ipsosul, ipsoseste. Si de face ipsosul gauri [mai

iiii.im h nil. Jar daca socote$ti ca este prea tare, pune apa calda pana isi va veni
i, |

< urn se face tilt poliment pentru aurit (adaos 1)


in lUrca sa cea buna si] fa precum mai sus este scris pentru icoane. Si atata se face

dc nctcd, nu .it nu mai trebuie razuit.


Mai nit. bolos de Armenia 60 dramuri; pune si ocru bun de Tarigrad 60
ii i.i
In dc este iarna, facaldura multa intr-o camera mare, ca sa nu se inchege ipso-
in nu aiba mlauniiu nisip, ->i miniu de plumb pune 3 dram., $i le pisca/a
;i

nl m pentru ca scandurile sa inghita cleiul.


I" I't.iha, use ate.
Asa sc ipsosesc lamplele cele ncpironite la locul lor, si nu vor nicidecum rasa-
pune le mil o tigaie deasupra cdrbunilor si pune inlauntru si 3 dram.
latfi
lin.i ci numai sa [iei $i sa pisezi ocru galben de Tarigrad si sa iei pu{in sofran si
i n .-in. a. i iulica slantaccara. si Wham, dc sapun bun razuit, ^i ameslecS-lc
nit mi clei si sii dai cu condeiul peste tot pc unde vrei sa pui aur; sau] dai cu pedi-
i

"i impiruiic toate


ment, si apoi le aurcsti.
I 'il pune le tlin noii pi- piatrfi, a sii ai gala Clei apos cu care sa pisezi bin.-
\p«.i i
ii r.ii.i .,i .iIImimiiiU' de la ( inci oufi, cu cinci mai Inainte si,
zile
*>. Cum sc ipsoseste tainpla pironita
iihln h \u ionic itnprcunfl, mai piaeazS le tncfl Numai s;i nu fie aldii i

lilt li a sa albu-ainl «« aii< In le bine, Be feCC bun.


dacS tflmpla este prinsS cu piroane ta locul ci, int&i Fl n arfl fi tni epc de la » ll ticfl !
i
1
lai 1 I

pftitile ele mai malic, si ipsoseste chiar neschimbat, pre* um la b oan« \\\ uriturfim
i

Frci ami i» cu cmulciul din p8r de pore, fntfti cu cleiul apos $i apoi ipsow di cinci i> / lu, rtltti f adaos '

>

mi Ju se, [)olrivc?lo o bine u rtauitoan n hi m \i\


(

,n dc ia "ii ,i ti
o
ii u i i I

k hiiin ilc un mi
i

mm npoi pollm< ntul u u |on voin arila u


1
\ i .Ii.hiiiiii iMfi.ui i di. p. mi. tic Sienna
|m ii. dc posta; I. dfl i ifi i U |
ol i
i I .

|| I
.11. | ,|. lllUHl I 4 ll ill ||
id in
.

Pune mai intai ceara sa se topeasca intr-un vas nespoit de arama, asezat pe car- Apoi sa le pui intr-un vas smaltuit cu 200 dramuri ulei fiert, pe care sa-1 a.sr/i l,i
buni, apoi pune pestc ceara topita toate materiile bine pisate si le amesteca cu un foe in spuza iute si sa-1 amesteci mereu, pana va fierbe trei sau patru ceasun si vfl
bctisor. Micepe sa se innegreasca.
Dupa aceca pune-le pe piatra si piseaza-le cu pisalogul [red, cu putin albus de Iar cand il vei lua de la foe, pune inlauntru si 4 dram, vitriol alb, pisat 1
'

mi |, ca sa se uneasca bine una cu aha. Si mai pe urma pune si rachiu tare sau apa si
Si se va face foartc bun si cu lustru si, cand il dai pe perete [ori pe altceva)
ca sfl
mca le mai amesteca si le freaca, si asa se face bun. 'i 1 aur, se usuca curand. Iar pentru icoane sa-I strecori prin panza curata si
I 1
deasfl
I
I'oarte bun si Tncercat 12 .

Poliment (simplu si de la cei vechi) (adaos 3) Si daca icoana este lucrata cu ulei si vei voi a o polei cu aur (care sa nu se
I
prindfl
J< i
ii pe mixtion), asculta: Mai Intai ia o bucata de panza din fire subtiri si dese, i

„Dramuri: 44 bolos, 1,5 sapun bun, 2,5 ceara alba, 6 albusuri de ou. Acestea toate pune intr-Tnsa creta pisata marunt sau ipsos si strangand panza, leag-o bine, ffl
;ilc pisezi bine" (cum arataram mai sus). Hid « ca o maciuchita, si cu aceasta bate incetisor pe unde voiesti a polei; apoi sfl

(lar daca vrei) „mh poliment aflat la cei vechi maestri", sa iei 7 dramuri caolin. -I mixtionui. Pe urma sa pui icoana la soare, si dupa ce se va usca bine, sfl
I are se aduce din Tarigrad, 1 dram pamant de Sienna ars si o jumatate dram ceara poll i<sii, stergand binisor cu bumbac netors].

alba; apoi sa pui §i 5 picaturi de clei, si pe toate acestea sa le freci pe piatra. pana
* vor face ca o coca. 13. ( urn se auresc icoanele
Pe urma, facandu-1 turtisoare, sa-1 usuci pe o scandunca. si-1 pune intr-o cutiuta.
n cand iti va trebui, sa iei putintel, sa-1 moi in apa [si sa-1 pisezi pana se va ispravi; inland icoana (cu carbune), zgarie [pe urma carbunelui] cu (ceva ca)
Si
I.
un BC
apoi sa-1 pui sa saza pana a doua zi $i tot cu apa] sa-1 dai cu condei de par (moale). "i-iiir apoi sterge-o bine [cu un petic de postav moale],
ca sa iasa carbuncle jl sfl
dc patru sau de cinci ori, pe unde voiesti a polei peste ipsos. i|easca. Apoi da-i cu poliment subtire, de doua sau de trei ori (cu un condei
lar cand se va usca, sa-1 ungi cu putintel rachiu tare amestecat cu albus de ou. si >. dai sa nu dai fiind neuscata darea (dinainte).
pune foi de aur sau de argint, apasandu-le cu bumbac. §i dupa ce se va usca. |
Si usi nuiu se bine], mai intai toarna rachiu [de
o margine, cu un ibrii el] la

Iivise§te-1 cu agat ori cu dinte de caine. loata icoana; si ridicand-o putin de (cate) o parte, potrive§te-o ca sa se adape

Sau a$a: Piseazape lespede sapte parti bolos cu putin sapun moale, apoi sa-1 pui, ila|; dar in graba [sa o adapi], ca nu (cumva) sa se inmoaie ipsosul.

mm> parte ceara alba, intr-o tigaita, §i le prajeste pe foe sau pe spuza moale, si sa le Vpoi a$az-o cu fa(a in sus [inaintea ta] si, luand foita de aur, pune-o [deasupn

amesteci cu un betisor, pana se vor uni. nci| (pc unde aidatcu poliment), [impungand cu osul pe fiecare foita de la in n
)np;i accea sa le pui pe lespede si lc amesteca cu albus de ou, pana se vor muia
I
i" Mini ca s.i so lipeasca§i sa nu o mute vantul sau rachiul, ori] apasand u?urel

de Be putea pisa. Iar daca se va invartosa, pune apa potrivit cat trebuieste, si le
i
cu ondcia$ul moale, pentru ca sa nu se pateze. Apoi. ridicand (icoana)
i <
|
i

iul u I'oarte u§orcu condeiul cu rachiu pe unde lipseste aur, sau


frcai B mult, pana se vor face ca untul, apoi sa faci ca mai sus. aburind »> cu
h 'I ili-n.iba o carpcsie |si las-o un ceas] ca sa se usuce. Apoi [ia piatra tic
agat,
<>lt dc aine si scliviseste-o frumos, Tnsa te pazeste sa nu freci pica tan
de poliment pentru polietura pe giant (adaos 4) ..in
i i
I\<iri<t <

I .1/ *» mai departc) 13 i .

dramuri volus; pentru poliment rosu, si pentru poliment galben 46 dramun


\u

Ohrt sau pamant galben. tnsa sa se caute a nu fi nisipos; I • i mn se aunvsto tampla iuase/ata la locul ei
1/2 lotu ceara alba, tnsa curata; 1/4 lotu sapun-rachiu (turcesc);
II
\ gr), in greutate de 46 boabe orez. spermanteta;
i i'ii pnluncni tflmplei, ca si [a icoane; si, (dupa ce sc usuca), pune scdndura
(
n u .nu. n pc o niasa tnaintea ta si, udfind cu rachiu, a^terne aurul,
(> albusuri de oua de gaina.
ipaitu ilc nu Mini adflnci, toarnfi rachiu inl&untrul sSpiturii, ca sa se
Accsica toate amestecate si bine pisate, ca sa sc combine, (iar) in urma sa sc
r I* • i li ii .i sc prindfl aurul Apoi totoarce scSndura bini?or, cu socotealS
usuce pe tinichea sau geam, bucati mici (si laic).
' -ii.ii a ;n luul dc lai dm & va r&m&ne vreo floare neadfipatfl, ud o
lianstormai lotu in grame: 1/2 lotu face 9 (grame); 1/4 lot Gace4 1/2; sperman
' i *i
i

" ,l
-mrul d< DHupro apasfl cu osul -i m- liprascS bine pe
,

16 boabe tic otea sau de grftu


i

'
i
i
i ;»
i.i. 46 boabe orez fac 3 (grame, adicS 15 gi I >
i.
'"' H'nii.M ;ipui .ip.i i.i H, u bumbai
..
b sfl se lipeascfl toi aurul, A pui
.
1
1 1 <

ii' pi in ii . »
M n. r \i dupfl a< \i\ si
.!! o.
( urn \c fact mixtionui pmtru auril (adaos 5)
i

»li yl Ii "in. Ii ccli itogonati au rotundc care nu n pol


i

H Inn Si " ll " (0l|M dl IUI U lOUtfl liailia ci ihl.indu


i.i >>. in galben 10 dramuri verdi di aramfl I dramuri, miniu d plumb 8 dram
M
I I II I I

1
iillllll i!« - II I« ml i
iniiil mi t.l.i in.iihl i ..i nil
"" Impn ui R|
| | |

m. .i. ol 10 dfMi nib .1. plumb 10 dram \k i an (I l< pn i 'i , 1

r"
i
i

1
liuuluil lipi Apoi, tulh .mil Inilia I>iiumm.
j^g^m^^^^|^gte||gg^g
i
i

mil u ("Hi J» '

lipH I
l" IP I
I ii p. in. I inni' .mii nJ i ah i
I'
novar [si, de vei vrea, nu pune nicidecum chinovar, caci Panselin nu punea] (tol
la locul lui; apoi uda subtirel cu condeiul locul (unde nu s-a prins aurul) si car-
deauna, ci inlocuiestc-1 cu bolos).
pesie-1, si (dupa ce se usuca) scliviseste-l.
Iar de voiesti sa fie (carnatia) mai aleasa, sa faci asa: piseaza chinovarul si pune i

IDS, apoi las-o sa se limpezeasca; si cand s-a asezat la fund, varsa apa intr-alt vas,
15. Cum se aureste tampla pironita la locul ei lasa chinovarul sa se usuce. Si amesteca dintr-acesta putin §i fa carnatia, $i prea
i

I'ima se face, [dar sa n-o faci galbena sau alba].


Facand paturile dupa ce vei ipsosi tampla. asterne la paturile acelea
(schelei), si

vclinte sau covoare, pentru ca sa nu ajunga vantul. apoi da-i tamplei cu poliment. §i
19. Alta carnatie
lair intai foitelc de aur in bucatele mici §i mari [pe o pernita de piele (moale) arga-
siia|, apoi luand rachiu cu un condei mare uda locul, [dar sa nu-1 ineci cu udatul.
la alb de plumb si ocru-rosiatic, §i piseaza-le impreuna si fa carnatie. Iar de nu
umpland condeiul, ca apoi nu e bine]. Si Tndata luand aurul cu un platt-pinsel, adica ll
in cu putintel bolos, ca sa se la. B
ui-rosiatic, ia din celalalt, galben, si amesteca-1
CU un condei lat, [ori pe coada de veverita], pune-1 in locul udat, si unde nu se apro- pu(in cam rosu. Apoi, precum scriseram mai sus, fa carnatie; numai ia aminte, ca sa
pie ca sa se lipeasca, apropie-1 cu numitul condeias, dar usurel, ca aurul sa nu se
H u faci prea rosie. Iar daca ai ocru din insula Thasos, acesta nu are trebuin(a d<
zgfirceascS. §i, unde a ramas vreo crapatura, arunca in graba cate un peticel (de foita bolos.
de aur) pe udatura cea dintai, caci, daca uzi a doua oara, se pateaza.
De voiesti, fa precum iti scriu tie aicea, pentru ca invatatura de dascal bun si
iscusit este si aceasta:
20. Cum se alcatuieste semicarnatia

la putintelocru galben de Tarigrad si, pisandu-1, pune si putintel clei si putintel Pune doua parti carnatie, si proplasma numai o parte, ori si mai putinft; si

jofran, si treci cu de-aceasta peste toata partea pe care voiesti s-o auresti. Si, dupa line iiva-le intr-o scoica, §i asa fa semicarnatia; si oriunde voiesti sa faci carnaii
aceasta, pune poliment rosu pe varfurile florilor, $i aureste cu rachiu de drojdii. i
i intai cu aceasta.
$i, uscandu-se, scliviseste aurul cu sarguinta; dar sa nu fie nici uscat tare, nici
prea crud, caci de va fi crud, intra coltul si se strica, iar de va fi prea uscat, se roade
21. ( urn se pune carnatia, dupa Panselin
si ramane polimentul rosu, si in zadar te ostenesti.

Apoi pune vopselile inlauntrul sapaturilor, cu ou sau cu clei. I lupa ce vei face desen fata sau orice vei proplasma si vei da-o §i vei lamuri prin
nun pune semicarnatia, pe care o scriseram mai inainle, subtiind-o Ia matgim,
i

.inn se deosebeasca de proplasma. Apoi pune carnatia pe la reliefurile fefei si

Executarea picturii tempera de ou pe lemn »ul'lia/ o (cate putin, cate putin], ca si pe semicarnatie.
'.i deosebesie cu carnatie, lacei batrani, toate zbarciturile, iarlacei tineri, numai

i-l icle ochilor.


I lupA accea pune in carnatia aceea alb de plumb cu socoteala. pentru ca sa se
16. Proplasma lui Panselin •
mai alba, si pune-o pe partile mai ridicate. pe care voiesti sa le lumine/i; dai

ii loartc subtire.
Pune alb de plumb, ocru, pamant verde de care se lucreaza la perete [si negru]. i a ail'ul dc plumb, de asemenea, il dai intai subtirel si dupa aceea sa-I dai mai
si piscaza-le pe toate impreuna. Apoi da fondul sau proplasma aceasta, pe oriunde
inn |k- paitilc care par reliefate (§i mai luminate).
ai de zugravit carnatie, [dar cu luare aminte, ca sa n-o faci galbena sau verde].

22 < urn se fac ruineiielile


17. Desenarea fetei peste proplasma
Pica Stanla Iccioaia si la sfinfii cei tineri se cade s2 pui
m- dai cum Cfl la
Amesteca negru si oxiu, §i orice voiesti deseneaza peste proplasma, intai sub
i

il iin mi|lo< ul Icln. pica suhimd. aincsiccand chinovar cu cama(ie.


(uel. iar dupa aceea mai puternic. Iar la luminile ochiloi. la spranccne si la nari
pune
I hi i.i umbn la Untile cu care desenezi mainile. sa pui prea subtire bolos.
i >e I

negru curat. ci balrani, in /han iiui ilc cclc mai adanci, sa pui bolos sub(irel. Iai
1. 1 i

Ori, daca vrei. ia ombra $i bolos. amesteca le, si orice voic$ti deseneazS peste mi Kiiiiui ale piclii), cftte sum deasupra ochilor, (pe unite ), sa le
h ill* I I

pioplasma; si unde trebuic mai inlunccat da numai OU singurf omhia. iai la luminile
I

!•< 11,11 i nil. .inialir |>i« H nil) .nil si lis III. II lliainli'.
ochilor si la nan pane numai nc^ru sinum Asa sunt desenelc Ebtci, peste proplu
ma. ale lui Panselin.
\S i inn sv i. ii pirul, ochlli gura t barba
18. ( urn H ftUM i in na|iii, ilup.i r.tiisdiii i
ru tnrhi l-l irtfc Mm tn fcx plnUcftndu va face ro|u-brun §ic&ndvei
i
i
lui i ii » n. i ii inihi-M i
a tineri aim teel leu pu(in ne^iu.
I,, jit. de plumb w m (ian »au dc frantuu
1
ii li tn hu< »ti In liArlii
m burba)
nu
1 1

i h > iiin in i
imiiIm.iI m i n piopliiMiti Ii i
n «

p h ni <\poi
ocru h*iII)cii vcnc(ian, uu d> " ••' venctuw. im tdml ' •' nu in n * u wccla, >» puiui ilu
negru si le dese- di-le pe las-o sa se usuce, apoi li mai dai) si a doua oara, pana ce
panza o data [si
BCOate putina din aceasta proplasma si sa o amesteci inca cu putin
va potrivi, (adica se va face peste tot cum trebuie). Si uscandu-se bine, sclivi
neaza din nou, §i subtirel le umbreste; iar in umbrele cele man pune numai
negru
sic-o cu osul [sau s-o razuiesti cu sticla], apoi deseneaza (cu carbune) orice slani
rural. Si iarasi ia putina proplasma de-aceea dintai §i putin ocru galben, si fa-o pe
ocru galben wcsii, si lucreaza cu ou.
iniaia lama; iar la a doua, adica la parole mai ridicate si luminate, pune
i

Iar daca voiesti a sti cum se lucreaza pe lemn si pe panza cu vopsele cu ou, mai
curat [ori amcstccat cu carnatie] §i subtiaza-1 la margini.
|

gura (si buza de sus) miai piseaza vopselele foarte bine cu apa (§i foarte putina miere), cate feluri sunt,
Iar buzele fa-lc cu alb de plumb amestecat cu chinovar; insa
Ipoi pune-le prin cutii sa se usuce la umbra.
numai cu chinovar singur. Apoi amesteca chinovar si color si le deseneaza. Iar la
Si cand vei vrea sa lucrezi, toarna putina apa tntr-un paharut, in care sa pui si gil
umbrele celc mai inchise, pune numai negru sau ombra.
in mis de ou (circa 1:1) si amesteca-1 bine, ca sa se faca una cu apa. Apoi ia dm
pleoapele ochilor, Tntai pune semicarnatie subtire, apoi lumineaza-le cu
Iar la
Mix amestecatura cat iti trebuie si sa pui prin vopsele.
nuatie. Asa sa faci parul, buzele, gura si pleoapele tinerilor.
plumb si putin Si orice vopseala vei da o data, las-o sa se usuce, apoi repet-o si a doua oara. J>i
Iar parul §i barbile batranilor fa-le in acest chip: pune alb de
apoi fa-o si mai dupfl aceea deseneaza din nou haina sau chipul si lucreaza mai departe.
negru, ca sa so laea asa ca o lama, si da-le aceasta proplasma;
de aceasta, dar mai nea- )ar sa $tii si aceasta, ca de va vara sa pui otet in ou, ca sa nu se strice, on il

§i le deseneaza pe deasupra; iar la umbre sa pui tot


I
fi
fnchisS
14
pui in loc de apa]
grfi. mai luminate ale barbilor, scoate lama sau albeala. daca voiesti.
Iar in parlile
.

cununi cu mordant (de usturoi sau de ulei)


pune-1 si, de voiesti, da
pfinS afara, neiasftnd desen nicidecum; apoi fa alb de
plumb apos si vopseste sub- Iar aurul la i

15
tuel partile ce par mai inalte.
i
vcrniul o data, subtirel, §i asa se face buna .

Iar la umhi.-l. mustatilor pune negru curat, si la gura


pune bolos curat, iar pe
la pleoape, de se lucreaza cu ou peste aur (adaos 6)
buze pune puim.i atnatie rosie, desenand cu bolos sau cu oxiu; iar
( /////
i

voiesti. pune puiin.i .emicarnatie, iar de nu, nicidecum nu pune.


Si asa sa faci parul.

barbile §i buzele Mtrflnilor. I)upa ce vei polei si vei voi sa dai cu vopsele peste aur, ca sa faci haine cu floi i

.uu, mai Intai sa pui tntr-o cescuta galbenus de ou indoit cu apa, si sa-I dai
pcsic

iu peste argint, si sa-1 lasi sa se usuce. Apoi sa dai vopseaua, orice fel
trcbuicsk-
24. Cum SA pint Lunele la Imbracaminte ii

iara$i sc va us
i
i) lasi si pe ea sa se usuce). Apoi o repeti foarte usor si, dupa ce

('and voie sti imbracaminte. mai intai da-i proplasma. ori cu ce


a pui lame la .
|H>(i zgaria cu acul, (ori cu un varf de ghimpe), scotand flori de aur sau de argint.
s
si cu ea dese-
vopsea voie§ti, A| a tot din aceeasi proplasma o vopsea mai inchisa
11
>l
I

dai mai sub- Hm


neaza [din nou h mm peste tot], iar pe la umbre (si la adancituri) sa o ( se lucreaza cu ou pe tencuiala uscatd (adaos 7)

urasi putina din acea proplasma a hainci cu alb de plumb


si
jiata Apoi a
pune miaia lamA (I* unde trebuie); si facand alta mai alba, sa o dai
pe locunle cele Vi.md a lucra cu ou pe zid uscat, mai intai sa iei creta si s-o pisezi bine cu apa,
mai ie?ite in n hainei. Iar la umbrele hainelor. |ia aminte], sa nu pui lame.
ll il< ipoi pune <> intr-un vas §i toarna peste ea zeama (subtiata) de clei, §i o
da pe unde
Asa sc fac lami li i i
le firesti. n .i zugravi.
Pc mm a 5-6 oua (de gaina), sa le spargi, sa le iei galbenusurile $i sa le pui
sa ici

I. uu pahar de o litra (=100 dramuri), iar peste ele sa torni apa curata (circa 1:1)
Ic amesteci bine; apoi sa le strccori, si din acest amestec sa pui
prin vopsele si
Picturd in tempera pe alte suporturi
i
i

llli ie/i

r urn w zugrdve$te CU clei />e tencuiala uscatd (adaos 8)


25. Cum si lucreaza pe sidef
Mai doua parti apa m parte lapte dulce, si le amesteca bine, apoi sa I

pe sidef cu ou apos, ca sa primeasca vopselele. Apoi (dupa <


intfli ia
Mai inaintl si dai
uu condei curat (si gros), si lasa-1 sa se usuce.
Apm schitea/a ,,<l n data t u
se USUCfi da CU alb de plumb o data (si din nou lasa-I sa sc usuce).
Vpoi pi tca/fl relS u lapte de acesta, ori cu apJ cu eld, si da acest grund.
>. i

bine chipul sfAntului pe care voiesti sa-1 zugravesti,


cu Imau apos. ^i zgane (pe lim i i

si lasa- Ic sa sc ugucc
Pi .uin.. pi a/a [\ toate VOpsclcle cu apa si, penliu ea sa nu se steaij-a sau
,i

He desenului) cu acuL §i a§a, da (toate) vopselele subtirelc


cuniina pune auruleumoi find v kii i.i pune m \npsele paile (/eama de) clei si doua (parti) apa.
, ,

,
uu plesneas- 8 ?i sacadacand li vei da vcrniul; kii |h-
ii In. i.'.i/.i sAnfllo i

danl ori cu /rama de usluroi.

lm ,, tl ,, i
,/ apA d§ i m p$ wu uiala us< aid (adaos
l
>)

26. ( uin n liicroa/a ru ou pe pftnzfi

cevi mil rind, vm (paiitfl)dln vurnitfi pi ifi pui


Dupfl uceca iei I

pfln/a )( .i
r v |ui i. tl di il
laoramfl

1 Intin/i
, .

in
,

•> , |

ha,,. tn< pfttru icftndurele pi


M
i
I

ami iccliiulu I cu a| i,m in uin .. v.i.h uiu. ii id ,.|n i i .nu. iti 1


bine, upoi »fl i w \b k
ic cu MKolnila
'
i 1

ip»u $i li in
ice ki
pune Aputi iiiual >i
limpczeasca de tot. Si cu apa de-aceasta sapisezi vopselele si sa lucrezi (pe tencuiala Si vezi sa meat sa se innegrcasca, [ca atuncea nu e bun nu til uleiul prea mult,
n hi). (Iar din) vopselele
ce se fac cu aceasta apa, (luand) var (uscat si) pisat ori
pentru yopsele deschise], ca strica fe^ele pe unde vei da, ingalbenindu-Ie.
i
mi. in loc de alb de plumb, ocru galben deschis, ocru Tnchis, rosu englezesc, (pa-
i

§i cand vei voi sa stii daca este fiert sau nu, sa pui [cu varga] o picatura pe
in. ml verde), negru de carbuni pisati ori negru de fum, podul
(...) sa le amesteci una cu alta,
1'ilmei tale si sa freci cu degetul; si de va face spuma ca sapunul, atunci sa sin
01 CU var, si vei face si alte feluri ce-ti vor trebui, §i nu se vor sterge lesne. fi
i

sic fiert de ajuns [si sa-1 iei de la foe].


