Sub mitropolitul Arcadie Ciupercovici (1896-1902) s-a intarit mai mult amestecul guvernatorului
Bucovinei in afacerile Bisericii.
A urmat Vladimir Repta (1902-1924)-fost prof al Facultatii, rector la Universitate
-dupa unirea Bucovinei cu Romania , la 15/18 nov 1918 , in palatal metropolitan din Cernauti, in
urma schimbarilor teritoriale survenite dupa 1918 in tot sud estul Europei, Mitropolia
Bucovinei si Dalmatiei a ramas mitropolia Bucovinei.
Biserica Ortodoxa in Basarabia intre anii 1812-1918
-prin tratatul dintre rusi si turci de la Bucuresti 16 mai 1812, tinutul dintre prut si Nistru intra sub
ocupatia Rusiei tariste.
-teritoriu numit BASARABIA
-limba romana este eliminate din institutiile oficiale.
-dupa trecerea Basarabiei sub rusi, au fost colonizati aici rusi, unguri, greci , germani si inzestrati
cu pamanturi.
-dupa 1812 Basarabia primeste o noua organizare bisericeasca.
-intre 1808 si 1812 tarul Alexandru I a numit exarh pe Gavriil Banulescu Bodoni, un roman
studit la Kiev, muntele Athos si Constantinopol. Dupa pacea de la Bucuresti el se munta la
Chisinau, considerandu-se ,in continuare, inaintestatator al Bisericii din teritoriul anexat Rusiei.
-in urma Sf Sinod al B. O . Ruse din Petesburg, la 21 august 1813 tarul Alexandru I a aprobat
infiintarea arhiepiscopiei Chisinaului si Hotinului, in furnte cu Gavriil.
-noua eparhie este subordonata Sinodului Bisericii Ruse.
-in 1813 Gavriil deschide un seminar la Chisinau, cursurile tineau 6 ani, dar ramane pana in
1918.
-in 1814 sinodul de la Petesburg aproba infiintatea unei tipografii la Chisinau, dar cu anumite
interdictii.
-sub Gavriil se tiparesc carti in romaneste, in 1817 Noul Testament, in 1819 Biblia, difuzate in
Basarabia si Moldova din dreapta Prutului.
-30 martie 1821 moare Gavriil
-scaunul este ocupat numai de ierarhi rusi, numiti direct de Sinodul din Petesburg.
-sub Dimitrie Suliman limba romana este eliminate din seminar.
In dec 1847 sinodul protopopilor eparhiei, intrunit la Turda , este ales ca si canddidat , iar
imparatul Austriei il alege episcope al Transilvaniei
Cea dintai problema a fost organizarea bisericeasca.
Andrei convoaca la Sibiu trei sinoade de clerici si mireni (1850,1860,1864)
in toamna anului 1864 sinodul episcopilor sarbi isi dau asentimentul pentru despartirea
Bisericii romanesti de cea sarba.
12/24 dec 1864 printr-un autograf imperial se aproba reinfiintarea vechii mitropolii
ortodoxe romane a Transilvaniei si numirea lui Andrei Saguna ca mitropolit si
arhiepiscop.
Era necesara acum intocmirea unei legi, a unui statut pentru conducerea autonoma a
Bisericii.
In toamna anului 1868, mitropolitul Andrei convoaca un congres laSibiu unde aproba un
proiect numit statutul organic al B.O.R. in Transilvania.
Aceasta lege a stat la baza noilor statute din 1925 cat si 1948, Andrei Saguna, da bisericii
o organizare superioara.
Mitropolitul duce o munca neobosita pentru slujirea poporului roman prin Cultura , mai
ales prin scolile primare.
Atentia marelui arhiereu se indreapta sis pre alte tipuri de scoli, de pilda in 1870 el
randuieste ca in fiecare parohie preotii sa tina cursuri serale.
