-r.

f:

=-;#i;:**t;,;,;;;a*;ti

r+

ij

:i:
.n;d*i

i!{l

J
tt$
s.#*##g$ F,F*fstr$ Fff ffr*S'$fg'5, gi$
'W.s$s?fuu

k*
.ttjj:._*.

;rff{

#S;*,:3

Sff S"fl9,{" iiLf- F;t iiiii;-?

f#

il$,ff

, #,t

firii.*

$;-:,*i-ff-,ii;:d$

:-'fi Fi3.s.,g$ SSS Sg$#gf r.$ . JT.f,*fg rsf s"Fss.gs

,4

;!.) ia iii#

!g&

itr
s-,7 T:E

,ie

iH

s* n:ij-

U't:,,:i:litltl;-

FSJ$.s$g,f#f #g.g#gs

ffi

h* ''t]
&ai
;{aB

Fs #.s ${"f F$uS F S#S*ffS &-f

$$rs$r

rTALtE sr $E Pfrslrs{J

i :::tl
IE
-laar

PILAT AMEN|ICAH PR'ZI//fiffiN UT0KY0 liEF@:i"\ I

i{ i

3F

iF:S

i:q

alh6" a auiatearelsr rom$nee

Cei 4un*i astezi ta vArsta a treia isi vor snir,ti probabit de'Escadrila ajb#, fiinr

*E$sadrila

Tudsr Arghezi
fm lag5rul

din penultirnul an de rizboi. Film de

petrecute pe cdmpurile de luptA ale Esttrlui. S asernenea 'Escadril3 alb6' a zburet deasupra stepelor rusegti, la Son
propagandd, car cu multe fapte de arme

rom&nqitalian {Sguadriglia bianca) datAnd

fvlariana Dr&gescu gi carnaradele sale ajunseserir ln preajma lui i943 la Kotelnikovc, 6G km sud de Stalingrad. 'Eram toate instalate in patru corturi - i$i
aminteste aviatoarea Mariana DrAgescul abia avearn rEigazul sil ne ocJihnim putin

+i ele tot rnai departe de {armul patriei.

de la Tg. Jlu
pentr$

ry''"v"v-\

peste

nCIapte. Dinspre Stafingrad se vedea

cerul lnro$it de tirurile cbuzelor, expfoziile

tremure parn&ntul sub picioare. Trtr-o aterizare forl*t*, aproape de Volga, aviontil rneu a rilmas ore in $ir printre epavel* de tancur!, coloanele
blindatelor ln*remenite Be loc, cadavrele
semanate prerutindeni.,fun euratal cum arn pi.rt{Jt carburatcrul de zgura depusA, cu grzu ar':r reu$it sa decolez per:tru a mai ajunge la baz6'. ilupa batalia de la Stalingrad, pierduti de trupele Axei, aviatoarele noastre s-au

lor f6c*au

si

&e$s$*

Barcarle
ASa c'um aratn qi dtlul, ese vortra desigur de ceietrui pamllet al poendui ,qi gazeiaruiui

Tudor Arghezi, intitrlat "Bamrne", care a aparut Ia 30 septemhie 1943, a d:ar nrult*. bffaic de cry autodtfi$or superioore ab serdui

Mailana Orege.s.u, atunei..

&rard

!a inl:wziJelea ziarului "lnfbrmaga zilei"

gi Volga. Ca mutte alte escadrile, dar total

retras mai lntAi

la

Donetk, aBoi la

$ *miterea a*rxuhii tu}agArul

&

Ia Targu

Jiu

deosebitd de toate celelalte. FiindeS e fost - fapt fari precedent - pilotati numai de
femei!

Fatru femei-pilot, patru rorn6nce

aviatoare, viteze g! indemAnatice, acesta

era echipajul care a condus in rnisiune

avioanele 'Escadrilei albe' pe front.

Simferopol, ca pAnd la urrnA sa revina ?n tard. Avioarele, deteriorate, nici nu mai puteau zbura, au fost aduse cu trenurile rnilitare ln retragere. Dar misiunea lor fusese fndepliniti. Un total de 2200 ore de zbor, mii de raniii transportati de pe linia de front, in rnajoritatea lor redativieiii.
Fovestea adeviirati a'Escadriiei albe-

i::,"':

..'..,

ln focul batdliilor. latEr qi

Avioane sanitare, patru la num6r, cu care aviatoarele noastre transportau rentii e6zqi

a fost readusA

Tn arnintire de ?nsaSi

numele

cutezdtoarelor: Mariana Drdgescu, Virginia Thomas, Nadia Russo 9i Virginia Dutescu, Escadrila fusese formatd dinainte

Mariana Drdgescu, in cotoaneie presei, ca $iln recente emisiuni de televiziune. Decorat6 cu 'Virtutea aeronautlcA' de rdzboi cu spade, Vult rR* german", Crucea

de intrarea RornAnieiin razboi, la 25 iunie 194C, din initiativa Marine[ $tirbei, o altd rorndncd aviatoar e cu numelOase
perforrnan{e la activ. Dotarea s-a fdcut cu

'Regina Maria", dupa 23 august 1944 a fost pilat de legaturA a trupelor romdne, ln

Earonul Mantred von Kllingel

trei avioane poloneze de tip RWD 13, de 4 locuri, putdnii efectua ateriz&ri pe piste irnprovizate, reamenajate special pentru nevoi sanitare. Un alt avion de transport, de mai mare anvergur6,.'Pote/ 65, era folosit pentru zborurile mai lungi. Odata cu declangarea r4zboiului, escadrila a pArasit baza de la FocSani,

ofensiva de eliberare a Arciealului, ajung&nd p6na la Viena. La ?ncheierea razbr:iului. activeaza din nou pe avioane

ii qlphiuia pe alia& gemani si mai, mreie br de la Buoue+d baronul Mar:fted

Fifudc[
r-m Killinger. Din lipsi de qraiiu nprodrcem
doar cAteva pasaje: 'Ce sane! erai adiniarE, dragul meu, de n-ai nni fi fost $i ce wj'n! ee mitoan!ce hAddnn!
aft

Nu te mai rccunlff. ParcA in hainele tale a intnt am gi parci celalall a pleeatin pielu guli, pe

undeva, prin cwuri ori prin iad" (...) Cred ci nu maiieidinineah patru ulele cu Wte, a halci de $uncd $i opt prdjituri; cu care ti-ai pus din nauin furwliune intestinul gros, ananial de fiMEri prLllle. Te unpluse$i birte, p6N la figdiald. (..") Mr-ai

unde aviatoarele f4cusera numeroase zboruri de antrenarnent, deplasdndu-se peste Prut. Primii raniti au fost adugi de pe teritoriul Ucrainei. Erau in stare grava, nar fi suportat transpoi'tul cu alte mijloace, De pe frontul de la Odessa, pAnii la
cdderea rnarelui ora$ portuai, escacirila a salvat peste 700 de reniti, aducandu-i la timp ln spitale, pe mase de operatie " Froniul lnainta, osta$ii rom6ni se ciep*rtzu de Nistrt:, tteceau Bugul si apoi

iwutit sftun W are te-am culat ni-ai murddrit apa din care ai bdat gi cu care te-ai spdlat. Pbioarele lale se s{dldau in 0ll, $i mirosn p1nd
la Cal7ht nobil& sryrciciune! (...) lncepi sd tremui acum, cizdfiird. A$a s-a inffinplat cu tali c*ii au umblat si-mi fure binele ce mi ba da! Cumnezau. Te-ai cam s.Jbf,al Si

gi aslii:l

sanitare, in Moldova. Din

.i950,

inslructoare

Donul. "Escadriia alb*' cu avioanele

pufidnd Crucea fiogie pe fuselaj zburau

de .zbor la baza aeronauticd de la Ghimbav. Ca in anul i953, regimul comunist si-i retraga cjefinitiv'dreptul de zbof . A fosi purctui final 9i l*splata' unor
stiadanii eroice.

pe

Abnatii-a inWin gurd, gulerul ti-a cilat ca un cere ds pulini uxat| Daci te nni uswi nte!, 0 sd-ii adune daagele de pe 'los. Ce Itarci plati-n uputtiu! Ce nuskfi ptw1titd! Ce lehi ilWe1,ti! tund qti un gaarice, scos drn apd tiatti, de eudd, tursarc...'
tnvineli!.

&t

Enril r9fig $egetuStu sfienqitul rdzbotuIafr

Din prirnete zile ale anului
precedent, o ofensivA puternicd rnilitard, politicd gi economicd. a Natiunilor Unite lmpotriva puterilor
19413, r6zboiul continua intorsatura pt'odusa ln a doua parte a anului

Stalingrad (194943) si apoi in a de mii de victime civile si treia inclegtare de proportii de la distrugeri incomensurabile. Din -_acestg cauze incepe sa se Kursk (iulie 1943). Hitler prime$te lovituri catastrofale. In fata dezvolte mi$carea de rezistentA.
F0hrerului apare spectrui egecului

armatelor aliate i$i 'c,oordoneza planurile, se con\oace conferinte intAlnesc des,

politice, Churchill 9i Roosevelt se igi rezolvd diferendele si se pun de acord pentru planul 'Overlord', de debarcare in Franta Apol, in luna noienrbrie, cei 'doi mari' se intehesc la Teheran

Se rateazA un prim atentat

Pactului Tripartit, trecute ln

defensivA. Aceaste ofensivA s-a desfd$urat moderat dupA victoria de la Stalingrad; pentru a deveni extrem de violentd ?n lunile de

total. Africa de Nord este pierduta, se produce debarcarea aliatd ln Sicilia, Mussolini este
rdsturnat de la putere, eficacitatea aviatiei si submarinelor germane scade enorm.

impotriva lui l-litler. Se-rdsp6ridesc $i in Germania manifeste care cer oprirea rAzboiului. AutorFi acestora, tineri studenti germani

sunt impugcati de trupele

SS

naziste (formatii speciale de re.

varA gi toamna, aproape fera

intre_rupere. Pauza

peniru prima oard cu cel de-ai treilea mare", l.V. Stalin. in acest ora$ ei concep planul victoriei finale $i creioneazd noile frontiere ale lumii. Din cauza zgomotuiul asurzitor

lelegere tacit6 intre germani

a fdcut sA circule zvonuri despre o ?n9i

de pace. N-a fost a$a, dar

slAbirea.intensitAtii ofensivei a folosit refacerii potentialului de rAzboi, $i de o parte gi de

ru$i, $i chiar o eventualA tentativa

al conflictulu! european, care

celor impiicaii in confruntarea
mobilizeazA intreaga atenlie a
rnondialA, operaiiunile mllitare din Oceanul Pacific si Oeeanul Atlantic, sr.rnt lAsate pe'planul al doilea. ?n Pacific confruntAriie se desfd$r:ard incet Si Ereu. Generalul

cealalta. Pentru a lnlelege succesele aliate din 1943 in Europa, Af rica de Nord $i
ne amintim cA primii ani ar rAzl-roiulu! au fost foarte grei pentru
acele tdri,nevoite, la 1 septembrie

Oceanul Pacific, este necesar sa

Mac Arthur reu$egte sa inde-

perteze pericolui imediat ce plana

asupra Australiei, din partea

iaponezilor, izgcxiili din arhipelagui insular Solornon Si Noua Guinee.

1939. sa declare

razboi

Germaniei, care, dupd Polonia, a invadat succesiv Cehoslovacia, Finlanda, Norvegia, Da{iemarca, Belgia, Olanda Si Franta. Mai

in
exterminarca cetot din rtndurile poporului garman cara se docbre lmpotive ccntinudrii rezbaiului. ta 22 februafia tr943, la Miinenen, fratii Han:s Sclrot gi Sopiie Scttoll 0n fotografra de sus) studenti tn

Oceanul Atlantic, actiunea

Dupe 'solutia

tinalf'ln

groblema ovreilor, hitlorigtii trec la

pu{in bine pregatite, democratiile

s-au aflat

ln pregdtirea de

deoarece au'ramas ln urmA fatA de avansul german ln inarmare,

in

mare pericol,

rAzboi.

mAri, iar Statele Unite nu s-ar fi aflat ia adfuost de atacuri directe din cauza marii distante fatA de Europa. insA in cele 27 luni de agteptare pentru a se hotdri sA intre ln rdzboi, S.U.A. au ?nregistrat recorduri nebdnuite in preg6tirea Si produciia de arma.ment, blindate, avioane, tunuri, nave $i echipament militar, ca 9i

intArzierea ar fi fost scump platita dacA Marea Britanie nu era greu Fienetrabile, fiind inconjurat6 de

vers$ de n gi 18 ani, annt exwutati, ca Si colegii lot Ctistaph Probst, Nexancler Schtrrlrctl, WIli Qraf $i profosoru, lar Kurt Huber, 9.a., penvu difuzare de manifeste.

Anglia $i U.H.S.S.
considerabil usrrate.

submarinelor germane este redusa falA de anii trecuti datoritA rnilor miiloace tehniee de deteclie, astfel ca transporturile de trupe, armament $i echipament din S.U.A. in

sunt
la

Ilupa catastrofa de

$talingrad, manifestArile impotriva rdzboiului, pentru ie$irea RomAniei

din conflict, se intensific& $i in

rdndurile armatei 6i aie popula{iei. Unii generali collie$ta continuarea rdzboiului, oamenii sunt inf rico$ali, cortegiul familiilor indoliate cregte zi de zi. Din trarnvaie 9i de pe 2iduri se rup afigele care proclami

ca 'acolo unde este

baioneta

in formarea

unor numeroase

divizii militare Si alianle (Canada, Australia, India, S.a.). in acest context, dupA in-

soldatului rsmtn sunt fruntariile terii'. Aceasta atmosfera grcx

determinS intArzierea kimiterii ce trupe rorn&^ie$ti pe front, din cars cauzA Hitler se infurle Si obliga pe maregalul lon Antonescu s6-' t
tr.toreze obligaliile asumatu. Tcii:$'

vadarea hitlerista a Fran{ei in '1940, admirabilul spirit de sa-

crificiu al britanicilor care

au suportat cu stoicism consecintele 'BAtAliei pentru Anglia' dusd cu

ferocitate de nemti, in aer.$i pe mare, a dovedii lumii cA aliatii pot sd reziste gi sA spere. prinsd ?n iunic 1941 de invazia germana Si siliid se se retrage ln

?n 1943, opereazA ?n U.R.S,3 numai o treime Cln toialui divitllrri

a finerilor germani lnte cane de fun.

L16ihwtiuni sevaro sunt date pentru instructia

15

gi 17 ani care wr daveni ln ceteva luni

fiilibfi

de urgwtd

Pe Ce altd parte, de$i sur-

ronr.ne$ti in aciiune pAna ic inceputul anului '!943: numai S ii:n cele 26 divizii cai'e s-au rulat cu incepere de la 21 iunie 1941 ctuc

primele luni de rdzboi, Uniunea

Sovietica da

o ripa$a puternica
9i

"up"r"r." paroxisticA. El promite poporului german arme miraculoase, de-

lui Hitler devine

presiune). Aceste trupe fac pr&-

pdd in rAnduriie miilor

de

fortele. Datoritd eforturilor sacrificiilor proprii, primind

invadatorilor. Trepiat igi intdre$te $i

sprijin american in armarnent gi echiparnent, actioneazd rernarcabil qi obtine cu mari iertfe omenesti succese deosebite, in f a1a Moscovei (1942), la

instruirea pentru front a tinerilor germani de la 15 la 17 ani. Populafia germand din marile ora$e este terorizata de cruntele

clard r6.zboi total $i ordonA

partizani sovietici, f rancezi, iuggslavi; olandezi, beigieni, italieni I.a. Nemtii iSi ucid tii Si inamicii care nu vor sa moara
pentru Hitler. definitiveze liniile directoare ale sfAr$itului de

in luna

Rcrn6nia a declal rdzboi Uniur,; Sorietice si apoi hlatiunilcr i,;1'';

noiernbrle :'043,

ljar.:':

. Stat Maiar rornAn ccmunic5 ttia..;

pjerderiior armatei noastre ,i+ . ' 21 iunie 1941: 356.586, din i,,i:

52.477

mo(i, 180.948 rAnili ;ri

bombardamente ale sutelor si

llliatii incep sd

123.101 disparuii 9i prizmieri. RAzboiul continui, dar anui

miilor de avioane anglo-ame-

1943 pregateste finalul marii

conf

ricane, de pierderi de zeci si zeci

rdzboi. Marii comandanti

ai

lagratii mondiale.

Eonferinta
de Ea ffasa&famsa
Ce,.leaz, lutrte crAneene. Vf,nAtorii ds r*unte romAni se ap*:e +u
?ndeijirs

$4. ln

Churchill se int6lnesc'
Casablanca Dar, cu gtirea

Pregedintele Rooseve!i
!r..ri

in secrei

gi

premierui
la

ln fala alaarriior unui

inarnic mult

Stalin, care nu

super'ror. Oragul f,laicik este evaeLl.

stpa Kalmuk5 gi tn

7.

?e cursul superior al Donului, in

se afiA ?ntr-o Stalingrae.luiui, cu toia situaiie drarnatic6, s*a$ii ermater'sr 3 si 4 romno continuA lupta. Dir:tr-i.!n total de 228.000 da oarneni
noiernbrie 1s42, fnainte de declansarea eeniraofen$ivsi sovietice, se mai af!* tn
acliune, vaiizi, doar 73.062 ofileri, sub,e:4eri +i wldatri. 21" Felcirnaresalul Ewald von Kieisi

ci

suirur!:iiie

poaie participa din cauza importantelor cperatii mi[itare dup4 Stalingrad. $ trinite Tnsa un mesai prin care eef cieschiderea urgentA d celui de-al doilea tront european. Interesele franceze ia conferln{d au iast reprezentate de generalul Giraud, in tirnp ce

cfili erau ia i9
Cai l|ati geffieni pe imfit. llicataa si Castiee

de Gaulle a fcst adntis numai dupa

insistenleie iui Churchiit. Rooseveit nu prea i!

inbrmea:A MarelB Siat Ma;s ffoman sa !a diviziile noastre d6 cavaleris se eorrsial* 'darinla prcnuntaia do e carc sd fe sc.tase din Nime ,,h;e', orntAftd sa aniinteasca lipsa de sprijin ei cooperare din partea alialilor germa:i.

fat6 de 'l 1 .089 ln anul 1941 Si 9.858 in anul

1940;

- s-au efectuat 10.432 cdsr-tirrii, fatA de 9.977 in anul 194'1 9i 10.772 in aru:l 1940;

avea la inimi. Conferinta a durat l* ziie, Churchill $i-a exprimat piirerea ea'infrAngerea farteior Axei in Alrica de irlord poate permite c debarcaie in $ieilia, cel t&rziu in luna iunie. Aceast6 conlerinii a stabilit, ia cererea

expresa

pregedintelui american, ca
capitularea

- cele rnai numeroase nasteri

Germaniei, ttaliei, Japoniei gi sateli{ilor lor sd

s-au

?nregistrat in sectorul lV-Verde al Capitalei,

nu li se accepte decAt

Euolutia pop$latiei
bucure$tene
in cursul anului1942, in municipiul
Bucure$ti s-au lnregistrat urrn6toarele date stratistice cu privire ia'miicarea populatief;

respeciiv 4,243 nou nAscuti, iar cele mai miciin sectorul l- Galben, cu numai 1.316
nagteri.

neconditionate. Bineinteles U.R.S.S. a fost

imediat de acord. Capitularea necondilionata

?nsemnAnd

Degi raportui cifrelor comparative este

negativ pe ansamblu (1.126 decese in plus), se apreciazA totusi ca populatia Capitalei a continuat sa creasca $iln anul
trecut, datoritd fluxului provincialilor veni$ in Bucuresti.

in opinia pres*i franceze 'distrugerea viziunii unei lumi decisd sd subjuge celelalte Bopoare'. Se hct6re$te bombardarea aerianA intensivA a Germaniei
Si se intervine, la fala locului, Bentru
aplanar ea conf ictului dintre generalii !rancezi
I

Giraud $i de Gaulle.

au fost inregistrate 12.215 decese,

Visul spulherat
De$i s-au r6rit_in mod considerabil,
bombardamentele aviatiei germane asupra
oragelor din Marea Britanie continua se face victime. Neputdnd p5trunde asupra Londrei, interce$ate de R.A.F., bombard'erele'Luttwaffe'
igi aruncA

2.500 Gentenari ?m lume

Oficiul statistic din Strec*holm publicA o statistic& a persoarelor ajunse la v&rsta centenari, in lume giin unele tAri. Totalul celor tecuti de 100 de'ani ar fi in 1943 de 2.500. Recordul este detinut de Bulgaria care avea ln acea vreme 428 de centenari la milionul de locuitori(l). Pe locurile 2-3, urmeazA Columbia Oi Brazilia cu 140, Elvetia cu 47, Danemarca cu 65, Anglia 9i halia eu 10 (l). Hornania nu apare ln statistica publicata.La
Nsrv York exist6, un ciub al centenarilor, ctr 73 mernbri, av&nd ca pre$edinte pe Charles

Bornbe cad peste

lrn6rc.*urib de aplozive la inlAmplare. o $coal6 de copii din nord-

Hughes, fostul rege a1... gumei de nrestecat.

estul Angliei. Sunt uci$i 23 de m'suli gcolari, care tocrnai asistau la o serbare. Privisera sene din 'Vsui unei nopti de vari', cunoscuia feerie a lui W.Shakespeare.