Apoi sa-I asezi undeva sa se raceasca (putin), si pe urma sa-1 strecori $i sa-1 pui
27. Cum se face din zeama de usturoi mordant pentru aurit niii-o sticlape care s-o astupi bine.
Si de vei vrea, poti sa bagi si vitriol alb 8 dramuri, insa numai atunci cand il
In luna lui iulie, ia usturoi mare, cat vei voi si, curatindu-I, pune-1 in piulita de id
de pe foe. inainte de a-I strecura. [Apoi lasa-1 30 de zile sa se ingroa§e], §i vei a\ -a
ii iniii de-1 piseaza. Apoi
panza ori o sita deasa si curata, si zea-
strecoara-1 printr-o i

ma pune-o Tntr-un vas; [apoi piseaza putina guma-arabica si putin zahar candel, si lustru bun. |Asa este invatatura pentru fierberea uleiului].

|>unc Tnlauntru §i le amesteca], si scoate zeama la soare, pana se va inchega bine;


!«•
Numai sa stii ca acest vemiu se da la soare, si sa te paze§ti de praf, ca-l iragc a i

insa ia seama, ca sa nu cada Tnlauntru praf, peri sau musculite; [$i pune-1 Intr-un vas, magnetul. Iar dupa ce-1 vei da, sa-1 intinzi cu degetul, potrivindu-1 sa nu ramaiu
'lii ca apoi se scurge.
1< op< ra-1 §i-l pastreaza, caci cu cat este mai vechi, cu atat este mai bun].

Si cand voiesti sa tragi incondeierile de aur, amesteca zeama, (fie cu ocru, fie cu
bolos sau) cu orice vopsea, si lucreaza. Si vezi bine, ca sa nu pui vopsea mai multa. 2 4 >. Cum se face pegola
*
seama de usturoi sa fie mai multa, ca sa se lipeasca aurul, (iar daca este prea gros
i

Sa iei rasina de brad, cate oca voiesti, sa o pui intr-o caldare (de arama); daj
si
m nu c urge usor de pe pensula, amesteca-I cu apa si putin amoniac). Si dupa ce vei
nu pui rasina cat sa umpli caldarea, ci o parte sa fie cu rasina si doua parti de$artfl
trage <>, las-o putin ca sa se zvante [sau vantur-o putin]; apoi pune aurul (Tndata sau
i
ami vrei, ca si pe poliment) §i la urma curateste-1 cu un picior de iepure.
punand-o la foe sa fiarba, ia aminte ca sa nu se verse, pentru ca se umlla tare
§i
I
ilt vei vedea-o ca se umfla, trage-o de la foe sau scoate-i focul de sub ca si sulla
vrand a-i da icoanei verniul, pune-o mai intai la soare, ca sa se Tncalzeasca (si
.*>i
ii

ii< bine uscata), pentru ca zeama de usturoi se jilaveste si apoi s-ar putea sa nu
i
in cu o tcava de trestie, ca sa nu dea in foe, si amestec-o pana cand va Tnccia inn
<
.i

tin. i
Mi tn Si iara§i o pune pe foe, si de multe ori sa faci asa, pana va ramanca [impede
i


hi dc spume. Atuncea ia-ode la foe §i, avand o caldare gataplinacu apa, loam o
i

ml iniiim. Apoi, strangand-o cu buna oranduiala. pastreaz-o spre trebuinta.

Verniuri si vernisarea picturii


W« Verniul de ulei

I i din uleiul |alb. din eel bun] punandu-1 fntr-o oalS, fiert la soare 100 dramuri si,

28. < um se fierbe uleiul la soare i I la loc, |ca sa se Tncalzeasca bine; apoi farama m piulita sau pc lespcde] si

.iiniiii pegola, [pe care pune-o Tnlauntru mestecand mereu] ca


Ii
si se fmpreune
scos din samanta de in bun], si-1 pune Tntr-o tava lata (acoperita cu
l.i ulei [crud, • lopcascS bine, (dar sa nu fiarba). Apoi [ia-1 de la foe] strecurandu-l [prin
mi i'< .mi curat), si lasa-1 sa stea afara la soare 40 de zile, cand va fi soarele mai ii i mala si subtire.
(IcrbintC. Numai ia se^ma, ca sanu seinchege prea tare, pentru ca sunt unele uleiuri In i .ui.l voiesti |. verniul sa-1 dai la soare. insa ia aminte, cand dai intai. sa lie cai
in Bert) dcgraba, iar altele zabovesc. Si ia aminte, cand se face ca mierea cea sub-
iilanc. ca sa nu sica dupuros. $i daca se prea Incheaga si nu-l po(i inlin
i

i
ill di
uu\ aluncea este bun; ca de se va inchega prea mult, [scazand mai mult de juma-
I'liin a pniiiiicl um ilc ncft, a
sa se subtieze. Iar de nu ai neft, pune ulei nelieil.
tate], earn! il vei amesteca cu altceva, se va face prea gros, iar cand vei da pe icoane.
Si i laci si um accsl chip [to! in atala ulei], pune 50 dramuri pegola si 25 dia
mi vei putea sa-1 Tntinzi, ca se va face dupuros. Si sa ai grija, ca in fiecarc seara sal
m i .In i i la. a ai. si III dramuri neft] si prea bun se face. $i eel mai ales vemiu
|

ici inlnuntru, caci din roua noptii se strica. $i cand vei vedea c2 s-a inchegal, strc
i i i i.

oarfi printr-0 pan/a curata §i subtire, ca sa se cura(casca de musculiic si de alte


i I

iifi uialcnii aduse dc vant. A.?a se lace uleiul 17


|Siiu am i fcl 1 00 dramuri ulei, \0 dramuri rfi?mfl de-aceea ee se nume i»

fieri la soare .

'
-
'

iliatmiii sat &/.\ iai dupa ce se lopesc in ulei, pune


dramuri neft, si 15
loo dramuri ulei, MM). ham p6golfi, to dram, sacftz m 15 dram um de neii|.
( Urn se fierbe uleiul si se face Verniu {initios 10)

M \i i niiil <|i nlri si s.uil.il


Mai iniai sa pin inii ooalii sinal|mia .MM) diamuri ulei de in din I uropu VI lii •
i

I
iii -il apoi pune si SO Ii .u
< 1nu »K |>lninb jusal him- In iliatn hlai>»ri Si
i
1

Ii mlill HKI ilriimilri piatlfl |CII Hfl lie am cat Ixtabele dc ma/a
mi I" «
' l
'
|

fngroapfl oala \n spuzl Herbintc m hJI mchici i


mercu inn u o vai^.i |lnc a
pflnil i
\a 111 rbc I'lm
i i
1
'
i
i

i" i irni 1
1 |m m -I, iui| noul Ian n pana \m vb Fnroyi fundul,
Il 1 1 <
in Ii m pi mi ii i .1 i i
un i > < .i < i i ii < i
a Apt a pi in
i a i it, i
1

I ii I 111 oala si Insa carbunii sa nu aiba vapaie, pentru


amesteca-1 cu vergeaua de fier. Sa le amesteci (pe) toate intr-o sticla, si sa fie sticla goala ca de trei deslc; si sa

i se aprinde, [sau sa tii oala acoperita cu grija). Apoi. trecand putin (timp),
,i
scoate Fiarba in clocot, intr-un ceas. Si s-o la§i sa (se) raceasca [...] §i sa-1 incerci pe
-a din oala si iarasi pune-o pe foe, ca totdeauna sa fie Tnrosita. [Si asa mereu],
ii
bucata de sticla, iara de nu se inlinde, sa mai bagi unt dc neft."] 19

..ii i.i se va umfla santalul §i va face spume si se va topi,


iar amestecand cu vergeaua
I

mi vci mai alia santal netopit inlauntru. te. Verniul galben


dupa aceea, |pe carbunii, sa ai ulei cald 250 dram., pe care sa-1 pui in oala
Si,
Sa iei sandarac 20 dram,
sabur 10 dram., §i le piseaza bine ca praful. cernc si
lasa-l inca putin sa mai fiarba (amestecan-
l(

ai eca cu santal. Si, dupa ce-1 vei pune,


1
a si le pune intr-o oala. in care sa pui si ulei fiert la soare 50 dramuri, |si asa/ »>

du mereu cu varga), pentru ca va crapa daca nu mai fierbe impreuna cu


1

santalul.
I
tlilura], ca sa se topeasca. Si cand vei voi sa dai verniul, pune neft intr-insul |c b
Apoi ia-1 de pe foe si, [lasandu-1 putin sa se mai raceasca], strecoara-1 [intr-o sticla.
i
ic intinza].
prill panza subtire].
pune intai numai 10 dram, ulei si pe urma pune cSte putin,
[Sau, daca voiesti,
[Sa stii si aceasta: ca de va fi uleiul prea ingro§at, pune mai putin santal; si de '
pulin, unt de neft, pana la 40 dramuri, apoi le strecoara]. Si sa dai cu de ai 081
voK-sii, pune si mastic cam 10 sau 15 dramuri. Si de este iarasi ingrosat, pune ulei tniu peste poleitura de argint si se face galbena ca aurul. 20
acest verniu pe orice
Care sa fie putintel fiert, iar de vei voi, pune si putin neft]. Si da
VOic§ti, si prea bun luciu face.
M. Verniul de rachiu

32. Verniul de neft la rachiu foarte tare, care este scos cu alambicul pana de patru ori [din all rachiu
I
i
de este bun sau moale, pune din el intr-o lingura si, dflndu
unl a-i face cercare i

sandarac 12 dram, [si pegola de cca buna. alba. 20 dram.] si - dupa ce mai
la ai/a pana nu va ramanea nimic in lingura]. Si pune dintr-acesta inii o sticlfl
.'i

mi. ai spalat sandaracul, 1-ai uscal la soare Isi 1-ai pisat


ii
impreuna pe lespede] - !5 dramuri; si sandarac 10 dram., si mastic 4 dram., bine pisate; $i (balsam
de
pune lc intr-o oala. Apoi pune inlauntru si 6 dramuri (balsam numit) terpentin ml terpentin de Venetia ori de Hios 5 dramuri.
i

Veneiia ori de Hios, §i pune oala cu totul pe carbuni [pana se vor topi bine]. Dar sa 5l punandu-le pe toate acestea in sticla aceea, care sa fie desarta pe jum&tati

mi multi carbuni, ci dupa masura ?i cam stinsi pe jumatate, ca sa nu se aprinza.


lie mai mare cu o parte decat materiiie], astupa-o bine cu dop de plulfl $i dCA
Si, topindu-se, pune neft meet, cate putin. [amestecand mereu cu
un bejisor]. pune pan/a sau hartie, si o leaga bine cu ata, ca sa nu se rasufle.
pflnfi se vor impreuna toate. Numai sa nu fie ncftul
rece, ci cald tare sa fie cand il '.i ai arhuni cu masura, nu multi; si legand un betisor cu osarma de gfttul Itl
fi

de se va intampla a se slei, scoate afa- in al/este-o cate putin la foe. pana se va infierbanta bine. Apoi mai |OS< ioi
vei turna, [ca sa nu se sleiasca sandaracul. Iar

ii m 1
1 u 1 tot §i sa lasi ceea ce s-a sleit in oala, si sa amesteci cu batul pana se vor inccapa a fierbe. Si dupa ce se va umfla de zece ori, atunci la u de la
iarasi neftul inlauntru, si sa fiarba catva].
an topit; iar semnul topirii este cand zvancneste inlauntrul sticlei.
topi materiiie; apoi, pune
|Siiu pune sticla intr-un vas cu apa, care sa fiarba timp ca de un ceas, puna se voi
dupa ce toate materiiie se vor impreuna bine, de voiesti sa faci verniul mai
Si
leiiile din sticla. (dar sa nu atinga sticla fundul vasului, ca se poatc sparge)
pune mai putin unt de neft. Iar de voiesti sa-1 faci mai subtire, pune neft mai
,

ti vi ail de pe foe, insa nu scoate sticla din el pana nu se va rSci; apoi


mh. [in totul sa fie neft pana la 50 dramuri. Apoi scoate-1 si-1 strecoara prin panza
i

i.
ii u Lisa sa se aseze (verniul) si. strecurandu-1 prin panza, pastrca/a-l spre
nh|irc|.
mil i|

In de-1 vei face fara de socoteala si se va ingrosa, poti sa pui simai pe urma
ii I icoana la soare, ca sa se
volenti ca a dai verniul, pune mai intai
caci nimic nu-i
putintel neft, ca sa se subtieze [atunci cand vei vrea sa dai
verniul],
hme Iar daca nu se va intampla soare, pune-0 in preajma focului, insa
i
I

vatimS. iminKc.cu s3 nu se s trice]; de asemenea fnc2Ize§te$i verniul [intr-o cca$< a,|


[$i cand voiesti a-1 da.mai intai incalzeste icoana cu luare aminte la foe, de nu iiiim da en condciul moale o data. |dar sa nu freei prea mult, ci numai CU
i i

se va intampla soare, apoi pune-o culcata §i a§a da-1, ca sa nu se scurga verniul). Si mm il ii ipi iiu id putintel, da
.1 si al doflea iarasi. dar mai mult nu. i

umbra, de dimincata pana seara. si chiar) mai


i.ibun lustru se face ?i se usuca |la N put iso dram sandarac "^ dram p6gol8 45 dram., si terpentin
i
. .

degrabi 18 .(Vezi §i adaos nr. 11) I inn i" di.ini si .i i In tru esie preo bun],
.
i
i
urn noti ii/a iii sc< XIX Vvram zugravul, In caietul sau:) [Dramuri 100
.,/ ustru dc neft (adaos II) iimi i inn hi i m de I dc 60 \Q sarandrai a \0 sacftz de l bun, o jumfttat
mini i
i
i
bine pa lespezi i i
le bagi m spilt"]* 1 ,

63 dram., unt de nefl 100


Spirt dnm. muiarac
t
-4» ilram mastic I6dram Cbal

un numit) terpentin 20 dram." i


sptti fad<w,\ i
!J

tnsemnaw ptntru tustruld* mi d*


|Alta> neft' I b o |umAtat< t> h (unl d< ncfi

m 200 dram B pui) laramlnu a dram iclftu dram hi, . (bal un n D i


nu ii ii ilh IN drain ionUi nib i
! dram i
nmfoi ! dram . gumi
n. in. til 1 » iliam <* iliam in i
'
diaiumi
1

Pe toate acestea sa le pisezi bine, deosebit pe fiecare si. punandu-le Intr-o sticla Aceste micmate vor sa se piseze vartos, bine, si sa se incearna printr-o carpa sub
care sa cuprinda 150 dram., toarna peste ele 100 dramuri spirt foarte tare de vin, si (ire, $i sa se bage inauntru [in sticla]. Dupa aceea sa se puie la soare multe zile, caiul
sa pui inca 2 dramuri (balsam numit) terpentin. lasie soarele mai iute".
Dupa aceea (sa astupi sticla si) sa o legi bine la gura cu o basica, pentru ca sa nu
so rasufle. Apoi asaz-o undeva la soare, unde sa stea pana se vor topi
materiile, pe
(Verniu de spirt) (adaos 16)
care sa le amesteci in fiecare ceas. [Sau pune-o Tntre soba la caldura, dar cand
vei

pune sticla, sa fie soba rece. Apoi sa faci focul, §i potriveste sa stea cam 12 ceasuri; „AI log[ofdtidui] Matei:
iar daca vor fierbe materiile, vezi sa nu scoti sticla
pana nu se va raci impreuna cu I>rarn.[uri] 200 spirt, 100 terpentin, 60 sandaraca.
soba]. Apoi le strecoara prin panza curata in alta sticla, si a$a ia sfarsit. Iniai |pui] sandaraca peste spirt, pana se topeste; apoi terpentinul il incal/csii si I

Iar cand voiesti sa pui verniul pe icoana, [daca va fi prea gros, mai
pune-i putin
'i 1 1 tot peste sandaraca.
spirt tot de-acela tare.] Si sa fii in camera calda. si saincalze$ti putin verniul,
aseme- I

( and se da acest lustru pa icoana, trebuie sa fie icoana rece, apoi sa o dogon 1

nca si icoana. Si sa saza icoana cu fata in sus, (ferita de praf,) pana ce se va usca (pu(in) la foe. Si iarasi, lasand-o sa se raceasca, ii mai dai asemenea, pana va fat i

verniul. in tm.
i Sau injumatatind cantitatile:)
Verniu turcesc, de spirt (adaos 13) 100... 50.... 25 spirt
50.... 25.... 12,5terpent[in]
Sa iei gumi-lac 24 dramuri, gumi-sandarac 2 dram., mastix 8 dram., si pe toate
1
M).... 15.... 7,5 sandarfaca]."
acestea sa le pisezi deosebit; apoi sa le amesteci la un loc, sa le cerni prin sita si sa
I
\ hid, dramuri: de trei ori, 25 sandaraca buna curata, 20 mas
100 spirt prefacut
le pui intr-o sticla. ui pdgola curata, 5 (balsam numit) terpentin gros, limpezit].
Dupa aceea toarna peste ele (balsam numit) terpentin de Venetia cat o aluna si
100 dramuri spirt de vin, prefacut de trei ori. Dar vezi sa ramaie sticla goala [dea-
jumatate), \> unit simplu de spirt) (adaos 17)
supra materiilor] ca de doua sau trei degete, (adica sa fie in total o litra si
'

(a sa aiba loc sa fiarba, ca de va fi sticla plina. plesneste.


>iainuri:l 15 spirt, 7 damar, 3,5 sandar|aca], 3,5 terp|entin]".
Apoi astupa bine sticla la gura si s-o pui la caldura, unde sa stea sase zile. sau la
I
I

soare vara, cand este el mai iute, si le amesteca cateodata, clatinand sticla. Apoi sa
astupand-o bine, ca Mia n ici a pentru lustru [de spirt] (adaos 18)
le strecori printr-o panza subtire si le pune intr-o sticla curata,

a mi se trezeasca [si o pastreaza spre trebuinta].


I hamuli: 400 spirt 22 , 130 sandaraca, 75 terpentin, sau 90; aduse de mine, 1844,
no ir
Verniu din India, foarte bun (adaos 14)
i
I

(I iniiiajilc pentru verniu, insa injumatatindu-le mereu:)


precum KM) 200.. 100.. 50... 25... 12,5 spirt
gumi-lac 64 dramuri si gumi-sandarac 16 dram., piseaza-le si le cerne,
la
») 65.. 32,5.. 16,2... 4 sadarac
mai sus aiataram, apoi pune-le intr-o sticla, turnand peste ele 100 dram, spirt tare
I 8,1...
'> 2,2 terpentin".
joe. Si astupand-o |si 37,5.. 13,7.. 0,3... 4,5...
de vin; dar vezi sa ramaie sticla putin goala, ca sa aiba loc de
k-jMiid-o bine la gura-], pune-o la caldura, iarna la soba. iar vara la soare, sa
saza o
strecoara-1 wo folos<\stc vitriolul alb (adaos 19)
r iainana, in toate zilele clatinand sticla, ca sa se amestece; apoi
r \.

printr-0 panza subtire si curata, si-1 pune bine.


bine o iivaic aiaina (sau apoi pune in ca vitriol alb, de eel
Accst verniu este bun pentru orice §i [foarte ales la toate lucrunle cele iscusite.
l|i il i tic tic lici ). ( B

mai ales de vei voi sa faci fata cositorului ori a argintului sa luceasca ca aurul, mil i u asa/a pc i aihiuiL aincsiccaiul vitriolul cu un bejisor, pana ii va picn
Iar]
ili
[June putin sofran §i vei vedea ca e mai frumos decal aurul.
l pune I |H* Irspcdc si I pi*.. a inaninl, uscal. si I paslrca/a inlr-o culiiUfl.

(Verniu alb si gQiben de spirt) (adaos IS) a. I i(i IicImik ia | > 1 1 1 1 1 a pune prin vopselclc CBW ftU se usuca curantl. in

hi ui un ttlA mii i in alle fcluri (de vopseli), si sc voi usca iiulaia


„A face gintariu:
| I;i | spurns vini (U)lolc inn lunsaillic; iiiliu acc^a [pune] masiix dOao(2) lOtt

il gumi sandarac jase (6) lote, |si feci] albu jintariu,

Aim gintariu:
li.,i ..,.:. lai nilabulii a«e (6) lote I
il numi guti di>uo I !) lolc I il pune le

inn un saliic (cu IA loic)dc aipirl vini, I


• Itu i| nalbcn giutai ^^^
'

dcgetul, [si cand se va ingrosa, pica apa curata si-1 piseaza bine, pana se lace a
Curdtirea icoanelor
*

untul §i nu se mai vedc nici o steluta dc aur] 24 .