Proiecteaza infiintarea unor scoli cu predare in limba romana, insa autoritatile
habsburgice decat 2 scoli,. In 1869 mai face o scoala la Brasov.
Poate fi numit unulul dintre ctitorii invatamantului romansesc din ardeal.
Are o grija foarte mare in vederea ridicarii nevelului cultural al preotilor.
In anul 1850 hotaraste creearea unui Institut teologic si pedagogic.
In 1853 infiinteaza o sectie separate de pedagogie.
Pentru student dar si pentru preoti Andrei Saguna a scris:
Elementele dreptului canonic 1854
Cmpendiu de drept canonic 1868
Enhiridion sau carte manuala de canoane cu comentarii 1871
Istoria Bisericii Ortodoxe rasaritene universale :2 vol- 1860
Manual de studiu pastoral 1872
In 1856 -1858 a tiparit Biblia cu ilustratii.
O mare realizare a sa o constituie Telegraful Roman gazeta politica, industrial
comerciala si literara din 1853 pana in present.
A initiat Calendarul Arhiepiscopiei Sibiului, sub forma de almanah din 1852 pana azi(azi
numit indrumatorul bisericesc)
Mai adduce o contributie insemnata la infiintatea asociatiei transilvanene pentru cultura
si literatura romana (astra) in 1861.
Pe plan economic, eparhia Sibiului era saraca, dar mitropolitul Andrei, reuseste sa creeze
o stare materiala buna, incat pune baza fondului pentru zidirea unei catedrale la Sibiu
Scrie cateva lucrari de istorie despre vechea Mitropolie a Transilvaniei, cateva inchinate
vietii si activitatii lui Andrei Saguna, pe baza carara Academia Romana l-a ales membru
titular in 1900.
Moare in 1908.
Este ales Miron Cristea, pastorind din 1910-1919, cand a fost ales mitropolit primat al
Romaniei intregite, iar in 1925 primul patriarh al BOR .
Biserica Unita din Transilvania
Pentru ca marea adunare nationala romaneasca de pe campia Libertatii din mai 1848,
preconiza restaturarea vechii mitropolii orotodoxe a transilvaniei, episcopii uniti de
atunci de la Blaj si Oradea, au condamnat istoricile hotarari ale acelei adunari.
Intr-o conferitna a tuturor episcopilor tinuta la Esztergom in 1850, episcopul roman
Vasile Erdelyi, propune ridicarea scaunului de la Blaj la rang de mitropolie si creearea
adoua diaceze, Curtea din Viena si Curtea romana primeste acordul!
Prin bula Ecclesiam Christi din 26 nov 1853 diaceza blajului este ridicata la rang de
Arhiepiscopie is mitropolie
Mitropolitii Blajului din aceasta perioada au fost:
Alexandru Sterca Sulutiu 1850-1867
Ioan Vancea 1868-1892
Victor Mihail 1895-1918
Intre episcopii sufragi, consemnam pe Mihail Pavel, fost la gherla (1872-1879), apoi
Oradea (1879-1902), Dimitrie Radu, fost Lugoj (1896-1903) apoi Oradea (1902-1920)
Ioan Vancea a facut 2 incercari de catolicizare a Transilavaniei Unite, si pentru totala ei
supunere la papa.
Astfel in 1872-1882 a convocat la Blaj cate un asa zis conciliu provincial urmate de un al
treile conciliu convocat de Victor Mihail in 1900. Cele trei au introdus dogme noi,
catolice, nerecunoscute in Biserica Unita din Transilvania
Dupa crearea monarhiei dulaliste austro-ungare in 1867 cercurile politice catolicemagheare au conceput organizarea unei Biserici catolice pe teritoriul Ungariei si
Transilvaniei, in care sa fie inclusa biserica romaneasca unita.
In 1912 se face o incercare pentru instrainarea bisericii romanesti unite, prin infiintarea
asa numitulei Episcopii Greco-catolice maghiare de hajdudorog create de papa.