Regele Mihai Si Regina-marnA Elena sunt felicitati in sala Tronului. ou prilejul Anului Nou, de catre mare$alul lon Antonescu,

l.

membrii guvernului gi corpul diplomatic. 3. incep lucrArile pentru introducerea gazelor naturale in municipiul Bucuresti. - Subscriptia na{ioflalA pentru 'Palatul Invalizilor' s-a ridicat p6n6 acum la suma de 265.504.102 lei. 5. SArbdtorirea Bobotezei are loc in CapitalA Si tn toata tara. 8. Moare arniralul Sebastian Eusta{iu {86 de ani), 'decanul amiralilor rom6ni', unul dintre pu{inii supravietuitori ai Rdzboiului

18. lrvalizii de rizboi pot obtine cu prioritate, la cerere, debite pentru desfacerea produselor C.A.M. S. Comemorarea solemnd a lui Spiru Haret 9i i.L. Caragiale (30 de ani de la incetarea lor, din viatA).

rernarcabile

4L

Pianistul romAn Alexandru Demetriad obtine succese in ltalia 0n program: Bach, Beetho'ren, Mozart, Cfnpin).
Un nou Decret-lege privind.'drepturile rdni{ilor de rdzboi

$i ale urma$ilor celor mo(i sau disparuti in rdzboi'.

Se interzice cergetoria gi comertul ambulant prin trengri. Sunt elaborate noi reglementAri privind regimul evreilor: autorizatii pentru exercitarea unor profesiuni, munca obligatorie, etc.

2I!.

2{.

de IndependentA din 1877. lO. Legile de romAnizarc bazeaze definilia evreului pe

originea lui rasiald, fAra a clistinge pe evreii de cetalenie rom6nA de cei de cetAtenie strAin6. 14. Maregalul lon Antonescu se afla in Germania pentru noi intrevederi cu F0hrerul. - Evreii repartiza{i in intreprinderi sunt obligati sa presteze gi munci pentru'curAtitul strdzilor'. 16. Monitorul Oficial publicd decizia privind 'ajutorarea familiilor ale cdror tineri se afld sub arme'. - in timpul vacanlelor, studentiiin medicind (anii V qiVl) sunt repartiza{i in mediul rural pentru asistenld sanitarA.

Institutului german pentru gtiinte. Familia Grigore Stoica Cornea din Filipegtii de TArg Prahova, cu Sase feciori pe front, a fost citatA pe Natiune ca un

- Deschiderea la la$i a

6.

inalt exemplu.

28.

naugurarea ln Capitata a Asocialiei'Romdni a-Germania'.

- Apare primul numdr al ziarului ilegal 'Rom6nia liber#, eciitat de Uniunea Patriotilor.

29. intreprinderile particulare sunt obligate

din salarii angaja{ilor concentrati in armaE.

sa plaieasca 50%

31. Reuniune sportivd de patinaj artistic romilno.germand pe patinoarul T.C.R. din Bucuresti. Echipa romAna este formata din Maxim Bindea gi Roman Turaqanco.

{Iezas#wl gertrlrnst d $a $faillingrad

'lrif

ranirj Si disparu$, 2.000 de tarcr.,:ri,

10.0S de

tunuri, 3"000 de avisane, 70.000 de

zutrcamioar-e

fursele rcr,.,-e6ti indlca penb'u perioacia "1 iuiie la 31 dy;enibrie 1942, un lotal de 177.441 mllitari rnarli, ranili Si tJispdruti, illnti'e care 80% ?n iunga hditdlie pentru

de la

Stalingrad. Printre prizonieri s-a aflat gi generalui Mihail Lascra. care, diirf-un efectiv
de 4O.i(S cie miiitari afialisub comatda lui, a pierd$ circa 90% din efectl;. Acesta se va intoarce dupebrfiinarea riaboiului, in iunie 1%.5. infruntea ceiei d+adoua divizii de
U.R.S.S. ('Horia, a devenit rninistu al apArdrii nadonaje in 1%6/47. Batalia de la Stalingrad constituie prin desf6$urare, diiryensiunile gi cdasfofele ei, una din cele rnai cut'emur#oare pagini ale celui de-al doilea r6zboi mordiai, Di:pn aceasta Hitier a fost obligat sa facA mobiiizerea totald - a populatiei germane pentru rdzboi. $i luptele Cloqca gi Crigan'). Generaiul Lasei4r {cgti prizonieri rcmdni

ri

?n

giruri interminabile de prizonieri getmani Si rom^ni se indreap$ spre lagere, dar geNl, mlzeila Si foamaa var continua se faee ravagii

Ai feilea capitol al epopeii de ia Stalingrad

care a durat aproape

fei

'1942- 2 februarie 1913) se ?ncheie cu

luni (19 noiembrie o dra-

disperarea era maxim6, fnregislrAndu-se sinucideri in rAndurile ostagilor care

ajurseserA la disperare. Sovielicii reugesc sa imparta

au contiruat.

maticd victorie sovieticd gi cu predaiea

feldnnresaiului gerrnan von Paulus Si a sefului szu cje stat maj,cr, gereralul Scl'midt, impreuna

in doud

jumedi incercuirea. Blindatele

lor ?rrconicar6

Reneraltgll

Eisenhwer

cu resturile armatei a 6-a germane.

Comandanful german s-a predat dupd ce Hider i-a respins a doua oar6 cererea de a-i aproba capifularea, cu rdspuns:l de 'a se
rner{ine pe pozlte pAna la uftimul orn giutfrnul carU$, ceea ce era desigur valabil gi pentu ostagii rorndni rarna$i irEA in viatA. ln ufiinrele zile sifualia devenise mai muft decAt cahstofald. Aviatia germar6 nu nsi reugea sd aprovizioneze trupele lncercuite, p6irea era redusd la 65 de grarre pe de

connrrdarnenful german, ceea c determini pe von Paulus si se predea. Din 270.000 de solddi gernnni gi romAni irrcercufi , 90.000

fn Afriea
ln Africa de Nord, plecat cu trupele sale din Ciad, generalul francez Leclerc
ajunge, la 15 ianuarie, ldngn ora$ul Tripoli dupd un marg de 1.000 km pentru a sprijini pe englezi $i australieni. Superioriin tancuri (450i aliatii dezlantuie lupta cu nem$i (93
de taneuri) qi ocupd Tripoli. Ca urmare HiUer

de osta$i, 2.400 ofiteri 9i 24 de generali

germani Si rorn6,ri mor din czuza priv{iunilor gi a gerului coboret Q -31 de grade, zl0.@0 se pribugesc $i mor-inainte de a ajunge la

lagdrele de prizonie'i, iar 34.000 sunt rdni$. Numai6.0S din tdi ace$i prizonierise vor inbarce la casele lor. Ccrnarrdanenful sovietic anuntd cil ln

preia comanda de la Rommel $i o trece

generalului Messe. in a.elagi timp generalul american Dwight Eisenhower este numit

lrfeaga

bdtAlie cje

tei

luni penfu Stalingrad

nrorg-,

militar, gprul depdsea -25 de grade,

cornandant supreln ai fortelor aliate din

Africa.

germanii au pbrdut 800.000 milihri,

Un taifun pustiitor a fecut in golful BenSd 40.000 de victime $i a Esat fara adepost 100.000 de persoane. 4. in f{qn Guinee, comandanlii japcnezilncw s*gi fae6 'hara-kiri'. Au pierdut pane la aceasta dat6 14.000 de militari, iar alialii 2.tr0. infrAngerea se apropie. tL Deficitul Angliei in 1942 a fost de circa doud miliarde de lire sterline. tO" 43.000 de englezi refuzA si facd serviciul milltar din 'motive de constiide'. t2. Sovieticii lnmuitEsc batalioanele de femei. !3" Hitler ordond'rizboiul total'. Se decreteaza mobilizarea generala pentru bArbalii intre 1E gi 60 de ani, precum si a ferneilor de la 17 la 43 de ar:i iapficiile de munc6. iS. ltaiienii se opun depodari: evreilor afia{i in seetoareis loi' de ocupetie din Franta. !7. A.viatia brltanicd atac* din nou Berlinul. tr& Dupa un an de biocad6 a Lenlngraduirri, arrnatele sovietice rgugesc s* asigure ': oale de aprovizionare a oragului. E& ge deeiarrseezA *f*r:riva genereld imp*triva trupeiorr Ax*i
?ncercurne

l.

pAtrund ln Tripoli. Coloana generalului Leclerc

'interzicerea furnatuiui de qium'.

23. Uniiafib angl+americane ale generalului Montgomery i se al6tur{ 8*, Guvernatorul englez din Hong-Kong dect'eteaze

generalului Rornmel, care nu pleacA imediat din Aftiea - Armata Ro$ie olibereazA ora$ul Voronej. ?1. Suprarietuitorilpr itdieni din armata a &s, de la Stalingrad ii se refuz6 trenuri pentru plecare, acegtia ftodnd o lungd i'etragere po jos, presaratd din cauza gerului cu mii de mo(i. ffi. La, Londra ee difuzeazs un docu,'neni care acuzA irupele S.S. germane de atrocitati comise a$upra prizonierilor. *}-3@. DupA lupte inverpunate de rnai bine dc o iun6, trupele jap'Jnez* se veld nevoite sa p&tassa$c* insula Guadalcanai {Arhipelagui Solomon}. SS" ln Gernma BSe earb$oriiA cu fa":t inrplinirea a 10 airi ue aend A Hhler Ei padiJui na[mel-ec'cialist .*r iu* *vducs'ea'Marii
Germanii'.

Generalul' german Messe preia cornanda ?n locul

Generalu! de arrnatn Friedrich

vcr

Pai-,;,";s

osic
-ra

Efadu!'ls ieldnare$al.

iici

ia Stalingrad. - $criiisrul s! aviat*ru! fiamcez Anteine de Seint-Fxup6ry pubrcmanul "Piloi de razbci".

tr-upeie inai"nice dln Afri;a

Staljn c*r+ rnsisieni irnglo-arfi*rlian:l{ir p*n* !a 1 rn*fii* iii4$. St, La Berlin est* publlcai,A i+gea prii'h* irandstului aci*alulul fteichsia$ pA'"*. le 31 !:*-:,-;,.-:rr+

- i.'i.

FusEEne

ffiamEas

se adresssx&
il

nb$ssfrb#" ffieffigrere g$rtrrffi

,{rmata Rogie tnregisi.eazd noi stJceese in respingerea fortelor invadatoare din teritsriile so'rieiice ocupate. ln mai pu$n de trei luni, linia trontului s-a mu?at cu aproape 30CI km. spre vest. Trupele Wehrrnacht uiui revin, tn pronuniat6 confuzie, pe pozllile ee ie detineau in 'rara anului trecut 5i de unde porniserd ultima lor eif*nsiva. Mari crage, loste baze ale armatei gen'nane, sunt pe

Fw F

&Wpssstess S*aesrs5eBfr

ldeea unei iegiri rezonabile ejintr-c confiagra$e dezasfuoas;l pentru noi, romAnii, piinde tot ri"iai mult teren. Dupll Stalingrad, numiirui celor care md credeau intr-o vict-orie geirnanE scade vertigiri*s. iuliu Maniu, care irisi p&n5 afurici riu crezuse inir-o asemeri*a 'minune', ?l contacteaze, intr siteie, r;e ministrui ple*ipoien{iar ai I irrcier ia Eucurepti, Sr,ipni Tanri*er, $Fi triilsrnhe un nesaj penkr.; gL;ver,rul englez. iliarriu fi asiguri pe Churchili cri

rind eirberate, printre acestea

nuinSrAndu-se Rostov gi

in iara noaskd 'exfsi5 posr,b:iifiili per:iru a de:ernvna o schintbare a polirieii militare *xferne'. Sr*ui poiitic rcnren eonsiderfl, ins* ce maiinaint* 'rle a p*r*i o actiune eiectiv&, mipcarea nalianald din Rorn#nia f,'ebui* s* cuncesca ysunciu! de veiere p'-ecrs ai guverne!*r englez $i anerican cu privire la grani{a de r*s6rit, problema Arriealufui, reiii/ ce va {i atribuirt Rom$nieiin constelatiiie oe stafe cin aceasfii parte a Europei',
Peste o lun* venea gi rd:spunsul, dar, aga cum fa de agteptat, ?n mesaju! ior *nglezii, ca gi americanii, erau cleci$i (numai in prineipiui sa spriiifte c 'mrscare na{!onald'. E! nrecizeu cA hu-$i pot lua nici o sbligatje spexialit inainfe de a se stabili o tnlelegere

Vorogrlovgrad. La rniilocui lunii, este r0ndui Harkcvului de a fi etiberat. Comu;-ricatele 0.K.W. iComardanrenfu | *uperior gemar) recurg tot ma des la formula'retragere elasficA, pe pczi{ii mai
avantajoase'.

ffserdess$e effi$rfsre 'ff& zto'

Viccprunierul englez Cleirrent Attlee a preruntal recenl un raport in Camera Comunelor privind pierderile ?n oanreni zuferite de lmperiul Sritaqic de ia incqutul ii*siuluigi anume pierderitohle 516.993 persoane, din care 92.089 mo{i, 88"294 r&nti, 228.719 riispiruli Si 107.891 prizonieri. Repartiate Fe liri, pierderile tohle au fost ftegatul

Unil

275.8411; Canada

in privinta Rsm6.niei cu guvernulsovret'c'. A$adar, zarurile fuseserii aruncate...

'

10.422; Australia 53.959; Noua Zeelandd 19.345; Akica de Sud 22.615; India 101.979; restul dominioanelor, 32.829.

mane, s*xceteze orice rezistflta

arrnata.

8s ngtwu i parotga t$sEnaI u

23"
?-2. Lipsiie de alimente
Si

Forlele
in

sovietice
regiunea

dezieniuie cii:nsiva

muni{ii, cu rf,ndurile considerabil

Kubariuiui, pe cile de acces spre

rdrite. cele dcu* divLii nrmAno

inrpresurate le Sialingrad $e vAc, nevoite, lmpreun* an truoele ger-

Crirnsea. Trupe{e rorn6ne, in cocperare cu ce gerrnane, sJnt

angajate ?n grele lupie defensi\.'e"

Presa germand cornenteazA pe larg recentui al slaviior'desf&gurat la Moscova, consider&ndu-l un instrument ai imperialisnrului sovietic. Toate cuv&ntdrile reprezsntantilor {6rilor participanie au cuirninat printr-o glorificare a luiStalin, prociarnat 'protectorul lunrii slave'. Chiar Si r^nesajui lui Roosevelt a constituit o Tncurajare" pe aceast6 iinie. In consecintd, congresul de la Mosccva a adoptat lozinca: 'Unirea slavilor de toate profesiunile cie credinta lntr-un singur popor'. 'Pasivitatea Angliei gi Statelor Unite ?ncurajeazd pe Statin

-Cengres

Si-i

imperialiste', scrie presa europand.

lasi

rn8nA liberd

in toate actiunile saie hegernoniste

$i

1. P&nA -dispensalilor 2t

ia 17 iebruarie se va f ce revizuirea tuiuror $i refcrnratiior' din CapitalA. Evreii cai"e iipsesc de la mullca cE:ligatorie sau de la

t. ln Guadalcanal, japonezii igi retrag ultimii luptAtori. - li.alia sarbatoresie 20 ce ani de ia infiinlarea 'Miiiliei
iascisie'.

curAlirea zdpezii vor achlta eehivalentul in bani. 5. Lisette Dima, Dinu BAdescu, $erban Tassian de !a Opera Rcrn&nA 6i pianistul Alexandru Demetriad au concerist cu mare su*6es la Venetia. ?, LE Sf. Patriarhie are loc o siujba pentiu cinst:rea eroiior de la Stdingrad, ?n preTenia maregalului lon Antonescu. 9. Persoaneie care practicd traficul de influenl# pe larige autoritA{ile rnilitare vor ii 'norninalizats'in prese. t?" Presa crlticA aspru 'eahortele de grirA casca{, acestea conslituind o mere primeidie in caz de atacuri aeriene.

3"

4. tncercdrile sovietice de debarcare in zona Novorosiisk

6. Guvernui italian este rernaniat. Mussoiini preia personal Ministerul de Fxlerne, iniaturdndu-i dln func{ie pe ginerele sAu contele Ciano. 8. Generalul .Henri Giraud, ccmandanr civil pi miiiiar in Africa de Noid francezA, elibereazA pe deputalii comunigti gl abroga toaie legile anti-evreie$ti. t!" SArbAtrorirea ia Tckyo a inierneierii lmperiului japonez (2.603 ani de la ?ncoronarea.primuiui imparat JimmoTenno. 15. Hirnmier decide lichidarea ghetouiui din Vargovia. i&" in scopul alutorArii prizonierilor Ce rAzboi, la. Geneva, ?n caorul L*iecllei "Mariior Educaiari" este ernisA s ssrie oe tinrbre cu irnaginea iui Titu Maiorescu. !S. Lupte inver*e*nate ?ntre f'r4area Ce Azov $i Orel. Uniiatile gcrmane pgresesc cenii'a importante ia l-iarkov si Novccerkask. ?X3" -Linia de demarcaiie dintre 'zona de ocupalie" $i cea
"liber# din Franta a fost desfllnt6aiA. 5, In Olanda rprntii fua din gaieriile
cdeciia lui
F'{itler

Finianda ei U.R.S.S. traieaza un arrnistiiiu.

sunl respinse. - in Africa iJe Nord, fo(ele brhanice ating frontiera tunisia, iuAnd contaol. cu trupeie germane.

&.

$e pubiica lista centreior de coiectare pentru

"Ziua

glg8, $e efeclue*za un recens6rndnt pe iara al invaiiziior, orfenilsr $i vA*ir',rel{:r din rAzboaieis precedente. - La CAmpui*rg-Muscel esie instaiata o staiie seismografied rtcdsrna. ' 34. Ccrnuiriuat eil i{inisteluiui ig*6rii Neiionals intre I martle - 15 mal a.c. vof recruia iineri! diri erg. 1945. - Autarit4tile rac,*rnanej6 ocii*iaiiei ** ele*cangesticneze
Capitala gi alte ce:niie poputate expuse rlscurilor ata*urilor aeriene.

Ostaqrrlui".