Apoi spala-ti degetul cu apa in canita, si mai pune alta apa ca sa se umplc. si
las-o asa [acoperita si nemiscata], ca sa se (aseze aurul la fund si apa sa se) limpi
35. Cum se spala icoane vechi zcasca. Si, varsand apa cu luare aminte, ca sa nu se verse si aurul, pune apa curatfi

sa fie mare,
.idoua si a treia oara [si, limpezindu-se, iarasi scurge apa incetisor din canita. pana
Cand voiesti sa speli icoane vcchi, intai umple cu apa o copaie, dar |

va curati bine aurul.


ca sa incapa icoana in ea, incat s-o acopere apa. Si punand icoana cu fata in sus,
Apoi aduna-1 si lucreaza la icoane [cu condeiul], insa pune $i putina guma aia
[spal-o mai intai cu apa]. Apoi luand [intr-un vas alaturi] lesie tare, care sa fie cam
bicS. [dar nu multa, ci numai cat sa nu se stearga. Si daca vei vedea ca ai grcsil »l«
iik -ropita, pune putina peste icoana §i freaca-o cu un condei marc din par de pore.
ii pus guma-arabica mai multa, pune apa de un deget (peste aur) §i-l ameslcca a I

Si, irecand-o, ia aminte ca sa nu scoti si vopselele, caci fiind lesia tare, taie si intina-
Ira sa se aseze; apoi scurge apa. si va ramane potrivit; iar cand se ingroa§a, sa pui
i umile, §i verniul, si bucatele, bucatele. le scoate. De aceea. ia aminte bine, sa nu o hi ci cate o picatura de rachiu, ca sa poti lucra unde vei voi.
ipelipe toata intr-o spalatura, ci cate putin. cate putin, ca sa nu se strice. Adica: intai Insa. daca pui aur sfaramat pe icoana lucrata cu ulei, mai intai sa dai cu ipsos
pala o mica parte cu lesia tare si cu condeiul sau cu o panzatura, apoi indata pune i-I lasi doua ceasuri ca sa traga grasimea; apoi speli icoana $i poti lucra pn B
pral
icoana in copaia cu apa, ca sa se ia intinaciunile. Si din nou spala o alta parte si o nine Iar de va fi icoana lucrata cu ou, atunci nu mai dai ipsos].
moaie de asemenea in copaia aceea. Si a§a cate putin, cate putin, spal-o §i nu se stri- •Si dupa ce se va usca icoana, pune pe ea o hartie subtire §i scliviseste aurul pc

i B lar de vei vrea ca sa o speli dintr-o data pc toata, vei zabovi, iar le§ia ramanand • iisupra, [ori pune icoana sase incalzeasca putin, si scliviseste-o bine cu sclivisito
I*

iiiulia vrcme pe icoana, vor iesi vopselele impreuna cu ipsosul §i se strica icoana. ml .lin coltde lup. de caine ori de piatra agat, insa te pazeste sa nu freci prea tare]
Dupa ce se va curati bine, [sterge-o cu un burete stors si las-o pana se va usca.
dacS vor undeva vopselele, mdrepteaz-o. Apoi da-i verniul de doua sau
Si |
fi iesit
38. Cum se fac slove ca de aur
dc trci ori, fiindca este veche §i suge verniu mult; si se face ca si cea noua.
Insa incearca-ti iscusinta mai intai la o icoana mica; si de vei nimeri la cea mica. la alb dc plumb si saricica §i argint viu, tot deopotriva. Si, punandu-le pc m.n
In. rcazfi si pe cea mare, lar de nu nimeresti la cea mica. lipse$te-te de cea mare,
ca mil pune si putintel otet tare, apoi le piseaza bine cu ceva de cositor, dc plumb on
ifi u ii strict. ("mi. pana se vor face ca apa. Si, luand din apa aceea. scriecu condeiul din p&l
Accstea, pe care le scriu, sa nu ti eu insumi le-am incer-
se para basne, pentru ca ilihoi unde vei vrea]. §i, dupa ce se va usca, scliviseste-o 26
I
.

i
.ii i
am
voit-a si altul
nimerit; si ca sa faca asemenea. dar fara de incercare, si a
rflmas cu scandura goala
23 .
^*> < um se fac literele initiale de aur

< .iiu.i ise§ti melc. si ia-i scuipatul sau balele intr-o scoicuta sau in altcevfl
ilia cum pune-i in nari o lumanarc aprinsa §i a§a le sloboadc.
sa-i scoti balclc:
Facerea culorilor si cernelurilor In iikIii le, pune-le pe o marmura, unde sa pui si putina piatra acra si aur slaramai

a/a bine. Apoi pune si putina guma-arabica, §i asa scrie pe orice hailic vei
i
i
vei minuna.
36. Cum se face vopsea care sa luceasca
in < um sc pune aur pc hartie
Pune clei [cat se va putea de vartos], si de cenu$a §i
le§ie tare ceara (de albine).

toatc dcopotrivS; si amestecandu-le la un loc, pune-le la foe, ca sa se topcasca I


si s;i M Hai ungc (subtirel) CU clei hfirtia ori CU guma-arabica, apoi (indata). a§a pe
facS una]. i pa i
mii ii auiul ii-Hi.n deasupra, si lasfi-l sa se usuce; apoi scliviseste ?>i I i

punand vopsea inlauntru, amestec-o bine; apoi ia vopsea de aceasta cu COD


$i,
hill)

deiul si unge orice voiesti. §i uscandu-sc scliviscsu- o |si se face sclipicioasi];


iu |hn .in .i n .ii |
mi . .mi til Fndatfi, i
a uscat cleiul pe hflrtie, atunci unge o cu
aurul (foi(a) cu drjrnil
de voiesti, pune $i aursi se sclivise^te si acela si este bun |i a sapamn core nu wni
• in lup;i ai ccn aburind usturoiul cu gura, ia

ioi ut lui poti da verniu bun].


prca ad&nci], ?i oriunde voiesti o pui, numai verniu sfl nu dai. i
i
p. »| i
ji Pa« c

M. Cum n Rice vopsea de aur II < um | I... m. nl dt' I ai ma/


)

m pui l.i liiiui pi •iin cum pui 3 drnmurl Fieri lr-un va* cu apfl Dunfl
i.i inn. .1 i
Itc vol vol |i pune V I
tni\t d< i
'
1
1 I • \ I

jtuiald dc uuu dc ulhini Apoi »IAiAmA uuiul cu |gM' |i,ti>M mi ,M '.'iiu.i/ in .m . .i i i|m iiptn NiiccmirA laci bun J
mien ' I > i

a bit A lopitii sau


.

uumii ill I
I
1 1

42. Cum se face lacca din carmaz Atunci acopera vasul §i-l astupa cu buna randuiala si, Tngropandu-1 in spu/a pana
unde este plin, da-i foe mult si lasa-1 sa se coaca bine o zi si-o noapte.
pune o jumatate de oca de apa (lesioasa) cu grana 2 1/2 dra-
Intr-un vas spoit, Apoi. spargand vasul, scoate-1 afara, ca s-a facut chinovar bun.
29
muri, si asaz-o pe foe, sa fiarba bine. Apoi pogorand-o de pe foe, strecoar-o Tntr-un
alt vas si pune-o deasupra pe carbuni aprinsi.
45. Cum se face albul de plumb
Si avand gata 5 dramuri de carmaz pisat ca praful, pune-1 inlauntru cate putintel
amestecandu-1 cu un betisor. Si cand vei vedea ca incepe sa fiarba, sa ai gata 2 1/2 Pune otet tare Intr-o oala, apoi luand plumb fa-1 [rotite ori] bucatele late, si la

dram, lotur, care sa fie bine pisat, si-1 pune inlauntru si pe acesta, amestecandu-1. pfinzura inlauntru in mijlocul oalei, (dar sa nu atinga otetul).
Si, dupa putin, da-1 jos de pe foe si pune o jumatate de dram piatra acra bine astupand-o bine la
Si gura, ingroapa-o in gunoi (de cai) neputrezit, intr-o im 1
pisata. Apoi le strecoara In alte doua vase curate. Si sa stii si aceasta, ca eel pe care pcre calda, $i las-o acolo zece sau cincisprezece zile.
il strecori in vasul dintai se face mai bun decat eel din vasul al doilea. Si
lasa-le sa
Apoi scotand-o, scutura bucatelele (de plumb) pe o marmura, (le spala) si, pi

so limpezeasca, iar apa care ramane deasupra ia-o binisor cu o lingura. Ind vopseaua, pune-o pe o tava intinsa, ca sa se usuce. si s-a facut
30 .

$i, lasandu-le fnca o zi ca sa se a$eze la fund, iarasi ia apa si a doua si a treia


oara, pana ce vei vedea ca a ramas apa putina si nu po(i s-o mai iei cu lingura. Si
46. Cum se face lacca din destramaturi
Ipentru ca sa scurgi si apa care a mai ramas,] fa intr-acest chip: dupa ce se va lim-
pezi, impleteste putina lana, ca o fe$tila, si ud-o; apoi un capat al ei baga-1 inlaun- PunSnd mai intai apa intr-o caldare sa fiarba bine, sa iei var bulgari, nestins 1

tru in vasul cu vopsea; insa ia aminte ca (fe§tila) sa nu se apropie de


vopsea. ci nu- mflsura (cam o oca); si de asemenea ia si cenusa cernuta de stejar, tot atata. $i, eland
niai in apa care este deasupra, ca de se va apropia de vopsea, o scoate si pe ea afara. tpu in unda, pune varul si cenusa inlauntru si lasa-le sa fiarba bine. Si. |eand
va
Iar pe celalalt capat (al fe$tilei) lasa-1 ca sa atarne din afara de vas; si pune dedesub- idea catva], ia-1 de pe foe, mai pune putina apa si lasa-1 sa se limpc/caseii. Si
tul lui alt vas, ca sa primeasca apa aceea. Si atat o scoate apa. Incat te vei minuna. punilnd intr-un vas deosebit limpezeala curata, ia din ea si pune-o intr-o oala noufl
Apoi usuca vopseaua la umbra, si buna se face. Iar cu apa care ramane piseaza Apoi ia pune-le inlauntru in le§ia aceea limpezitfl ji
destramaturi cate voiesti §i
lacca cea groasa, si foarte buna se face. i i i
le sa fiarba bine, pana vei vedea ca lesia s-a facut ca vopseala destrfimftturiloi
Asa sa faci lacca cea aleasa din carmaz. Insa totdeauna vara sa o faci, caci iarna lum i da-o jos si-o strecoara bine prin panza intr-alt vas, iar destramatunk- leapfl
/,iliuveste sa se usuce si se strica. h alara.
Apoi. spaland oala bine, pune lesia vopsita in ea si adauga si pialni aeia pisatl
43. Cum se face verdele de arama |i .n.i vei vrea] ^i putintel albus de ou, si le amesteca bine. §i fierband pu\in, ia <>
)"

lu< si s t vadesparti vopseaua deosebit; sau pune-o in apa curata $i iarasi Stre
-

'unc bucatele mici de arama Tntr-un vas si toarna peste ele otet de eel tare si iute; i

o pun panza deasa [cat vei putea], vaiesi apa curata, iar vopseaua va ramane
I

i. in.
unde arde soarele foarte tare, in vreme
I

apoi acoperS (vasul) si-1 a$aza intr-un loc


hliul
.il.lim.asa, pana se va inchega otetul. Apoi scoate (si Indeparteaza) bucatile de
vopsoaui
i

Si iU a destramaturile sunt din panza rosie sau cenusie, asa se face $i


am&, iar otetul inchegat (retine-1 §i) pune-1 Tntr-alt vas mai intins, ca sa se usuce.
ii

\ ..! se lace verdele de arama.


vrea sa faci pajiste sau camp, da intai o proplasma cu alb de plumb.
Si cfind vei
47. Alcatuirea lazurului
|

28
Lai pe deasupra cu verde de arama]. noua, puiintel stramla pana lajumatate. var nu\ la gura. si pune in ea,
lu ii (Kilii

i l.nn.i apoi umple-0 CU o*et tare (de vin rosu). pana la sirainiuia i

44. Cum se face chinovarul bine eu un beti$or. Si, punfind-0 pe foe, las-o sa fiarba pana se va si. hi
luand o de pe fa pune all oui, pana sc aeopera varul.
la pucioasa 25 dram., $i litarga 8 dram. §i piseaza pe
argint viu 100 dramuri, $i
id Si, i

ujpAnd o bine cu cUti si cu cocS, pentru ca s2 nu sc rfeufle, Ingroap *> tn


lespede pucioasa $i litarga, pe fiecare deosebit, (pana se lac) sutyiri ca pralul.
ii i

Apoi pune aeeste trei feluri in vase deosebite si asa/a-lc in spu/a tic carbuni de g£j
.!, .,i netiiixtuit, inn
, o inc&perc cam caldfl, si invele^tc-ocu bunii orfinduialfl
ii,i / ill Mini o, punflnd o in all pinoi aid, pan;i voi Ireee ireizeci si $aBC
mu. Si avand la indemana o varga sub(ire de Bier, amesteca le pana eaiul se vol topi i , i,. .ti, . i

pe toate la nn IOC inii until din VflSC, ca sa se faci ,i, ,, .i,,,,., oate o si, de* operind vd afla lazur bun.
o,
Apoi amesleea Singiirfl i
le
M vrea n vi lazurul, pune guma anbfa B sa se tnmoaie, m
malerie, pe care s <> amesteci tnereu pflnfl se va imuyii \-aira .u ira
i .i »fl lu- i ii

unpK im.i inaiinuia. pe illina spakl


Apoi pune le pe o lespcdc curatl fi lad le sfl w rli case ft; |i iari^i le pUcwJ
bilM si
1 i, , ,, U/uruI. Bpoi Ik a. .1 Id p< I

11 t) .
.
, ,
-..
tnlfltun miiki irabi< A) ii lu< n u u ou.
si (linlai,
rnHuntruflamwtccfll' mi vop "l< In must aln a /idun
Si ft vftnd gau (tn ipuxi d< cflrbuni)un vaid lui pun* b |) #ll ,1 ,
,
,, .
I
I

V
-ill I \ II I

i ii VI i «
,,,0
tffc^ .^MMfc^Mfe
I i

48. Cum m boa cerneala pentru scria Apoi punc alb dc plumb $iputin ocru $i chinovar, cu socotealS, ca s3 nu parfl
li li a ralbcna, ci sa sc facfl alb losiahca. si da accasla carnalic. Numai ia annul*
i

(proaspcic dc pc crcngi inai groscioare) de mar(pfidurct) o oca §i,


la coji
punan- i
umpli Icicle pana a fart, d numai pe par|ilc icsilc in ichcl sa pui camalia.
a nu
OU Ic tun- tin vas, pune si apa o oca m jumStatC, si lasa-ie o sapiamana sa
se Inmoaie; ibfirc Vpoi pune-0 putin mai alba in locurile ce par mai inalte si luminca/a CU alb
in dacS voiesti, pune-le si la soare.
iib|in fol asa da carnalia §i la maini si la picioare.
Ap.. scoiand intr-o oaia o jumatate de oca (adica 200
i
dramuri) din apa aceea. lai parul celor tineri fa-1 intr-acesl chip: mai intai da-i proplasma cu ocru inclns
punc id ea 10 dramuri gogosi (de ristic) pisate $i calaican 15 dramuri. si
asaza-le s3 nicstccut cu putin negru; apoi deseneaza-1 cu negru curat, si pune-i lamele cu pro
1
U
nnprcuna, pana vor scadea pe jumatate. Apoi strecoara-le prin
1. ii
panza subtire, ma, tadica) punand proplasma si putina carnage, |ori numai cu ocru cunt]
8pal5 si ramasitele strecurarii cu 10 dramuri de apa, si-o strecoara
i

si pe ea. luminea/a partile reliefate.


Apoi pune toata cerneala intr-o oala, in care sa pui si guma-arabica curata 2
dra- 1
lai Ii parul si barbile batranilor. pune lamele cu linau deasupra peste proplasma
M mi si a$az-o putin la foe,
ca sa se topeasca; iar daca poti sa o tope§ti fara de foe. lumineaza-le cu alb subtire 33
i

• .

face inai buna. §i asa, pastrand cerneala intr-un vas de sticla, scrie,
ca este buna."
i

52. Cum se deseneaza corpul omenesc in masuri firesti


4*>. Cum se face chiovar pentru scris
' iinoaste, dar, o ucenicule. cum ca tot trupul omului se face in noua masmi. din
la chinovar 4 dramuri si piseaza-1 bine [cu rachiu] pe o marmura si. adunandu-l. i. i pana la talpi.
punc in calimara.
masura de sus faci capul ca un ou, pe care Tl ?mpar{i [in lung) in LreJ
I

In iniaia
Vpoi tope§te guma-arabica curata 4 dramuri, §icandel o jumatate de dram (cu ad |ilcpartate cat una si aha]: in intaia parte sa faci fruntea, in a doua nasul. si m
ai socotesti), si pune-le tot in calimara
ia parte barbia, iar parul fa-1 din afara de ou, de un pas. Si iarasi masoaia dfl la
ttpfi i
§i le amesteca cu chinovarul. Si cand
oic$ii, scrie.
ul>h pana la nas trei parti: in intaia parte faci gura, iar in cele doua barbia.
i

Ire I

a lie cat nasul. cand este chipul drept. [Iar ochii sa-i faci potrivi^i:] si cftl
il It i

i
.K hi. atata este si cclalalt, la chipurile drepte; de asemenea (tot) atata, |cai un

lu| sunt departe unul de altul; iar de la ochi pana la ureche tot un ochi voir li

Altefeluri de a zugrdvipe lemn


I i menca si pana la cealalta ureche; §i cat este nasul, atat este un obraz Tn Ia(iinc|
w caput este intr-o parte, trebuiesc doua lungimi de ochi [din coada ochuiluil
.ii I

i la ureche. Iar galul sa fie cat §i nasul.


50. Cum se lucreaza ca muscalii I hipu aceca, barbie pana la mijlocul trupului trei masuri si, pana
masoara de la
nmiv lu. alte doua. $i la genunchi scazi o parte cat un nas, $i de aici in jos mai
)upa ce desenezi sfantul pe icoana, aureste-i numai cununa.
Iar campul fa-1 in
I

doua masuri pana la glezna piciorului; si iarasi, de acolo cat un nas pfinfi la
Bi vsi chip: ia alb de plumb si cu prea
putintel indigou si le amesteca, incat sa se Tnte-
»lc acolo pana la unghii o masura.
leagS cum ca nu este numai alb de plumb singur; on, in loc
. i

de indigou. pune lazur \i pana la unuii o masura, si, dc asemenea. si pana la cclalalt nin.n
dc la gatlej
persian sau verde de arama si putin ou, §i fa campul.
i
m uiuinjcala umarului scazi aiaia cat un nas; apoi masoara pana la UQghiul
imbracaminti pune orice vopsea voiesti, cu putin ou, si le dai proplasma
Iar la
mi .lin pailca cca dinlauntru. masura, si iarasi aha pana la incheictura maimi,
BUbtirel; apoi le deseneaza, ca sa lamuresti cutele, §i punc
lamele cu aur sfaramat. .nolo pana la varful dc^clclor, o masura.
I.

I)ar inlai sa dai lamele cu aur apos, §i apoi sa le


mtaresti in locurile mai luminate, Mi|loi ul, cand csic gol, la lalune, este de patru lungimi de nas, iar cand sate
m cu vopsele.
ai (csic de) o masura si jumalalc. lai incinsul trebuic sa fie la san, acolo mule
I

uscandu-se, sclivise§te-le bini§or cu osul. De asemenea scrie


§i,
§i slovele sfan- i otnl inainii
lului tot cu aur, si fa §i alte flori sau ornamenic
pe campul icoanei $i, ca mai sus I
u t i.ncMi. laiasi. a sii inasiu lie dupa mcsicsugul crelan, (adica) de Cfitfl ma
in ise$te-le §i pe aceica. A?a lucreaza muscalii 3*
i.i. ,
omul, desparte locul m
care vrci sa foci chipul (omului) In opi mfisuri
, .
Iim1.ii la «. apul. lai in CclclaltC saplc la tOl liupnl pana la caK \\\c.
51. Cum se lucreaza ca cretanii In i
aplll iinp.nl. I mi palm a la CH lm la inijloc. iar in a licia pailc din masuia
ilui Inn ul Si vc/i ifl II C luminile OChilOl polnva la nas. Ffi si iiurhilc duau
Hainele ia acest chip, adici mai tntfii dfl le proplasmde, apoi deaeneazil
le tn
Ic ai x.i . ii .pi. hi- cnclc, iai dedcaubl s9 Re putintel mai bus decfil n&rile naaului
cutele, dfl ledoufl sau trei lame <si a$a le lumineazfi),
i i i
fii u mttrimi di n Intra uraorii omului o mtourfl si jumatate; iai
>

lu fejele (a le tn aceal fei; pune ocru tnchis m putin negru m foarte putin alb do l l< d i a
plumb m. ameste» Indu le, dfl le cu ... piopiasmA; pc

Iftmui ipi. iiiasnn dmciocul barbci pflnfl lu tftlpi, Fl trupul, pro urn am
I
i
fata i
H in laiti
"
,l( 1
nflnd i ii negru umcstci al i u oxiu, lai luminile tx hiloi punc h i
u m -m ,
m n M m. a it ;

ill i
I h, .
i in 1 1 una la, C8 Sfl N immmmK' VOpSCEUaj apui apasa COndeilll * II [dill Ifl

Zugravirea in ulei |i iitiiuia ^-alalia a cutiei $i trage I ca sa se oiiiaic.ra S i b9 sc prelingfi spfllfltu

ii
.i juihima. caci si accasta este tic hvhumla. Si dupa aceea spall COndeii h i
U

mil >
u apa i
apun), ca sa se curatcasca bine. De asemenea, spala si mainm
" '
"
Wcslii este mestesugul /ugravici ^i talcul icoanei pe panzS cu ulei, adtCfl al
53. Cum se iucreaza pe pan/a cu vopsele de ulei
aigului eclui firesc ori natural.
Intai piseaza vopselele cu apa, si Apoi piseaza-le din nou cu
lasa-le sa se usucc.
ulei crud de in, adica nefiert. Si strangandu-le de pe marmura, pune-le in pahare sau im w hu ini.n pe sticld (adaos 20)
in cesti. Si cand in ceasca vopseaua va prinde pojghita. si voie§ti sa lucrezi,
tidied sehilea/a sfftntul
ul a lace icoana pe sticla, sa iei hartie sublire si euraia. si
pielita dinspre o margine si scoate vopsea. cata voiesti; apoi a§aza (pielita) la loc.
calcand-o cu degetul, si acopera iara§i vopseaua. ca sa nu prinda alta pojghita. im I deseneaz-o cu cerneala. Dupa aceea unge-o cu ulei (dc In)
vtuesti; apoi
se usuce. Pe urma pune-o pe o scandura si, pe urnia
desemilui ffli m.
Iar albul de plumb piseaza-1 cu ulei de nuca, pentru ca se face mai bun cu acesta. i <>l i i

Aceste vopsele poti si in ba§ici (de miel) sa le pui, si inca este mai bine. Si asculta i/ n
i u onee vopsea voiesti, amestceata cu ulei.
v

....I vei ispiavi-odedcscnat, asaza hartia§i-o mtiprireste pe


geamul p. s< :arc vrel
cum sa le asezi: inmoaie basica in apa, (las-o sa se zvante putin), apoi pune vopseaua (

si altftdatfi Sfi I"


fnlauntru, si o leaga cu ata, strangand bine basica la gura. Iar cand voiesti sa scoti l.i, M ..ana, apoi ndicand hartia, §terge-o (de vopsea). pentru ca

vopseaua, fa-i o gaura mica cu acul, strange basica si iese vopsea cat iti trebuieste.
Apoi, incheind patru scandurele, fa o rama si intinde pe ea panza pe care voiesti
s-o zugravesti, prinzand-o cu tinte.
Sidaca panza este de matase, deseneaz-o indata si o Iucreaza, sau (mai bine) da-i
o data sau de doua ori cu clei apatos si curat.
Iar daca panza este de in sau de altceva. (dupa ce ai dat cu clei), fa o vopsea
loarte groasa $i, punand-o pe panza, intinde vopseaua peste tot deopotriva cu o spa-
tula, si lasa-o sa se usuce; apoi netezeste-o, cu buna socoteala, cu spuma de mare $i
CU apa.
Dupa aceca deseneaz-o cu ipsos, [iar daca este alba, schiteaz-o cu carbune], ca
sa lucrezi deasupra.
Apoi sa Faci tntr-acest chip: fa o scandura subtire [ce se numesie paleta], lata ca
de o palmS; si rfizuind-o bine cu un geam si incalzindu-o la foe, ceruieste-o cu
ceara. Apoi gaureste-o spre margine. ca sa poti baga degetul eel mare al mainii celei
stangi in borta aceea §i sa o poti tine. Iar cealalta parte a scandurii sa cada pe fluierul
mainii stangi §i sa vie pana aproape de incheietura cotului. Si deasupra ei (pune si i

amesteca vopselele, adaugand si putin neft, pentru ca sa curga. si Iucreaza.