Invatamantul Teologic pana in 1918
1803 se infiinteaza seminarul de la Socola, langa Iasi prin stradania lui Veniamnin
Costachi
Intre 1846-1859 au functionat in Moldova 12 scoli numite catehetice tinutale
In 1852 s-a infiintat seminar la Husi condus de Nifon Balasescu
In 1858 la Roman, condus de Dimitrie Matcas
In 1856 staretul Dionisie Romano infiinteaza la manastirea Neamt un seminar monahal.
Literatura teologica
Sec. al XIX-lea constituie perioada moderna si in domeniul teologiei ortodoxe
romanesti. In aceasta perioada apar primele lucrari teologice de inalt nivel stintific, primele
manuale pentru seminar si facultate; acum se traduc o serie de lucrari teologice moderne din
greceste si mai ales din ruseste.
O data cu intemeierea seminariilor teologice, s-a simtit nevoie intocmirii unor manuale
didactice corespunzatoare. Primele manuale ce au fost tiparite in Moldova sunt in mare parte
traduceri sau prelucrari dupa cele rusesti
In Tara Romaneasca, iluministul Eufrosin Poteca (1786-1858) a prelucrat cateva manuale
pentru seminarii. Exemplul sau a fost urmat si de catre Nicolae Nifon Balasescu ( 1806-1880),
fiind primul profesor al seminarului din Bucuresti, a intocmit mai multe manuale pentru
seminarii, inspirate dupa cele apusene. Dupa 1864, seminariile au trecut sub controlul
Ministerului Cultelor si Instructiunii, iar numarul manualelor au fost in scadere.
Dupa intemeierea FTOUB, profesorii au observat lipsa materialelor universitare. Pt.
inceput s-au folosit traduceri ale manualelor utilizate in Academiile duhovnicesti din Rusia:
Introducerea in teologia ortodoxa si Teologia dogmatica ortodoxa ( 2 volume) , Dreptul
bisericesc al prof. I.S. Berdnikov din Ucraina, Dogmatica episcopului Silvestru de Canev ( 5 vol
).
Au mai fost traduse din limba germana, cateva cursuri de la Facultatea de Teologie din
Cernauti: Complendiul de drept bisericesc al lui C-tin Clement Popovici, I.B.U. a lui Eusebiu
Popovici, tradusa de Gherasim Timus si Athanasie Mironescu.
Pe langa aceste manuale de seminar si cursuri univesitare au aparut si lucrari teologice
traduse si originale. Alexandru Scarlat Sturza ( 1791-1854) este autorul a numeroase lucrari
sociologice, istorice, lingvistice, precum si teologice; Neofit Scriban a scris Dublul paralel sau
Biserica in fata papitatii si a reformei veacului XVI;Eufrosin Poteca a tradus din greaca
populara Manualul pravoslavnicului crestin.
In prima jumatate a sec. al XIX-lea marii mitropoliti Veniamin Costachi si Grigore
Dascalul au continuat vechea traditie romaneasca de a traduce scrierile Sf. Parinti, ale scriitorilor
post-patristici si moderni. Tot in aceasta perioada au aparut mai multe editii ale Sf. Scripturi:
Petersburg -1819, supravegheata de Societatea Biblica Ruseasca; Buzau 1854-1856; Sibiu
1856-1858 si in Bucuresti 1914 fiind prima editie sinodala.
In Bucovina se remarca profesorii de la Fac. de Teologie din Cernauti, autori ai unor
lucrari de mare valoare, unele traduse si in alte limbi. Eusebiu Popovici I.B.U. trad. din
Germana in RO in 4 vol.; C-tin Popovici Izvoarele si codicii Dreptului bisericesc ortodox,
Canoanele apostolice; Isiodr Onciul Manual de arheologie biblica, manual de introducere in
cartile Testamentului Vechi; Alexie Comorosan - Prelegeri academice din Dogmatica
soteriologica; Stefan Saghin,Vasile Gaina, Emilian Voiutschi, Octavian Isopescu, Ioan
Iuvenal Stefanelli, Vasile Motrofanovici Omiletica, Teodor Tranavschi Liturgica.