?. $e face verificarea tuturfrr 4i:ertaiflenietor ccupat* da evrei in sccprr! ca oei fdrd auioriza{ii legale sin fie evacuati.

de

artA, pa.rtn:

|
|
i

&. Tealrul l,lational iftcepe urr rnere turneu Frin tar&, inclusiv Basarabia gi S,.rccxina, cu p!*ea "tltheilo' (in disiribrfiie: Ronrald S*ltrnski, f'4aria l"ltrhor, lrina fia+hiieanu, Geo Bartan etc). . Dl. Miiosa Grigorescu a fost aies pregedinie
.

al

5!ry::i-,atului Zraii$tilor

de la Unz, opere ale nregbilor olardezj. 23" Un cornando rnrvegian distruge uzi:';a d* ap& grea d* 16*94 arasul Vernork. 28. Peiic 450.000 militari negri, cjintre care 2.@0 de ofigeri surit inrolati in arrnaia amerieanA.

tlebutuE ftIarlei T6mase

#ampflrlf fmpofrfsa fsrr frff$er

Afiai la
Smolensk, Hitler este linta unui atac organizat de
generalui llenning von Treschkow din statul major al Grupului de armate de Centru. Unul din complotisti, Fabian von Schlabrendorff, locotenent, instaleazA o bornbi in avionul in care se afla Hitler. fu4ecanismul bombei are defec$uni, nu explodeazi, gieste depistal abia ia inapoierea Fuhreruiui la Rastenburg.

pe seelt*
Pe scena Teatrului Alhambra din Capltale are loc premiera spectacolului'Gic-

conda-Palace', un'pretext
muzical' brodat pe rnelodiile lui
lon Vasilescu,ln regia lui Nicu$or

Harltav {@&6vlpaf de ffesnft

Pe fronful sovietic, grupul german

Cbnstaritinescu.

De remarsat cd douA acte Si 15 tabiouri au fost sustinute '*umai de femei', dintre care men{iondm pe Siliy Popescu,

de armate 'Sucj", reconsirh'iii

f,vlimi Endceanu, Virginica

Romanowsicy, Joujou Paveiescu,

respinge doud divizii sotietice gi reocupi oragele Harkov Ei Bielgorod. ln Norcl atacurile savietice vizea"z& grupul gerrnan 'Centm'. Urmeazi o stabiiizare a frontuiui, dupd iarna dur6 194.?J1943 gi fiecare armatd adversd eautA sd se Tntdreascd in eameni gi niateriale, in speeiai rugi!. care primesc ma' ugor ce !e
este nece$ar de ia uzinele disioeale Si reinstelate.?n Ural.

Elisabeta Hentia, Victoria Medeea, Lulu hlicolau g.a.

in cadrul acestui spectacoi Si-a fdcut Cebutul pe scena teatralA cunoscuta cAntireatA Maria T6nase, care pdni afunci
era auzitd la radio, ia palefon gi in mariie restau:'ante. lntregul spectacol s-a bucurat de un mare succes. Dupd cum se $tie, Maria Tinase a dat recltaluri pentru osta*ii din zona fronfului.

'-He&r'rg F#ffigd'

vf*dafsr?
n:#:- ff?'n',l,r#Ty';iH1;{i-ffi$

W^
K
!

ffoul regim al pf,lnii

S:au stabilit'prelurifixel pentru Bucure$ti 9i lmaximale' pentru restul tdrii. l.loul pret al pAinii este de 17 lei bucata (greutate 500 grame - din care 50o/n fiini integrald de grAu Si 50% f&ini ints. grald de orz, se admite gi 10% fiinA de fasole; adaosr.ii de cartofi nu rnodifici pretul); lipia de orz, 500 gra,ne, 16 lei bucata, iar pAinea'graham' (100 grame) 4 iei bucata.

rfitrfunrtni,l-,illg*frif{d gi
ani
Pegg-v

La Rue Satterltr..oalroana

unui

fJ#!1,iij!,1,13{i!l3tf,'runru{!i!Ii din Los Angeles, in compunerea a I femei $i pe

3 barbali, Fa achitat

Errol Flllnn. Fidelul interpret al unor roluri de eroi sau campioni sportivi, qum au fosi 'Robin Hood", tdpitanul Blood" sau 'Gentbman Jirn", puloa din nou ci-$i priveasei in ochi, fere ruiine, partenerelo de film.

W ffi

3. Se hotara$te ca prAjiturile in ccfetArii sA se v-AndA numai "o data pe saptamane'. 4. Pe lA,rga Inspectoratele regionale ale muncii s-ar format comisii speciale pentru-"revizuirea anualA a str&inilor!. - La Arad Este executatA criminala luliana Reitz, caro a ucis pentru jaf douA femei. 'case de rendez-vous',6. Politia socialA a Capitalei a lnchis 12 iar patroanele acestora au fost lnaintate iustitiei. 8. Se publicd noi instructiuni privind sanclbnarea evreilor care se sustrag de-la ?nunca obligatorie'. lO. O delegatie cie romSni dorniciliali ln satelo de-peste Bug lntreprinde o vizitd ?n CapitalA 9i in alte localitAti de tnrii. 13. Infractorii intre 1845 ani care nu au sati$Acui serviciul militar vor fi incorporali la 1 aprilie, odata cu ctg. 1944. 2O. ln intervalul 2G24 martie a.c. se va efectua in Capitala (gi subtrrbaneli un recensAm6nt ln vederea unei 'eventuale

Aviatia briianica bcrnbaldaza, sistendio, princlpalda cdi ferate zuroperp, hlcxsite de germani. R.dgaria lnstifuie m&ri severe lrnpoiriva evreils,
van Rlbbmtrop, ntinlstn:l de a{erne geman, drce trddive la Rorna privind proiectda''Marea Cart6 a sp4iului eumpeat' (ramase, eMdert, pe h6rtie!).

i.

e -

la fiintA la tvloscoa iUniunea

pd*iica poheztr.

Jcchln

Aviatia angk>americard exu.qIA un bcmbardanent mas.Iv

Sf.

'

Hedwiga l + DWa 21 de zile, liderui hindw M$atma Gandhi, aflat in irchdsoare, reruntA la grwa foamd. $ Presedintele lsmet In6n0 refuzd reorganizarea
Trancrnasmer'rei' in Turcia l.V.Staiin a dwenit'Maregal al U.F.S.S.'. lsmet lnonil a fost reaies pregedir{e d Turcid. Staiin insistd din nou per*ru deschiderea celui .deal doilea front in furopa 18. Frnclionarii grbliri din Germania rcr lucra cel pu[in 56 de ore pe septarnnA (a reoie $ duminica). 26, Fs(eie grmane continua inaintarea la zudst de Harkov, ?ncercdnd se iase pe aiinianerfrul Donq - rAul Krcnaia

ag.pra Borlinllui. Printre ciddirile distnse se alld Si cdedrala

lO

?.

evacudri'.

16

23. Consiliui Superior Sanitar hotaregte mdsurile necesare penlru 'unlficarea gi lmbunf,td{irea luptei contra tuberculozei'. 24. Reputatul profesor universitar C. Stoicescu, titularul catedrei de drept rornan.al Facuftefii de Drept din Bucure$ti, este ales vicepregodinte al Institutului de Drept Rmran din Rorna %. La Cerntuti, 5 taihari s.rnt cor'danna{i la moarte pentru jafuri comise in timpul carnuflajuiui. 26. Se public5 normele 9i categoriile de evrei care pot locui ln imobile apartinAnd C.N.R. (Consiliul Naiional de
Rorn6nizare). 3O. Pe lirgd universitAtile din Bucuresti, laOi Si Sibiu (Cluj) sunt lnfiintate'Seminariile Pedagogice'.

27. lrtrd ?n lupta un rnu tip de tanc gaman: 'Tigef. 3O. Presa genrmd opireazA cA Roosevdt 'dd un cec in alb' lui Stalin Si imBate lurnea ?n da.ra $.rndate perrtru S.U.A. $ cealafta
pentru U.R.S.S.).

- Fortele sovietice de pe frmtul nord-cancazian ellbereazA ora$..r| Kmsnodar, capitda linuhiui cu acela$i nume. - Jean Motdin, Seful rezistentei franceze din inter'ror, rEvine din Arglia in Frar{a

$pectacole teatrale
?n zona
ln

frontului
marlie 1943,

lloua Tnt6lnire Antonescu-Hitlet

a &a
La 12-13 aprilie 19zE are loc cea de. TntAlnire dinire AdoH Hitler Si lon
Anbnescu. Dupi dezastrul de la Stalingrad, dialogul ru poate fi decAt dur, chiar violent, cu acuze din ambele p&rti. Ca de fiecare datli, cererea F0hrerului de a i se

Masacral de Ia KaUn
Germanii afirmd cd zu gasitin padurea

de la Katyn, in apropiere de Smolensk, o

lnpnse groapa conund cu fupurile a 4.500 de ofiteri polonezi, asasinati de politia swiethi Nl{/D. RceStia fdceau parte

perioada decenilrie 1942

echipele tetnale ale Mnisterulti Frqngandei au fect|Jat rumsHse tumee cdtjrdnH*)e tn zona frontrid de resat[ st$ ccffhJoerea cdnpetenH a

unor aprecjali societad ai "fmtruhi llational' dn Br.puresli(Aurd Muntmnq G Baldovin, C.l. ilfur$n ch). Au hst paaurce sute de kiloneli pdn stepde Rusid, cu'alte tnpe artistice valoroase, dn care rerarcem pe wista loana Rdu, Nae $rimesan, lon Danian, C. Calmusch[, Cilin Batez, Dord $
Virpjria ttddteanu, Flodca Nicdesqr

dintr-un total de 15.000 de prizonieri,

ln

oferi noi trupe este acceptate Cel prutin formal, dupa cum ne atest6 comunicdu!
cofilun: 'Fiihrerul, precurn $i conducdbrul
de stgt rornAn, au confirnat hotirOrea de a continua (rdzboiul n.n.) fAri gwAire, prin mobilizarea tutnror brtelor de lupti irnpotiva

capturat de sovietici la impd."tirea Poloniei 1939. O comisie de anehetd a Crucii RoSii Internationale chernati de germani a stabilit c{executile zu fost fdcute cu.ryg.![ig

al$

qJnm{i

?nainte de intrarea trupelor Sgref{.tcA -g-errnane.ln regiune. Oficialitatiie sovietice

cefiaret si insturuentisli. Sau oqadzat sute de specbole, la E*blde de carpade $ f(rn4i'd milhare urm'i?n imedlata ryoFtce a trontdd.

resping acuzatia. La reactia guvernului polonez ln exil, U.R.S.S. rupe relatiile cu

acest guvern Si fonreazd comitete nalionde pcloneze la lvbscova. Cu ajutorul acestora

lnualizi apicultoti
Pentu ajutwarea invaliziW de rdzbci, &ntulde initiere apicrlle, crrtdus de lL irg. V. Harnaj, a trecut la organizarea unei stupdrli modal Si a unui 'Muzeu apieal demanstrativ', ln cadrul complexului
'Palafr,tlui lnvalizilor'. S-a

inamicilor Europei, pAnd c&nd va fi cfigtigati, f6r& compromisuri, victoria definitiv#. $i trotugi, in 19{J, dup6 mdcelul
de la Stalingradrsunt trimise pe Frontui de

Est numai 8 divizii romAresti, fati de ...26 ?n anul precedent. Oricum, tot md multe decat cele ale Ungariei.

formeaz& o armata pobnezd in U.R.S.S. Propaganda nazistd exploateazd masacrul de la Ka{n gi se declari lngrijorat6 de soarta prhonierilor germani din U.R.S.S. Cu

fecerea deceniilor, rnasacrul va fi confirmat chiar de sovietici.

qBelatsf la sprtiinul

Wicultarilor din tar6, Bentu danatiiln bani, sfr,tpi, oolonii de albine, unette. agrieole etc.
"fndeletniaire frumoas&

e*e n?enkA sd atagd ctt mai multi invalizi de rdzboi spre aceasta
ldidunea

La 13 martie 1{X{} apare o noua lege a

rnai aspre ?n cei privegte pe tarani dec&t csa din 1941. Textul iegil Tncepe astfei: 'Pentru a asigura aprwizionarea armdelor de operatiuni si a populatiei civile (...), Ministerul Agriculturil, Ministerul Econorniei Nationale 9i Ministerul ApdrArii Nalionale srnt autoflizate se gesmsce mijlorcele cde mai potrivite de organizare a produc{iunii agricole gi forestiere ln vremi o:ceplkmale'. lar printre miloace erar ind'rcate planurile de produotie obligatorii pentru toate rarnurile agricole.
"rnobilizArii agricole', incluz6nd prevederi mult

Reglm mllitarTn

agrlculturfi

,ffiis,.YT*IX

9i rentabild.

,1.

m{s e{ersivi

seryieticd

ih Kuban.

rupele rorn6re, ftr cdaborere cu cele gerse epere eu dArzenle. Spre sear6, este obligat sA traaca la apdraro. Trwele soviet'rca roizu ofsrsiva ln Kubarailui. Lupte decebit de loc lhdeosebi in smtorui Krfnskaia,

m.

- Ziarul gsrman 'V6lkischer Beobachter' cqnenta alogbs aces*a bge: ?rin mobilizarea agricdA, RornAnia conteaze cu certitudine ca sa acopere nu numai nevoile frontului cu alimerte, ci $ oblig4iile luqte prin acorduri

opundrrd

o rezistnta lnd6riftA.

fata de alts state aliate.' in primul rAnd,

desigur, Germania.

Dezgtqaree wnhtelar cantinA pentru o sut6 de copii s6raci..

Iloi tarife la tramvaie: 8, 9 cl. l, si 6, 7 si I lei, la cl. a ll-a

l.

Si 11 lei (cormpondenta), la

Conferinta prof. G. Potra la RadioBucuresti: '300 de ani

de la tipArirea Cazanioi lui Varlaam' (18&1943t).

Decrd-lege privind'rxrul regim al trct$rierilor": contractele sunt prelungite din oficiu pdnA la trecerea armatsi pe Bicior do
pace. Maregalui lon Antonesou pleaci fntr-o noud inspec[ie in Est (Chi+indu, Tighina, Tiraspol, Odessa etc).

18. Se rnodifica 'Legea pentru organizarea $i furrclionarea lnvaiamantului secundar teoretic'. 2O. Presa publicA apelul prirnarului general al Capitalei pentru'Sdptdmina curdeniei - Pentru jafuri cornise ?n timpul camuflajlrlui, Curtea Martiald din Constanta condamnA la rnoarte do! tAlhari.

&

ZL
Flatiunii'.

lnvalizii de rdzboi sunt declarati prin lege 'Aiegi ai

lO.

Generalul de armatd Corneliu Dragallna este numit

Guvernator
Basarabiei.

al Bucovinei, iar generalill Olimpiu Stavrat,

al

Apare o noua lege privind 'impozitul pe spectacole', urmdrindu-se, intre altele, @rnbaterea abuzului de 'gratuitA{f. l2'lg" Noi lntro/ederi la Cartierul general german intre Hitler si Antonesou. radio', cu un mandat de patru ani. 17. $au stabilit eentrele de colectare a darurilor destinate 'Zilei familiei ostasului'. - La $coala primarA nr. 27 din Bucuregti (Grant) ia fiirlA o

12

- Decernarea premiilor concursului pentru sistematizarea 'Piefei Palatuh,ri Regal' din Buoiregti. ln CapitalA si in tara populatia sarbatoregte Sf. Pasti, evident in conditiile austere irnpuse de starea de rdzboi. - Tirajul zlarului 'Curentul' de Pagti: 520.ffi ex. (120.000 i*

S.

Bucuresti).

14. Se constituie, la Bucuregti, 'Cornisiunea Bermanente

de

ln caz de

pub|ice'lnstructimile pentru adEpos*irea pooulaliei bornbardarnente aeriene'. 3O, Ministerul Apir4rii Nalionaie instituie un concurs pentru tir:erii care doresc sA urmeze'$coala de ofiteri activi'ln Germania. - Prerniera panlomimei - balet lntr-w ast 'Friculiciul', de Zeno
Presa

&.

Varcea

Tmgierilsffirpff al $tetritrltrrli din Vargovia

o sp
F.= 9E qo
{d

{liYercianea

"frritanisd
de Ia |lftllrclva
Este vorba ln r3ndurile de fatA de una dintre cele ma' spectaculoase operaliuni efectuate de catre serviciile britanice cie

P.!
SE

$* 6

ln i$ria depcun-lcr $ e*emrlntuii eneilor in cel da-ai doilea rizboi rrcrdlal, ep{m&l ghebuluidin Vapia Si, ihdeosbiacela al rsrdteidin rcst g|teta:, h 19 epdlie 1943, sunt d& de cnrde;?rp6t niScA ceb mai dure
inimi.

CArd in 19S, rpn*ji zu irtratih VarSouia 3$.0m de beftori, o feine din populdie, erau wrei. Rirnele mdsuri h;db de ocupar{i au fust ca rcegti evre sa poarte obiigdoriu gi vzhil, Be antna $fuga, Eeacia lui Danid', sA le fie mnfsc& bunurite, s6 ru poatd cderyi cu t'arsptx[:l piblic Sl sa nu poafia poseda apsrate de radio. $rnt apoi sonstrtnsi la

Spre stArgitul anului 1942 tncep deport&rile pantru centrele mortii de la Treblir$<a, ie 1CO km, de VarSoda, Tirrp de $apte septArnAni, zihic sunt dusi infre 5 gi 7.000 de evrei la cuptoare gi carre,re de
gazard. t{LnErul irclnerafib, gzdlcr, rnrl"b de tfre $ foarne se ridicd la ckca 3&.0m. DupA eeeste rnasnrs inirnagirnbile r*n6n ?n ghetru 33.400 evre'. Groaza nage ih ghebrr

de persoare) pertru aclivit4iin frrne germane Si poli$e in ghetru. Generalul SS Stroop, corpandartul ghetanki, afli de "unele aciivit4i sbversivd SitTpscdin sfad6 50 de inteni inpliea$ in esffilaroa acg'uru'.

d+al doiiea rdzboi ln apeie Atlantieului, aproape de pcrtu! sBaniol Huelva, un avion ianseazd urr cadavru in uniformi militari. lmpirs cie valuri spre tirm, ?l pescuiesc grhnicerii spanioii gi-l predau, cum era 9i normal, serviciului de conlrainformalii. .Pe baza actelor de identitate aflate asupra eadavrului,, se conchide ei victima era... maiorul Wlliam Martin din Marina HegalS
rnondial. BritanicS. FAn& aici nimic deoebil l.fumai

infornra$i, in timpul ceh-.ri

c5 ofiterii spanioli descoperi asupra lui, foarte bine'ascuns, un document strict

confidentjal: o scrisoare cfieiah adresatd de

generalul Archlbald l&e, subgetul Statului major imporiai, citre gsneralul Harold

munci fortati. Zona vargoviand

unde

ideea unei rezistenle armate, prin toate

nujoitalea loctriicdhr era dcdtrftS din srrei

este mrsiderdd 2onA epx'deniicS'. Varecryia e$e Fnp*SA in !'ei carliere: gennan, poiorez $i arrelssc. A*dd b fiintr ghficrj d[n Varscvi+ ln care sunt lirghwui|i ?n dara eweilor din Vargoviia, Ei allji din Gerr*anira *ilursbie Offiul e$e
?rr.<xr-i'urs da z*Juri de

ndjloaceb pcsibie. Reicfsftllrrenrl

supraffi de 400 de

fei m*i?rlti.Be. Pe o heciar^e s.irfr irnghesulti

in |ur de 5ffi.0@ de s/rei.Incepe bamea Si aBare tTesrl. ln '18 funi deaedsazA 60,ffi de

in

condi$ile ln sare sunt ?nghesuite 1418 pr$ane hilan apartsrno*. lrferna$i ifcep se se orgsnizse adrrirlsUdiv Si pdilic,lrs6 gi gernnanii li folosesc pe unii care sunt hgbbali 1lr ludsraf,'Stu&:l wrs'*c" (6.m

ir*erna$. $e ciuce bdElia por{nr supraviSuhe,

Hlrrrder viziteazf, gfebul ia ireeputul ar*:hii 1943 $i oo*state c& md sunt 3CI.CSO de lrderna$ $i ordon* deporta'ea la Treblirka a lrsd LW de irfiern4i. ESe npmertul care prod.rco rsrdb, dar e$e twda tn s&-qe: 500 de nrsli, Inzuree{ia se rcSA la 15 aprilie, ziua Pagtelui evreiesc, c&nd unit&{ila SS p5t'und tr gheteu, eweii daci din fiecare cas4 s,i p*.Sai* procur@ dardedjn. Dee& sd w predea, prefer6 sA fe arsi in casde irucerdide. ilJpA pae'u sASeT*li dE lupE, rezist'enta rAse.ulaliior frneteaz5" Ghetoui a dsrsnfr o rurr6, rx; rnai rtrn&ls r$ci un snenl ln vi4A &rreraful SS SYocp raporteazd la Bslin li,chitJarea ghetluluiSi a p-hmbribr, ca ntrnai 12 $erderi gffrsrr.
Adolf Hitlsr.