Mai intai pune umbrele (pe unde vin adancituri), apoi Intaia lama, apoi pe a
doua, si apoi partile mai reliefate si luminate. Numai ia minte, ca sa nu pui lamck-
una peste cealalta, ci cu me$tesugire, pe fiecare la locul ei. caci daca le vei pune
ingramadite una peste alta, nu se usuca degraba. Asemenea fa §i Ia carnatii: intai
pune umbrele, si dupa aceea partile care ies in relief, luminate.
Si cand vei lucra cu vopsea, pune icoana cu fata in sus. ca sa se usuce putin; si
asa, deasupra ei sa lucrezi cu cealalta (vopsea).
Si dupa ce vei savarsi-o (si se va usca bine), da-i si verniu, de voie§ti. $i a§a isi
ia sfarsitul.

Insa sa stii ca fiecare vopsea


vrea condeiul ei. $i sa fie conclciclc asprr
isi si

rotunde, si (numai) putintel ie§ite afara din pana. §i sa ai gfiuri multe la tejghoa, i

sa pui condeiele.
Si cand voie§ti^sa speli condeiele, sa ai gate CUtU dc aland sau de imik hefl -
U
douadcspartituri. intr-o parte sa Be ulei nefiert, din i arc sfl ic »ndeiul, pe i an
Zugravirea pe zid, in fresca lemn gros. Pe urma bate-i cu o nuielusa pe un loc curat, ca sa se desfaca ^i sa adfl
puzderiile ce se afla in ei.
i

Si adunandu-i intr-un ciur (sau in altceva), scutura-i (ori presara-i rasfirali) tub
lirel, deasupra copaii, [dar vezi sa nu-i pui gramadaj; si amesteca-i (in var) cu lopi

ii de fier sau cu mistria.


54. Cum se fac condeiele pentru perete Si fa iarasi ca intaia oara. [adica amesteca varul si iar pune-i calti si iarasi il bat
pana de trei]. de cinci sau de sase ori; si lasa-i pana cand se macereaza, ca si varul
Cunoaste, dar, cum ca, pentru perete, condeiele cu care desenezi se fac cu par din
coama magarului, de cu paie, pentru ca sa nu crape (tencuiala pe zid). Si asa se face varul cu cal|i.
I

la a catarului falca, de la arsicul piciorului boului si din peri


de capra, din cei potriviti si drepti.
pe acestea: potriveste varfurile parului unul lansa altul. insa nu cu
$i [asa le fa 58. Cum se tencuieste pe perete
partea ce se smulge din piele, piaptana-1 si curateste-1 bine, apoi]
legandu-1 [cu ata ca sa zugravesti biserica, se cade sa zugravesti Tntai partile cele mai
Dc voiesti
potrivita, adica mai subtirica, si asa frumos] petrece-l
printr-o pana de vultur. [de
malic, si apoi pe cele de jos. Pentru aceasta, gateste mai intai scara si paturilc. Apoi
[flscS sau de gaina); si se fac bune (pentru desenat],
pentru dat carnatie $i lamele.
\<"n<- apa intr-un vas intins ori lat si, aruncand cu lingura mare, uda peretelc (undc
condeiele cele mari, cu care dai campurile si proplasme. sa le faci
Iar
din parul <l* lencuit).
p.iivului. Ceruind ata |ori dandu-i cu rasina],
sa legi condeiele numai pe coade de
lemn, fara pana. Si asa se fac condeiele pentru perete. 36 daca peretele este cu lut, rade lutul cu mistria cat tti este cu pu(in(a, cftci tl«
Iar

li bolta, cade varul mai pe urma. Si iarasi Tl uda cu apa §i-l tencuie$te [potrivit,
i

ih subtire. dar nici gros],


55. Cum se stinge si se lamureste varul

i

lai daca zidul este cu caramizi, uda-1 de cinci sau de sase ori; si punc varul, (tntfii

< ;hkI voiesti sa


zugravesti pe perete (in fresca), alege var bun. care sa fie gras si lIiii ecl cu paie, apoi din eel cu calti, cum vom arata mai departe; si sa tic) gros am *

sfl nu ai ha mtr-insul pietre nearse. <l'Hi;l degcte. pentru ca sa tie reveneala si umezeala fmulta si sa nu le pripeas) a
Si chiar daca este slab si nears bine, (stinge-1 si-1
slu'i nara) Tn acest fel; ln> in. ci bine sa poti] sa lucrezi. [Si sa tencuiesti numai cat vei putca zugrS> m i

o cadatuie de lemn. ca o lada mai larga la gura; si fa-i [la un


intal alcatuieste •
I*an ecl mult trei zile, fiindca cu cat vei lucra mai pe proaspat, cu atSl esle mai
capai o gaura pe care s-o astupi, iar in marginea aceea]. dedesubtul in si mai frumos],
ei. o groapa.
Apoi pune varul in cadatuie si toarna Mauntru apa (incetul cu mcetul), lai de este /.idul cu pietre, uda-l numai de doua ori si sa pui var mai pu(in, ca. i

mai multa
decfll ill; si amesteca-1 cu de-amanuntul
\ ii
cu o sapa, pana se va subtia tot [si se va .1 (me reveneala mult si nu se usuca.
I
" a un laptej. Si punand un cos (de nuiele lama icncuieste (cu var si cu paie) dc cu seara [$i lasa-1 sa-si dea crSpStura],
i
i
sau o sita) la gaura cadatuiei. • i

'I' hide iasiupatoarea,casacurgalapteleacelaingroapa. strecurandu-se


i -
ilmnncala pune varul amestecat cu calti, pentru ca sa tie.
prin cos.
numai pictrele sa ramana. [$i iarasi asa faci, atata cat ai trebuinta si sa-ti ajungaj.
li lai vara 1*2 precum iti va da mana. [Si totdeauna, unde isprave§ti de tencuil, sa
I. laptele care s-a varsat in groapa [astupa-I. ca sa nu dea
ii
Miaivmea lencuiclii, subtiind-o].
gunoaie in d, si] lasa-1 i

I »e nu hege bine, atata meat sa-1 poti scoate cu lopata de fier. [cand Tti va trebui]. Si punand varul amestecat cu calti, potriveste-l si sclivise$te-I bine cu drisca on

ii |ea sa nu faci gropite sau gavanaturi pe zid], si lasa-1 putin sa sc /vault


ii

56. ( urn se face varul cu paie il nea/a si lui rcaza.

la Nu
pune-1 intr-o copaie marc. Iar daca varul este pica inchegai,
strecurat si
U « inn si* (lisi'iiea/a si se Iucrea/a pe perete
punc apa. ca s5-§i vie in starea lui $i ca sa poh sa lucrc/i. Sl aflSnd
i

paie suhiiiclc
(ori pleavfi de ova/), amestcca-le cu varul. $i lasfl-le on descnezi m sa lucrezi pe perete, intai nelexestc tencuiala. Apoi
trei zile sa se macereze; apoi anl ii .a
icnciiicsic orice voicsii.
nl ile liei (prclungiloare de) Kami, de >> parte si dc aha, ca sa I faci

[
s ii -l mai. ',i inn un eapal al lui Icara un eoiulei de pai, cu care sfi »ci

57. Cum sc face varul cu calli I


i in /i masurtlc i .i Inton i i ununile 37 ,

Dm varul [stinsde un an
l

.i in • 1 1 in mm 1 i unit ia mm fsilluu .an i iu his [in comlcml Mih(uc| m


saudc jaw luni si| Btrecurit, in pan ,

mai bunfl n Ii in ipu ilii|)ii r.i desem l/.fi tot CU ileaiel OCOI iai dara nu \ a \ * in
,,,IU |M " ,,n lighean sau]
i
'
' l tnti «• copaie mai mil a \.\ i
bate I'm. .ma huh u vei I'-a eal(i ml.iii. ori l&murefte cu oxiu albicios.
i i
ia tin in |
i tincli i« i
I
lopata]
,v
• •a.. unun i |
• -i i '" in ".iih. n iuhtire u vai um al la soan
ii i

>' luflncl tU '" ,


"" ch Inepl, nu uibl multi
ltr
{ ,,tl 1
i i .in .. i
i oar lu pu i

m lup I putm h |" I.I numai CI U Ub(lre, Si tOl lk|l (ll


I i-i ilidouit i
se lacfl en ilium- i|h>i In ituu|cl nc un m I* ui |
^^ ^H
)upa aceea scliviseste campul bine cu mistria si fndata
I
pune linaul. potrivind ca |
Din acesta alege [si pune-1 mai intai pe o scandura sa se usuce la soare] si piseazS I

acesta sSfie o parte din alb de var uscat la soare,


pisat. amestecat cu doua parti [ca untul], ca sa faci alb bun; [si din acesta sa amesteci prin vopselele care voiesu ..i
corneals de carbuni de stejar, ca sa fie inchisa. Si sa o
dai o data, de-a randul pe lie deschisej pentru [zugravit pej perete. [$i sa
ca varul eel uscat la soare se pune stii
mule voiesh a da lazurul; apoi scliviseste cu mistria
pe unde ai dat. si mai da o data prin vopsele la tot lucrul zidului, adica: pui in miniu, pui in pamant verde, in lazur, m
i
las-o sa se usuce cam doua-trei ceasuri, meat, daca vei
pune'degetul sa fie linau, in ocru inchis, in bolos]... [Tot de acest var dai si la evanghelie si la filactere],
nu se stearga.
in is[)iita si sa
Iar daca nu va fi de-acesta, ia var din tencuielile vechi, care sa fie de la vechi /u
Apoi ia o oala nour si pune in ea lazur cat vei socoti ca-ti
ajunge si pune si var aviri §i. razuind vopselele bine, piseaza-1 asa uscat pe o marmura [si cerne-l pi in
in. m e sau zeama de var mai groscioara,
dar nu prea multa; si amesteca' mereu cu un
ondei curat, si de cate on vei da cu condeiul, de atatea iia|.Apoi pune-1 intr-un blid si-1 umple cu apa. si lasa-1 sa se limpezeasca, sin-t u-
(
ori sa amesteci in oala dar
sfl nu apesi pe zid cu condeiul, rftndu-1 o data sau de doua ori, pana ce toti caltii si toate paiele se due impreun;i ui
ci sa dai usor. Iar dupa ce vei da o data lazurul
lasa-1
sfl se mai zyante cam o jumatatc
de ceas, apoi mai pune lazur In oala, precum scrie apa. Apoi piseaza-l bine cu apa, [sa-1 faci ca untul] §i alb bun se face. [Din acest v;u
mai sus, si-1 da a doua oara, potrivind sa fie nepatat, ca postavul. laci carnatii, sa pui luminile pe carnatii. caruntetele la par, luminile la haine, SCI i

far daca voiesti sa faci campul mai albastru, ca


cerul cand e limpede. atunci tea numelor si trasul gaietanelor sau la dungile de pe margine],
dupS ce vei da lazurul o data, la a doua mana sa pui in oala lazurului doua Iar daca nu vei afla nici de-acesta, (si ai graba), fa asa: ia din insusi varul cu can-
parti var
moale pisat si o parte lazur, (...) si sa-1 dai cu condei curat, precum hiv rezi si pune-1 sa se usuce (tinandu-1 cat de) mult in cuptor [sau la foe]; apoi
am aratat ca se
da la/urul]-5)\ piseaza-1 cu apa si lucreaza cu el. Insa incearca-1 [pe limba], ca si pe celalali,
Dupa aceea saI dai felurimea vopselelor. mai intai la case, laperdele. la jeturi pomenit mai sus 40
la .

in.se. la marmun, pardosele sau la pamanturi si munli. Si dupa ce vei da


la
o data
seliviseste-le pe toate, astupand crapaturile cu varful
mistnei, peste vopselele ce-ai
dat; apoi mai da o data, tot cu aceleasi vopsele, fiestecare
61. Cum se face proplasma pentru perete
fata la locul ei, si le dese-
dupa cum se cuvine].
in ,i/,i
la pamant verde §i ocru inchis §i alb de var pentru perete si negru [de stejar a
Apoi scliviseste si haina cu mistria si da-i proplasma.
insa cauta sa ispravesti cu i
M. .i putin bolos], si piseaza-le bine. Apoi da proplasma aceasta oriunde voicsii s.i
mm ccas mai degraba partea cat ai sclivisit. cad.
de vei zabovi multa vreme face i * arnatie, [dar potriveste sa fie o vopsea placuta, putin roscata, care sa bala in
lOjglnta si nu mai suge vopselele, si dupa aceea cad. Iar
daca vei zabovi. socoteste i
i
iar nu neagra, sau rosie, sau verde; apoi scliviseste-o si o mai da o daia |,
acolo unde (tencuiala) nu suge vopseala. scliviseste (din nou) cu
i

mistria. si dupa
aceea pune vopseala, cJci asa nu mai cade.
(
liar unde ai dat cu ocru: la evanghelii, 1*1. 'urn se deseneaza ochii, nasul si celelalte
la manecute. la platose, la marginea
Itainelor, la mese, la jetun, sa faci oxiu firesc
si deseneaza-le; si pe urma fa intr-o
iilcica vopsea subtire din apa si pamant de
la ombra sau negru si oxiu inchis
deopotriva §i le amesteca. Si lamurcsic prin tot
Sienna si umbreste pe unde se cuvine]
Apoi ia compasul de lemn si Ii leaga la capatul unui picior un itttn (peste proplasma) ochii, nasul, mainile si picioarele. Si la adancituri inlai. sic
K subtire, iar pe celalalt picior pune-1 in capul sfantului, potrivindcondeias
I
potrivii " "ihIm.i smgura sau cu negru. Iar la luminile ochilor pune negru subtire, care sc
rotocolul, sa nu
lie rwci pe spate, mci inamte, ci sa • it i tltn lumul de ra§ina, caci daca vei pune din acela (din carbuni), cu care sc lu-
fie la fel pe langa cap; si mai intai Incercuieste
cu alb dc var uscat de tencuiala (veche), pisat bine, apoi la campuri si la haine, se deschide.
clateste condeiul In apa
urata, mai micsoreaza compasul si trage cu pamant de
Sienna ars alta linie (dc
mi. onjur) Tntre cea alba si cununa
de aur sau de ocru). ** * < urn sc lace carnatia §i semicarnatia pentru perete
>e asemenea scliviseste cu mistria
si fata, deseneaz-o. si apoi o zgarie pe urmelc
I

desenului cu mistria sau cu un os. ca o sula, facut dinadins. run- ill* |de var de tencuiala veche] pentru perete,
ocru inchis de Thasos, si si
Cu acesta zgarie si
uieliipuicste (cand lucrezi) si lmbracamintile. pupii) bolos, si piseazS le pe o marmura cu sarguinja $i se face carna(ic buna
(Si daca va fi tencuiala prea zvantata
i

m.I bine cu apa si-o scliviseste. Iar de va II uscatS, atunci alege '.i ia loi dm accasttf carnajie si din proplasmS si. amcstec&ndu-le, fa scmicarna(ic
"
cu mistria var de j

tencuiala si-o tencuieste subtire. pazindu-te sa nu maujesti cununa


sau hainelcl
\|'.m dS proplasma fetei39, desenea/a si da earna(ia. [Numai SS stii s;i le pa/esii i ». I < inn sc pune < iiin.ili;i \w pircle
'
sa nu
vopselele prea deschise, ca la /ulul verde sau erud se cade sa luere/i
Faci
i"l mi. ii mehis, fiindca tencuiala, daca .un. in. i. [apui pune caina(ic
seusuea. apoi se plgvicejte] lai .1.- vei Zibovi •
I
I'" ium ain.iii. i
i u i,\ il.t (
la iclicluri, sul>|i
SI va piiiulc pojghita. R
precum (i-am spus mai inaiule. [sclivisind .Iim nou] I o i -mm »,, si p ii iu ina(lc], la fel call fctclc deoaebitc 'if pe icoanc '
'

wucsii Mi nu. ii da n catna(ic pe paMilc relicfatC,

^
lui •!»• i s.i I. in. ii .I. 1'ialu t

60. Cum se foce alhul de v:«r pentru fn-sc;i > hip \- tmdi bait iiiniiii.i iiiini. . i iinii.ii.il. .
nasul, pleoapelo ochi
I' hiii hia tl II (unchipdc) tflnfli urcchilc,rami rcpctAnd m a doua oarfl,
Dm v.imiii.i vechc hm M
' i

i.i vai (curat) |i I


fncearcfl na punt I p« | , ,i ( ,,,, (l
n it' »m ..i.i i.u ti mil. ui >n i
lo cu ncmii arnaiti umbrind annua ipusn
P mi
| i

^
i

tn ' C fl "" • ,vr ' 1 n" ' "" fcl .!« ..iii.n. |G .
inln, in,. hnn stC
( , || I
mil I mi in u niopla.maj .1.1 < • I.i I. j-i .Im
^^
B

65. Cum se pun rumenelile |Sa $tii si aceasta. frate zografe, ca de vei voi ca sa nu se mai Tnnegreascii chi
jovarul pe zidul proaspat, sa nu mai lucrezi cu chinovar pisat din targ, pentru I
i

Gurile tincrilor fa-le cu bolos curat, rumenelile pune-le subtiri [cu apa de chi-
iar amesteca miniu fn chinovar, ca sa traga greu la cumpana, iar mini u
igutatorii I
i

asculu
novar, pazind fata a nu fi prea ro§ie, ca nu e bine, sau] amestecand bolos cu carnatie, Lice din plumb si se innegreste numai in opt ceasuri, punandu-se pe zid. Ci
piatra tinober si o piseaza bine, si apoi lucreaza cu aceasta, si vei
vedca c;i nu
de asemenea si la luminile de pe buzele lor. 111

Iar la umbrele mainilor §i ale celorlalte madulare. pune bolos singur si foarte numai ca nu se va Tnnegri, ci si fata lui este cu deosebire de a celui pisat din targ]
Iar in amestecuri de vopseie sa te paze§ti sa pui var de
tencuiala veche, sau bolo
subtirel; de asemenea si la cele ale batranilor. |

precum s-a aratat la icoane (la cap. 23). pisat turcesc, sau chinoros de targ, ca nu-ti va merge lucrul
bine], (ci ia aminic (

Iar parul si barbile tinerilor fa-le ti

| Numai ca, pune var de tencuiala veche si carbuni de ste-


pcntru caruntete si batrani, i. cstea sunt prea puternice).
|iir, si fa o proplasma inchisa si o da la cap si la barba. Apoi tot in acea vopseala

pune de acel alb de var si o fa mai deschisa si arunca lamclc; iar luminile parului si <>«>. Cum se fac nimburi reliefate pe perete
ale barbilor fa-le cu var curat, dand foarte subtire numai la frunte. la urechi si la
Dupa ce pe peretele crud, ocoleste-i cununa cu compasul |mui
vei schita sfantul
barba Tn fata, unde bate lumina].
• hi ondei subtire. potrivind bine rotocolul pe langa cap].
i

Apoi, luand Leu mistria mica] var amestecat cu calti, pune-1 si ridica cununa (fm
66. Cum se pun lamele cu lazur pe perete ul capului, potrivind marginca de catre cap subtire, iar
ii
cea de alaia, spn

Pe piatra pune lazur si putin indigou, pentru ca lazurul singur mucezeste la


mp roasa ca de un deget; apoi bate cuie de lemn sau de fier prin acel var, ca sfl
;

J.ii ia aminte, sa nu acoperi si parul sfantului.


perete; si cat indigou ai pus, tot atata sa pui si alb (de var) pentru perete, si pisea-
\poi lipeste deasupra hartii subtiri, (ca acelea de la foitele de aur), la cat ai idl i

/a-le bine (ca sa faci lazur bun).


nicidecum sa nu se vaza varul. Si ocoleste a doua oara cu compasul deasupra,
mai intai sa dai proplasma cu linau inchis si deseneaza pe
Si el cu negru si pune
i. hartiile acelea, pentru ca sa Tnsemnezi cununa.
lamclc cu lazurul.
.i atuncea luand lemnul Tn capul caruia ai sapatstea, flori §i alte scobiiun [ca la
Asa sc pun lamele si pe ombra, si pe oxiu inchis. aminte invartitura compasului si, [udand cu apfi] lem
i
|, tinnaresie cu luare

pui deasupra cununci, si apasa-1 sau lovestc-1 (usor) cu un


mai n
.i ,ipat. sa I

67. Cum se pune lazurul pe perete I


i
ca sa se intipareasca si sa se inchipuiasca florile, si asa ocoleste
...
dc jui Im
|mi | n nl cununii.
i

la de secara) si le spala si le strecoara; iar apa pe care vei stre-


larate (de grau sau imprejur cu mistria |si cu un
\Pm,. scotand hartiile, potriveste si neteze§te varul
mi) o, pune-o sa se limpezeasca, apoi vars-o in ceva, pana ce va ramane la fundul
marisor si moale immuiat in apa; apoi da-i cu ocru]. §» inconjoaia
i iaia.i
ituli
asului numai apa cea groasa. Iar pe cea limpede pune-o sa fiarba. Si dupa ce fierbe.
i

\
ompasul [dupa oranduiala] intai cu alb [tnspre afara], apoi CU oxiu
amesteca o cu lazurul $i pune-1 pe campurile de pe perete. usuce bine, ca sa poti pune aurul cu mordant.
p|, si las-o sa sc
Multi zic ca apa cu care spala taratele o leapada, §i pun alta apa, a doua oara, §i nu voie§ti a polei, ci a lasa ocru firesc, atunci mai intai dai peste ten
M .,
f»nd
pun dc fierbe multe ceasuri cu taratele; apoi o strecoara si zic ca se face clei bun. t |, irei ori cu var pisat. de care pui prin vopsele,
apoi il lasi dc sc /vantca/a
m. voiesti, incearc-o si pe-aceasta. foarte frumos].
.liipa ,w\x,\ sa dai cu ocru-galben subtire, si icsc
I. ii tic
43
Insii vezi bine, cand va fi uscat peretele. (atunci) sa pui lazurul.