Spre Deosebire de lit. teologica din Tara Romaneasca si Moldova, cea din Transilvania sa dezvoltat in imprejurari diferite. Invatatii teologi din Blaj scriau mai mult lucrari istorice si
filologice prin care incercau sa dovedeasca originea latina a poporului roman. Amintim pe
Samuel Micu, Gh. Sincai si Petru Maior. A aparut Lexicon romanesc latinesc ungar
nemtesc ce cuprinde 10.000 de cuvinte tiparit la Buda in 1825 publicat de Samuel Micu,
Vasile colosi, Ioan Corneli, Petru Maior, Ioan Teodorovici si Alexandru Teodori.
In Banat cativa preoti au scris lucrari istorice, Nicolae Stoica Cronica Banatului;
Dimitrie ichindelean din Becicherul Mic Fabule; Petru Teodorovici trad. in RO a cartii
Robinson Crusoe.
In a doua jumatate a sec. XIX, Sibiul devine cel mai insemnat centru teologic ortodox, la
care a contribuit in special Andrei Saguna prin lucrarile sale istorice-canonice. Mai putem
mentiona pe Sava Popovici Bracianu ce a tiparit numeroase manuale pt invatamantul
elementar, dar si pentru Dictionarul romano-german si german-roman, Nicolae Popea a
redactat lucrari depre viata lui Andrei Saguna si depsre Vechea Mitropolie Ortodoxa a
transilvaniei, pr. prof. Ioan Popescu manuale de Pedagogie si Psihologie, pr. prof. Zaharie
Boiu, Ilarion Puscariu, Daniil Popovici Barcianu, pr. Simion Popescu.
La Institutul teologic din Arad, amintim pe Iosif Goldis cu lucrari isotrice si filologice,
dar si pe Vasile Mangra cu lucrari privind istoria Bisericii si a vechii culturi Romanesti. La
Institutul teologic-pedagogic din Caransebes punem in lumina pe prof. Iuliu Iosif Olariu ce a
tiparit manuale pt toate disciplinele teologice.
In Bis. unita s-au remarcat uramatorii Timotei Cipariu ( 1805-1887) istoric, filolog,
teolog, pedagog si orientalist, Ioan Micu Moldovan ( 1833-1915) cu lucrari istorice, filologice
si manuale scolare, Isidor Marcu Teologia Pastorala si Liturgica, 2 volume).
Presa bisericeasca.
Inceputurile presei bisericesti ,sunt tot o urmare a dezvoltarii invatamantului teologic,
fiind marcate de Vestitorul bisericesc, o gazeta religioasa si morala, aparuta la Buzau,
saptamanal din 1839-1840, sub redactia prof. Gavriil Munteanu si Dionisie Romano. Tot
Dionisie a redactat si Eho eclesiastic o gazeta religioasa-morala, lunara din 1850-1852). Au
urmat la Buc. Predicatorul 1857-1859; Biserica 1862-1864; Vocea bisericii 1870-1872 ziar
literar si stiintific-religios.
Prima revista teologica de mare continuitate a fost Biserica Ortodoxa Romana organ
oficial al Sf. Sinod, aparuta lunar sun conducerea unui comitet format din Membrii Sf. Sinod. O
alta revista de inalt nivel teologic a fost Ortodoxul, tot la Bucuresti 1880-1886, redactata de
Gheorghe Zottu, prof. la doua Seminarii din Buc.