Heinrich

Alexander, cornandantul $ef din zona operationa!6 a M6rii Mediterane, Din

si

cuprinsul scrisorii rezult6 cd aliatii urmau debarca ?n Grecia, nu ?n Sieilia, cum $e

p!'esupunea. Serviciiie spanlole de

ccntrainforma$i, afiate in strnse ieg6turi cu amiraiu! Canaris, ge*.ri Abwehr.ului, predau irnediat dacurnentul *ta$arh:iui miiitar gennan de ia [4adrid. ftiunge pe biroul lui Hi{er,

t:are, n*pun&nd nici o clipA la ?ndoiai* veridicitatea, ordond f imiterea de ?ntAriri ?n Grecia, stfrbind ecnsiderabil ap4rarea
gern-ene din Sieilia gi hdia peninsular6. Ce

s-a ?nt8mpiat? Veti alla

urm#oare...

in paginile

rorndnemcd' la HadioScfia. - Le l-ysl {Rar{a) se ind4ureaza o'exBouitis aflti-bd$evica', incluaAnd $i o sectiune rcrndneaso& 4" Parizul, cruflt bsr,lbardat da avia{ia engloz*. Peste 500

t"

-Ora

b Mdrid Amciatla fiispar+Ror,r6 Tiaian . Hltier lmpune gofului statuiui maghiar, arniraiul Mikio$ Horthy, iniernar*a in hg&r a tuturo!' evreilor din Ungalia

g&

l?,

Se Alfrintza

19,

RSscoaia din ghetad,Ji var$ovian.

de nrorti.

$. Din'nrotivs citiiitar#, Edsrarci flaiadier, Lon Blum, Paul Reynaud $i atte persryralitA{! franceze sunt arsstate Si duse ln
Germania.

in Brezent 18.7E9 victima

$fii;ersaroa a clnci ss:ole de la i*filclaree calei rnai vecfti aearJemii italiene: "Aeadar'lia dei Uncei". - Atacurlle repeiats *te avialioi engleza asupra ora$ului i:eigian Arrvers, aflat s*b acupatie germafie, fac peste 2.600 de rr,ofii 9i rEnili

&

Bsnbardaffsntsle arglo-arnericare in Fra:ta zu fdu.ri pdnd dir';tre care 6.349 marti. fi. Ch*rrchill consider6 e4 pericdui atacuribr aerisre germane est* ai&t de dinninuat incAt ciopotele blsericilor pot fi folasite nu nuqrai pentru alarme ci gi pentru slujbele religicase. ffi. in pcrtril Toulcn, italienii fncearcA sA scoata ia sup!'afala @ei navele franeeze sabordate. S" ln Anglia se oonstituie Carnandanrerrtui Unificai AmericaroBritanic, dasiinat eiaborArii pianului de debarcare pe oontinentul

3&

?"'!S. lnt6lnire hlltler

Mussolini la Saizburg. Ei se acuzi,

raciprcc pentn: tnfr8ng+rile din Africa de Nord. 1O, in luptele din Bengal, douil divizii angl+indiene suni distruse de jap*nez!. I. i:.: Tunlsis, ?nfr&rrg6nd rezister'ta germar*itaiian*, tiltpele aliate {lcupe sa$eie Scsse $i fiairouan.

t&!3.

La F?asienburg, noi convorbiri ?ntre loei Antonescu $i

tr- ltalienii i$i pun ia ad$sost op!"ele de afa, inaiusiv statuia caler patru cai {de la fcsiui tliBodrorn din Csnstantinopote) din Piaia San Marco, la Ven*{ia. ffi. in Marea Baltici aviatia englezd ?ntreprind* eea mai mare cporeliune de Bara$utare de r"nine. 38. Aviatorii. arnericani, care au bernbarciai Tal,.yc in 1942 gi au fost iua{i prizoni*ri, sunt oondsrnnati ia nloane.

eilropoan.

:'Acesta este

tatil

meu!"

Conferinta 'Tlidenf'
Dupi campania victorbasd a ali{ilor in Africa de Nlorq, odata cu cucorirea Tunisiei, ali4iilsiindreaptA aten$a spre ltalia ln acest scop este cohvocata h Washington conferinta interalidi Tridenf cu participarea pregedintelui Roosevelt gi a prinrului minirsfu britanic Churchill, a unor ambasadori Si rnari comandan$. Stalin, ocupat cu actiunile annate gi evit{lnd cdldoriile lungi, nu participd" Se

S-au ?mplinit 20 de ani Qe la- impresionanta solemnitate a inauguririi, in Parcul Carol'l din Bucure$ti, a nrausoleului $i n"u:rriantului 'Eroului rectnoscuf. La 18 mai 1923, lR prezenta
Eegelui Ferdinand l, a Reginei Maria Si a unei imsrge asistenle sa diesfdsurd acest qreniment istoric.

parc, a primit pentru 'odihnA vegnicd", osemintele unui osta$ amnrm, gdsit stivit pe carnpul de btrilie, oeemintel ln fata cirora, la'Biserica Neanrului din MArASeSii", orfanul de rdzboi Andlcar Sdndulescu (elev la Liceul militar din Craiova) a rostit solemna

Mzusded,

zirCii

in mijlocul terasei Muzzului Militar din acesi

hotiriste scoatersa ltaliei din lirpta (opera$'a 'Husky') printr-o debarcare in Sicilia a unitA$lor engleze gi americane.conduse de generalu! Eisenho/ver. Se are !h vedere deschiderea celui de-al
doilea front ?n Europa (planul 'Overlord')
bornbard6rii Germaniei. Este prograrnatA gi o ?rittilnire tripartitA cu
Stalin.

formuli.'Acesta este tatEl rneu'. lnainte de introdu.cerea ?n criptA, Regele Ferdinand I a adus ornagiul na$unii: 'l'ie, ebs nectrnmcut, Regele Rorn6nieiti aduce coroarg de lauri. Astazi, toatA suflarea rornAreasc6 ?9i lhdreaptd privirile spre tine, care aiinchogd cu sAngele tdu Flordnia Mare. lnaintea lica$;fuitAu, seirphin4 az!, cu adarrce recurloqtintA, fara lntreagi" Tu e$t al neamuluiintreg'.

9i

intensifiearea

Cu prilejul vizitei, Winston Churchill s-a adresat Congresului arnerican, print-un discurs telwizd, ln care a declard: Vorn fi al3turi cie voi ?n lupta impotriva Japoniei, atltt timp c& va curge sdnge in venele maste...'

$tolmicu! Galttae$zino !a Padoua

La ljnivssihtsa din Padova (lhlia], are

Tilripele
[l
c4 wnite

Nei pilrilsesc Africa

ls

o ider6anH solemnitat$ o delstie

msrf

drica &{ulic

dm

airmmit lucraea catogralid a Tlrii bttnqti' (tipilrltiln grec$e la Padom -ln arul 1700) si a scrb 'lshria lkii R0u6tt0$ti dirfiru ftceput' (hrnre nehrmind), ln cae tunorsfd ryigina latine a poporului ronn, unihM Si culintihtm lui pe britxiul
Daier.

Csrhudno (1@1716). Ace$b a fo$ tn $rilwitstudent al univenililiidin Padua

Bate'&&mieifufiErE hstul sblniailuircnEn Cmhniin

Prbusir fortdor ggfiBne?n AfrF g aiute pe italienii puSi in

dificultde de ofensiva bdlanictr, continutr DuF i4onirea Axei din Tunisia e ddinitived eliberare progrsivtr a

ffi#,$ffi
47. Trupele romdne,
qr cele germane,

llrilor din N0dul Afrrcii.

de

Englezil,

amakznii Sifnnceziiau rsi$it ae$ tur

fofr" Gensalul lrancez Girad $+ hut o intrare triurnfaH ln Tunis, pe

c,ooperare

lupte grala pentru fiecare pozllie, teren, trupele rom&te 9i germane resping o nqre tiltative sorietici continue 3e-9i menlinA pozitiile principale, lndeosebi cdile de de a cucari tinutul 12" Bdtalia din Kuban acces spre pmingrb Taman.

prin

ln

prcum $i circa 2m ds tanalri.

soviet'rcd

264A- O noud ,ofensiva

in Kuban. Degi csdezg

ln infascanpath ddcane, Grmania $

thlh

nd gencaiii gemani Rifts von ltona $i Jurgen von Armin s-au predat rnareslului engfez Montgomery.

ffi
cxlrrlratut

ensrx tv*crxsongty,
prizoniwl,-8.000 de

eanoranzut frwinsaffiw

phrdut 50.000

de.snqi, nnrli, di$trfiigi

K6anubi.

avioane, 2.600 de blindate, s.a

Allaiii obtin $prcrdh strdqit* ?n hzinul rnditemnqn, ltalla fiind r$u$ g devini cudnd tedru de rfilol

oomrnsarea a 5 ani de la nnartea fui Octavian Goga ?. traguare h C4iHe.a spr'talului-d'rpersar Brrcrr. Dr. Al. Bkkle rnedici leSH al Critalei, a hS c@d csnida tefnica intern4imaE ce unneaza se arcfideze rgsscrul ofite{ilor pdo'nezi de la Ka\6r. - nnaeali este demrat de cere Regde- inp*a al ltdki cu tlarea Cnrce a Odirului Casei de Sa,oid.

& &

l.

Deschiderea lliilor ryiste rw*te.de Soddetii 'tares'. Societatea ardeleani 'Tdrnava Mare' organizeazd

tl

500.000 de mineri nord-amoricani intri in grwA. M0nchen, Hitler, Keitel Si alti comandanti germani adopta, ln detaliu, oper4iunea 'Citadela', destinatA lichid6rii grupdrii sovietice din zona Kursk-Orel. Scriit1xul american Upton Sinclair primegte premiul

2'3. La

l.

'Fulitzef.

lsrArtmi

250

MkxrClah (19a1768). Arivers a S de ai de la'Marea adnare de pe Cenph LiberEtii' lS.. Se modifica'bg pentru recruhrea anrdef. 19. Dd condffndi la nparte e:cort4i la Sbiu dtr ctc* la Jilara (oqldffin4i ptrfrrr frrduri tt timpulcanLnaiutui).

carMdLtji {i matirrJd rdimd loan

O impr#sM sdennitatrs la Bli pentru aniwrcarea a de mi de la rHtere $ mrnermrarea a 175 de mi de h npartea

14.

13

Desfiitarea artcriz4iihr @ cdfforie pe C.F3.

tL Uderul polonez tn exil Wdislar Sikorski lqi rotrage cererea adresatA Crucii Rqiii Intemalionale pentru irwestigarea masacrului de la Katyn. l. V. Stalin declarl cd doregte o Polonie puiemici Oi
liborA dm6 ?ncheierea r6zboiului. Jn EMetia so descfride o expozitie de artA rorndn6" 7. ArUleamericanii rsiau ofensiva ln Tlnrisia

e
d

lrffiie

22

23-

27. Rdemrul miverdtar Gh. Br&isxr rodege disqrs,ll de receplie la Acadenia Rornffi T{bdae loga - i$cic al rorn&ibf. 2& Cornisia mixti rmrdrp-bulgarA sisteazA 'scfiimbul de popul4ie'skbilit pdn Trefiahd de la Craiora (7 s$entrie 19aO). 29. C6a |.O.V.R. va *orda 'grddf sal qr redwere de 5096
(d+a caz) lsrne de bc prtru
pe

B.oregi (diredor: prof. dr. lon.f;anu).

Ftani$a Sllvia $t|cesclr o$lrp m rnae $cces la $od'fidrn Descfrkjerea fesiva a Scdikr de pilotaj C.F.R. din &rq,rregi Inaguraea'lr$ihrtutui dirtcocffrurgbal $ de gpzd din

ln Alger, oinoi ?nalti funotionari ai gwernului francea de la VicFy sunt condarrnali la moarte, pentru 'colaborare cu Axa'. 2O Roosevelt cere CongreuluitrcA 70 de miliarde ds dolari
pentru r6zboi.
Nikolaus Copemic (147$1543).

l&

Ali4ii ffiardeazd Sicilia

Dizolvarea Kornintemului.

lG

2. m

de ani de la formularea leoriei heliocentrico' a lui

anl

3,

'turgnrd',
1943.

crr

imalizi, sfdi $ vAchrve de r6trc*. jodeJ lllrca a ca$igd Detby-r^{ de ga@

3t.

sdicitzu

'dsqf

E$e dSde

pentru dibite

tt

CapiHa o

'dirni' $ 'a$ednirfe'inr4jrnre.

rsre bande de:escraci, cse

2A Mari inund4ii tn S.U.A: peste 3 milioane hectare silb apa, 50.m0 persofle wacuate din valea flwiului Mississippi. 21. la fiiila la Paris'Cornitetul National al Rezistentei', snb conducerea lui Jean Moulin, reunind migcArile de rezistenlA din t@te zonele Frantei. 3O. Flota.franceza din Egipt trece dc partea aliatilor. 3t. Grupdrile de partizmi iugostavi, aflate sb *omanda lui l.B. Tito, continui si reziste eroic ln valea Suiieska lmpotriva asaltului color 9 divizii gormane, italierle, oroate gi butgare.

Uiata ciuilf, sub eortrol

FdrS farduri, rochiE

$cffilc

,lean ffioulin, gefsl rezistentei franssze, ssfe arsstat $f rycis

Dupd arestarea generalului Delesfaint, geful armatei secrete franceze, Jean Moulin (n,1899),

$i coafurl extrayagante
Prinf-un ocnnrnicat special, Prefectura Poliiiei Capitalei anunti sancliuni se\r'sre, mai ales in cazuriie de recidivi, penUu persoarele gdsite in tinutA szu cornportamenie riecorespunzdoare. As$el: fetele 9i ferneile care se prezinti in public cu 'fardare exageratA', boafuri ex[avagante', 'rochii prea scud', 'atihrdini

denumit gi"Max', pre$edinteie Consiiiului national frnncez tle rezistent6, decide si fe-

indecente $i nepermisa' pe stradd, in gridini publice, cinematografe etc; birb{ii care au o tinultd indecenti, lgi scot haina, deschid cirnaSa la gdt sau suffece mSnecile, ?n localuri publice sau chiar pe stradd, precum gi cei care provoaca scandaluri indiferent de lmprejurdri; birbatii gi femeile care fac
din dezmnt gi vagabondaj o ocupatie; pent'u asenerpa 'abaterf,

organizeze formatilie miiitare ciandcstine, El convoacA o reu*iune sscretA la Caluire, cu

delegali aj n"ri+edrii i-rartizane din
il'iordul +i $uciul Frantei. lntdlnirea

a to*t fatal6, c6ei un kadator a

ar.untd Gestapoul. iean Moulin
a fost torturat $i a muritTn cursul

persoanele respective vor fi identificate gi, dupd caz, vor fi sanctionate cu anenzi sau chiar cu intern6ri?n ecoli de reeducare sau lagdre de muncA {pe diferiie termene}. Copiii care fumeazd sau comit alte abateri, vor fi predati familii'tor 'prin poli$e', iar in cazuri de recidivi vor fi internag la $coli de corectie"

t'arsferului spre Germania. Urna cu eenu$a sa a fast deBusA in

Panteonui de la Paris, &Hbul

lntroducsre& cenzurii totale

Pe rdwn ?nrtMtiriisittdiei de W {ronWik de lupl6, cemtn, indew&i c* a pre*i$i adiaiui, se ifldwrc,'le simtitr;,r, dettenind ?n hpt bhld. ts6et k 5 iunk, ewsitwl de Mini$ti bamnitr tuh:tror Nalatuilw un ordin Nin nre se an& e& 'nu se vor Wblln nbi un hl da iniqffialiiin \ryilurt cu nrtusib de sigunn# W cafi guttffnul le '8, H, ds atsnplu, inbfidtiin b@re, dapufrri eb. Trrlb a$icobte cwe au un cwlinul dil0,os sau ln

$itrer i I lizare a f a ssrei t s Fffis Chbs$, g dg bt& n*dhdess, cornunid

in 19@.
tuiftinrnhr

ce a zus la punet 0 nntod6 ndrirughall de $rilizare a fsneilor. Duffi aprecicrile lui, un singur mdb cu 10 obknli po{ sd slailizea Ltt00 de iemei pe zi. Penfu

experirunEea nHodei, el fulose$c tinem evriDs 0erora le hleetm$

ie-a lost

o solulie. Multora

bhl{.

Sm#efla fase es{nrssreiE

O staiistic& a Camerei de Ccmert din capitala Marii Britanii anunii cE ra$onaiizarea ll'nbrisarnintii a adus statului o economie de 600 miiioane lire sterline, de la irneputri:l rdzboiului" nglezii
cheltr:iesc acum nurnai 7,10 i.s. anual, pe cap de locuitor, fal5 de 20 Ls. c&t era tnainte de inslituirea cartelelor. 500,000 tone trans-

e*e vatM, se vor

vor inbnhe dai:d,Fire pllanicile, bc ettcsptie riig;tiiunilt" lihare, careinsl vnr avffi o linu8, yrrdani;d,.' Cdtwa zib raiEnlu ss cffe u'odu ewuninL dxiz@t su Mrd, exe wprkd ctrciliunih lqdturd cu Econnmia lhliwntd' d nu awrd flrd avia$ Nnistulai de rroft- tltteriu vor fi intenilg ln pre# gi Eflurlte ahrmbb su w iarxter s*a\ional .
re{ne

an

nu sa ryrficd

l&wrll

cewra, du4

ca

despre eine gi

**pre

ce

De Zlua Eroilof rnanifestdri Ei solenrnit6ti p'nase tala gi ih provincie.

&

Tn

Capi-

$*{6.

Mare$alul

lm Artonessr inspectaza

trupe{e rorn6nre

aflats pe front Si ln spatele frontulur {Crimeea, Marea de Aza\/, Donet, Ktfian). 6" PrenrierA la Opera Rorn6n&: 'La Secari$', oe Tlberiu Bredima:ir, zu V. Chicidsru, M. An*rtu, Ndla Dinritriu dc. Dk$cr: Alfred Alassandreser. & 9a decis ca p*nd la. 1 septffilrie a.r:" sd 'nu mai elibereze bonur! de incAilArninte". tO" Sansiiuni severe, p*n& ta internarea ln iagar, pentru psart& necwiincios cu ciieltii" fmetimarii e,snereiali caie Inauguraoa'eirnirulad dtenllcr', v$nzttori arnbulfili'. X4" Maregalul lgn Antcnescu impliregte 61 dE ani. t8" Acadmia HmidnA ia Tn dsbdere laceli:area n"melui

t" Prizcnierii eie rdzboi francezi din Germania au fost declarati'lucrAtori liberi". 3, Se iorrneaz&, la Alger, 'Cor*itetu! Francez de Eiiberare NslionalA' (G.F.L.N.), prezidat alternativ, de c6tre generalli de
Gauile $i Giraud. g. Tot la Aiger ?ntrav*dere 'de ll$ru'?ntre Churchll! - Eden - Glraud - de Gauiie. 9. l-a Paris esto arsstat $e oeupantl generaiul CharlosAntoine Delestraint, *eful seryicillor $ecrete francsze" f6. Postui arnorlcan Cs raCio Soston anuntA eA 'au fost arnendati cu eAte un dolar pe zi cei 53CI.000 mineri americani participanti !a grav#. t&14. Partizanii iugroslavi ire6 ia contraofensiv6 pe toate directiile. Gerreralul gerriari Lttters se ve.je nevoit sA ecnfirrne cd forieie razistente sunt foart* bine organizale.

t&

de'Basarabia' pentruJ'Mddc/a transpn:tmnf.