70 < um se lace mordant pentru aurit


68. Cu care vopsele se lucreaza pe perete
i oi Ml dramuri, ocru galben 1 .Irani., hfirb sau test 5 dram., vcrdc d.

plumb, verdele de arama, lacca din destramaturi. lacca din c&i ma/ ji
Cu albul de „ ,
;l |b dc plumb I dram Pe aceatea toate piseazfi-le uscate $j le frea I
44 Iar cu toate celc mil
cu arsenicul nu se lucreaza pe perete [pe tencuiala proaspStfi] .
„,,„„;, (,,,,, niinn altCCVa, apoi stiaiu'c le liailic.

he Fcruulu
lake vopsele poate sa se lucreze |si sa nu le biruiasca puterea vamlui. ci sa |)„, i, pune ulci nfl Harbfl (ell mai tneet, la un f<x cumpStal ?i

trainicc firumoase], ,,.,„., (v« ndc la lumitale) »i sa va n. .a si sc va Eacc ca mierea


$i i
ii

insa pentru chinovar, u sc cuvine sa jtij cfi, dad sc va tntAmpla si lucrezi pe din
alala cai sa
undc izbeate vflntul, i9 nu pui aw \da um n sliacluna (i
iiiiiiii do bisciica. si sii /.ugrfve»ti pe locul .
|, u | m , i, |
aun ai puni di Hi i
I
pral tfltl

chinovar, pentru cfi se tnnegre$tc pune oxiu aljbicioa, i i


Mini i II II i In. i. /I

udi -< lul pan..


i;n dacfl /iii'i.ivc-.ii pe (iini.uiniMii i.mIiih. in hinovw puM alb pentru p> n b
i i
,. m i. pi ii uapum '
hi. i
Hi it .
am< '
I I It<

•' apoii h u al pd p« nia ununili


uigrad IM pu nu n
i
-

(adii a v .ii uk .'i Ii so«w »l piiat) |l ,,( iru galbtn di


ii
i i
i Ii I

in. ii nun " ii


De asemenea,orice altceva voiesti ca sa aurcsti, (ori piatra, ori chip de ipsos, ori
face aspru
decSt scoate topitoarea, ca sa nu fiarba aurul mult, ca se
?i vfirtOS, 1
1 |i
/id,] ori piele, ori sticla, ori marmura, dinlauntrul casei ori
din afara, spoieste-Ie mai
mai inainte. w .
inainte cu mordant, apoi aureste-le. cu piatrapucioasa,
,

nw.\ «•
Si racindu-se topitoarea, scoate aurul si impreuneaza-1
Iar cand voiesti ca sa auresti piatra, unge-o o data [cu verniu ori] cu ulei
de in §i •lata mai multa decat aurul. Si asa freaca-le impreuna
pe o marmura rosie. Si dupfl
las-o la vant trei zile, ca sa se usuce, apoi unge-o cu mordant si, dupa ce se usuca de-amaruntul si le pune pe Unite iarflj
o le vei pisa §i freca foarte bine, aduna-le cu
I

l>u(in, aure§te-o. Asa faci daca este afara. iar de este tnlauntru. aureste-o cu clei. ca si mai inainte. pcniiu a
nitr-o alta top'itoare mai mare si s-o faci rosie ca focal,
i

Asemenea [ca la piatra $i la marmura], sa faci §i la fier, si la arama, si la plumb.


pucioasa sa arza toata si impreuna cu fumul sa piara.
|si la piele).
scotand aurul din topitoare, piseaza-1 iarasi cu de-amaruntul si mult, p.m.i
Si asa,
Iar panza unge-ocu clei slab, pe cate locuri voiesti ca sa poleiesti cu aur. si frecare, pune si putmtu I
Jnd se va face ca huma. insa, la aceasta a doua pisare
fntai
l

apoi, (uscandu-se), da-i cu mordant si aureste. si se face bun.


..pa cu foarte putina sare.
Insa vezi ca sa nu faci mordant mai mult decat trebuie, caci de va ramane pana
$i. dupa ce-1 vei freca destul, pune-1 Tntr-un
pahar curat, §i-l spala de multc < >\ I

cloua zi, se incheaga si nu se mai lucreaza 46 intr-o scoica s> |< la


;i
p.ma se va curati bine de toata intinaciunea. Apoi pune (din el)
i
.

..m la orice doresti cu el48 .

71. Cum se pune aurul pe perete

Savarsind zugravirea, las-o sa se usuce bine. Apoi fa mordant cat socotesti sa-ti
73, Cum se repara icoana putrezita

-iliinga pentru lucrarea ta, si unge cununile sfintilor. Si ta si stelele: insa vezi ca
sa ('and voiesti ca sa indreptezi icoana putrezita, fa asa:
tot putregaiul si scuiui a pra
faci stelele mai inainte de a pune lazurul, pentru ca, daca le vei face peste lazur. apoi )aca va fi dinapoi putrezita, mai intai curateste bine
I

scare, ca sa
Mi le in ceasul acela, caci de le vei face mai pe urma, caci. (pentru ca lazurul se pune ml Apoi adapa-o cu clei, ca sa intre bine in scandura, si pune-o la
cuclei de tarate) 47 . $i dupa aceea, ia ferestruiri de scandura si le
amesteca cu clei. si mnplj
Dcci, dupa ce faci stelele sau orice altceva voiesti, lasa-le ca putintel sa se unite (cu acest chit de rumegus, dandu-1 in straturi,
care sa se usuce pe rand) J>i.

zvflnte, apoi Tncearca-le in acest chip: apropie-ti degetul si daca se lipeste si. tragan- .| M cc se vauscabine, ipsoseste-o.
stricata, adica campul si zugraveala stintilor, miai nul«
dii-l inapoi, nu se ia mordantul, atunci este zvantat. Asadar.
taie aurul impreunS cu
I. a daca este dinainte
cu foarfecele, in bucatele, cum Iti cere trebuinta [de mari sau de
toatil hartia lui, kinpul stricat si scoate de pnmprejur ipsosul vechi. Apoi, ca in partea sua iM
ipsoseste-o, pune si aurul si \ o\ W
mici]. Si a§a ridicand aurul Tmpreuna cu hartia lui, cu luare aminte. pune-1 la locul Inp-o cu clei si pune si (chit de) rumegus. Apoi

lui, numai vezi sa nu se strambe. Si, cu iscusinta, apasand usurel cu degetul peste
i
a§a carpe§te-o; apoi, dandu-i verniul, se face ca si noua.
i

hfirtie, pentru ca sa se lipeasca aurul, scoatc hartia si curateste aurul pus cu piciorul
'!« iepure. §i de are vreun loc ramas gol, ia aur cu degetul ori cu piciorul de iepure
m pune acolo deasupra, §i se lipeste.
I

Asa aureate orice altceva voiesti, ori stele, ori incondeieri de aur. Si daca con-
deiul nu tragc cand vrei sa faci cu mordant Tncondeierile de aur pe perete, pune
piilm ncft Tn mordant, $i asa trage.
Si sa ^tii §i aceasta, cum ca §i pe perete poti sa pui aur cu zeama de usturoi,
ca
m la ICOane, Tnsa numai la locul unde nu reveneste §i nu asuda, ci este loc deschis si
bate \antul. Iar daca locul reveneste §i asuda. sau, inchis fund, nu-l bate vantul. ia
aminte ca niciodata sa nu pui zeama de usturoi pe accl perete, cici mai pc mini
muceze$te si se strica; ci numai cu mofdaol s8 pui aurul.
Si asa ia sfar§it zugravirea pc perete.

72. Cllni se pisea/n aurul ca s;i sci ii sau sa hure/i CU el

la am curat, a.iu.i um) galben, si ! pune ta Lopitoarc, tmprounJ i u argini viu i

cu (ipirig Si pune vaaul Intre cArbuni caro al fit fojarte aprin^i Incfll I nu vudn
topitoarea da multimca i flrbuniloi $i luflfi ta 1 1 filnfl u I'm c topiioun n n> i< it

focul, I I vezi argmtul viii i -i-.uul >i ai/aud $i cAnd vol ved< m I
i intd
• nai linn h Uipil iuiiiiI, lai aii'inliil viu u .us si a piciii Mum i numai
'

Sup lime at j
Note

1. Vezi si Cennino Cennini, Tratatul de pictura, trad. Dimitrie Belisare-MUBi I


I

Bucuresti (1936). cap. 23, 24, 26.


Feluri de a se zugravi vesminte in fresca49
2. Vezi cap. 35.

Culoarea Ebosarea (proplasma)


1

3. Vezi cap. 73.


Umbrele Descnul Luminile
imbraca- sclivisita si repetata 4. Aceste procedee insa astazi sunt contraindicate.
(lamele)
niintci 5. Vezi si Cenino Cennini, op. cit., cap 33; el recomanda lemnul de salcie

6. Vezi aici cap. 54 si Cennini, op. cit., cap. 64.


\l .BASTRU cu linau de campuri, cu oxiu 7. Cennini. op. cit., cap. 1 16, despre „ipsosul fin".
Vezi si
cu lazur si alb dc
apoi lazur X. Ibidem, cap. 1 13.
tencuiala veche
9. Vezi aci si cap. 69.

AU3ASTRU cu linau de campuri cu chinoros cu lazur §i putin


10. Vezi si Cennini, op. cit., cap. 131-133.

1 1. Vezi si cap. 34, adaos nr. 19.


alb de var uscat
12. Vezi si cap. 70.

(J A!. BEN cu ocru cu Sienna cu alb


13. Vezi si Cennini, op. cit., cap. 134.

ars 14. Din ed. Ghenadie. op. cit., p. 278; vezi si mai jos adaos nr. 7.
dc var uscat
15. Vezi si Cennini, op. cit., cap. 162.
ROSU cu miniu si var chinovar Sienna ars
16. Vezi §i Cennini, op. cit., cap. 153.
17. Vezi §i Cennini, op. cit.. cap. 92.
ROSU cu bolos cu oxiu .idem cu chinovar IS. Vezi si adaos nr. 1 1.

19. Din: Teodora Voinescu, Un caiet de modele de putura medliVCttd


mai inchis
m&neasca* in ,.Pagini de veche arta romaneasca", III, 1974, p. 223, ni \W
RO$U M) Vezi mai departe si adaos nr. 15.
(NCHIS cu bolos cu oxiu
1
1
259.
Teodora Voinescu, op. cit., p. 222, nr.
cu color
22. in original se adauga „60 potas", care insa nu se foloseste la vemiuri; W
i

COLOR cu color oxiu idem color deschis in/cut drept cumparatura.


I

roscat mai inchis


'
I Vezi cap. 73. Astazi aceasta metoda este nerecomandabila. Bind tola llitfl
cu alb
de var uscat i
iilic procedee.
!
I Avram Zugravul Tsi nota, in sec. XIX. pe caietul sau. pe fila 130 v, astfel

VERDE cu pamant verde si pamant idem pamant verde / ,m sd sa stie: o jumdtate dram miere la o jumdtate da tafea da ao\
aorttlui,
Ml SCIIIS alb de var uscat la soare verde mai cu alb de atatc dram comid, cu apd calda\ (vezi Teodora Voinescu, op. eft, |> 222,
firesc inchis var uscat ...

'
-
Vc/.i Cennini. op. cit.. cap. 160.
m cap. 72 si

VERDE cu pamant verde chinoros idem verde §i alb


'i. Vezi aha metoda la Cennini, op. <*//., cap. 159.
si verde mai inchis de var pasta. Vi n m ( ennini, op, cit., cap. 62.

iar pc uscat, cu i ,, < niiiini, op < //.. cap. 56, unde aratS insa c3 „nu dureazS".
Zcama dc taialr !<) Ibidem cap 10.

si verde viu 10. Vc/.i i Ci nnini, op • It .


rap 59.
\ I \. /i m. n departe i
i ap 67.
MAKON cernealS de nuci sau chinoros proplaamJ *
u
\

\Mi i
|.h iniii w olii rusc$ti
m mavra) dc cflmpuri alb dc vai u h ai
\ \
i hit i
.ut pii i. >tn ,1, ., oalfl "" i easi B din insula l !reta,
'/<>.•//
si ocru tnchis u im. ,,m,i.m. dinOhenudii tconogrqfla s id [I, Bucurafti. 1903, pp
(ombra, dai *a i
i

« i * ii
v' '
" '
'i' '0
nu dc nc£ricioaafl) | I i
i i
ii i... .ii p. mil Id lui n altfi i

'
.. Vi . n .i|> I, i In Ci ilium 'V " i ip
38. Vezi §i cap. 67.
39. Vezi cap. 61.
40. Vezi $i Cennini, op. tit., cap. 58.
41. A§a cum s-a aratat §i in cap. 20.
42. Cum s-a aratat in cap. 21.
43. Vezi
PARTHA A DOUA
si cap. 47.
44. Ccnnini, op. cit., cap. 72, adauga chinovar, albastru de Germania.
miniu, din
cele cunoscute atunci.
45. Vezi aci si cap. 7, Cennini, op. cit., cap. 102.
si la

46. Vezi si cap. 12 adaos nr. 5, si cap. 28 adaos nr. 10.


47. Cum s-a aratat in cap. 67.
48. Vezi si cap. 37.
49. Tabel intocmit dupa indrumarile din Ghenadie, op.
ed. cit., pp. 297-299.
Iconografie
A. Iconografia Vechiului Testament

I. Cum se zugravesc cele 9 cete ingeresti

Cctele sfintilor ingeri sunt 9 - dupa cum zice sfantul Dionisie Areopagitul - §i
impart in 3 stari sau oranduieli (fiecare de catc 3 cete).
tn intaia oranduiala sunt: Tronurile (sau Scaunele). care se zugravesc ca niste
i. Mi de foe. avand de jur-imprejur aripi, iar Tn mijlocul aripilor avand ochi; ele se

Impletcsc unelc cu altele, inchipuindu-se un scaun imparatesc. Heruvimii, numai cu


ip m cu doua aripi. Iar Serafimii. cu cate sase aripi: cu doua aripi isi acopera

na/ul, cu alte doua picioarele si cu celelaltc doua zburand, iar in maini tin ripide,
p. i- arc sunt scrise cuvintele: „Sfdnt, Sfdnt, Sfdnt [este Domnul Savaot...]". Asa i-a
i/ui pc accstia Proorocul Isaia 1
.

In a doua oranduiala sunt: Domniile, Puterile si Stdpdniile, care impodobire se


ii luimesc. Acestia se zugravesc purtand stihare lungi pana la glezne si incinsi cu

vcrzi aurite (uncori pe umeri cu mantii pana la genunchi), in mainile drepte


i
loicgc de aur. iar in mainile lor cele stangi o pecete, [rotunda ca un taler], cu
(adica sigiliul Domnului).
In a treia ordnduiatd sunt: Incepdtoriile. Arhanghelii si Ingerii. Acestia^ se
cu capul gol, cu parul strans cu o panglica alba legata la ceafa si) purtand
(

lasesii, incinsi cu braie de aur (si cu mantiile pe umeri) si tinand in maini


in i .i |
lanci cu topoare si sulite la varfuri. (Ingerii au si chipul unor tineri cu sti-

luiuiiioasc si lungi).

| < Adcrea lui Lucifer 2


ml so/and pe scaun ca un imparat, tinand in mana o Evanghelie, pe
i
! Irisios
3
ut am pe Satana ca un fidger caz&nd din cer"
\ , / .

'.. impn iinitl lui Hnstos cetele Tngerilor stand cu frica, si arhanghelul Mihail
pc Hristos aratandu-1 celorlalte cete, le graieste intr-o hartie: „Sd
ii|lo« .i

w/ slam u fried!... 4 ; „Venifi sd ne inchindm [si sd eddem inaintea]


i

"5
'tiutlui nostru Dumnezeu... .

i h.i so lac pc nori, iar] injosul lor [fa] dealuri, si in mijlocul dealurilor pra-

i
i d< .isupra pnipastici |scrie]: ..Tartarul".
ii |U| ii ii.i lui I u< ifci i .i/.m.l din ccr; [pe ingerii ce cad si sunt aproape de cer
i « In j * inheres) dm mai schimbatf, nu lumino^i ca mai intai]. larmaijos
i
si in. ii jos aim in. ii tntunecati. Si sub acc§tia iarasi altii,
i

it dcinoni •" fncfl .dm desflv&r$il demoni negri si Jntune-


ah
ini |
h mi mi n fnrlui (ffl pc) dinvolul u< ifci [cu coarne, schi- I

nhin i
d< i .ii toll in. M AlbutU KV and lunpl i u l.n.i in (Ofi m
in n .
.
-
3. Crearea Iui Adam 6 11. Nasterea lui Abel 15
Adam, tanar fara barba. stand gol; si „Parintele eel fara dc inceput", inaintea lui
Pestera si Eva zacand pe haine; si Adam scaldand pe Abel intr-un vas de lui, iai
cu lumina multa, tinandu-I cu stanga de mana, cu dreapta binecuvantandu-1; si
si nn ii toarna apa cu o cana.
nnprejurul lor maguri §i dealuri cu copaci [si pomi si flori mirositoare] si multe
feluri de animale; si deasupra ccrul cu soarele si cu luna. 12. Cain lucrand pamantul 16

4. Adam punand nume animalelor 7 Cain, tanar fara barba, intr-o tarina, avand boi injugati la plug; si cu o mana (inc
dinapoi [de coarnele plugului], si cu cealalta mana boii cu stramurarea; si mai Inco
Raiul sau gradina cu pomi de multe feluri sezand in si flori multe; si Adam u i. nasi cl, secerand graul.
mijlocul lor, avand mana [dreaptal intinsa, iar pe cealalta [pusa] deasupra genun-
chilor; §i Tnaintca lui toate fiarele si jivinele pamantului cautand catre dansul. 13. Abel pascand oile 17

Abel, tanar fara de barba, tinand un toiag in mana, §i inaintea lui multime dc oi,
5. Crearea Evei 8

Raiul, prccum s-a zis mai sus. si Adam gol, dormind rezemat pe o mana; iar din 14. Jertfa lui Abel si a lui Cain 18
Eva, avandu-si mainile intinse in sus; si „Parintele eel fara de ince-
i-oasta lui icsind
Icrtfelnic, avand deasupra o oaie arzand
vapaia lui suindu-se drepl la cei si si
put" deasupra, cu lumina, cu stanga tinand-o de mana, si cu dreapta binecuvantand-o.
;

iinlca jertfelnicului dreptul Abel, avandu-si mainile si ochii Tnaltati catre in.
Si aproape, alt jertfelnic, [avand] deasupra lui snopi de grau arzand; si Inaintea
6. Adam si Eva calcand porunca9 (lcliucu)lui Cain, avandu-si mainile pe fatasa; §i vapaia jertfelnicului intoarsa si
i

|invallorandu-se] ca o bolta catre fata lui.


precum mai sus s-a zis, si Adam si Eva stand goi. si inaintea lor un pom
Raiul,
mare ca un smochin, cu rod; §i sarpele infasurat pe pom. avandu-si capul catre ure
15. Cain omorandu-l pe Abel 19
thea Evei; si Eva cu o mana tine rodul din care mananca. iar cu cealalta ii da si lui
Adam, care il primeste. I tcaluri (si copaci desi] si Abel zacand ranit la pamant, [iar Cain, in maim CU Ufl

idicat in sus, prive§te crunt catre Abel].


7. Izgonirea lui Adam si a Evei din rai 10 .

|6. \dam si Eva plangandu-1 pe Abel


Raiul, precum s-a zis mai sus, si Adam si Eva goi. avand frunze de smochm
mhisiiiatc Tmprejurul [mijlocului si al] coapselor; 11 fugind. se uita inapoi. iar un Alu-I zacand |mort| cu fata in sus si din cap ii curge sange; si, in varsta dc cfiruil
Scrafim cu sase aripi, tinand in maini sabie de foe. ii goncstc. |i \ilam si Eva plangandu-1 pe Abel. Iar un inger, Tntr-o hartie, ii zice lui Adam
In plains, invia-va in ziua cea mai de pe urma !".

8. Plangerile lui Adam si ale Evei


17. |( ain I'u^iml din fata Domnului) 20
Raiul incuiat §i Tnaintea usii sabia cea de foe 12 [iar mai incolo], in prcajma lui

Adam si Eva, pe jumatate goi, Tsi smulg peril din cap. tanguindu-se.
<
un luge privind inapoi. m un ingcr in nor Ti zice lui asa: u llnde este //WW/
1. t.m '" Iar ('am raspundc: „Au ihuir cu sunt pazitorul fratelui nun .'"'' '.

9. Adam lucrand pamantul [si Eva torcandl


IK Diinine/eti poruncind lui Noe sa faca corabla
Adam tinand in maini sapsoarii [CU douii coame] sapa lanna 1

', iai Eva, sc/aml


Nim land si uiiAndu sc fn sus, ?i deasupra lui cerul, o razS venind fn jos caii»
si
ii) prcajmfi-i, line in maini luiva si to arc c |sa si laea camasa|.
inl.iuniiiil i a/< i i
u\ mtclc .i* FA ft
cstca o corabie din lemrte,,, " fn patru

II
.,1 uiui l u voi inlm v jasupra p&m&ntului) potopuL.
" 22
.

10. Naslerea lui Cain

Bva
Peg terfl ji tolftuntru, &ft< bid |< ul< atfl pc f8ri i
ti invchttt] tnu <> hainfl »i Vdaii IV Nim i.h And * m obll
cu tncepfiturft de Aini ca pe un prum Inlfl^uil

mi
barbfl pezAnd [ina p« (
a
i. M 1. 1
1 i linuniiMOl N*M tun\iul un va»,o upoii ic m il\>init \ liii lui, unii

u
.
i
i

i
ii in.' ila i|Mtuiilc) (
alt pi' i
»i Icmcilc lui III I uuibit
1

Si oameni pe dinafara, unii mancand si band cu muieri cu muzica, altii ras facan-
si |
27. Faraon, luand-o pe Sara, este certat de Dumnezeu 33
23
du-si de Noe. Si fel de fel de fiare, de animale si de pasari vcnind catre corabie .

Palaturi si imparatul Faraon dormind sus, pe un pat dc aur. iar deasupra lui un in
i'lt. tinand in mana o sabie, Tl Tngrozeste; si Sara [sezandj la o parte, face rugaciune
20. Potopul de apa 24

Multime de ape si oameni multi apele acelea vazandu-se var-


tnecati; si intre 28. Avraam, luand-o pe Sara, se duce in pustietate 34
furile muntilor, §i Tntr-un varf al muntelui corabia aceea si Noe se pleaca de pe o
Faraon §ezand pe scaun si ostasii langa dansul; si, inaintea lui, Avraam
Palat §i
ferastruie, tinand in mana un porumbel. imand-o pe Sara de mana, iar Faraon catre dansul o arata pe ea. Si mai incolo iaiasi
Avraam incalecat [pe asin] si, dindaratul lui. Sara; si Lot [ncpotul sau] cu slugile lui
21. Jertfa lui Noe 25 •ind cu el Tmpreuna, §i cu dobitoacele lor: oi, [boi, camile] si allele.