La cernauti prof. facultatii de teologie, au initiat revista Candela, publicand studii de
inalta tinuta teologica. La Arad a aparut Biserica si Scoala, o foaie bisericeasca, scolara si
economica, din 1877 pana in 1948. Eparhia Caransebesului isi avea propriul organ de publicitate,
Foaia Diecezana 1886-1948. Mentionam si o serie de reviste cu caracter istoric-literar, economic
si chiar national politic, redactate de clerici: Arhivul pentru filologie si istorie a lui Timotei
Cipariu, Meseriasul roman a lui Bartolomeu Baiulescu, Economul la Blaj, Luminatorul la
Timisoara, Libertatea de la Orastie.
Muzica bisericeasca.
Au fost cativa reprezentanti de seama, Ierom. Macarie 1770-1836 dascalul scolii de
musichie din Bucuresti si Anton Pann 1797-1854, cunoscut mai ales prin scrierile si culegerile
populare, fost psalt la multe biserici din Bucuresti. Tot aici mai amintim si pe Ghelasie
Basarabeanu, Nectarie Frimu, Dimitrie Suceveanu, toti in Moldova, Mihai Ursuleac in
Cernauti si George Ucenescu la Brasov. In prima jumatate a sec XIX, a inceput sa patrunda in
bisericile romanesti si cantarea corala armonica. Primul cor bisericesc a fost infiintat de Arhim.
Rus Visarion, la bis. Curtea Veche din Buc.
In Transilvania, pr. Dimitrie Cuntan 1837-1910 a notat pentru prima oara in sistemul
liniar, cantarile practicate in Transilvania, avand si o serie de compozitii, bazate pe vechi melodii
bisericesti locale.
Arta bisericeasca.
Perioada de declin a artei romanesti, inceputa in sec XVIII si continuata pana in prima
parte a perioadei de care ne ocupam, fiind construite putine biserici monumentale, majoritatea
fiind de proportii reduse. Datorita contactului cu cultura occidentala, au fost adusi mesteri
germani care introduc stilul neogotic (ex. Sf Spiridon nou din Buc.)
In arhitectura s-a dezvoltat stilul neoclasic precum Bisericile din Letcani, cu o forma
circulara, unica in tara in acest gen, Sf. Haralambie, SF. Spiridon si Banu, toate in Iasi. In Tara
romaneasca stilul neoclasic ii apartine bisericii TEI din Bucuresti, zidita in 1833 de Grigore IV
Ghica.
Spre Sfarsitul secolului se observa o revenire la stilul Romanesc traditional, bizantinomuntean: bisericile Sf. Apostoli Petru si Pavel din C-ta, Domnita Balasa si Sf. Voievozi din
Bucuresti, Catedrala Episcopala din Galati.
In a doua jumatate a secolului XIX, in 1880 a luat fiinta Comisia arheologica si s-au
facut cateva restaurari corespunzatoare la , bis Stavropoleos, Sinaia, Cetatuia, Sf. Gheorghe. In
1913 s-a creeat Comisiunea Monumentelor Istorice, care s-a ocupat cu conservarea si punerea in
valoare a patrimoniului artistic.
In pictura bisericeasca au existat, paralel, doua curente, cel bizantino-roman si cel
apusean, inspirat din arta Renasterii italiene, practicat de pictorii cu studii facute in Apusul
Europei. Primul gen a fost reprezentat de Nicolae Polcovnicul + 1842, Nicolae Teodorescu +
1880. Pictura in ulei a patruns in Moldova prin Eustatie Altini + 1815, aroman cu studii la
Viena, ce a pictat multe biserici din Moldova.
Nicoale Grigorescu 1838-1907 este unul din clasicii picturii romanesti, ce a impodobit
bisericile din Puchenii Mari-Prahova si ale manastirilor Zamifra si Agapia. Gheorghe
Tattarescu 1820-1894, fiind elevul lui Nicolae Teodorescu, este considerat cel mai mare pictor
neoclasic, a picat aprox 60 de biserici, Zlatari, Sf. Spiridon, Cretulescu, Otetari, Negustori,
Colteam Alba.
Artele decorative nu mai cunosc lucrari de valoare. Tot in acest timp se introduc si
vitrariile. In Transivania, in schimb, s-a introdus vechiul mestesg de pictat icoane pe sticla.