S" Calecta ft tara ptrtru '3ua fsniliiio,r dezrsbitcrilof. *!. Festivltatea punerii 3n fune{iune ia uzirn Grce&vqti a
A

Saaiul *ord-arnerieen aCspta'L4ea ftnpotrivra grevelof . Potrivit presei arn*ricane, banda gangsterulu! Al Cryone de{ine rnonopciul'm,'nerlull;i Regru' B: S.U.A.

t5. t7.

t8.

Ministrui propagandei naziste Goebels declarA Berlinul

evrei'.

instala{iilor pentiu aiimeniarea sJ gaze naturale a eepitaiei. - Se dispun mAsuri senku "limltarea extinderii or*+elsf.

'liber

eJe

3. Generaiii Giraud 9i de Gaulle exarnineaz4 prgblemele

rearganizArii a'nratei francsee ln teritoriile aflate sub controlul lor. 34. ?n $.U"A eete inirodus 'seMciul rniiitar obligqtor"iu'. &?. Prepedintele Roaeveit invii6 pe ganeralul Giraud la Washington, pentru a eunaa$te rnai bine situatia din Africa. *$. Fals& alarmA aeriat& la $an Franciseo {Sl min.! 8S" tsornbardamsntcle *ngl*arnericane alr distrure superba catedral& din Messina. ?ndurerat, Papa Pius al Xli-isa ccrldamna

Legisletia eivit& gi eanrerciald dis: Vechiul Regat' ne e*inde $ ln tudeal,

ffi. ffi,

Mare$alul lm Antonescu serrrneara

prin care se
libertAti'.

di

h Odesa un cjacr*t

Trans{iistriei un 'statut propriu de drepturi $i

Frernierea proii;ctei*r Sordru edntruirea nnera,rmentuiui "Froilor l{*arnului" dir: $%ranl earsl ! {Bueurqti}.-

[:rutalitatea aoestor atacuri s*riene.

fn genuncfti, hucure$tenii
dascil, critic Licentiat

& disp6rut un movator,

al literaturii
La 16 iulie 194! a lncetat din viatd Eugen Lovinescu, reputaUl

romf,ne

(ndscut la F&lticeni

Si istoric literar romAn

ln litere (Bucuregti)

1881).
qi

format sub influenta gAndirii

doctrr il'r litere (SorbonaParis), s-a

maioresoiene $i a impresionismului

francez. Este indeobste cunoscut 'ca fondator al revistei gi cenaclului

'Sburitorul' {191.9), in cadrul carora a combdtut curentele

'semAnitoriste' 9i'poporaniste'. Opere de seamd: 'Critice'(9 volume);'lstoria literaturii rornAne contemporane' (6 volume);'lstoria civiiizatiei rom6ne moderne' (3 gi 'BdlAuca-.

Eugsn Lovinewu Si

volume); 'Titu Maiorescu' (2 volume); 'Titu Maiorescu

contemporanii lui' (2 volume); 'Memorif (3 volume); romanele 'Mite' ge'ziua Etoitc/ bucurc$onil tngaryurtchktze w butvade $t_sfiezi cinstind Prin modernitatea viziunii gi a procedeelor sale ln critica literarS, a#et jerttete E or'tedtor -,eni pa tronu de est ca gi prin soliditatea docuneritati6i si analhei, Eugen Lovinescu s'dd'[i'ot

Rondul scriitorilor din Gigmigiu,il$S,"iol"lffi"if,'f;Hig

cei mai cunoscuti scriitori Si oameni de cultura rom&ni: M. Eminescu, LL.Caragiale, Al. VlahutA, D. Zamfirescu, G. CoSbuc, obtinuta. lar Acadernja RomAnd N. Bilcescu, V. Alecsandri, Al. Odobescu, B'P, Ha$deu, T. l-a primit doar post-mortem, dupd aproape o jumatate de Maiorescu, $t.O. losif Si O. Goga. . Rondul scriitorilor a fost realhat la inilidiva prof. l. Petovici veac,?n 1991. (rninistrul Culturii Nationale), general D. Popescu (ministru de interne) $i general l. Rigcanu (primarui general al Capitalei).
solemnitati, a awt loc Cigtitlglu din CapiHa dearelirea busturilor sculptate ale unora.dinfg

r , In cadrul unei impresionante

__: r!_ _ I qtlj]li

$ Epretenl. t+a reuslt in lioabtica, in. care-$i dorise o catedrd universitard. niciodatd

aspraMuror celcr din i:r, prieteni

'cariera

$aEarii pentru personalul casnic

PtinM, otitar gupefro{ s'rein din Were aliate Gennaniei ctecord en "Cr.rcea de Fief a tost m?fuNl Etorj N. tH$ce,rescu

19. Intervenind in
spdjinul trupekr germane din

3.ffi

- 1.W3.m
Ttgrtiltmrc

Prkt decizia forurilq de regort au fost stabitite 'salarii lunare maxinlr/e'pentu perwtaful casnb, dupdctrn urneazd: Teteln a,$'

sectorul Bielgorod, avialia

romAnA doboarA 7 sovielice, 'fArA un comunicat ofic'ral. avioane o

bi; ldl:rda{ - 1.W2.ffi ld;teneilatsldre'- 2.ffild; 'sdragi@itie'- 2W-3.ffi bi; 'b,rcdarf - 3.0@4.5@ ld;

pierdere', cum mentbneazi

nici

Wfr'(fAre ltnti *eire) - 3.W5.W

lei.

cartierul Colentina

Presa romana menlioneaza la bc de frunte cA vicepremierul Mihai Antonescu a semnat la Roma acorduri culturale _conomice cu ltaiia, av6nd totodat& tntrevederi cordiale ou Regele - impArat Wctor Emanuel al lll-lea Si Papa Pius al Xll-lea; 3. Morile tarene$ti sunt obligate se macine numai fAinA int+ gral6"

- Patru condamnAri la moarte la Galati pentru jafuri ?n timpul carnuflaiului. l-a BrcureSti 56 astfel de condarnnAri, dintre care doud
aduse la lndeplinire. 8. Modificarea Codului Civil privind 'stabilirea paternitAtii la copiii naturali'(nu vor fi recunoscuti copiii adulterini sau incestuogi). 9. Decret-lege prMnd desfiintarea "asocia[iunilor religioase' (altele decAt cultele recunoseute prin lege). - Prelul grAului din recolta 194t!: 260.000 lei vagonul. tO. Este prornulgata legea privind 'unificarea gi armonizarea pensiilor functionarilor publici'. persoanele ce vor fi gdshe prin piefe, cArciumi, parcuri etc. in orele de seMciu sd fie internate ln tabere de munca. 15. incep lucrArile de restaurare a mdnAstirii Flumbuita din

n%.

5.

Pensiile personalului inferior C.F.R. sunt majorate cu

CeremoniainAltAiii ln grad, la Sibiu, de noi sublocotffienti, promo[ia 'Mihai Viteazul', ln prezerrla regelui gi a conducdtorului statului. tr8. Inaugurarea gtrandului Ciurel (Grant-CrdngaSi), unul dintre dotate (13@ cabine). cele mai bine amenajate f9. Comandamentul Capitalei ordond pedeapsa cu moartea pentru producerea de irrcendii, inundatii, furturi de la oficiile po$tale sau din vagoane etc. 21. Deo!'et-lege privind "mAsuri de excep[ie pentru recrutarea

l?.

BucureSti.

ii

armatei' (de ia 18 ani, cei cu studii devin in scurt timp ofiteri de

rezeruA).

25" Lilare serbare cAmpeneasca organizata in Grddina

Ci+migiu ?n beneficiul Consiliului de Patronaj.

f?

Prefectura Politiei Capitalei decide ca vagabonzii 9i

'\

- S-a adrnis sa se acorde 'prime' tuturor persoanelor care denunF sau con$ata evaziuni fiscale. - Modificarea Codului.Justitiei Militare, prwAz6ndu-se intre altele cA 'cine va purta f6r6 drept uniforma militarA, in timp de rizboi, va putea fi @ndamnat la rnoarte'. 28. Siguran[a Capitalei a descoperit Si anihilat mai multe organizalii subversive care actionau in slujba inamicului (formate din ru$i, armeni, greci, evrei etc.).
30.
Reputatul scriitor francez Panl Morand este numit ministru

al Frantei la Bucuregti.

nwd mffiate genmffi: K$rck

AW

Massslini demls

$s

aresfsf

unmtlian de aanwfi grwifica0

Dupd eSeorl de proportii de la Stalingrad, Germania md dispunea, totuSi, in Uniunea SovieticA de 232 divizii, din care 196 germane, 15 finlandgze, 9 romdnegti, 5 maghiare, 2 slovace gi una spaniolA, cu un total de 2.500.000 de oarneni, 5.800 tancuri, 54.000 tunuri $i 2.900 avioane. Disperat, Hitler organizeazA o houA operatie gigant pentru vara anului 1943, codificat5'Citadela', constdnd in doua bvituri csrcentrate de la Orel 9i Bietgorod inspre Kursk, cu gcopul de a lncerqri grup5rile de fo(e sovietice aflate in acea$a zond. Tn operatia'Citadela' germanii implicd 900.000 de militari, 2.7@ de tancuri, printre care noile 'Tiget, 10.00C de tunuri 9i 2.000 de avioane. Cu tot secretul riguros al operaliunii, sovieticii ulnt avertiza[i de pregdtirile hitleriste de cAre reteaua de spianaj 'Lucy'din Elve{ia Totalul frmturilor sovietice dispune de 6.000.000 de oanreni, 10.000 de tancuri, 28.ff0 de tunuri Oi 8.300 de avioane. La Kursk sunt trimise doud fronturi: Vormej (g+ neral M;F. Vatutin) Qi Sud-Vest (greneral Malincn/sid) anprinzAnd 1"000.'000

La jumdtatea lunii iulie, Rooseveft Si Churchill lanseazd un apel italienilor sii aleagd 'dacd vor sa rnoara pentru Mussolini gi Hiter, sau sa f4iasc6 pentru halia Si civilhatie', 9i ca unnare, dacd aleg prima solu[ie, siinceteze lupteie. lntre timp debarcarea din Sicilia zdruncind puternic pozitia lui trlussolini ln rdnduriie populatiei, lncurajeaz6 migcArlie de partizani, iar regele Victor-Emanuelcautd solutii de salvare. Partjdul fascist italian se scindeazd. O parte,

sustinuti de contele Ciano, ginerele Ducelui, dore$te setrnarea

pdcii, cealatd fractiune in frunte cu Dim Grandi vrea sd continue rdzboiul. La 19 iulie, Mussolini se intAlne$te eu Hifler, la Feltie in Itaiia. F0hrerul ilindeamnd sd continue sd lupte cdci 'capaeitatea ofensivd germana este intreag6'. Dar, ln aceeagi zi, Rema este bombardati de 500 avioane americane. lritonument*le istorice ale Rorneisunt neatinse, totu$i raidurile fac peste 2,000 de victime. De la balconul regedintei pontificale Papa Pius al Xll-leaindeamn4 la rdbdare 9i linigte. ln Sedinta Marelui Consiliu Fascist din 24 iulie, Ducele insist6

de militari, 3.6@ de tmcuri, 20.000 de tururi $i 20@ avioane.

CunoscAnd
scrrfieticA

10.000 de tunuri, ludnd-o mtfel inaintea ofensivei germane. Actiunile tn sistenr defensiv sovietic de $anluri anticar, c0mpuri de mine gi rrchete. Timp de 18 zile luptele se duc in bAi de s6nge 9i printre cirnitire de metale. O dublA ofensivd cue ffig$eaze 1.200 de tancuri in cea md mare bAtdlie de blindate a acestui rdzboi, sprijinite de arnbele pArfi de avioane, se desfdgoard la Prohorovka. La 23 iulie, grupdrile germane lncercuite intre Orel $i Kursk sunt lichidate. Datele sovietice indica pierderi germane de circa 500.000 de oameni, fdrA sA le indice pe cele proprii. A\rAtd in wdere dectivele 9i miiloacele 4ro<inativ egale de rcestei dramdice lLpte, se poate aprecia cd $ pierderile mvietice de oaneni si mderiale zu fost pe er@pe, ceea.ce insearnr6 Mt6lia de la Kurck a fod m mlsaru de 4roxirnaliv rn milisr de oamer$ g c'rritke de zeci de mii tore de nnterial.
inamice swrt lngrqmate de

dda de start a ofensivei 'Citadela' (5 iulie), armata occute, in zorii zilei, lwituri dryastatoare de artilerie, cu

sd continue lupta aldfuri de Hitler. Cererea sa este respinsd. Mussolini este demis. Regele Victor Emanuel al lll-iea preia
comanda armatei, iar mare$alul Pietro Badoglio (1871-1956) este insarcinat si formeze un nou guvern care va semna armistitiul cu aliatii. Radio Roma anunti sfArSitul fascismuluiin ltalia. Hitler nu renunt6. Elaboreazd planul 'Alarich' care prevede

eliberarea Ducelui, ocuparea Romei Si Mussolini la putere.

ltaliei, revenirea lui

Aliatii dehared in $icilia

La 10 iulieincepe aplicarea planului aliat'Huslqy' de debarcare

. in zona oragului Vinni[a din Ucraina (pe Bug) au fost descoperite numeroase 'gropi comune', ln genul acelora de la Katyn, a caror identificare este in cs*inud cre$tere. A fost constituitd o comisie internationale de medici legigti, pentru investiga{ii de specialitate. Rezultatele pa(iale arata ce au fost cornise adevdrate mAceluri; mii de barbati si femei, ucraineni 9i moldoveni, au fost asasinali prin lmpugcare in ceafd Si apoi aruncali ln gropi cornune (tega{i de mAini, imbrecali sau go;i). Actiunile represive au culminat in perioada 19371938, in urma procesului de 'epuralie'. '$anlurile rnortii'din Vinni[a addpmtesc osemintele a mii de martiri ucrainieni gi moldoveni (basarabeni), fiind'mArturie a 'barbariei bolsarice'.

"$anlarile mortir" de Ia Vinnita

in Sicilia. Armata a 7-a americand (general George S. Pattrn) Si armata a &a britanicd (general Bernard lrfiontgomery) constituite
,ln grupulde armate 15 (general'Harold Alexander), cu un efectiv de 160,S0 de ostaSi, se lmbarcA ilr 3.000 de nave, sub proteclja

1.000 de avioane care decoleazd.

Debarcarea se face pe plaje izolate lansarea a 3.000 paragutrgti.

de pe termul african, ln sud-vestul insulei, ca gi

Feldmaregalul german Kesseiring firnite diviziiie blindate, Ali4ii folcsesc artileria de pe nave 9i avioane. Luptele sunt grele, dureaz6. Abia la 22 iulie arnericanii ocupa Pabrmo. ln acela$i timp orapele italiene sunt bornbardate. Rorna este terorizatA de

nemli, ftalia

inti

intr-un veritabil co$mar.

4. Generalul Wladislaw Sikorski, $eful gwernului polonez din emigralie, moare lntr-o catastrofA aerianA ln apropiere de Gibraliar. Funcfia sa este preluatA de liderul politic Stanislaw Mikolajczyk.
Pregedintele Roosevelt incearcd sA aplaneze conflictul dintre generalii Giraud 9i de Gaulle, am6ndoi afla{i ?n Alger. 8. Jofrn F. Kornedy (Mitorul pregedinte al S.U.A.) se salveaza imprzuna cu echipajul vasului sdu, avariat d o torpila japonezd ?n
Pacifis.

japmel.

angleamericana. f5. Se tonrwazL un Cmritet Nalional al 'Germaniei Liberd. t6. S.U.A e,reazd baze aoriene in Egipt. 17. Mesaj csntn Rmsevelt - Cturchill (prin Radio Alger) cdtre poporul italian de 'a se elibera de regimul fascist in frunte cu Mrssolini.' t8. O no mare b&Alie,navalAln Pacific, intrs arnericani Si

19. intflnire Hitler - Mrcsolini la Feltre, ln ltalia de Nord. Cei doi_zu hotdrlt ca 1upta va continua cu toatA fofta'.
Romel,

9.

Remarcabila performanfd a unui sportiv argentinian: ooolui

lumii, singur, lntr-o barca cu pdnze, in 297 de zile. lO. Pe Frontul de Est, introducdndu-si in luptA rezervele, Armata germana, comandata de generalul fVodell, reu$egte se patunda 3$40 !*m. ln apArarea svietica amsninlAnd Kursk-ul cu

?O. Primul bomb'ardament aerian anglo-american asupra ln plinA zi, sddd cu multe vic*ime g pagube rnateriale.

P4a Pirc al Xll-lea condarnna acst atac afirmfud cA'Ronra e$e

orasul sfAnt. al catolicisrnului'. 2A Fortele germane, angajate ih ofersiva din intrarrdul de la Kursk, wnt lnfrdnte 9i anncate pe pozifiile ini[iale. - ln Sicilia trupele anericsre elibereaza orap.rl Pdermo, e+itala
insulei.

invAluirea.

S.U.A. refuza sa predea tezaurul polonez guvernului in exil de la Londra. 12 ln Sicilia, trupele angleamericane inainteazA vertiginos, ocupAnd, lntre altele, localitAtile Siracusa $ Comiso. 14. Parisul din nor.r bombardat violent de cAtre aviatia

ll.

3c*, EVe$a"interzice partidelo de orientare nazistA.

26. La Milano ia fiintA 'Comitetul de unitate a

antifasciste', care iSi propune sa pur6 capd rdzboiului
fascisrnul.
Oi

opozitiei

sA lichideze

Bmffimrul miem de la Ploie$ti

Duminica 1 august,ln plini zi, tnfa orele 1&16, dinf-o formatie de 178 de bombardiere americane'LiberatoF de lipulfortiretelor zburdoare'B 24'decolate din Libia pentru un raid tn Rorninia, 164 au aiuns fn zona petroliferA de la Pbiegli, celalatte inapoindr-se din cauza unor defecliuni. Pregdlirea a fo$ fEcule penlu atacuri la mic6lndltirne ln vaderea distrugerii instalatiilor gi rafin6riilor, ?nsA avioanele americano s-au lovit de o riposti nsagteptata a apirdrii antiaeriene romenGgermane gi a avia$ei de vindtoare romAne$ti. Raidul n-a avut eficienta sperat6. ln afara pagubelor materiale mai mult sau mai pu$n ?nsemflate, la Ploiesti 9i Ctmpina s-au lnregistrat 11S mor$ Si tr47 de rini$, dinfe care eg rno$ 9i.60 de r6ni$ ia penltenciarul din PloieSti, peste care a cAzut un lrombardier incendiat.

'Torpila uie" ataci!