Munti si corabia deasupra; si fiare si animale si pasari iesind afara din corabie;
29. Avraam, invingand pe Kedarlaomer, il izbaveste pe Lot 35
dinafara jertfelnic, avand deasupra puse oi si alte animale curate si pasari; si
[
$i

Imprejurul jertfelnicului Noe [ingenuncheat] si fiii lui cu femeile lor, avandu-si Ostasi gonind pe alti ostasi si Tmparati, si bucati taindu-i; iar in mijlocul lor,

mainile inaltatc la cer [din care iese o raza spre ei, si curcubeu ca o bolta, ca aces- Avraam inarmat, tinandu-1 pe Lot de mana, si inapoia lor cai, oi §i boi [ale nepoiu
ta este legamantul lui Dumnezeu] 26 . lui sau Lot].

22. Noe sadind vie 27 Mh Avraam este intampinat de Melchisedec 36

Oameni sapand, iar unul, tinand in mana un par ascutit, gaureste pamantul; si I >icptul Melchisedec purtand Tmbracaminte preoteasca si tinand in maini o tip
Noe, dindaratul lui, cu o mana tine vite, iar cu cealalta le pune prin gauri. \ ii irei paini si o cana cu vin. §i Avraam, inainte-i, inarmat si Lot Tmpreuna CU
ail, si alti ostasi si cai, oi si boi.

23. Noe, imbatandu-se, s-a dezgolit 28


11. Avraam ospatand pe straini [la stejarul Mamvri] 37
Casa §i Noe §ezand, band vin dintr-o cana; si iara§i el, mai Tncolo, donnind [beat.

dinapoia lui, vazandu-1 pe Noe,


1
m masa, avand inaintea lor o capatana de vi(cl pe tip
trei ingeri sezand la
CO irupull dezgolit fiind pana la pantece; iar Ham,
i
.i

haina, venind paini si alte blide cu bucate. pahare si o cana cu vin, iar de-a dreapta lor Avraam
1 aiiita celor doi frati ai sai, Sem si Iafet, care, avand pe umerii lor o
1

In (ind o strachina cu bucate acoperita, si de-a stanga Sara tine in maini o strachi
|(l«- a ndaratelea] cu spatele catre dansul. [1-au acoperit].
ana |lripta|.

24. Facerea turnului 29 12. Ardcrea Sodomei si Gomorei 38


Cctate turn foa'rte inalt sicu ciocane, altii cu alte
oameni deasupra lui, unii
§i
Nun deasupra lor trei ingeri uitandu-se in jos, si din nori coborandu-sc o
a
unolte; unii aducand caramizi, altii apa, altii lina, altii arzand
caramizi; §i deasupu
i|i in ilr lot iar mai jos case silicate arzand, si intreele multi oameni morti; si mai
turnului [furtuni cu vanturi si] nori multi, iar din ei iesind limbi
de foe $i coborfin In |.l« elate i " deal, Lot fugind cu cele doua fete ale lui; iar in urma lor.
| ,
i
l

dii sc peste oameni. i lui alba a satea, |cu lala| eautand inapoi.
.

in
25. Avraam primind porunca sa piece de pe pamanturile lui ^ In iia lui Vvraam i->

Avraam stand si in sus uilandu-sc; si deasupra lui ccrul ?i ra/a venind in JOS 1
i pi un cli ul, UvAndu I pe Isaat miC COpil legal deasupra pe nisle lemne si
|

trc rl. iar tn mijlocul razei cuvintelc acestca: Jefi din pdmdntul tdu fi din rud*ni -n)| in. , n(ii tn in. ma i a sa I
fojunghic $1, 'leasupia lui, un mj'ia aialandu un i

31 i in. un larnelc mil nn lulls, n I'laicslc inti «» harlir: ..A\ KHiinr,


ii
lie tale..." .

mi n n.ih nhin.i asupra opilului fnh sd fat vn-wt r&u /"


i i
Sii i i t
l()

l • ' iltllui .1 ii nn ami majMiul |. ..unaiul pc cl],


li il
2ft. Avraiun vriiiiul in Eglpl

Am, uin « aliio Ipc min] i


Sara dinupoiu lui; • tnoinh i
lo lull I o«

nnilli in puaita *'


^_^__^_^g^-^g^|
34. Isaac hinccuvantand pe lacov 11
41. losif pus capetenic pestc Egipt49

( !as3, si Isaac, foarte batran, |sade] pe un pat, si masa cu bucate langa dansul, ?i l-araon sezand pe un scaun §i ostasii langa dansul; si, inainlca lui. losil sr/.m i

•ov tanar ingenuncheat inaintea lui; iar Isaac


lacov cu o mana il tine de cap pe lacov, iai inn n trasura dc aur trasa de doi cai; $i inainte-i unul irambitand, iar dinapOl inuln
in CcalaltS il binecuvanteaza. [Si in afara casei], pe un deal, Isav tine un arc multi oameni mergand in urma.
in man; ,i iasi cu sulne, §i alti
si vaneaza dobitoace.

5l)
42. Lui losif i se inchina fratii sai
35. Scara lui lacov 42
Palal si cu incepaturade barba, §ezand pe scaun ca un imparat, iar cei zei
losif, i

lacov, cu inccpatura de barba, dormind; si deasupra lui o scara rezemandu-se dc halt ai sai ingenuncheati inaintea lui; si in josul palatului asinii incarcali cu saci
CCr, tar ingerii lui Dumnezeu suindu-se si coborandu-se pe ea.
51
43. losif facandu-se cunoscut fratilor sai
36. Visul lui losif* 3
Paiat si losifintr-insul salutandu-ipe fratii sai; si iara$i. dinafara depalatul a. ela
losif, tanar fara de barba, dormind; si deasupra lui soarele si Iuna si unsprezecc
Im cu intristare, §i sacii aruncati pe pamant de pe dobitoace, si osiasn
side; si inaintea lui 12 snopi de grau; un snop stand tn mijloc drept, iar ceilalti snopj
.1. si lu/andu-i; iar un osta§ scoate din sacul lui Veniamin un pahar dc argint.
Island) imprejurul lui putin cam plccali, ca si cum i-ar aduce inchinaciune.

44. losif intampinandu-I pe tatal sau 52


37. Vinderea lui losif44
< dale $i pe dinafara de dansa boieri si ostasi calari, ?i inaintea lor un cal CU »aUI
(iioapa si intr-insa losif [tanar] fara de barba;
doi frati ai lui, tinandu-1 dc
§i
mi unandu-l doi ostasi imbracati (cu vesminte) de aur. Si inaintea lor, pe J01
mana, il scot afara din groapa; iar fratii ceilalti [stauj aproape, cu oile [langa eij.
iiirutandu-1 pe tatal sau. lacov; si fratii sai dindaratul lui lacov, si dobitOft C
I

ismaclitenii numarand banii pe piatra, si ei ii primesc,


i

in ale si femci cu copii in carute.

38. losif lasandu-si imbracamintea 45 I


45. lacov hinccuvantand pe fiii lui losif53
Palate, si o femeie sezand pe un pat il trage pe losif de haina, iar losif fug
lasandu-si haina la ea. locm sc/and pe un de-a dreapta, Manase, iar de-a siaii-a,
pat $i inaintea lui.

l h .un iai lacov avandu-si mainile sale pe capetele lor, in chipul crucii, adicfi pC
ill ,pia pc lifraim, iar pe cea stanga pe Manase; ssi losif inapoi minunaiulu sc.
39. losif talcuind visele in temnita 46 I

Temnita, si intr-insa losif, iar inaintea lui doi oameni ingenuncheati, ca si cum ,u 16, lacov hinccuvantand pe cei 12 fii ai sai 54
vorbi cu el; unul avand pe cap un paner mare cu bucate, §i pasarile coborandu
deasupra lui le mananca; iar celalalt om tinand un pahar cu o mana, §i cu ceaialu Iai o\ sc/and in pat, avandu-si mainile intinsc. ii binccuvanteaza pe fiii sai (can-

Stoarce in el un strugiire. njvniiiu hi-ali inainlca lui.

40. losif talcuind visele lui Faraon 47 47. I nla lui I anion luand pe Mofae55
j

Palate, imparatul [Faraon] dormind intr-un pat dc aur; $i pe dinafara di


§i i>< .inn un rau prin mylocul lor, si la marginea raului un eo$ dc papurS ji o
a

palalelc lui. dealuri si un rau; si pe malul raului pasc 7 vaci grase si


galbene, si alti linpaial sc/Aml pc un S< aim. iai dc a dreapta side a sianga cidoua fete (man
7 vaci slabc $i negre ies din raul acela; $i in apropicre 7 spice [de grtu frumoasc i| illli i|>< lali.una. a •Imaiiilca n alia lala. dcschi/aiul COJUl, scoalc ill) copil.r
pline, si alte
7 spice sub(iri §i seci. $i mai incolo larasi trapSratul jezfind pe scaun I
in ail
si losif inaintea lui zicandu-i inlr-o hartie:
„C*U 7 van grasi sunt 7 an, tmbelsu
s-iin. un cele 7 vaci slab* sum 7 am dc
fbamtte"4*, IH Minsr \< ih i Ugul Bl /ainl ''

M I. 'Il •
1 1 14 II J .i ill) .illanniii. a i
OJ im|>i< |Uiul lui. |j inaml.-a llli mi ni|
t
ii In loi ni i .i .• mi «M inn un 1 1
.a. bn (gri alMsirul) Fei ioaru Maria - u

.I . .i. ii puiii i
tn] a iii^, ta. (.in Itn Moin mi di partov
ccalajtfl a rugului, iarasi Moise stftnd, a\ andu-si o mana intinsa, .si cu cealaltfl tinand 54. Moise indulcind apa
(in toiag.

I tealuri $i o groapa cu apa Moise punandu-$i toiagul in groapa accca; si Aaron


?i

4 4>. Moise anuntand evreilor slobozirea 57 Iflnd langa dansul, iar in urma lor multime de evrei, si unii dintr-insii beau apa,

Moise stand si aproape langa dansul Aaron; si inaintea lor multime dc evrei In- 55. Moise cu poporul in Elim 73
chinfindu-irse.
Deal ?i dintr-insul iesind 12 izvoare §i deasupra lui 70 de finici si Moisc I U

50. Moise cere lui Faraon sa elibereze pe evrei 58 mtillimea evreilor inaintea izvoarelor.

Faraon sezand pe un scaun, iar Tnaintea lui, Moise si Aaron; si Inaintea


Pttlat si
56. Moise biruind pe amaleciti 74

« [pc pamantj un sarpe mare inghitand alti §erpi; si alti oameni [aproape, slujitori.
purtftnd pe cap] unii caciuli, altii turbane §i tinand in mana hartii. Si pe dinafara de Moise pe un deal sezand pe o piatra, si de-amandoua partile lui Or *i Aaron
I'll. evrei: unii amestecand lut cu paie, altii facand caramizi. si altii arzandu-le; iar
1

linAndu-i mainile In sus. Si sub deal, Iosua al lui Navi, tanar, impreuna cu
evicn ,•<>
1

ryiptcnii li bat pe ei59. mud pc cei de alt neam si zdrobindu-i cu sabia.

51. i ele zece plagi ale Egiptului: 57. Moise primind tablele Legii 75

Plaga mtai60 Raurile deasupra lui Moise ingenuncheat, tinand tablele; si


. si izvoarele toate prefacute m sange, $i Moise stand, si
Munic inalt si in varful lui
m.imii ;a si Aaron avandu-si toiagu! in rau, egiptenii mirandu-se in imilii. cu lumina nemarginita si ingeri trambitand. Si
mai in jos, pc muntclc
§i si mahnindu-se,
i nun ce nu puteau sa bea.
.1 i la uirasa Moise sfaramand tablele, Iar la poalele
muntelui. evreii mancand. hand
si Aaron
Plaga a doua 61 Moise si Aaron, punand toiagul in rau. au scos broaste. . |.h and. si in mijlocul lor un stalp inalt §i deasupra lui un vitel de aur;
.

Plaga a treia 62 Moise §i Aaron, lovind in pamant cu toiagul, scot tantari.


.
i
mil nut o parte, se mahneste.
Plaga a patra^. Multime de mu$te cainesti. care ii mancau pe egipteni.
Pla^a a cincea 64 Moartea dobitoacelor egiptenilor. . 58. Moise §i Aaron slujind liturghie in cortul marturiei
Plaga a sosea 65 Moise si Aaron, aruncand spuza fierbinte in vazduh inaintea lui
.

Faraon, au adus basicile pe egipteni. I. mu staipi deasupra stalpilor cort intins urzit si tesut cu aur cu (serafi
dc aur §i

Plaga a saptea 66 Moise, intinzandu-si mainile la ccr, aduse grindina si foe si


.
i cu cate §ase aripi; ?i sub el chivotul poleit cu aur, si pe dansul nSstrapa dfl (

iui i stcsmcul eel cu 7 faclii, §i 5 paini 76 Si deasupra chivotului, Maica ><m> .


I

BtricS pomii §i dobitoacele egiptenilor. u


piuncul, in cearcan. $i de o parte a chivotului, Moise (inand toiagul si
Plaga a opta 61 Moise, Intinzandu-si toiagul la cer, aduse lacuste.
ii
.

dc cealalta parte, Aaron cu imbracaminte arhiereasca §i cu milni pc cap.


si
Plaga a noua 6 *. Moise, intinzandu-$i mana la cer, aduse intuneric [bezna]. I
i. ii

(anii line o cadclnita de aur. iar in cealalta isi tine toiagul care infrun/i 9C Si
Piaga a zecea 69 Ingerul, coborandu-se, ii lovi pe cei intai nascuti ai Egiptului.
Abiud, cu haine preotesu si cu cfidd-
.

|n ill liivotulut, cei doi Hi ai lui: Nadab si


la om pana la dobitoc.
i

dfl
l,
... and mom pe pamant 77 . Si, dinafara de cort, popor mult §i jertfclnic, cu oi
hi ai/and pc el.
52. Moise facand Pastile cu evreii 70

!as3, si pe masa un miel fript §i paini azimc; ^ 4 >. Moisc lovind stflnca tesa apa 78
(
imprejurul mesci Moise §i Aaron
si
i
al(i evrei stand (in picioare) $i mancand, incallati cu cisme, |incinsi| si iinand
Moi •
land jcu Aaron | silovind cu toiagul sianca, scoatc apa din ea, si copii
toiegc in maini, (Hind gata dc plccare).
,d ip.i , ii v i.ii LmjM Moisc mul|imc tic evrei, barbati si lemei. $i pc piatrfl
« iivuiic Apa impotnvirii",
5.t. Moise Irecancl cu evreii prin Mana Kosie 71
79
Maica. si [dc ccalalta pailc. ta marginea ci| mul{imc Av evrei, l>ail>a|i si Icim
Ml \ iluaiii. dm uidu sc s;i-i blcstcmc pi cvrci, cstc Oplil df hlger
|

[bucurfindu Be], avfind pruncii pe umeri |i ta brafe, [iaj egiptenii, urmflrindu i, au in .r/.md asma. bate CU I"
| lull i .. .i inn* iM.dmilc villa V.il.i.nn | ftlaTC pc
Hal dupfi ci|. Si Moisc, lovmd inaic.icu loiaj;ul llli, u uluml.i
[pa OStUfi] m mi|U nt I

tl ii. .in-, unii. Ii< ala i- i nitii.tn • « apul * alic Valaam a ai lianrhi-hll Mill, ul
m vflzflndu sc mil pana la fiimfltatc uliniu niiinai capul altuia calul, •> la boiorli fnipftraiuhn calan pc ail lor,
i
allul ii. h . h ..Ih.i il I
i
mai in. olo i

i .iiin.i
.. .1 dcaliin
61. Valaam binecuvanteaza pe evrei in loc sa-i blesteme 80 69. Samson arzand claile si graul celor de alt neam 89

Moise cu evreii batandu-i cu razboi pe moabiteni; si sus. pc un munte, Tarani cu clai de grau si vii si [livezi de] maslini arzand, si vulpi in mijlocul lor.
sapte jert-
felnice, avand deasupra lauri si berbeci; si imparatul Balac
cu boierii lui langa el. si avand faclii legate de coadele lor, iar Samson, tinand o vulpe, ii leaga de coada o faclie.
Valaam Inaintea lor, uitandu-se in jos catre evrei, ii binecuvanteaza,
zicand fntr-o
li.ii -he: „Rdsdri-va o stea din lacov si se va ridica sceptru din Israel si va lovi pe cd- 70. Samson ucigand pe cei de alt neam cu o falca de magar 90
" SI
peteniile Moabului... .

Samson, tinand in mana o falca de magar, ii loveste inainte pe cei de alt neam,
si pe urma lui multi [raniti] si morti.
62. Moartea lui Moise 82

Proorocul Moise zacand mort cu fata in sus pe un deal; si diavolul (fiind) 71. Samson scotand din tatani portile [cetatii] Gaza 91
aple-
.11 peste picioarelc lui, iar arhanghelul Mihai] (stand) aproape langa capul lui,
i

avan-
«ln si mainile intinse catre diavol, il cearta cu
Cetate deschisa, fara de porti, si Samson, tinand portile in spinare, se suie cu ele
sabia.
1. 1 munte, [si oameni multi inaintea cetatii].

63. Trecerea chivotului si a evreilor prin lordan 83


72. Samson este orbit de cei de alt neam 92
Doisprezece preoti, tinand chivotul pe umerii lor, stau in mijlocul Iordanului
pe Samson legat cu lanturi, si cei de alt neam inaintea lui ii scot ochii; si Dalila des
USCat, si dinapoia lor un car cu doi boi, si carausul imboldindu-i pe ei; si
multimea hunata. stand inaintea lui, il priveste.
poporului, cu Iosua al lui Navi, trecand Iordanui.

73. Samson, surpand casa, ucide multi straini 93


64. Iosua Navi vazand pe capetenia ostilor ceresti s4
Case surpate si oameni omorati, iar in mijlocul lor Samson mort, tinaiul doi
Arhanghelul Mihail cu haine oslasesti, tinand in mana o sabie goala.
si Iosua al bratele
lalpi in lui.
lui Navi, carunt, ingcnuncheat inaintea lui. privind catre dansul
si dezlegandu-si
un al(amintea.
74. Samuel slujind in Casa Domnului 94
65. Ingerul imbarbatand pe Ghedeon 85 Casa Domnului si jertfelnic, si inaintea lui copilul Samuel purtand stihai ?i

linfind catuie; si preotul Eli inaintea lui binecuvantandu-1; iar mama sa Ana si tatfil
Tarina oameni secerand grau, si jertfelnic arzand; arhanghelul Mihail, tinand
si
hi lilcana ii privesc.
tOiajj in mana, il apropie de jertfelnic. iar Ghedeon, ingenuncheat inaintea lui, avan-
du mainile intinse catre dansul, o secera zacand jos. langa
si
lui Eli 95
i

el.
75. Lui Samuel descoperindu-i-se prapadirea

66. (ihedeon storcand lana 86 ( .i ,i Eli preotul, foarte batran. sta culcat [la locul sau|. si Samuel
Domnului si

iipil langa dansul, avandu-$i mana intinsa si vorbindu-i. Apoi


in alta parte iarfi$i
I

Dealuri o
mijlocul ei Ghedeon rugandu-se, si un val de lana inain-
si arie; si in sc/.nid pe un pat $i uitandu-se in sus; iar un tager, deasupra lui, Wnecu
iiniirl. siv
tca lui, si din cer venind roua peste valul acela. Si iarasi Ghedeon dinafara
de arie. mlaiidu-1.
Itorcund lana intr-un lighean.
96
7(». Prapadirea preotului Eli si a fiilor sai
67. Manoe si fcmeia lui jertfind Domnultii" 7
i dale i Hi Msturnut de| pe scaunul sfiu,
preotul, batrSn, /.aaiul CU lata in sus
Manoc, bfitrfin plesuv. si femeia langa cl. in-rmiiKtk.Hi. avandu si in.m.ik i
ipul p.m. si un m. Inaintea lui minunfindu-se. in afara de cetate cei de alt
i. ii

ochii in sus; si Inaintea lor un jertfelnic si un ied arde deasupra i, iai arhanghelul cu mi in, ami hivntul si gonindu pe evrei. $i Ofhi si Fmces, leciorii lui KM, Imbri
i i

vfipaia mergftnd tn sus la cer, ill in v, .mint* |m. i.ii .n /.u And morti pe pftmftnt, LfingS chivot

6H. Samson oiiioninil lml KK i 77. (VI ilv ill iHiiui iiiiipuiiul iliivotlll fmttor97
urmu de dcparie dc
Samson Ktflnd ?i cfllcAnd cu un plcior pe un leu |ianai| m m. nwiimlc all ipul Dm I uAtulcurul cu chivotul ileu >upra i»»t. I pi lui, - ei all

' ll ii. in. In . I. il /(ftoU'sU- teniMiMiuiii i mi uutiiiu .i tin (aiuut <>i oaiurm lAtoi) i preo|ii prunind chivoiu]
78. David uns rege de Samuel 98 106
85. Solomon zidind templul Domnului
Samuel, balran, turnand untdelemn cu cornul pe fruntea aducand var, altii cioplindlcmnr
lui David, copil: si dina- Cladire mare cu bolte si oameni, unii zidind, altii
boieni si ostasii lui.
poia sa taial sau Iesei, batran, si cei saptc frati ai lui, in varste deosebite, [privesc la m altii pietre; si Solomon, tinand o carte inchisa, sta aproape cu
ungerea lui] minunandu-se.
indreptandu-si inima spre idoli 107
86. Solomon
79. David cantand regelui Saul"
Solomon stand in m.jlo
Templu cu idoli §i jertfelnice, si femei inchmandu-se si

Rcgele Saul, batran, sezand pe scaun cu maimle intinse catre David, si ostasii ul lor.
lAngd el; iar David, foarte tanar, tinand o alauta, canta cu ea inaintea lui.