Manastirile.Viata monahala
La Neamt se infiintase inca din 1870 o tipografie, in alte manastri a continuat actiunea de
copiere de manuscrise, in altele existau scoli pentru pregatirea monahilor ori a copiilor. Bolnitele
si spitalele intalnite in a doua jum a sec XVIII, si-au continuat existenta, oar Staretul Neonil
Buzila de la Neamt a cosntrui actualul spital din Targu Neamt. In manastirile mari existau
ateliere pentru rase, potcapuri, lumanari,etc.
Un act de important n istoria poporului romn a fost unirea Moldovei cu ara Romneasc n
1859, ca rezultat firesc al dezvoltrii treptate a contiinei unitii de origine, de limb i de
credin a romnilor de pretutundeni.
Prin tratatul de pace de la Paris din martie1856, n urma Rzboiului de la Crimeea, s-a admis
convocarea a dou Adunri sau Divanuri Ad-hoc n ambele Principatele, care s stabileasc
viitoarea lor organizare politico-social.
Cei doi mitropolii- Sofronie al Moldovei i Nifon al rii Romneti- au fost preedini ai
Divanurilor Ad-hoc i ai Adunrilor elective care au ales ca domn n ambele Principate pe
Alexandru Ioan Cuza (5 i 24 ianuarie 1859)
9 mai 1877 s-a proclamat Independena de stat a Romniei, act urmat de Rzboiul ruso-romnoturc.
-trupele romne au fost nsoite pe cmp;rile de lupt, n Bulgaria.
-10 preoi au ridicat moralul ostailor, devenind primii confesori n armat, n vremea lui Cuza;
-la ndemnul ierarhilor peste 200 de clugri / clugrie s-au angajat ca voluntari n servicile
militare ale armatei.
un puternic ecou a fost i n Transilvania, muli tineri transivneni s-au nrolat ca voluntari n
armata romn
300 de liste de subscriii benevole
n 1892 civa profesori de teologie i preoi din Transilvania s-au numrat printe iniiatorii
cunoscutului Memorandum, ctrempratul Francisc Iosif, care erau prezentate principalele
revendicri ale romnilor.
-au plecat 300 de romni. ca s reprezinte Memorandumul mpratului.
n anii primului rzboi mondial (1916-1918), peste 250 de preoi din Vechea Romnie au nsoit
trupurile pe cmpurile de lupt.
n 1915 se constituise un Servicu religios, pe lng Marele Cartier General al Armatei romne,
condus de preotul profesor universitar Constantin Nazarie.
Intrarea Romniei n rzboi, la 14 / 27 august 1916, a determinat autoritile ungare s porneasc
o puternic aciune de reprimarea oricror manifestri cu caracter romnesc din Transilvania.
Ali peste 200 de preoi i vreo 15 preotese, fiind deportai n judeul opron, regiunea cea mai
ndeprtat din Ungaria de vest, alii au fost deportai n Zombor i Bechicherecul Mare, n
Serbia de azi.
Preotul Baiulescu a nfiinat o coal de meserii n Braov, iar ntre anii 1886-1889 a redactat
foaia Meseriaul romn.
3.Legturile cu alte Biserici
Legea secularizrii a produs nemulumirea tuturor Bisericilor greceti; pe de alt parte,
amnarea recunoaterii autocefaliei Bisericii noastre de ctre Patriarhia ecumenic, ducea la stri
tensionate ntre cele dou Biserici.