*Apat ca pin mimme cu vlatA, dupl ce a dabor&t singur dou*.
"{aftetef@

Wwilxnste de Torpila

de la Plde#, wilocp/rgterttd avlatar Carol Anastasescu a intrat ?n legendd, cu

vie'.

burebare'ln luph

aeriand

ln firnpul luptslor aeriane, pilotul stt. Carol Anastasescu doboard doui bsnhardierc amsricar, arunctndr-se pur gisimplu cu avionul sau ln aparatelg inamieg, a$a cum povsstsgls ln textril alAfurat. Conforn datelor dintro carte scrisi de doi piloli americani paru-cipanli la raid, atacatorilor le'au bst doborAte 53 de avioane $i au murit 310 membri ai echipajelor, din cei 1620 ajungi la Ploiegti, adic6 unul din cinci. Numai 88 de avican, dinke cars 55 lovite, s-au lnapoiat la baza de la Benghazi, resful abrizend ln Bulgaria, Turcia, Cipru, Sicilia sau Malta. ln Romtnia au fosi ficuti
prizonieri 108 mcmbri ai echipqielor, din care 70 de renfii. Autorii c64ii 'Ploiegti', James Dugan gi Caroll Stsward, laudi tratamentul civilizat pe care l-au avut ln tirnpul intern6rii lor ?n RomAnia.

lleeesul mare$alului Prezan

La 27

aust lnceteaza

din vi46, la, varsfri de 74

de ani, la $chinetoa (iud. Vaslui) unul dintre cei rnai striluciti cornandanti ai armatei rom6ne, mara:aful
Constantin Frezan. Nascut la 27.iarilari9 1861, ln Etutimaru - lllw, Constantin Prszan face studii militare ?n tare $i ln stralnffa$e. lndeplineste functii de rdspurdere 1n unitati $i $coli rnllitare, cornandAnd din 1910 diverse divizii $i corpuri de arunatA Se distinge cu strdJucire ln primele luni ale iEzboiului de re?rtregire,ln comecir{fl fiind rumit Sef al Marelui Cartier General (191S1918), apoi sei al Statului Mairr General (191&'1920). ft4arite au totul dessebito ?i revin ?n rsalizarea aliniamerdului defensir/ de Be linia $iretului Oiln Carpagi OriEr*ali, care explici lnV-o mdsuri insemnatA rnarile victorii Marcsalul Prczart rom&negti de !a MiriSti, Merese$tr +i Oituz. ?n 1930 e$e avansd lagradul de maro$al. Alos nembru al Acadenniei RomAne, Nieolae brga 1l corsidera un olitor "0u ilruta $gur5 gi vorba socc*itA {...}, de cugetiaro lndelungatS'.

fdWM... 1@ m - 4O m, *n lhc,:is oefiii 9... am irw dire k twnie M-sn teil aici, h Wital, dW tei zib k ffie {n,b* fpslt da ftr6f,F. ftlsesrn gN p un qpt &.M & go la Beste fi m de

spi8itzAlfl, ryrtcdltral:. p sc.tt'An Md & la Plpra, cu eilaltl trei eamarazi din patrula de vtniltuare; am burd ps gi am lnttlnit rep&e hwl1fu,!, are twa gimit'a; f@': sn dnd # nrt, W @ h6ld a W &e un avlm a'neiicelrt; sn rctlgi| &-t }lrylfi$en $ sA{ s,fim b fpF p sfi pryiu; weam tn albr b&1 (lAR 81) qr @{e t*uwn 9 um@tte cb k tullngrrd $ Mtl DcrxlLi, tue#ffil lovtt. DtpE al +lea abrc asupra @nbardleruhn flnH., sn ranSt &1 ffirh fl*Ai: san la 6-fr m e @t, m'an rUbrd dn ngt, ffi sn vdzi n*Ei g h a&nl mzu; oeo" fi.esn f<ndf S zu A,Wq sn M*& cd vci anthm q,t lt@, d @'ds ru rlilglt.{e. in-an tW ms*n*n & vttezA p/e @/ md apofid'@W, m-a prtnfr a,t t@ prtsr..ric, &r ru * puW @d la c*i pregdtisem. Distanta dintre noi scddea

Din psoritle rdd6ri, fAa/e presei ln timo.tl

we ar@ dAfrJrt # av*xtl srsicsl anM Wl u penflrerl,Affi se e s&ze ffirile &. la dap wtMe $... g rhe uc din rtott tn calhga al*xvld & vMe + a
avitmi nla;
rte-a

urffi

declarat acest verltabll 'kamikaze'

rm*tpgd..

al

aviatiel

ln seara prernergfroare bonrbardanrentului annerican, aflat la o 'guet6' cu camarazii de escadrilS (la restaurantul dln pasajul 'Mercur' din Capilala) s[.Carol Ana$aseseu, lntrebat de un prieten cfuil ce va face dac6 vin americanii, a rdspuns: 'Daci ln lupt6 voi fl kl/it, voi pltri scurnp pielea 9i vcl intra, eu lrsunni, cru adonulln primul inamic'. Ceea ce a $i f&nt" unul din redactorii nostri a fost prezent ia masa de la restauranful "Mercur',

hl

Noul regirn al pAinii: sparoso raliiie la pAinea neagra 20 loi, 600 gr., iar p4lnea a|ba, nerationalizat6 - 50 lei, 600 gr. & Un nou Decrei-lege priv.ind aplicaroa pedepsei cu nwartea pmtnl unole infractidni ca,mise ?n'stars de r6zboi' (tAlh6rii, delapidAri grave, distrugerea instalatiilor de telecornunicagi ele.). *k La "Cirnitirul Eroilof din Pioiqti srrnt lnhumate solornn victinrele bonrbardanrex':tului ang!+arnerican din 1 august (ctasi remani Sl german!; precum 9i avia*orii angloarnericani ctobordti). 8, Introduc*rea de arnenci tntre 200 de rnii gi r,n milian de lei pentru fabrieanlii care nu respectn norul regim al pdinii. tO, intr-un artiml intitulat Torpila vie', ziarul 'eurentul. pub-Ercrul iic6 un interviu cu Carol Anastasescu' avlatorul rornAn care a rer,r$it perfornanta incredibilA ds a doborf singur dou6 bombarciiero americane.

t.

sinrpatizanlii ei: 'Cei care eventual doresc sd-i trimltd flori (de Sf. Maria - n.n.), si depunA mai bine aceeti bari pentru aiutorarea
sinistralilor'.

C iloua serbare c6mpeneasca ln Gr4dina Cigrnigiu, ln scopul $rfugerii de fondurl pentru 4uiorarea sirm*lor. Pioas6 Si solernn6 wnerrlorars la Cflir;gnreni-Vl$ca '950 de ani de la venirea la dornnie a lui Mihai Wteazul'. !?" Trupa de teatru a Marelui Stat Majo at armatei rcrnAne a Blecat lntr-un turnou po front. g}' Se recornandi everc{Iarea copiilor din eapitald per'iru a nu{ expure riscuriior unor bornbardarnente aeriene. %. In cornuna Oancea - Covuriui a f6t *fintit cimitirul si

ttl

tA

mcnumontul 'Prirnitor eroi romAni c&zuli pentru dezrobirsa

Basarabiei".

?.

Ministerul S6n4atii anuntA misuri aspre {amenzi

6i

?nehisoare, pentru persoanele care transrnit boli v;nerige. *aS. O "rug&minte' a d-nei Maria maregal Antonmcu c&tre

Trei ani de la aderarea Rorn6niei la'Paetul Tripartit'. La Schinetea fiud. Vaslui) au lrx luneraliile nationale ale maro$alului Constantin Prezan (1861-1943). - Csnerncrarea a 30 de ani do la rnoartea tragicA a lui Aurel Vlaicu {188-1913i, unul dintre pionierii aviatiei ri:rn8nwti.

tr.

ffi"

Agi a! aYiatiei rom6ne$ti

Grupul \41 - vn&oare 'Cpt. Corrandcr Popigteanu' obline vidorii t$otrh/a lnsnkxriri, pe frqrtul ds r6sdrit. AstEl cpt.av.rez. BAzu eftffirzlm - 94 de viclorii (prinul de la sEnga ft imagine); cpt.av. Al$e6enesar - 21 victorii; sfr.av. loan Mikr - 14 viclorii; slt ar. lm Dbezare
strghrc'*e

inffilnirc sesrete Ia Qaebec

"Planal 0verlort' sau Yarianta Ealeanicd'?

la 14 august,

14 vftXorii; tt.av. Greceflu Thodor 12 victorii (la m$loc, connetdanlii kr). Pentru faptele hi ero'rce, cd cirpi '+i' ai ask4iEi noastre do van&oare a{, dewnii Cavalori ai Ordinului 'Mhai Weaaf dasa a lll-a.

O ffidlnire secret6, denurnitA'Qradranf, are.loc la Quebec,

era favorabil acliuniiln Balcani. Churchill a fost nevort si cedeze presiunii americane gi sd accepte aga rumiful Blan 'Overlcrd'. Acesta prevedea fecerea peste Canalul M$neciiin Europa, sub cornanda generalului american Dwight Eisenhower. fn schimb, Anglia obtinea Comandamentul suprem pe teatrul de luptd mediteranean. Hotfifrea a fost corunicatd lui Stajin Si primi[i de acesta cu safiisfactie" Controverse angle'americane au avut {oc $i cu privire la fronturile din Pacific. TotrcdatA, ei zu semnat un acord asupra colabordrii ln domeniul cercet6rilor atomice. Pc de alt5 parte, a fost acceptile propune!'ea gwerrului sovietic pentru o intAlnire a celor 'trei rnari'ih proxirnitatea granrtelor U.R.S.S. lrfetnire ce avea

?ntre Roosevelt Sl Churchill. eonferinta lor se defisoard din noti fir6 Stialin, dar cu cersrea expresi a acestuia de a se rediza cel de-al doilea front ln Europa. Aeeastd pre blemi a prilejuit o confruntare intre pre$edinteh american care prefara debarcarea alidd in Franta +i prinrul ministru englez care

sd se dgsfe$oare ln miembrie

194K1,

la Teheran.

anlirmarea as:tul ai'Tramikaza" al pri otutrui frasfasescu

Ong;ul llamflarg uisfrsrs

lle, sute de avicane engleze gi americane au bombardat oragul german Hamburg. Au fost lansate aproape 300.000 de bornbe, mirp gi bidoane cr fosfor pentru incerdii. 30.000 de hamburghezi au muG aiti zeci de rnii au fost rdni$.
Tirnp de cirrci

S&Enllmlul grman '0e flehh" (dln E a{u$ ac.}, in afinlul 'Sundn de la Plob$!i', publi$,mituriile piloliilui arnerican Esvh Kiilrol, parlhipant la OommrUrnertut dln 1 augu$ nrtra zonei pdrCIlilere Glfipim-Pi0h$i, vhrd pdn 'par4ular'. Dh dmbaliilo sale ciHm: rM st s$s d va fidoar un anEena*ml & dor la rwe dbhflF $l d nu vom hfimpina rezi$stF din pafiea +5r&ii anfiariene giwhlkr de v?ndwe ahsll behrh Efll matt spre Etnfa nocftit, am fst gltni$ cu fuc hbm ds aiiryda$ Si de 0 Wbmi* scadile & raniloalfi multe din bqnbadierele noasfe ar b$ lovle pdhr$indu-se h llictui uu uplo&nd in dn iit cs nd prire$e, duF ce ffi suponal 5 sau 6 realturi, dnd nni avean ta brd un

rc$l ninc$c un ruion @-yerffoa rolr6nosc, al c&uimotor a lud foc 6i a iuprhs repede frrbeul aprd: Sc ulnrirm nna, pilofirl nspedlv, Sr ls S se safoeue fh preuHe, s-a npeal er apantul s&, Fasfornafl
shgur un apt d lryg, am

itrf-o hlie, dilct ih copul hrtrdienihi

par$uh itr ullirn

cli$ PblS[ ffirie

nosfru; eu

an ani nrm
de mfiile'.

nE pol
"Fli'ibarc' frttr-w
psiA1l

ne

fr ifndffiuil

awdiptb

li
Rsrolt6 tn lagaru| de exterminare Treblirka din Polonia. BAtdlia din intrdndul Kursk ia sfdrsit prin eliberarea de catre armatele 3 si 63 sovietioe a ora$elor Orel gi Bielgorod.

Gwemul italian a declarat Roma'oraS descftis', mdiv*td

2 t.

cA'centrul catolicisrnului nu poate fi teatru militaf. 17. DupA lupte de o rarA intensitate, campania din Sicitia ia sfdrgit, ultimele unitAti italo-gsrmane retrAgindu-se peste
stremtoarea Messina, in Calabria 18. Aproape 6@ de avioane britanice bornbardeaz6 zona Peenern0nde, ln Marea Baltice, unde sg prodrc arme secrete (Vl si V2), qi se finalizeazA pregatirile pentru fabriCIarea bornbei atsnice. Distrugerilo $int oonsiderabilg. ZL Trqele sovietice elibereazA ora$ul Harkw. - M" Litvinov e$e desercinat clin furrc{ia de arnbasador al U.R.S.S. la Wasfringrtm, luAndur'i loanl Andrei Grorniko.

& Ribbentrop si Keitel se Intdlnesc la Tarvisio cu reprezentan[ii noului guvem italian. Convorbirile au loc lntr-o atrnosfer6 glaciaE, plin6 de rdncredere.
7.
eltrberrysa

Forteb sayitice dezltrr$r're pe un fror* larg ofersiva pentru Bielquski, fircep*tdu-$ lnaintarea pe dkecliile $nolensk

$i Boslav. & ln Chha apdo flwiuluf Gdben au rupt d{ryile de prdectie ln multe locuri; Pesb 20 de prodncii se afld sub ap0. lO. in cadrul unei cons'fAtuiri cu orpErti militari, presedintele Roossrelt aduce la currcstiinF hot&frea de a dw-hide cat dsd dcSlea front ln Europa printr-o debarcare in Franta, resping&rd larianta baleanicd' a lui Churcfiill. Trec la ofensiv6 trupele sorrietice de la vest de Don, ang4fuidu-se cu fc4ele principale ln centrul Donbassului, iar o,r cele secundare la s.!d de Haftor. - DupA cum scrie presa sovietici, Stalin se va lntAlni cu Rooseveft $ Churc*rill rx*nai dtpn descfriderea de catre atiati a

2a

S.U.A., Marea Brltanie

si

U.R.S.S. recirnosc oficial

l{.

'Comitetul truvaz de eliberare natioriala:. - BErlinul este iarasi bornbardat cu violefta de ariatia anglo
arnerican6.

celui deal doilea frmt ln Europa

29.A tncetal din viatA, ln timp ee se Tntorcea din Germania, regele Boris at lll-lea al Bulgariei (n.18S,4). 30' Pe Frontul de Reserit; trupele sovietice au eliborat ora,wl Taganrog, lnsennd oentru portuar la Marea de Azov.

$coli specialenentru eleuii evrei din Rcmfinia

Prinple misuri discriminatorii rasiale au fost hrde, la nc{ in larn, inca din 1938, pe timptii gwerrHrii Gog*Cuza. Ace$ea se situau lhsi, ehiar Si rnai tllrziu, foarte deparE de cele adoptale in
Gerrnania nazist6. Elvii $ studen$i ryrei

{tat ia $efinfieag awnistitial

prezsntate italienilor sub bmi de dictat. Acestea au lost semnde la 3 septernbrie de gereralui italian Gius_eppe Castelarrer, enuntarea srnn6rii s-a ftuutirsi la I septembrie. Intre timp alia!'i au pregdtit dabarcarea afcfuatah aceeagi zj ln Catabria F,loul Sef de gwern

Supi disputele dint'e ali.ati privind conditjile de arnistitiu su italia s-a ajuns la un compromis. Condi$ile de armistiiiu zu fost

- cei din

urrnA lffir-un nunr6r lirutat -

ccqrtiruau sd invete llnpreund cr: ror*6nii. Dup6 irstauraraa prin lnait necret Regd a'st*.rir.ri *4iona! legional' ln septembrie 1 940, acestia sunt exelugi din hvitAnntul ds std gi privat r*rn8nesc" Sercina organizdrii activfte$i $colare ifr sadrul aeestoi dnil revenaa de ahi inainte Federdiei Uniunilor de Corrunitdli Evreie$t!,'iirlocuit* la sfnrSihl lui 1941..cu'Cenfala eweilor din Ron6nia'. $i as$el la lncoputnl anului $colar 1943-1944 func$onau, pentru cetitenii rom8ni de prigine erreiascA urm!fioarele insiit$i de ?nvdtim6nt: ?5 gridhite (1.258 copiigi45 eedrs didactice), 74 gcoli prirna'e (13.460 elevi Si 563 cadrs), 40 ecoiisecurda'e {6.955 elwi). rgcuilOscute

iblian, rnaregalul Badoglio ar ff dorit ca aiiatii sf, realizeze un dispoziliv rnliitar ?n jurul Rornei. Comandarnantui s.rpren german luase ?ns5 nrisurile do apdrare a prrrctelor stdeghe italiene, ?n prin*il r$nd.aeroporturila din Ronia. Hiilerigii mai dispunezu ln Italia ds 16 diviz'i dintrs care 7 ds blindare. UniEgls italier s-au desccrnpus gi au fost dezarmate de nemg, unele dir'tre ele aliturAndu-se rnai tirziu ReaistEnlei italiene, care dupA evenimentele pehecute au luat amploare. Annafele germane au
continud sE lupte, ?n retagerea lor spre nordul ltaliei.

ffrrssofnrs esfe eliberat

Dupd arestare, Mussolini a bst internd ihtr-un loc ce pi4rea sigur, ?n Abruzzo, pe mrntele Gran Sabso, la ncfeiul 'Carnpolmperdoro". Hder afl5 do ascunz&toare giorganizeazd un comando de asialiE gr paraputigb, mndus eie lt. eoionelul SS Ofto Skcrzeny. Acegtia reu$nisc siJ elibsreze la 12 septembrie pe fostul dictator italian, 1l fansBortd la o bazA gerrnar6 ds lenga Roma 9i apoiil duc la Rastenburg, via Viena M[rnchen, ?n vederea ?nt&lnirii cu F$hrerul. ?nFevederea est cordia!6

Fasgniei, cere i-a acordat ulteriol

$i dg

Suvaranul

0rdirul'Mittai Viteezul'.

asr.pra pozitiilor trupelor

dekraca 0 tntativa tntativa sovieticg ovieticg de Z. Atacurile soviotice deixca

cooperarg
Metii

li.- Trupale
Aev..

cu cala

romtne, ln
grrnane,

din'Kuban' sunt iespinso cu plerdeti grda pantru iiurnb. '

carelsiconducgtrupetah

rorndne

deb.areale p Frmul de nord at

4.-Pmtrucmrpetr4gar

iupto din Kuban, colorielul toman6 evscueezi" dup6 lupte coftlijTeodorir"ri,cgnanasratt crEncen, orsarFptrt AndBa. 28. Un grup da evioane Divizbi 0 carals,is, sS deorat
de

iyge

?1. Nensiputlhd s{ rezHa mq.tortesvidbernutts.perioaq

$rEt'qlule

*t de ps rnars, !rupelo

dar $i autoritari, Hider ordonind ocuparea totala a ltaliei, fir eoneursul Ducelui. $tabilesc nefacered partidului fascist sub
nt;mele de Paitidul Fascist ftepubiiean. Tot*dat& este eanstih,rit u,'l trou

Acosts marite i_au

de Ca6r el Crucii ds

Hinar cu Ordinul

"Cnrcea

Fie,,.

fost

sai/itico btrr$ardr* !a arabz Corstafita, ir6 a prodwe pasibe deosebite. Fatru dhtre spardsio

stat fsssist,
@.
SS

in

lceaiitatea Gal$ din

insnice slnt dobsfip.

&is

Skw:zeny

nordui ltaiiei, eunoscut sub numele 'ReBublica de la 5ial0".

"Spcruri de scurrnpete'mrdate fr,rnctimarlior publici: 50% la alocaliila pentru,eqii ei 30% la salariul brui.

Marosalului'din mdierul Tai - Buctrrsfti, trei ani do regim antmescien.