87. Iliehranitdecorbi 108


SO. David omorand pe Goliat 100
Hie, avandu-si mana la falca, liar coiul|
Pestera si intr-Tnsa sezand [proorocul]
tine in mana hartie, sa scrn asa: „Cu
ravna am
David, tanar fara dc barba. avand brau o prastie atarnata si pe sold o traista.
la rezemandu-1 pe genunchi [; iar cand
(me oil cap |de om] cu mana stanga, Dumnezeul Savaot..."]™. §i deasupra pesteru un corh „
iar cu dreapta o sabie; $i inaintea lui |trupul ^Tpentru Domnul
Iiii| Goliat, eel de alt neam, zacand pe pamant inarmat si fara
de cap. Si mai incolo mind paine in cioc si privind spre prooroc.
n n gonind pe cei de alt neam; si iarasi mai incolo fete (cantand] cu alaute si tim-
10
untdelemnul vaduvei
1

p ine si jucand. S8. Hie binecuvantand faina si

[proorocul] Hie, stand inaintea ei, le binfiCU


SI. David aducand chivotul la Ierusalim 101 ( asa si o femeie tinand doua vase, si

mlea/a.
1 )oi boi trag carul si desupra
ca o lada de aur cu doi heruvimi
lui este chivotul
«lr aur dcasupra; si inaintea carului David, cu Tmbracaminte
alba, cantand cu alau- W). Hie inviind pe fiul vaduvei 111
ii .i cu dansul preotii, unii [cantand] cu alaute,
altii [sunand] din timpane, iar altii ul] !U<
,sa inalta si un pat deasupra-i si un copil sezand mort pe pat, si prboit* |

din iiainbite; si aproape langa chivot, Uza zacand mort, si dinapoi urmand multime I

de mana. sufla peste el, si inapoia lor o femeie [pnveste].


• I* popor .„. d.idu I

12
Ahab intampinandu-1 pe Hie
1

S2. Natan mustrand pe David 02 90.


saua fraul dc aur. si 08ta*ii
regele Ahab batran, sezand pe un cal cu
si
scaun de aur tealuri si
Palal si si David ingenuncheat inaintea Natan [proorocul],
lui; si
I

lui, vorbindu-i.
dihdaraiul lui, iar [proorocul] Hie inaintea
Stflnd Fnainte-i, Ti zice intr-o hartie: „Ridicat-a Domnul pdcatul de deasupra
" '" (

i'i ;
si aproape de dansul, un inger, punandu-si sabia in teaca ei.
13
91. Hie rugfindu-se, arde jertfa
1

53. David, numarand poporul, este pedepsit 104 mainile catre ccr. si zicftnd
ind I,
proorocul] Uie [se roaga], avandu-si [ochii si |

Doamne lhwmc:cule,..auzi-maac U m, cufoc..." (casa cunoaSi a as


, „ u
A. ie, s, in mijlocul ei ingerul [avand] sabia m mana
intinsa. §i imprejur tarini
- -mem mor,, §I totr-o maigine a ariei jertfelnic,
arzand deasupra In i ,
si

,,, , , , obonuul loc din ccr misluie jertfelnicul (cu


totul). Si [aproape |,

d< plugun grau ?i doi boi;


' oarsa catre inger. ,i doi
-
§. inaintea jcrtfclnicului, David

ostas, dc ccalal.a pane dc jertfelnic;


*<' PHK>r.,cul Cad. intorcandu-si fata calrc
togenuncheaj cu hi
% ff
David, .-ara.;, lu, DC fnger; si [acolo
£ &" |i

*>•
tmc dc

ih.
bflrbati

onion ;>
Zficftnd JOSCU tala la pamant.

\tv proorocii lui Baal 115

unu dc osu.m, s, IpmnMuuli Ilk


KAti i lu mnrginca lui oameni i^u,. i.nui (
.

54. Ungerea lui Solomon rege 105 ,


i
ihi i, urn i
.i|m I. i.

David mv.,11,1 pe un scaun, m Ibfatea lui Solomon lanai. im r,mdu , i


n ,,•« , u <»
ih, it, i, pi kudu h din nomn
^*»n^temn.dec«wuiiprooi Si ..,,,„, old ,.,,,,, Solon
i

un
pA.nc
~ |gua »
"II
*'
J*"
popoi eflntAndcu
l 1
il Natan Inaintea lui l»r, » ih I
li - donninddcdi
'
ubl i IAn R A cApAiAiul
Itl^ icnptfl ca
I

nfl mflnl
»i

h i
di i. lun di inmrumcnli .in. i|
|

94. Hie ungandu-I prooroc pe Elisei \1 102. Elisei inviind copilasul sunamitencei 126
1

Tarina si oameni arand cu douasprezece perechi de boi fla pluguri] si Elisei Casa inalta si un pat intr-insa, §i pe pat Elisei imbratisand un copil mic, [avand
»* **
|

?I
ftKS?^ ^S"??
^ Ingenuncheat
iara?I
8
" ,Ui ,lie iar [pr ° 0rOCul
'

' iar Inaintea ,ui Jertfelnic,


f< bfnecuvanteaS
arzand deasupra
CM hii

femeie,
pe ochii copilului,
[mama
$i

copilului], plangand.
gura sa pe gura lui, si mainile lui asemenea; si dinafarS

biiTplu
103. Elisei vindecand pe Neeman in Iordan 127
95. Hie rugandu-se, ard cele doua capetenii cu ostasii lor '8 1

Nceman gol [cufundandu-sej in mijlocul Iordanului, pe marginea apei ostasi


VM de munte si deasupra
[prooroculj Hie uitandu-se in jos. Si la
lui
poalele i
ii cai si cu care, si imbracamintea [lui Neeman] pe larmul
si

Iordanului.
mun tclui multi osta S , si foe din cer, pogorandu-se
peste ei, ii omoara. S, mai inco-
lo alti osta§i ingenuncheati, rugandu-se.
104. Elisei blestemand pe Ghiezi 128

96. Hie trecand Iordanul cu Elisei 19 1


cu chip groaznic, zice catre [sluga sa] Ghiezi intr-o hartie: „Lepra
Elisei stand
ha Neeman sa se lipeasca de, tine si de urmasii rdi [in vecij /". Si Ghiezi sta lepro-
Hie lovind Iordanul cu mantia, [avand] si
pe Elisei langa dansul, [au trecut apa min inaintea lui (Elisei), [cu capul cam plecat] mirandu-se.
ca pe uscat); iar cei cincizeci de fii ai
proorocilor, (standi de o parte, ii privesc.
105. Vedenia proorocului Isaia 129
97. Hie suindu-se la cer 120
I'cmplu multa lumina, si Hristos stand in mijloc pe un scaun
si intr-insul nori §i
Car si cai de foe si [proorocul] Hie in mijlocul carului.
mergand la cer: iar Elisei In ill ca un imparat, binccuvanteaza cu drcapta, §i cu stanga tinand o hariic.
liyamant], din jos de cl, privind [la ridicarea lui si cu „Pe cine it voi trimite si cine va merge pentru Noi ?"' 3() Si [inaintea .in
J, o mana ia mantia cazuta . I

ttl^caii Z™£
ma UnC ° hartie ° are ZiCC: *****
^ rinte carul ' P« '
M limn cu cate sase aripi, strigand [unul catre altul] si zicand: „Sfdnu sfdnt, vf&nt
i

n Domnul Savaot, plin este tot pdmdntul de marirea Lwi/" 131 $i dc-a drcapta .

k ill Isaia, cu totul cutremurat, graieste intr-o hartie: „Vai mie !... sunt un om
98. Elisei trecand Iordanul 122 hu spurcate... Si pe Domnul Savaot L-am vdzut cu ochii mei !"M2 §j un rM
i
.

aintca lui. cu dreapta tinand intr-un cleste un carbune |de pe jertfclnic], il


cu o mana, avand mantia lui Hie infasurata.
Elisei
lovind Iordanul, fapa se »|m* iU' jrura lui, si cu stanga, tinand o hartie, zice: ..lata, s-a atins de bu ele tali
dbgute. ca sa treaca]; si cu cealalta mana tine o hartie,
[Domnul] Dumnezeul lui Hie ?".
care zice: „Vnde este is. Mewl unite pdcatele tale, [si fdrddelegile tale) le va curdti"^*. Iar sprc
i

nli in inaintea lui Hristos. iarasi proorocul Isaia stand cu fricasi raspunzflnd
' i
i.

M li.ii lie- ..Iittd-md. trimite-md pe mine Z" 134 .

W. Elisei curatind apa ,2 3


I
aruncand [cu o oala noua] sare in fantana de apa, si
lisei
1 0f> ln^ii ul Domnului batand ostirea lui Sanherib l3?
tinand o hartie zice- i

ifCnice Domnul: lata am ffcut apa aceasta


sattatoasa..." Si multime de barbati .
'
'
i Idle -us pe un deal $i dinjos de cetate multime de'ostasi. unii zacaiul mor(i,
Iftngfl dfinsul, si unn dintr-insii band apa.
I

in n mini |i>s de po caii lor, si altii, fugind, sc uita inapoi cu frica; si arfaanghelul
i
n|>M |»< ihMi. i u siialiK ue multa. tinand in mana dreapta o sabie dc foe.
100. Elisei blestemand pe copiii batjocoritori 124
u>
Copua man multi
copii strambandu-se la Elisei |; i doi
^i
|0 '
Proorocul ls;ii;i omoral de evrei 1

( §i ur§i sffciindu-i pe
S
unii, iar aim dintr-msn fiigmd, iar unii suindu-se
prin copaci; si Elisei, shunt CU chip I't im ul l\. n. hind le^ai de un eopae. doi osiasi il
i laic cu un fiei;isti;iu ile
spenat, pnveste laei. '

le M.in.i mil pe un scaun in preajma hu. si lan.ua dansul al(i mul(i


I"h i

i-
ill' Inn e 1
w
101. Elisei iiimultitul untdclcimiiil V&duvd 1

mi V i inn in i |MUOHH nl in Ineillill ill ^,iu;i|i;i MK


femcic tinand un ulciora^mii cu untdelemn, «i Elisei
stflnd fl bii .-., ,

f»P°' '"'
< ' '"" msa) lemeia varsfl untdclcmnul fn [ahe] mullc yi in.nn vase .Ii lui i ti i
i |. ii i
>|| i
ri M tin.imiii I
di pii loan pc Ii n rtiia il uruni D cu i apul
(wu chiupuri), lai do! tinori idui old n -
I-.-....I. ( .. ,, i, ,,i, i
109. Scoaterea proorocului Ieremia din groapa 139
116. Daniel talcuind al doilea vis al lui Nabucodonosor 147
Groapa si proorocul Ieremia putin ridicat, oameni deasupra
si gropii Tl trag afara
Copac mare si inalt, si printre ramurilelui fel de fel de pasari, iar la radricina lm
ca o funie, iar Ebed-Melec fetiopianul] il apuca de o mana.
alergand multe feluri de fiare, si un Inger fl taie cu toporul, §i regele dormind pe un
pat fn palatul sau. Si iarasi regele sezand pe un scaun, si Daniel inaintea lui.
Adormirea lui Ebed-Melec 140
i.il
110.
cuindu-i visul.

Gradina cu pomi si vie, si sub un pom Ebcd-Melec culcat pe iarba, si la capul lui
cosnita cu smochine din care curge lapte. 141 117. Daniel talcuind regelui Belsatar scrierea minunata 148
Palat si pe peretcle palatului o mana ivita pana la incheietura scriind cuvintele
111. A doua robire a Ierusalimului 142
acestea: „Mene, mene, techel ufarsin" 149 , si regele stand cutremurat, iar Daniel
inaintea lui aratandu-i cuvintele; langa dansii
Cetate stricata arzand, si pe dinafara eimuitime de ostasi, avandu-i legati pe iu- si alti intclepti si vrajitori, si mese cu
pe regele Scdcchia; bucate si femei inapoia lor.
dei si iar Ieremia si Baruh plang, stand langa cetate si privindu-i.

112. Daniel si cei trei tineri mancand legume 143 |


118. Vedenia proorocului Daniel 150

Masa mancand Case Daniel dormind pe un pat, si dinafara de casa marea, si in cate cele palru
si
§i tineri carnuri si band vin; §i mai incolo Daniel si cei trei |

parti ale marii, sufland cele patru vanturi, si patru fiare (uriase] iesind
coconi; Anania, Azaria si Misail, [din fiii mancand grau fiert si zarzava-
lui Iuda], in sus din
mare:
lun; si mai incolo iarasi palat si regele Nabucodonosor sezand pe un scaun Tnalt, cu
domneasca Cea dintai fiara, Isemanand cu un] leu cu aripi de vultur; si deasupra sr/and
in la si slugi domnesti langa el, iar inaintea lui cei trei coconi si al(i
lui
Nabucodonosor, regele Babilonului, tinand in mana un sceptru.
tineri, si Daniel si un boierii arata.
Fiara a doua, [cu infatisare de] urs stand intr-o rana], cu trei coaste [In gura] |

mtre dinti; si deasupra ei Dane, regele persilon tinand in mana o sabie goaM.
1 13. Daniel izbavind pe Susana 144
Fiara a treia. [asemenea unui] leopard pestrit, avand [pe spate] patru
aripi [de
Daniel copil stand, si inaintea lui Susana cu mainile legate Tnapoi, si doi batram pasare], sicu patru capete; si deasupra ei, Alexandra imparatul macedonemlor,
cu basmale [fnfasurate] pe cap si cu haine largi, aratand-o lui Daniel; si aproapc Imand in mana o sulita.
loachim, barbatul ei, si popor mult; iar mai incolo iarasi cei doi batrani fiind Fiara a patra, [Tnspaimantatoare] ca un leu ncgru, cu dinti [mari] de fier si cu zecc
impioM omorati cu pietre de popor. oarne. [dintre carej trei sa fie sfaramate, si intre coarnele acelea
all si i

un corn mic
iisarit. care are ochi si gura de om; si deasupra ei
August, imparatul romanilor,
1 14. Daniel talcuind primul vis al regelui Nabucodonosor 145 inand in mana o piatra pretioasa (galbena, numita) topaz.
Si celelalte precum e (scris) la „A doua venire
14
.

Til n si regele dormind pe un pat de aur, si un deal dinafara de palatul acela, iai


lui [osul dcalului un idol cu capul de aur, cu pieptul si mainile de argini. cu pant* 1 19. Daniel dovedind viclesugul preotilor idolului Bel 151
i etc m COapsele dc arama, cu pulpele de fier, iar talpelc picoarelor jumatale de Hi i

i
iimi.iiaic de o piatra, cazand din deal peste picioarele idolului,
lut; si |lc sfarmfll
Templu piiganun idol mare intr-insul, si inaintea lui o masa cu paini si multe
si

u ale; si inlauntru, aproape langa usa, regele cu slujitorii sai domnesli, iar Daniel,
i i.n.isi regele sezand pe un scaun si Daniel, siand butintea lui, ii aratfi idolul |m II

tAlcuicgtc visulj,
IiiuikI in mana un ciur, cerne cenusa inaintea regelui. Si mai incolo iarasi Daniel
m/and icmplul si sfarSmSnd idolul, iar ostasii omorandu-i pe preoti impreuna cu
nu-ilc si copiii lor.
1 15. Aruncarea celor trei coconi in cuptorul do im '
H)

Cuptoi m in el cei trei coconi [$adrai m. ,u< i


^bed Ncgo|, cu haincli lm r 120. Daniel omorlnd babrarul 1 ^
avflndu |i w hii m mflinilc Intinsc la cei " Vrhanghitlul Mihiiil In mijloi ul loi i

Mil .lm hcoI


P (
'

Ii "• •• i "i balaui man u pim ftucatfl I >aniel, Inaintea lui, arun-
pc 'im.ii.ii.i OHtaj i i

«i« loi ill . .in i

hipul • «l«
i
i
"i '
I
till

lipiDlipC
11,1,1
'
in i' ul • I
1

ca m>tc| |
'.inn ncgn i
i Ic cu ostasi m multime de
ii in mm. i lm . .-
121. Daniel in groapa leilor 153
127. Iov zacand pe gunoi 63

Daniel intr-o groapa intunecoasa, avandu-si fata


si mainile intinse in sus, si sapte
lei imprejurul lui; si dcasupra
lui ingerul (Arhanghelul Mihail] tinandu-1 !
Cetate si dinafara de dansa Iov, plin de rani, zacand pe gunoi, iar imprejurul lui
de parul
capuliu pc proorocul Avacum, care line o cosnita trei prieteni vorbind cu el; si nevasta lui zicandu-i: „Blesteama-L pe Dumnezeu si
cu paine si cu fiertura si le da [pro-
orocului] Daniel. mori!".^ Iar Iov, privind-o cu chip manios, ii raspunde: „Vorbesti cum ar vorhi
una din feme He nebune ! Ce ? Daca am primit de la Dumnezeu cele bune, nu voni
122. Corabierii primi oare si pe cele rele ?". I65 „ Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnu-
aruncand pe Iona in mare 154
lui binecuvdntat /". I66
Marcatulburata cu valuri mari si in mijlocul ei o corabie:
iar corabierii. tinan-
du-I de mana pe Iona, il arunca in mare; si jos, 128. Reimbogatirea Iov 167
sub corabie, un peste mare care-l lui
pnmeste In gura pc [proorocul] Iona.
deasupra boi si oi arzand, si inaintea lui, Iov, in hainc
Biserica si jertfelnic, si

123. Lepadarea icumpe, rugandu-se, si langa el femeia sa si cei sapte feciori si cele trei fete ale lui,
lui Iona langa Ninive 155
impodobiti cu vcsminte tesute cu aur. Si mai incolo, afara, la dealuri si la tarini, pas-
Cetate si din josul ei marea pestele mare
varsa pe Iona pe tarmul marii; si
si Tl lori pascand multimca oilor, a boilor, a cailor si a camilelor.
proorocul] Iona tine o hartie care zice: „Stri[>at~am
I

" 156
Domnul in stramtorareacam
mea si EI m-a auzit... .
129. Iudita omorand pe Olofern 168

124. Iona predicand in Ninive 157 Cetate Tnalta pe deal, din josul ei corturi multe si ostasi dormind tn elc;
si si ?n
,

mijloc un cort tot poleit cu aur si avand in el un pat de aur; §i Olofern cu capul tfiial

Cetate mare cu oameni multi, si Iona. inaintea lor. rostogolit jos de pe pat, Tnfasurat intr-o plapuma tesuta cu aur; iar Iudita, impodo
tinand o hartie zice
Patruzeci de tile mat sunt si Ninive va
fi distrust
! '" 158 ;

Si inaintea lui femei sj .


bita si cu haine luminoase, stand aproape de el, cu o mana tine o sabie insangctaia,
i
opn §i oameni multi. unii plangand, altii rugandu-se [lui Dumnezeu); $i cu cealalta ti pune capul intr-o traista, pc care o tine slujnica inaintea ei. Si mai
iar resell-
/.&( find jos pe ccnusa cu capul gol
§i smuIgandu-51 parul, imbracat cu sac aspru incolo iarasi cetatea aceea, si sus pe zidurile ei oameni tinand steaguri si avand ca
Icsui din par de capra), si hainele cele scumpe. »ul lui Olofern Tnfipt intr-o sulita fnalta; si dinafara de cetate evrei gonindu-i si
I

coroana [si allele], aruncate jos pc


piniani, si dinapoia lui scaunul resesc. omorandu-i pe cei de alt neam.

125. Iona intri stand u-se lote


pentru uscarea vrejului 159

Opac uscat si] sus [pe crengi] niste vrejuri uscate [atarnand in 1 . Isaia 6. 2-4. 18. Fac. 4, 3-5. 35. Fac. 14, 14-17.
I*
jos], si soarch
pc er, deasupra capului lui Iona, dogorandu-1 cu razele
i
2. Isaia 14. 12-15; Apoc. 19. Fac. 4. 8. 36. Fac. 14, 17-20.
sale. Si dedesubtul vreju
lui. Iona /acand lesinat 12,8-9. 20. Fac. 4. 9. 37. Fac. 18, 1-8.
de mahnire, avandu-si o mana Intinsa in sus, si cu cealalll
linflnd o hartie, zice: „ Pentru vrej, supdratu-m-am j,
Luca 10. 18. 21 . Din Ghenadie. Icono- 38. Fac. 19, 24-28.
de moarte!". 160 Si din cci
venind jos raze catre Iona, si in mijlocul lor cuvintele acestea: 1 Vezi Liturghier, ros- grafie, ed. II. Bucuresti, 39. Fac. 22. 1-14.
Tu ti-ai [ana ne< a ..

pentru acest vrej... dar En cum sd nu ma tntristez Mica imediat dupa Sim- 1903. p. 136. 40. Fac. 22. 12.
de cetatea fcea nunc al
Ninive i ?"iw ' Itolul credintei. 22. Fac. 6. 14 si 17. 41. Fac. 27. 15-30.
Ps. 94. 6. 23. Fac. 7. 15. 42. Fac. 28. 11-13.
1 Fac. 2. 7. 24. Fac. 8. 18-22 si 8, 5-8. 43. Fac. 37. 5-11.
126. Iov ramanand fara averile sale 162
7 I.e.. 2. 19-20. 25. Fac. 8, 16-20. 44. Fac. 37, 23-39.
m Iov sculaiuhi -se de pe un scaun si uitftndu Be in sus r«i
Palal K Fac. 2, »l 22. 26. Fac. 9. 12-17. 45. Fac. 39, 11-12.
Bflfie haineli
46. Fac. 40, 9-19.
I

'
sprc amSndoua pfirtile sale i.vi oameni vorbind
l( " Fa« », 1 7, 27. Fac. 9. 20.
cu el Si dinafara de palat, u i

prabusita M fetele si Peciorii lui omorflti tn ea 10 Fa. t, 22-23. 28. Fac. 9,21-23; 47. Fac. 41, 17-32.
mai tacolo [Srani u oi |muHc]
i
i

1)1,1
V tfllhari omorflndu pe pfistori le iau vitcle; iai mai fncolo c&miJc ....,»
i
i

II Fa. 1.7 29 Fac 11.1-9. 48. Fac. 41,27.