Invatamantul teologic
Toate facult. si seminariile aveau cate 8 clase si erau sub conducerea statului(exceptie
facand seminarul Nifon condus de o ,,eforie)
Instit. Teologice din Sibiu, Arad si Caransebes au fost ridicate la rang de Academii
Teologice(4 ani de studii) fiind sub indrumarea Bisericii(chiriarhul locului)
1923 se infiinteaza Academia Teoligica Oradea, iar in 1924 la Cluj
Diktatul de la Viena muta Acad. Teologica de la Cluj la Timisoara(functioneaza pana in
1948)
Academia Teologica ,,Andreean din Sibiu singura care primeste dreptul sa confere
licenta in teologie
Biserica unit avea Academii Teologice la Gherla(se muta la Cluj in 1930) si Blaj
profesori ai Fac. de Teologie din Buc. :
-Ioan Popescu-Mlieti, Grigorie Piculescu (V.T.)
- Teodor M. Popescu ( IBR)
-Ioan Coman (Patrologie)
-Petre Vintilescu( Liturgica)
profesori ai Fac.de Teologie din Cernuti:
- Ioan Zugrav (Liturgic)
- Simeon Reli ( IBR)
- Vasile Gheorgiu (NT)
Arta bisericeasc
Activiatatea misionara
- urmarea revigorarea sentimentului religios in randul credinciosilor si instruirea
tineretului in spirit cretin
- ,,Oastea Domnului infiintata la Sibiu 1922, la initiativa mitr. Nicolae Balan
- 1933 , Cluj ia fiinta ,, Fratia Ortodoxa Romana pentru intelectuali condusa initial de
prof. acad. Sextil Pucariu
Legaturile cu alte Biserici crestine
- 1923 participarea la Conferinta panortodoxa de la Constantinopol, care a hotarat
introducerea calendarului iulian indreptat (Bis. romna l-a introdus la 1 oct. 1924)
- iunie 1930 Conf. interortodox la Man Vatoped, Muntele Athos- au participat 2 ierarhi
si 2 prof. romni (conferinta ce pregatea lucrarile pentru convocarea unui sinod
panortodox)
- 1924 la Sinaia prima Conf. a profesorilor de teologie orodoxa din Balcani (romni,
greci, bulgari, srbi)
- intre 29 nov si 4 dec 1936 s-a intrunit la Atena primul Congres al prof de teologie
ortodoxa (au participat prof de la B si Chisinau)
- 1935 incepe constr. bisericii si a caminului romanesc de la Ierusalim
- 1935 Conf romno-anglican la B, unde Sf Sinod al BOR recunoaste validitatea
hirotoniilor anglicane
*****
- dupa Primul Razb. Mondial se remarc un interes pentru refacerea unitaii crestine si pentru
pacea lumii
- ian 1920 mitrop. Dorotei de Brusa, locitor de patriarh ecumenic, propune infiinarea unei ,,Ligi
a Bisericilor fapt ce declaseaza inceputul ,,miscarii ecumenice
Trei organizaii ecumenice:
1. ,,Crestinismul practic (Viata si fapta) a luat fiin la insistenele arhiep. Nathan Sderblom
din Uppsala; la conferinta inuta la Stockholm in 1925 a participat si o delegatie romana in frunte
cu mitr. Nicolae Blan si Nectarie Cotlarciuc; 1926 la Berna a participat iarasi N. Blan
2. ,,Conferinta mondiala pentru credinta si organizare
- la Congresul Conferintei de la Lausanne 1927, a participat mitr. Nectarie si 3 teologi de la Sibiu
3. ,, Alianta mondiala pentru infratirea popoarelor prin Biserica - milita pentru pacea lumii
- Biserica romana a participat inca de la Congresul de la Copenhaga 1922
- conferinte la in Romnia: - 1924 la Sinaia prezidata de arhimandritul Iuliu Scriban
- 1933 la B. prezidata de part. Miron
- la aceste intalniri s-au remarcat arhrim. Iuliu SCriban si prof Vasile Ispir, mitr. N. Blan si Nectarie
Cotlarciuc
-1938 primele 2 ramuri ale Miscarii ecumenice s-au contopit intr-un Consiliu Mondial al Bisericilor
-1961 la New Delhi- Romania participa la a 3-a Adunare generala a Consiliului Ecumenic Mondial al Bis.