&

Inaugurarea eentrului do ac{iuno sociali .Casa ot prilejul aniws4rii a general pontru probiemolo

?. la fiint6 'Cornisariatul

ovreie$ii".

e$ prcf. Gh. Bretianu). L la+l sunt inzugurato busturiia scriitoriler junimrqti" 15. Dupe eliberare ds eetre gerrnani a iui Mussoiini gi ifistalarea lui ln fruntea aga-zisului Suver.n ds ta $atd'aste "rdnfiintari# gi "Fascla d iupta a fescigtiior iiatie*i din Buourelti"" {9" Episeepul lulir: }-iessu +i attl preia{i dilr tud*aliji esda{ Ungariei,ln pblerina; ia m&*4stirea $tr6r*ba din FizrySiuj. ffi, lncop.*rid eu rnul *n seoiar 1S4g/1S44, 'stenografia de'\,ine discipliriA obiiget*rie' ln ?nv&t6rrr*ntul csrierci*i" - Fresa rcrn*esaseA scnie dospro maiiie suceese ale pianistului Dinu ilpatti la Slocktrctm, ufide a sustinut mai multe eorrcode 9i reciiaiu;i.

$e deschirJ luer*rile rnarelr,ri garitior psfitru dwcoperirea cetiliior dacice din Muntii ffie+ului - Hundoara {wrduc8tori

&

g, Vacl*ul orag papal Civitte Vecchia {ltaiia) este distrus rje bo*lbardamorrtslg anglo-ernericano. 2. ln Ucraina sorietiai lnainteaz6 rapid. g, in Sicilia, la Cassibile, s sarnftgaze in scret oonvefitia prelirninarA de armistiliu lntre llaliunile Unite +i ttalia. - La Kiasnogorsk, iAngd Moscova, ars loo conferinta <iolegagilor rni+cArii ar*ifascisfie a pdmrlerilor ronni din U"H.S.S. ?" Dupi ziarul suadsz 'llolsinsb*rg Dagbladet.,

de bcrari: prof. C. Daiccnriclu

la

rmrgaRirarea bisericii oslodoxo din U.H.S.S. Si ?nfiiniarea u*ui $iett giilad oerrriiituie "nal menevre ingol6tcar# ale lui Staiin. 9- Eerlinul 9i Tokyo ecnsiderE 'armistitiul ltaiiei. c.a p6 o

- i-a Universitataa i"iarvard din $.U.A, Cl'rurchitl prspune ea dupd rdzbo! englezii 9i arnerica*ii sd arb6 aeesaEi **t&tenie per"itru cA au o linrb* +i traditii csnune" SS. Trup*l* germane u*up& Roa"na gi celelalte mari or*ge ;iaiine din contrui ei nardul t6rii. - Pa ircnii,ti ds Esi, iortelc scviotise stiberaazi* zeci de loeatftAii, ilrinlre *ara Slalirn {azi Dorstk}, Mariupoi 9.a

lr&dare a Pactului Tripartit".

P'f . irmsnr*rrtaea ia Medieg a iui ,{la<e Fedors, uad dini,'s uitirnii .'memcrardigti" ardeleni ir viat*" ??, Abalorul munielpal Eueure$ti esie rnilitarlzai.

t?" fieg*l+irnperet al iteiisi csra'proteciia aliatilof. 8& Gurverrul Badogl'lc aste res.rrroscrit'de angle'arneric*r*. - in nordul lt#iei ia fiint&, ?n iiegatitat*, "Ceniitetul militar al
lar?r.! munti,

dt*$erefltelor de partizani', cqrdus de Luigi Lsngo"

bcre'rb.ard*rnefitelcr aerieno sRericane de la C6mp!*a gi ploi6ti. 3O. Rorn&s:ia rectnca$e nqtl gLiltrn refljbli{yafi fe$cist iiaiial condus de Benito. Mussolini.

G,

AccreJar*a

da ajutcare in alimonte *inistralili:r

brlgade 'Garibaldi". &&" Wilhelrn Kube. gauleitonil Flutaniei Albc, ssie asasinat la i*linsk ds c*trc un gnip do par-iizani s:vietici. il"{*s*ri excep{ionato 3n Japtr:ia: ai;i*rlt*lile, institdlila gl serclellie pubilce sufit evac"uete din Toky* 9i cragele nari.

*.

Gentenarul artileriei romf,neSti

(fir{ aturci'frtrwib' intnu Il, oryaniaw khnfiiei). ln ttulfuva, Nilm ba&b aililsie a tudintilnhb itt 1849, sttu donnb lui &igue N. GltM.ln lW, sub AbnNru loan C,& sa lonfr pdmul rqinwt de alilede dln hturctnbla Unlb. Sub donnh tui Cuol l, elllrsusi ofiW de utilsie, na# and gdenolE pananantsi e$e lolgstrEitt nod grehrcilln Hzhqlul fu lNWaNa$- frt 1899, Ronfrnh aw 12 rqinwle da ailibde de dW gi 2 rqhnab ulileia da ubE. fncheie aclfunoa de anao;are prin Sau frnplinlt lffi de ani de (10 nolsnhrib 1W), ltwiaV

8 onsol i darea c oal

iti ei

dN amtu nn$rd a awt prfrn Mqie de uliHia u \nrt awb', h Wdurb, $b Bilrccu yde

organizarea lurnii dup6 lnfr6ngerea puterilor Axei. Fe ordinea de zi a acestei Conferinte, propuse de gwerndl U.R.S.S., figura ln principal 'Examinarea mdsurilor privitoare la scurtarea duretei r6zbciului lnrpctriva

' La Mo6co/a, tntre 19 9i 30 octsnbrie, ministrii afacerilor el*emo britanic Ai arner'can, Anttmy Eden $ Cordell Hull, tntAlrpsc pe colegul lor sovietic Viaceslav Molotov. La conferintA sunt exarninate unele probleme esentiale privind atAt desfA$urarea rdzboiului cAt Si

antihitleriste

Germanilor gi

bde a penhsulei

tg. ln

Tarnan.

peninsula Kercl,

lLpte extrem de grele, trupele rornane gi gernnane pA?asesc oragul-port

3.

ln Kuban, d$6

Taman, trecAnd
Kerci.

ln

peninsula

Corpul 5 armat4 gennan, ciruiafi sunt s.bordonate diviziile 3 mtnte gi 5 cavalerie rorn6ne, trcearce impiadicarea debarcdrii soyietbe.

14. Puternic angajate ln

4. Corpul aerian rom6n comandat de generalul Ermil Ghmrghtu este cital ps annalA pentru rezultatsle o(c@lionala
dob6ndite

luplele de aparare de la vest de Melitopol, aviatia romAn6 esta rsnarcate pentru eficinta 6i chhr

9. Trup6l6

ln

ih cornmllatele germane. 28. Trupelo romAne, ln

cooperarg cu cele gennane, duc lupte grele la vest de lvlalitryl.

lupt5"

romAne

Un'tamuai ntrluct"Tn Sapitald

S-a

inenpht lfr Capilali,

1,

lnt*m

din sedle d toanne, pe la orole 21, pe linia

tramniulni nr.
a.rerSil

ihfo Caba t/ber$fi $ PhF Sf. Ghooruhe.

deschiderea grabnic6 a celui deal doilea frmt pe omtinentul european, propunere lrsugitn de delegatiile americane gi engleze. Tn schimb, sugestia fdo.rtA de S.U.A Si Marea Britanie, un proiect de federatizare a t&rilor mici Si rnillocii din Europa centrala gi de sud-est, a eguat, deoarece anter'pr aliatii dmlarasorA cd marile puteri nu urmareso sa obtind zone de influenti ?n Europa. Cmferinta a adoptat "Declar{ia cu privire la ltalia', Fra ce trebuio sA lichideze pe deplin fascisnul 9i sA instaureze un rogim dornocratio. Corera lui ltloldor ca o parte a flc*oi itaiierp sA revinA Un[nii Sovietice nu a fo$ ffiptatA, in schimb toti ar fost ds acord ca la dArgitul rdzbcriului Gennania s{ fie impdrtit6 ln mai mults teritorii. Cu prMre la Franla postbelica, dhrgentele ivite sunt lnaintete Comisie{ cone.rltative zuropefle. Cde irsi rnari puteri sLnt de acord ca e'iminalii do razboi germani sA fre judecati ln iArile in caro au,i:onris atrocitSfile, an orcop$a oelor fnai importanti ce unneaza sA fie judecati de un tribr.nal internatkinal. In ultima zi a Conferinlei a fost sernnatA de U.R.S.S., S.U.n g 4*1;*, ca Si de reprezentantul Chinoi, 'DeclaraiiA iebr patru $airn,cu privke la securitatea generalA', cu princ$pala prwedero ca rezboiul sa continue ?mpotriva .ptrterilor Axei p6nA'la capitularea nepcditiond6 Oi victoria finald. Aceasti corlferinp a consolidat eoalitla mtihitlerista Si a preg4it conferinta apropiatA a conduc&torilor celor trei rnari puteri, inc[siv cu LV. Slalin, la Teheran.

a aliatilor lor din Europa', lnteieg6nd prin aceasta

h uma unui hcilenl lhto nnFuhnbl tannnfului $i un pasros agrcsi$, uHifirul 9{ fel h ahd p0 conduc4orul v4onului frr tip ce tarnraiul s-a prn iri mitcarc cu viloA m nni rrm, fue pdhp de milevr?rt. h tinp ce $armralultecea llrviM prh +5 sbliil un Et* bbbibt sesidnd pericolul, a retnit si pffidi fdtnghh

Yieti saluate ile pe*ieilind

ta Fei anl

du$ inlrducwm

Tn

ds

lqlutl

fohl,

thberuStd alimcnhrca elecfhl Si

s-ar oprl, hahb de a se produce o iminenE cahs$oE. T0n&ul $Fa conlinud drumul pe bicicleE, ca $i cun nu ta llrmpld ninb.
wgoanele

n[el, @ht

lgg
cm

pmctin tsryzuth& a penlcilhei idescoperig in

de

d Flemhg),

gin upodenlele unuiCrup

sawti englezi&

la 0dwd, nrul

rndhment mh fplmfr $ in spilalele milihro ale Alhlilor. PFsa ocsidedali nhkad pe hq @rl sp6hflrl6 al unuissldd dnt, eu pl6gi hftdnhllr Sdtulde s+limath,
a

b$

sahrd eu {utorul mnhilimitntr-un spital dln Alge.

l. ln cursul noptii, avioane inamice au aruncd manifmte ln jud. llfor, Arad Si Timis.
- Canemorarea a 5 ani de la npartoa mare$alului Alexandru Averesou (185919S8). 3. Procesele iuridice intentate de tdrani sunt scutite de tirnbre.

din ora$ a garnizoanei gerrnane Ei a colaborationi$tiior. 3, Tn fialia, lupte violente pe autostrada Neapol*Roma. 8. Nenrtii furi din muzeele italiens oporelo de ade rdmase nscrscunse lnainte de @uparcla oragelor de cdtrs aiiatl.
Unitdtilo sorietice eliboreaza Caucazul. Maresalut Cian Kai-$ este numit oficial prqedlnte al Republicii China Gwemul'rtaliar srdus de maregalulFieks Badoglio se tteclaa ln stare de razboi w Germania Aliatii se grdheso sa-i declare pe italieni dret.," cobeligeranti. lr0, in Ucraina, trupele soriotico elibereazi orasul Zaporoie" 15. Aviatia japonozn atac4 insula Crylon.

l.

lnsurec[ia popularA din Neaflole ia sfArSit prin alungarea

!t. Se inatgureazA Stactimul sponiv al Facuna$i ds Drept din &rcuregi. tZ Moartea Gnd Elens G. CoSbuc (necut6 Sfetea), ln
vArstA

12

9.

l$

de T7 de E'fi. A donat Acadomiei Rmr&e manuscrisele si bibl'oteca'poetului Franimii rsn*u.

ld

Dupa aproape troi ani cle fomal'rtali, cercet6ri, expertize

etc. ?ncepe la

Epurdgi

cutremurului din 10 noiernbris 1940). 18. lnaugurar fn iudetul Argeg, fntr-o zone distrusa de inunda{iile din 19d1, a'satului rnodol Antonegf. t9. 9a hotarat ca la 1 noisnrbris 194i! se fie recrutati totl tinerij oxe au absolvit cel putin patru clase ssc-uridare, n&scxdi tn anii 19*3, 1924 Si 1P5. Convocarm'Cavabdlor Ord'ruhi Mihai Vlteaanl', irplusiv a dmcmdentllor eelor dscedat!, pantru aSi alege loturilo do p*n*nt ol- oars zu foa* ?snpropriet6ril! tr Bucoryina de Flcrd 9i Basarabia g.$, Se c!*chHe la Craiora'Si66m6na Ofteniei" tt prezenta marqaluirii ton.ffionescu gi a altor oflcialit4ti. 2lL Decret-foge prin care se stabile*e in ultim ten"flen do 30 de ziie pontru declararoa originii etnice a evrsilor. - Se inzuguraazA Saua Bucuregtl-MAgurole. 3t. la Csne$i, fnca trei condanneii h rnoarte prrtru 'jafuri lh timpul caruflajului".

lroce*l Carlton'(blcd

prebrsittn unna

oscadre germane de venatoare, obtine eea d+a 244-a victorie aerian6, fiind considErat de cAtro presa german* dropt 'primul aviator din lume'. 17. lnundatii catastrdale ?n Chica p,rin revArsarea flunrriulul Galben. Peete 200 oe mii de persoene ?nscate. lrnense pagube
materiale.

l&

Cepitanul avlator Walfer Ni"rvoiny, cornandantul unei

"!.

?S.
?n

Pentru a spori moralul trupelor, presa german& scrie cA

cur&rd va fi dat Tn foleintd 'un ffiJ explozit', eu o fcrl6 do dlstrugere il'rc& fiecur$scuta pan? ac,rn. - Continu&ndu-gi ofenslva, !rupele scvietioo d-in Ucraina elibefeeee ara$ele: Bnepropetrovsi( gi Dneprodzerjinck. 2?, Guyernul fascist al lui Mussslini sa rnut& la Venetia S@. Gwernul francez de !a Vichy doereteazA pedeapsa oapitalA pentru furtul de cartels alimsntare. 8lP. Fresedintele Roosevelt invitA pe general{.ll Girauci la Washington, per''tru.a cunoagte mai bine situa{ia din Afrioa.

B$lamBEII ftffiarelesE

$ta

HfiaEer

tln "cal $fofem"pemfrs

fttallla
Ld cartierul general al maresalului Pietso Badoglio {1871-1956}, premier Si comandant suprem al armatei italione, a avut loc o reuniune a'Ccrnisiunei inter-aliais pentru ltalia', ln cadrul c&rsia s-au luat hotfifri decisive cu privire la viftorul rela$ilor cu ltalia ?nvinsd" Rzuniunea a fost prezidatA de reprezentantuI Uniunii Sorietice, Andrei lanuarevici Vlsinski ('!883-1954), carg a jucd un rol impartant in orientarea acestor

ffim

mar*er remss! Ea tragodia

$$tEmaaEsri

hstertri".

Iar al RaEs[cE,

Vatbanul, care sg ten"le cA acesia va juca

al bo!$evismului a contrariat p&nn

Pre2enta aceshli fandie reprezentant

gi

t. rortete swietirp, dlalo

ffiieslae aE lE-Eea
Fntut rs$n tngrahsn Atunie lww,To {tldg;u[k Ahbitrdiu {n 18&l s-a h&rs aeagd?n &affi*lA tufr 37 ds wi pdtwtdiin exil, gin rmi nulb ane dEt flusia anpmrfr gi din Siter&?. aryd hirotanisire,ln 1918, a twt prnt h TInBK W ttt ifitwa@l fi1e89 a to# obl$Sat sd sFa # dbrerjtn cunw&ai e{K @ pwat nlliflr. a aiuns h ioicr$& th SMb" wda *lgsryd adryi dwd rewbE din ffilan*$6 t9t7 Si fualNtrsbs al eu hnith irrlwbF., hlrMsa hwltiut AWei t{baWhi, ttwlle ilndn 0ln l&b,Tdbxn ti.Arlasbg, "ilEdrti ds tl:ediilit 80t*1h, tarwisb Dmlfuua Si tei ser{tri, Pifikbta Artsth ',4 aErt ps Iat ffi$ rdtme & tufi rn ffifitghb, syr&N'sd nr $. dmd e$e scns si.irnor lti firs& Mtis g-frti fp ong&st{tfsfit$tf.

in ptir6

ofensivA

ftr regiwea

Kerssn (Ucraina) fnfng

reeistenta fnvor$uflatA a
trupsier ga,rnarte

ln spocial dupA terminarsa rdzboiului, ln multe din tirile eare zu cdzui in sfera ds
influenF a U"R.S.S., irclusiv RornAnia,

roiul 'calului troian', roi pe care ternuful comisar sor4etic 6i.l-a asurnat cu prisosirg5,

ronrdne

din FFnul Puekcp, ihcetcuind pe uscd Crimeoa 2. Luptaie defensiva din peninsula Ksrci creec ?n

ffi

$-laWwi

t{n&&$&EatWtffiw
trsiRdplrtKsffi

ampbare. Ostagli rorn$i sa bal cu detzenie. 9. ln igmul Perekop, trupele romane gi gerrnarn contracareaaA prin' acliuni indarjite lncercerib trupolol sovistic de a pAtrunde tn
raioanab de riord ale Crimeii.

lOeC. Ls set ds Kercl

lirpto grsle lntre truPele

grmgno-rgnnAno

si

cele

r, S-a lmplinit un secol do Ia nagerea ftAUui om de gtiinfx ge,rman Robert Koch in wilh 1918, un tinb il Ffioy;ovsi (cunisutWwW] a (1843-1910). La frcepu, medic de disuict ffiaffit il,twa hnilie irWhL Si ltsatmti lntun tffi, fttit:@ti (1875), a desfisurat o pe loahici cA wr fr fuSi h ttwow portuu 'getu*& tonului'. Au la Wollstein prodigioasl activitafa *iintific[ ahturi de tcstffiftafi Siffiaf lncxawwi rWdw din &MneMN.Ahi a torll do affil, axsffi pfin 8'Wr$a,o tufinag funllie,, de ditr Louis Pasteur, a fost unul dintre lntcmei{oii'bactecologiei modcnre". ln canisruul ro;u Jrkwski,frr iulb 1918. C&vrele au fr$arse iltr-o N,wdinagWwe. 1882 a descoperit agentul tuberculozei Mi&niubWbiiw arg6twgrup & WW'acufid*i (baccilul Koch) iar rlterior a reu$t sa da rcilwgghniliei ffip$hlq a &Silrcald un finesh uryil proercn "grberculina", srbofiar4i rovelafioale Pmt W citlci dfifraei u b#cwfuwuli hflffi g sxmubli. tn ilyt msfrc perggfidri, Aisils ilxwtfia aiuwa k lhain & fotositi !n diagnosticul tuberculozei; nvihiorurl" cre g 1883 a desclis descoperit prst pW $i aprsfuru revifg ln Baffib. $a mm06f/.il a Si pro&rce holera la oueni shhitil k nenl&ba lfibnvel dk it&M Arhai.
- Stabilitea unei stranse colaborAri tntre M.A.l. qi C.F.R. pentru'electrificare unor oornune'. 19, Diriiorul romAn George Georgoscu lnregistroazi la Madrid un mare succes, conducand Orchestra Nationald SpsrioH. ar. Monitorul Oficial puuica fsta preofilor admi$i sA facA pario din cadrele astive ale armatei. Zf. Sunt constituite la Bucuregti primole 'Sfaturi de
lmBaciuire'.

&ui

3 {.

Decret-lege privind reforma iustitiei.