,, ..

i-im tfllhari omorflndu i pc pdstori i



Iai », !4 10 Fac 12, I
9. 4 l ). Fac. 41.41-43.
M I... i
M II In 1
'. 1. 50, Fac. 43. 26 28.
III, 1 I 12 Ph« i
'
10 si Fa. il \ i
1*145, l 8,

1'. Ia< I.
.' 1 1 1* I
'
i V hi. 'In "' 10.
i , ii((i,. i Ml,, I ' IM '.I , \ i ,,. ,ik hi;
54. Fac. 49. 100. I Reg. 17.48-51. 144. Istoria Susanei 1. II
55. Ies. 2, 3-6. 101. II Reg. 6. 3-9. 44-62.
56. Ies. 3, 1-6. 102. II Reg. 12, 1-13. 145. Daniel 2. 31-36.
57. Ies. 4. 29-31. 103. II Reg. 12, 13. 146. Daniel 3, 18-25.
1. Numele si infatisarea sfintilor stramosi 1

58. Ies. 7, 10-13. 104. II Reg. 24. 18-25. 147. Daniel 4, 7-15.

59. Ies. 5, 13-14. 105. Ill Reg. 1.39-40. 148. Daniel 5. 1-30. Stramosul Adam, batran, cu barba alba si parul capului lung.
(»(). Ies. 7, 20-21. 106. Ill Reg. 6, 1-38. 149. Daniel 5, 25. Dreptul Abel, fiul lui Adam, tanar fara de barba.
(.Lies. 8, 6-7. 107. Ill Reg. 11,7-8. 150. Daniel 7. 2-12. Drcptul Set, fiul lui Adam, batran, cu barba Tmprejur afumata.
62. Ies. 8, 17. 108. Ill Reg. 17. 5-.7. 151. Istoria omorarii ba- Dreptul Enos, fiul lui Set, cu barba despartita in doua.
(.vies. 8, 24. 109. Ill Reg. 19. 10. laurului 1. 17-26. Drcptul Cainan, fiul lui Enos, batran cu barba lata.
64. Ies. 9, 3-4. 110. Ill Reg. 17, 10-17. 152. Istoria omorarii bal- Dreptul Maleleil, fiul lui Cainan, batran. ple§uv.
65. Ie§. 9, 8-11. 111. Reg. 17. 17-24. aurului 27-32.
1.
Ill Dreptul Iared, fiul lui Maleleil. batran, cu barba despartita in trei suvite.
66. Ies. 9, 22-27. 112. Ill Reg. 18, 17-18. 153. Daniel 6, 1-25 si Is- Dreptul Enoh, fiul lui Iared. batran cu barba ascutita.
(./. Ies. 10, 12-15. 113. Ill Reg. 18,30-39. toria omorarii balauru- Dreptul Matusalem, fiul lui Enoh, batran, plesuv.
68. Ies. 10, 22. 114. Ill Reg. 18,36. 1,38-46.
lui
Dreptul Lameh, fiul lui Matusalem, batran cu barba rotunda.
(.'*. Ies. 11,4-7. 115. Ill Reg. 18,40. 154. Iona 1, 13-15. Dreptul Noe, fiul lui Lameh, batran, cu barba ascutita, cu parul lung, tinand o
70. Ies. 12, 1-28. 116. Ill Reg. 19,4-7. 155. Iona2, 11. • in .(hie in maini.
/I. Ies. 14,21-29. 117. Ill Reg. 19, 19-21. 156. Iona 2, 3. Dreptul Sem,
Noe, batran, cu barba despicata in doua.
fiul lui
\ Ies. 15.23-25. 118. IV Reg. 1.9-14. 157. Iona 3. 4-9. (Dreptul Ham, fiul lui Noe]
/ I. Ies. 15, 27. 119. IV Reg. 2.7-8. 158. Iona 3.4. Dreptul Iafet, fiul lui Noe, batran. cu capul incarliontat si cu barba rotunda.
! Ies. 17,8-13. 120. IV Reg. 2, 11-13. 159. Iona 4. 8-10. I>reptul Arpaxad, fiul lui Sem, batran cu barba lunga. 2
Ies. 24, 12; 31, 18; 121. IV Reg. 2, 12. 1 60. Iona 4. 9. heptul Cainan, feciorul lui Arpaxad, batran, cu barba lata si tmprejur afumatfl
I

32. 17-19. 122. IV Reg. 2, 14. 161. Iona 4. 9-10. I>reptul Selah (Sala), fiul lui Cainan, batran, cu barba despartita in cinci par(i.
Evrei9, 1-15. IV Reg. 2, 19-22. 162. Iov 13-21.
16 v. 123. 1.
Dreptul Eber, -de la care iudeii se numesc evrei -fiul lui Selah, batran, plesuv,
77. Lev. 10, 1-3. 124. IV Reg. 2, 23-24. 163. Iov2. 7-13. ii burba ascutita.
/s Num. 20,9-11. 125. IV Reg. 4, 1-7. 164. Iov 2, 9. Itrcptul Peleg, feciorul lui Eber, batran asemenea cu tata-sau.
/'>. Num. 22, 21-35. 126. IV Reg. 4, 32-35. 165. Iona 2, 10. I >u*ptul Ragav (Reu), fiul lui Peleg, batran, cu barba despartita in doua.
Sli Num.23, 1-7. 127. IV Reg. 5, 14. 166. Iov 1.21. I treptul Serug, fiul Ragav, batran cu barba lata.
lui
i Num. 24, 17. 128. IV Reg. 5. 27. 167. Iov 42. 10-15. I
>rcptul Nahor, fiul lui Serug, batran cu barba despartita in trei parti.
Deut. 34, 1-5. 129. Isaia6, 1-9. 168. Cartea Iuditei 13 si
I >i< ptul Terah, fiul lui Nahor, cu barba tuguiata.
Kl losua Navi3, 12-17. 130.1saia6, 8. 14, 1-2. I' in i;u luil Avraam, feciorul lui Terah, batran cu parul lung, cu barba |alba| pana
;i losuaNaviS, 13-15. 131.1saia6, 3. i
hi tlu
Jud.6, 11-12. 132. Isaia6, 5. Patriarhul Isaac, fiul lui Avraam, batran, cu barba [alba] ascutita, cu parul lung.
X<> Jud. 6, 37-38. 133. Isaia6, 7. Puliiurhul lacov (=Israel) 3 , fiul lui Isaac, batran, cu parul lung si cu barba lungfi,
87 Jud. 13, 15-21. 134. Lsaia6, 8. l
I'.iillLi 111 llouS.
88, Jud. 14, 5-7. 135. Isaia 37. 36-37. « ri doisprczece fii ai lui lacov: 4
89. Jud. 15,4-6. 136. v. Minei, sinaxarul I
I
in i. ii luil Ruben, batran, plesuv, cu barba ascutita.
''D Jud. 15, 15-17. din 6 mai. r lit mi luil Simeon, bStr&n, cu barba despartita in doua.
'H Jud, 13.3. 137. Cf. Evrei 11.37. r lit mi Iml Levi, batran, cu barba rotundS.
92 Jud. 16, 19-21. I 38. Cf.
tetania 38. 6. i' iti i
uliul luda, cu barba latft.
bfttrfln,

93 lud, 16,25-30. 139. leremia J8, 10 13. r in mi luil /.iiuiion, km. in cu barba lungS.
'Ml Reg. 2, 18-19. MO k-rcmia <9, 16 17. I' lit i.nliiil Isnhar, I). in. in u barba /burl iti i

95 l Reg. I, 2 10, 141 Dm Ihenadic Ico


< i Mi i ii iml Dan, h. it i. in laKcmenea la barbfi], cu pflrul insfilbSticit.
')(. I Reg I. Id IS. nografla, ed II, Bu< u i
iin ii iml (Mid, km. ui i ii . ,i|>ui negrx ioa
•)/ I
\<cy l K 10 |(>. resti, 1903. p i''' i
tit tut Iml Vsn, i». in. in i
ii harbu dcspArtitfl In *
in< i
p. mi.
«>H I Kiy 1^'. I
' Li ! i
i


1-15 in uliul Nrtiuli, i*. iii. ui i
u barba lungfl i
latl,
')') | K.>; ID U I
13 Duiucl l M mi
luil IiimI. u I'. ul' i
I.M.i V' puil.in-l mill.) jgA
' i

Patnarhul Veniamin, batran, cu parul cret, cu barba imprejur afumata.


Proorocul Moise, cu amestecata caruntete, cu putina barba, purtand imbrue :i

Dreptul Zara, fcciorul lui Iuda [si ai Tamarei], batran cu putina barba 5 . minte preoteasca si doua table ale Legii.
mitra, tine intr-o naframa cele
Dreptul Fares, fiul lui Iuda, batran cu barba lunga.
Proorocul Aaron, batran cu barba lunga, purtand imbracaminte preoteasca i

Drcplul Esrom, fiul lui Fares, batran. plesuv. cu barba rotunda.


mitra. tine nastrapa de aur si toiagul eel fnfrunzit.
Dreptul Aram, fiul lui Esrom, batran, cu barba ascutita.
Dreptul Or, batran, cu barba despartita in doua, purtand imbracaminte preo-
Dreptul Aminadav, fiul lui Aram, cu caruntete.
teasca, si In mana tinand o hartic infasurata.
Dreptul Naason, fiul lui Aminadav, cu barba despartita in doua parti. Dreptul Iosua, fiul lui Navi, batran, cu barba rotunda, purtand coroana si imbra
Dreptul Salmon, fiul lui Naason, batran, cu barba lata.
caminte ostascasca, tine in mana un sceptru.
Dreptul Booz, fiul lui Salmon, batran, cu barba rotunda.
Proorocul Samuel, batran, cu barba lunga. purtand imbracaminte preoteasca si
Dreptul Obed, fiul lui Booz, din Rut, batran, plesuv.
mitra, tine cornul cu untdelemn si cadelnita.
Dreptul Iesei, feciorul lui Obed, batran, cu barba tuguiata.
Dreptul Tobit, batran, cu barba lunga despicata in doua, graieste intr-o harln
Regcle si proorocul David, feciorul lui Iesei, batrin, cu barba rotunda.
..Popoare multe veni-vor de departe in numele Domnului Dumnezeu, cu damn in
Rcgele si proorocul Solomon, fiul lui David, tanar, fara de barba. £4
nuiuiL.. 10
Regele Roboam, fiul lui Solomon, cu incepere de barba.
.

Dreptul Tobie. fiul lui Tobit, batran cu parul incretit, /ice intr-o hartie: „Buwcu
Regele Abia, feciorul lui Roboam, tanar, cu barba rotunda.
i'uitat esti tu, Dumnezeul pdrintilor nostri, si binecuvantat esre numele Tdu eel
Regele Asa, fiul lui Abia, batran, cu barba ascutita.
\

tfdnl si slavit in toti vecii /".


'

Regele Iosafat, fiul lui Asa, batran, cu barba rotunda.


Regele Ioram, fiul lui Iosafat, tanar, cu barba ascutita. Anania, Azaria, Misail, tineri, fara barbi.
Sfintii trei coconi:

Regele Ozia, fiul lui Ioram, cu caruntete si barba rotunda. Dreptul Ioachim, tatal Nascatoarei de Dumnezeu, cu caruntete, cu barba
Regele Ioatam, fiul lui Ozia, tanar, cu barba despartita in doua. rotunda.

Regele Ahaz, fiul lui Ioatam, batran. cu barba lata. IPreotul Zaharia, tatal lui loan Botezatorul, batran, cu barba alba despar(iia in

Regele Iezechia, fiul lui Ahaz, batran, cu barba tuguiata. doua].


Regele Manase, feciorul lui Iezechia, batran, cu barba lata si despartita in dou.i Dreptul Simeon, de Dumnezeu primitor, batran [foartc, impodobit cu annul.
Regele Amon, fiul lui Manase, |cu barba si parul] cu caruntete. iluhovniceasca, avand barba potrivita cu parul lung, [tinand hartie, zicc
si alba],

Regele Iosia, fiul lui Amon. batran, cu barba despartita in cinci parti. \> urn, slobozeste pe robul tdu, Stdpdne, dupd cuvdntul Tdu, in pace, cu <>< lui m I

12
|Regele Ioiachim, fiul lui losia) 6 .
I urd mantuirea 7a.../.

Dreptul Iehonia, fiul lui Iosia (recte Ioiachim), tanar. cu barba rotunda.
Dreptul Salatiel (recte Pedaia), Iehonia, tanar cu incepere de barba.
fiul lui 3. Sfintele femei din Vechiul Testament
I Zorobabel, fiul
freptul lui Salatiel (recte Pedaia), cu caruntete 7 .

>reptul Abiud, fiul lui Zorobabel, batran plesuv.


I
Siramoa$a Eva, batrana. cu parul alb.
I>reptul Eliachim, fiul lui Abiud, batran, cu barba despartita in doua. trcapta Sara, femeia lui Avraam, batrana.
I

I)reptul Azor, fiul lui Eliachim, batran, cu barba lata si imprejur afumata. Ircapta Rebeca, femeia lui Isaac, de asemenea.
I

I)rcptul Sadoc, fiullui Azor. cu caruntete si cu barba despartita in doua. heapta Lia, intaia femcie a lui Iacov. asemenea.
I

I)uptul Achim, fiul lui Sadoc, tanar cu incepere de barba. )k apia Kahela, a doua femcie a lui Iacov, tanara.
I

Idreptul Eliud, fiul lui Achim, batran, plesuv. cu barba rotunda. I )reapta Asineta, femeia prea frumosului Iosif, tanara.
I>reptul Eleazar, fiul lui Eliud, batran. cu parul lung. I hvapia Mariam, sora luiMoise, batrana.
Dreptul Matan, fiul lui Eleazar, batran. cu barba despamta in trei par|i. I >rcapta Debora, care a judecal pe Israel, batrana, purtand coroana.
Dreptul Iacov, fiul lui Matan, batran, cu barba ascunia. I In upta Rut, i.in.iM.
Dreptul Iosif, Iacov, logodnicul NascStOifei de
fiul lui Dumnc/cu, baiian til P nw i(u Olda, bfitrftnft.

barba rotunda |carunta, in mana cu toiag intnm/ii| I )|i uplu San-lia, *


ItTC I %Xt B fo&l Imnis [lie, vatluva. baliana.
I »i< a pi 41 SimamilmiH a, ai'C i I a gflzduil pC EllSOi, baliana.
2. Al(i siramosi, in al'ara dr insirarca tti'iieuloglcl
i »..
npiu ludlta, an i omorftl
i pc Olofern, tAn&rfi.
i »h npm isiria, i .a. ,i i/iuvii |m- Urael, tflnftrl,
Dreptul Melchhedec, bfltrftn, < u barba \\u\y.\, ptiii.uul imbrfli Uminti prcotcu i
I I '<* ipi i
Vni*, in.im.i procn lui Samuel, bAtrflnfl
i in Bp ii nulla. (MR' in
l I in. ma un <h n im tall !l I u li< i |>.iim K I I
pin suMinn. i
knAi •

Drcplul lov, ban an, hi harba rotundl purlflnd fncai niifl i


In mAim |An .i tni i
Vim, w I Id Hi aii tii I lumnc. H l'. in. hi, i

o li<"i / 1> numele Ihnunuhu btiht innnhii '

titl.l I iKulula lui It i.iii II >l HI !

A^B^a^B^^H| ^
. . !

Nolc III

1. Din Fac. 5. 1-32 si I Paraliponiena Cronici)


(I 1. 1-28
2. Vczi I Paraliponiena 24; urmeaza din Fac. 11,'
1, 10-30
i. Fac. 35. 10.
4. I Paraliponiena Cronici) 2, 1-2.
(I /. Sjintii Prooroci, chipurile si (unele dintre) proorocirile lor
5. Urmeaza din"'Cartea neamului lui lisus Hristos" din
Matei 1 1-17
6. Ve/.i I Paraliponiena 3, 15-19.
Proorocul Moise, cu caiuntete ?i barba pu{ina. zice: .,Veseli!i-vd, ceruri, \mprtU
7. I Paraliponiena .'"'.
3, 19.
mi „ El si vd inchinafi Lui. toti ingerii lui Dumnezeu
i

1'ioorocul Ghedeon, batran, plesuv. cu barba rotunda, zice: ,JDe va ji mud


8. Fac. 14. 18. niiin.n
lov 1.21.
Idnd. iar incolo pesle lot locul uscdciune. atunci voi sti cd vei
9. izbdvi..."-.

Proorocul si regele David, batran cu barba rotunda, zice: „Cdt s-au mdni lucru
lO.Tobit 13, 11.
Tobit 8. 5. 3 '"
Doanine, toate cu intelepciune le-ai fdcut
1 1

nh tale, .

12. Luca2, 29.


I -i u)i ocul Natan, batran, plesuv, cu barba rotunda.
Proorocul si regele Solomon, tanar fara barba, zice: Jnfelepciunea si a lidii
"] 5
celui drept rodeste intelepciune...
'*. |Sau: „Gura .

6
Proorocul Hie, batran cu barba [alba de mijloc] , zice: „ Viu este
Donmul Dumne
"7
ul" putcrilor. Dumnezeul ..lui Israel... .

Pmorocul barba [tepoasa], zice: Viu este vomnul Ji


Elisei, tanar, plesuv, cu
viu si sufletul tdu. [tot asa de adevdrat e cd] nu te voi
,
Idsa [singurj"

Proorocul Isaia. batran. cu barba lunga, zice: ..Ascultd, cerulc. si ia aminte,


/'•<

m, mini, [cd Donmul grdieste: Hrdnit-am feciori si i-am crescut, dai "
s au rd

,llilimpotriva Mea]" 9 [Sau: ..Bucura-se-va sufletul meu intru Donmul. in m a


10
impodobil... "|
\\bni, ,u in vesmdntul mdntuirii [si cu haina veseliei m-a
.

Proorocul Ieremia, batran, cu barba de mijloc, zice: ..Fost-a cuvdnml Domnulul


imnnlr <U
mine u mi a :is: Inainte de a te urzi in pdntece, te-am cunoscut. si
,

w din pdnte, te-am rdnduit prooroc pentru popoarej"


e, te-am sfinlit [si .

PiOMi,K-iil lezechiel, batran CU barba ascutita. zice: ..Asa zice


Donmul Dimme
12
„ lata In insumi voi purta grija de oile Mele si le voi cerceta" .

Proorocul Daniel, tanar fara de barba, zice: Dumnezeul cerulm va ridU a im


13 [Sau: ..Am privit piina C&ndau
,i Ivesnu core nu va Ji nimicit niciodatd..!" .
.

as, ,u, \caune, si S-a asezat Cel vechi de z$le..."]


H .

pmoio. ul Osea, batran cu barba rotunda, /.ice: „Mild voiesc, iar nujertfd...
". 1

nde este, moarte, huuinla ta ? llnde-fi sunt chinurile tale :'... "I
I

doresc :iua Dom


Piooio. ill Vinos, hatrancu barba rotunda, zice: ..Vai de cei ce
ml i ,le intitneric, sinude htmindf" 1 '.
Pi I Miheia tanar, tnijind musiaia, /.ice: ..In ziua aceea, zice Domnul, vol
i laolaltd /-. , ,i i are o luaserd la fugd si pe cei chinuifi"™. [Sau: ..El va ji voi
i paste poporill pun puteini Domnului"]'
barba neagrJ despicata* ui dona, rice: ..Din Sion Donmul va
p loll
M
i i
ii

„,tenm " |Snu „Aduna voi toate popoarele si le voipogorltn valea


l

p ul \\ de lumatatc, rice Jn ziuaat eta, zice Donmul, oare nu


«ii«- i
ii

./, ,.. intrlepin Edomulut


'"« [Sau Pnctun at fSeut, asa ii .« va ..

i,,
r i,i \, va inloan asupru ta") 2i i

i , ullonu hAirAn pli uv. cu burbu rotundl *lci ..Strlgaham catre Dom
urn i men, \i 1 1 m a au Ul

i . 1
\

Baruh ..Acesta cstc Dumnezeul nostra, u n„„c,u aitul tste m oamm lui
vajuneiLui cine stdfl cine poate sd casta pe panuint S-a aralal si CU oanicmi hnpicuna a locuit"
"M / Dupd
.
stdvileascd iutimea ureiei Lui a,
'' K
'" M
laU dc ha,ha dce: / '"<" '"» " ™"de fauna
'
/

v ,
'

T'-
si m am temut de puneriie Idle "
la rale... 2 6
r"" -
'

To
2. La taierea imprejur
Proorocul Sofonie, bStran, cu barba alba
'si scurta. z,ce:
„Aproape este -,ua pruned [de parte bdrbdicascd ndscul la vol m
Moise: Jin neanud vostru], tot
« < /« - mfrttrig C<fc, (Ml Men
sd strdng laola/td toate neamurile
este S iui.-I sd sc Hue imprejur in ziua a opta"43 .

FhW ocul Agheu, pe jumatate carunt. cu barba rotunda, fara

£ffZ7™
1
EZTZF*
*
"-,
>rocu
lSdU

7 Suifi - Vd la munte
'" locu!/acesta voi sdldslui
Zahana, tanar fara de barba, zice: lata
I

*
par pe barbie zk,
ca so
pacea, zice Domnul "30,
cd Eu voi izbdvi pe
n *"* K cm }. I. a

Moise-
intampinare

Pe tot eel de parte bdrbdteascd [de la oameni], care se


nastc hum.

/. u din tank de la rdsdrir


1
si din tdrile de la apus "31
P popL,
P ' ,,

I
uhl inci'iini Domnului"". „Sd-Mi sfintesti pe tot intdiul n&scut, /... ca este al
45
Proonxul Maleahi, cu caruntete s, barba rotunda, Wr/i/.'" .

zice: „De la rdsdritul sou,,


lu fipdndlaapusullui. mare este
numele Meuprintre popoare"^. [Sair lata
vh
imjare anie ca un cuptor; si tot, cei trufasi si care 4. -a fuga in Egipt
fdpLsc fdrddelegea Zrfica I

Isaia: ..lata Domnul pe nor usor si ajunge


vine in hgipu.
Proorocul Baruh, batran. cu barba rotunda, 1
din Egipt am chemai pe Fiul Men"*
zice: ..Doamne. cautd din casa "'
<<i sianta si ia aminte Ta i >sca:
.

spre noi... /"34


<>< 'i ocul Ahia,
I 'i
batran, cu barba lunga si lata. I
I 'i « « 'iocul Samia, batran, cu barba rotunda. 5. La omorarea pruncilor
'" .rocul load, pe care 1-a omorat "48
plangere amard.
I .(
leul, cu
inceperc de barba Rama, bocei si
leremia: „Glas se aude in
Iroorocul Azaria, fiul lui Ado. batran, cu
parul cret I
Proorocul Anina, batran, cu barba despicata
in doua
aha, ia
<>. La Botezul Domnului
fl -
purttad un bracaramte preoteasca, z,ce:
U
' Ui l0an Botez5toruI
' **
«**&"• cu barba lunga ' si all,,
s-au spamum
.Mnl'lnd !-v vdzutu-Te-au apele si
David: „Vdzutu-Te-au apele, Dumnezeule.
i
„Binecuvdntat este Domnul Dumnezeul lu,
49
si \ an tuiburat adiincurile]..."**.
1/
I -50
"-
-

curdtiti-vd ! Nu mat faced rdu inaintea ochilor Met... .

haia ...Spiilati-vd.
!"
din inima ta. [ca sa re izbdvesti]
.

Irremia: lerusalime, spald rdul


zice Domnul: {...] si vd voi stropi cu apd
curata si va vefi curati
: Proorociri la sdrbdtorile, miminile I, miiiel Asa
si patimile lui Hristos 52
hi, toate intinaciunile voastre]..." - ,

Meu va gati calea inaintea Jew,


Maleahi Jam. Eu trimit pe ingerul si

1. I -a nasterea lui Hristos ape


/.ili.ii i:i ,Jar in ziua aceea vor izvon dm lerusahm vh... .

Iacov: „Nu
va lipsi sceptru din luda, nici tomg dc camuator
din coapsele sah
puna cc va vent unpaauitoml, caruia sc voi 7 miminile lui Hristos
sup,,,,,- popoarele " ! "
I ;»

David: ,,Pogort-se-va ca plmiape Idnd


ft ca piedturik cadpe pdmdnf ,
jhn a luai asuprd-$i durerile noastre s, cu suferinfete noastre S a
tea a: Prune s-andscutnoud, un Fiu
,

ImIu 1 1

s-a da, nana, (acdru, stdpdnire epe


untd mat
nULuiJft «
chcama nuniclc l,a: ,n K c, ,lc nunc s a, S,,„„, t ,„„„„„„ , />,„„„ „,
/"m (ft,, #

Ayacum: „Dumnezeu M I a pllcle


.,,,, din Tan,,, (miazdzij, w Cei Sfan, ,i„, ,„„„„.,, r„
mi, cu umbra dcasfl] 39
[eel
gura wm...&qu