A. ln rnoO sadic, Ana Marton, o servitoare din Bucuresti,

ucide cinci persoane prin otr6yire politio, se sinpcide.

cr

arsenic" Dascoperitd de

Concert festiv al 'Asociaiiei Rermdn+Germans' la Atenzul Rffiran. Diriior: George Georgo.scu. Inaugurarea noului rPalat Al Camerelor de Munctr din

&

Bucureqti.

tO. S6rb6torirea solomnA a 'Centenarului artilsriai

rorn&regti'. Presa publicA mesajele adresate artilerigtilor de calre Fegele Mihai I qi maregalul Antonescu. {1. lau fiintd la Bueuregti patru centro antirabice pentru tratamentul porsoanelor mu$cate de animalo susBeetg. - Inaugurarea liniei f srato Bucuregti-Urziceni-F&urai. t3, Ministerul Agriculturii si Daneniilor intentionsaza sa organizeze'asigurArile sociale pentru lucretorii agricoli!. 15, S-a hotAr6t ca zafrArul sd se v&rdA fdrd carteiA, tn toata tara, la Brolurile manirnale ln vigoare: toe - 170 leiftg; cubic - 176 lei/kg.

2l*. La Constanla, un periculos jefuitor de biserici este

condanrnat la moarte.

28.

Este.rharcata oflciallmptinirea unui sfert de veac de la

Unirea Btrorinei cu Rom6nia

Sfintirea $i dezvelirea statuii lui Consiantin Basarab

BrAncoveanu, po rnul bulward cu acelagi nume din Bucuregti. 39, Comemorarea unei jwnat4i de veac de la nroartea lui Vasile Boersscu (183S1883), orn politio, fost ministtu de e$erne, care la 24 ianuarie 1859 a propus ln Adunarea ElectivA de la

Bucuresti alegerea lui

Rom0neasci.

Al. L Cuza ca domn 9i In |ara

Saf ftrermam, perefreaprrma ear# Fmprecsff#, fa Feftsrem

rnari" sunt tnsotitl de ministrli ds extarne {Tn delag,$ia arnerican apare l-larry i{cpkins in locul iui CIordal $iull) Si consilieri militeri. Confsrirdte rFa avut ordins de zi prestabilitS. Fiecare delega$e a pus^?n discutie cssa e eorsidere in'podar$. Inc6 do la primele c*ntacte a fost pus& problerna doschidarii cslul de-al doilea frcnt" ehurehiil a propus ds aee$e dd6 eol"nbinarea apsretrel 'Otrerlord' idebarcerea ?n Fraffia) eu o debarcare tn Bslcani, care lra fost aceeptatd de S.U.A. Ei U.R.S.S., unn*nd sE se realizezo trr 1944 numai oBeratia '&erlord'. Stalin a deslerat c6 U.R.S.S. va dsclan$a, soncomitent cu debarcaraa lrr Franta, o rnare ofersivd pe frontul scvletogermsn.
Prirna ?nttlnire a conduc&torilcr celor trsi meri pt$eri, FloosovElt, Churchill $i Stalin, are lsc la TBhenan tfitre 28 noiembrla gi 1 decsnnbris. eei 'trsl

.l'l

.it
:JH

w"."

La Tsheran s-a discutat despre statutul Gerrnanisi de^ duBi rdzboi, problennd foarte controrersatA. In ultima zi a conferintei, Roosevelt s propus lmp6rlirea GerrnEniel ln einci statE autonome: 1. Prusia; 2. Hanovra; 3. Soronia Si Regiunea Leipzig; 4. Hessen, Darmstadt, lGssel 9l Regiunea de la Sud de Rin; 5. Berraria, Badon-Wiirtternberg, Hamburg Sl Canalul Kiel. Rogiunile Ruhr SiSaar urmzu st fio puse sub control international. Ch{trchill propunea lzolarea Prusiei gi fomnrea urpi feder4li dun{ren Incluzind Bavaria gi unele state din Europa cantral& Stalin rra lrnpedegit sceste pred, sWinA.d cd nu sa poata exclude posibilitdaa unei Gennanil unite. Astfel problema a-fost trensferd& Cornisiei consrutte*ivs Guropne de'la Londra. ln cesa ee Briveste viitaarels frontlere 4le Poloniei, la cersrea U.R.S.S. de a i se etribul podurile Kdnigsberg Si Mernel, revsrdicarea a r6rnes ?rr studlu. Ca gi altE cerere a Uniunil Sovietica, ca ln schimbul recunoa$taril sweranit{i! Finlandei se p&$re4e JArlle Baltice $i s6-i rsrin& B*arabia gi Nordui Bucorlnei. In privinla Japcniei delegatia snrietic6 s.a declarafi dE acord oa dup& terminarea eonflictului ln Europa, U.R"S.S. s6 intre tT rBzboi ltnpotriva Japoniei" BupA ftcheieree conferlrgei, Floeeveh ql Churchill s-au reffiors la Cairo unds au a./rlt -o tnttlnire cu reprezontenlii Chinel t0ian Kai-Si) 9i Turelei. [n *esa ca prilregte Chind, cele trel puteri obligau Japonia s! lRapoiaze Republicil Cilneze, ilhneiuria gi Talwanui, gi sE amrde indeBendenla CorEii. Gwerrul Turciei a refuzd 1trcA o dde ca intre h coaii$a antihitlerbH, pAstrfud reutralitstsa.

8e la Sdnga

la.

dreapta: t f', Stafr?, F.O.

@wtt

6i W. e'harchiil

d}sss{rfn seerege prflvilnd Hfiina

presedirtelui Rmslelt gi pre*ieruiuiiurclrll cu rnaresahrl Gan lGi c&sra zirle ?naintea Si (1887-1975), liderul Chirpi nati,onaiiste. Csderir*e{ ds h Tetreran Wfii $ate{or dide occldenhh diss"dA cu reprezentantul chir,ez vii&mrea dssf6$urare a r5zboiului'irn@iv-a Japonbi$ plarudb postbelice. Prwa conrer*eaze posib{liBtea catr vfiH sd fie iLndiUiH Sf Carh kcifrailui, ctip6 n$deful cde{ a Afiar**:nlui.

'lJndeva ?n Africa de hlord' are loc o lnbevedere secreta a

0l

i pena h unn6 pe acegtia la Adverssuls6u prirr cipal a tost Mao

Tzedun i1ffi-1$76),

cornunist, care l-a

hloctrit la trrtare ln

trebuit sA
ncr"l

t*l$,

C$an

lisi

refugieze ln insula Fonnosa flalwan), urde a mnstilrit un

a se

w,#

skt

driinez.

la moarte de clre gennani, pefltru -spicfraj ln favoarea angie

l. 2

Un convoi ?ncercat cu opere de arta italiand a plecai din Peste 500.0@ de miner! norcFamericani, din ror,rln grevA.

arnericaniior".

Gibrattar oake S.U.A

Preg*iintete R*ose,velt a dispus 'seehesirarea' minelor tn cauz& 3. Cercurile berlineze consider* Gonferinta da la Mosccva drept "o capituiare a Angliel $ji S.U.A in fala U.R.$.S. $i e preter{iilor
sale irnporialiste'.

?2 Presa sovietlcA rnenlioneaza cA U.F.S.$. pretinde fa{6 de vecinii sii de la Apw frwtierole existente la 22 iunie 194"!. - Gwemul briiaric asigur6 poputalia cA dispure do s:frciefili crtrctri, hc& cd ptiljn o fsr*lie... dln 10 sa aiba q:roan de Crtuim. 33. R.*sr*c n*ac aerian bitmie assra Berlirulri. Z|. Fortele nipone zufera noi tnfr*ngeri tn batalia p*niru
antripelagul Soiornm.

8.G. DupA lupte extrem de violente, tor'fele soviotlce

elibareazA oragul Kiev. capitala Ucrainei. ?. Angloamerlcanii ?ntreprind puternic ecliun: cfwrsive 9n italiE moridiosiald. De segnenea, bombardaazi din ncLl Rarna, mai muhs Llornbe cd:&rd chia' aproape de Catedrala Sf. Petru.

8" eu priielui 'c*rnemordrii capitulArii Germaniei" ($11

noiembfie 1$18), Hitler slsfine emfatic cA "avslimefltele din 1918 nu se lor mai repota, iar Germania nu va mai capitula nieiodath'. t6. Pe teritoriul U.R.S.$. se cglstituie Divizia de voluntari 'Tudor Vlaciirnires*u', aleAtuit6 din prizanieri rorn6nl, cu seopul do a lupta lmpotriva hitlerisnului. 19; La Bruxelles, i6 belgieni 9i un polcriez sJrrt cwrciarnnati

8* Conilnu*ndu-gi ?nainter*a ?n Bielcrusia., fortele sor'riet!*e elibereazl ora$r.ri Gcrnei. A?. ?n $panh ar foef r#usi &C00 de spi din cei 35.C{S fi/ffi,ldi de c#re rryub|i?iFt $rdin&te, in perbeda r6zbai*ul ei#|. 2S. in regiunea Gonrel Si"lntra Nipru qi FrlBet, luBte Srele gi sctrirnb6toarE: forlele germana npiica stratagia tipostei imedide'. 3$. k .iai*e i$csiiiei are ioc sesiunca Veceior regiorm;e 6rtii*eigc, care s* euHihri*Fl wg,rxx,rl s.pren tegLqlatv $ exm,ilv el lugGlavie. Aeeste algs CsniteEld f!4lmal de Eliberse ln fnriie zu l.E.Tiia, prcdand' nuregd. G:.renrul iugrelarln exii do la Lmdra e dodard llegd, br regshri PSU al li-lea i se ii*erzice rwenirq ln ter6-

Gemtenarul rcginei Elisabeta

$rena|ia fra$frtffis

Principesa Eilsabeta de Fentu a impiedica comandamenfui gernnn sd mai aducA Wied, ngscut6 la 29 decernbrie trupe din aEe sectoare ?n regiunea Kursk, armata sovieticd a 18fi1, e*setoriti cu domnltorul pornit c mare ofensivi. ln cAteva luni de la declanparea acestor Carsl I de Hohenzoliern le tr5 dacuriau fost eiiberde irnportante l@alita$ prinb'e care $molensk
noismbris 1868, devenea prirna iegin6 a tirli noastre la 10 mai
1881.

lamarwrufrelioe

ln 1874 a trdit o mare drarrri prln pierderea singurului copil (Maria - ia vtrsta de aproape 4
ani). Particip6 activ ia manite$eri culturale gi de binefacere (azilui
Ca'manylva
l.e m3lsa

Luminoas#, inaugurat ln 1908, sste opera'sa); eprijins pe tlnerii artietl ei nnjzicisni, th special pe George Frwseu numindu-l 'copilul s&t de suflef. A awt o activitde llterer6 bogate, scrilnd (tn lirnba gorrnand) sub Bsaudonirnul Carmen Sylva poozil, prozi, taatru,
memorialistic6 etc. Dupd rxrartEa rogalui Carol I (19f4) a dus o viat* foarte retrase, h Paiatul episcopal Cudea de Argog, unde a gi murit (martia '!916), Tn urma unoi pneurnonil. A fet thmormtntdB aldturi de Oaral l, la mindstlrea Curtea de fugeg.

ds l,reru

pentru nevSzdtorl

giBriansk, aiungAnd pe alinian-rentulflwiului Nipru, de unde se pornege fn directia ora$ului Minsk. O attA ofersivd de proporlii se rjesfdsear6 pentru eliberarea Donbasului, ora$ele Taganrog 9i Stelino. DuBA ircheierea bddliei penUu Caucaz, la sfdr$lhri anului,lntreaga Ucraind din st6nga Niprului este liberd. Astfel, lnaintarea spre vest a trupslor sovietice s-a produs pe o adAnelme de aproximativ 80G1.000 de kilornetri.

'Vatra

'Zi dal Atlantlcatraf ' ?n dificyiltate

De doi anise constuiegte pe coastele olandeze, belgiene 9i frarcgze un faimos zid de apnrare itnpobiva urnr debarcdri aliate, numit Zdul Aff anticului'. Planul prevede 1 5.0@ de lucrdri prircipale de beton pentru a addposli tupele Si bateriile de tunuri. Lucririle au necesitiat 13,3 milioane de rneti ctdci de beton, 1,2 milloane. tone de fier si 175 de mii de lucrdori. Ea irceputul anului 1943 erzu terminde nurnai3.700lucriri din cele 15.000 prevdzute ini$al, ceea ce nu asigura un sistem defensiv pentsu evenfuatul acces inamic dirspie Canalul Me-

'

{Iperatiu nea "Autom omus"

anii dfroiuluililrs opozilh antianlonescian6 $i guremele ocsidenhle. Pfin cele mai diverse canale, S.O.E. {Biroul de openliuni speciale) din Marea Brihnie decide si lrimiti ?n Ronnia un gruB spechl uro si inlte in lagituil cu lidedi oporilisi ror6ne$ti $i, acela$itimp, sl expedieze la Londra informalii cu car&ler polilic, economic $i milihr. $i aslfel, la 22 dscombrle esto pan$utat grupul 'Aulonomus', constituit din locolenenl-colonelul Gardyne de Chastelain $i maiorul lvor Poiler, care lueraserx inainle de flzboi la noiitr lafi, precum $iSilviu Melianu.Grupul va fi, insl, caplunal $i internal {in co*dilii speciale; evident), penlin seara zilei de 23 augusi 19,f4, clnd ace$lh vor deveni principalii consilieri ai Casei Regalo $i guvemului S&llescu.

necii,

Marea

Suil ftdeob+le cunosculo

rslaliilCI shbiine

ft

Nordului sau
Oceanul Atan-

ll

tic. Maregalul Rommel, inspectAnd in

decembrie 'Zidul Atlan-

ticului' dsciari ca acesiia prezint6 multe

sldbiciuni.

l. t. &

Manifestnri cornernorative ln Fra Si strAinAtate cu prilsjul

inplinirii unui sfert ds veao do la 'Adunarea NalionalA de la Alba lulia' (1 decernbrie 191S), la care sa Marat 'SfAnta Unire a
Transilvaniei an Jara'. Colegiui Sf. Serva din Bucuregi sdrbAtore$te 265 de ani. l-a lasi s:a aniverseil solemn Frpliniroa t.rrui secol de la

de cailo M. Kogdlnicearnr a catedrei de 'lstorie nationdll' la Academia MihAibane fO. Lta Aiene{i Rornen, traditionah*'eonoert de Cr&itn' d
lnaugurarea

Rrtemic cutremur ln Anatolia (furcia)" Peste 4.000 de I morli l. 5.000 de rdnifi, precurn Si enorme pagr.{re mderiale. 9i I Al5. Mare ofemiva germana ln lugodada mddentaE I lirnpcfriva partizanilor lui Tito, firA rezultde inportarte. Rangpsr (Binnania) e*e lo/ite I de g 'P@a de zuf de la bornbele angleanrericano, slderind se{ioss a/aril. I i a Tib furneaza m gwsn prori4o{iu F| lqgoslavia

lG Dupa alegers unui,?atriati ortodor', t.V. $alin a aprobal gi rurnirea rnui 'Mare Mriiiu". por$r0 m{.6rdrnanii din
h Lordra)

hiotdii

l& Consiliul Superior Sanitar a d&ord proiectul unoi 'legi priru pre\rsniroa Si combatereE rabiei (turbedii'. l?' A fost instald un rnr'cablu ffire Giurgiu g Fnrsse pentru csmmica$ile telefonics Si telegrefice dintre Rornturia Si Bulgaria !& Eeoret-lege privind 'Modificarea legii p*tnr orgafzarea
tsissricii Ortodoxe Rorndne'.

ecrale'Cannen', sub'corducerea prof. lmn D, Chiresql.

14

a$or poetbelb'.

Gwernu! U.RS.S. Ei cd d Cehodcad fsr rqeAinp ssnneazA m tratd de lridenie, aliste$e rnt*uaa bi

lugoslavia', ln frurte cu l.B.Trto. 1& Dupa $rse genrerle, 4O de preoti partizanii iugnslavi ?n Croalia"
falangistA'.

l.*

U.R.S.S. rffimoa$e'CornithJ f,&asonal de Etiberare dio

ar fost asasln4i de

Apare la Bueuregti primul num&r al ziarului 'Ecouf (director: Mkcea Grigoreso"r), ?n paginile ciruia vor sEmna ziari$ti 'de st0nga", lnclusiv do origine evreiasc6 (Ov.S. Crohrn6lnbeanu, Nina'Cassian, lon Mih6ileanrJ g.a.). ?jrpffi. filunroroase serb6ri ale 'Pomului de Crdeiun' g! Esncurs;ri peniru dalini str6n'ngegti" ln Capiia|A 9i tn pro*incie.

{9.

20. Large aministie Tn Spania A fo$ desfiinlatd 'militia

ea. nostut ambasador al Bulgarioi la Londra, Monrcilrw, a fost condamnat la rnoarte pentru spionai tn faverea aliatilor" La Siockhoim, cornrorbiri neoficiale ronr6lesoriErtlee tn vederea lncheierii unui wentural armisthiu.

3&

$a dscliid 3n Buareti spoctacdole "Cir*n:lui PallaCiurn,

soe.it pentru ur: lung

ca de Anut Flor.i, Br**tssza, Si Sf. lm (1944), res$aurantele $e fio dmchisB pani la org 3 dirnineata 3!. Da-;t gwerr*rlui ranr6n pentr.r copiii frmcezi: 51 vagaane
S!-a hotdrit

f&

t*rneu

Tn

tam nsstre.

. S. in apelo Mdrii Nordului, fiota engtez6 soufurid6 cnci$dtorul Senaan 'Sdramlrorst {38.9ffi tcne}. S. Generalul ongle; Bernard Mcntgorflsry este numit
Eiserfioroii.

comandant al for{elor britanice din vEst {sub ordinele lui

3S.

L-i-pte

cr$rceneln Bidon$ie

gr

Ueraina Trupde soviotice

e$ alimente.

elibgrEaz6 ora*ul Jitornir. - Cdile ferate aftrerioane trec sJb er{Ttrolul statului.

pgicase n*,'trtrii C{mrga Mltuiacts. ctrrcsLrtLd ggzetar de Aad".jii spoa ft| s6 unre*z& '&i&rrile
cperfE, ne

lJinea operetei rornengi. luminatii trn& la lnceButui secofului de sfra,ucirfi tJi Leonard, tm{ul G1J voee de zur gi ctrip de F-Frunns, alea s& cun:agdin acest an 1943 o nou{ *i rcreF,ere. Despre ce.$ ngrtaff d verf d seeri nmge de

fe aripile
6Fperetefi
biw
i{ssr ara cooarnd h truieu, n,tucs pe Adafil <tb'\'&zimd de !*sei" ib Z6!!es, fiind-evcit sA
{i tiis$e
fur'

MraA

seudia

h@a sI e prsideasci do ft la fiece redici" Buore$iul triia zile cend "opseta ra rege!" VHdoiatrr l$i taca baii ayerca de drul teftutut Toste somig4ib sti$ice ftssere c{Etcetrde pe
ryaele Porytrn

dice

N4itnalului, Soa* Z Soae sar im ghaghiaq diriJoilt Egpio n'4.tr;tti de la Opart nrsesera

Grir

ieprta{ii negizsi ai

s&$rau!i tqttl rosln-,

firc@ srr& cebtsa sis "C&rd

slt*ere c$trnni mrheml{eli $iearcsrngi dh

Ns tefminrqe{E iilsa 's pdra" h Li#tt.e$e! 'flAiiru (EuS Bmtnr era htu-a "$ry&a., daq judam! rrya&a h riripo de ftdba! a Xkrulu$ drd ta* Beadu nn ruhse pe Fo$ @ rportrr !ag@b s6, fuirmsa "ffia", se firmi h v:rmea mea* Er4 de @ rn de "goeliar d6 euli$", efttr&rd

,, "De,l4' asb p
d{rric&-i

hbrqi$rxiu-rrd.

"la & rriQ juqe{, ta dado:ie!" hri zlrnbi el pss de po*tac, re!*lcai flr, t+lba ca srrhsrab de agnor, Ffisese

te&alg 'c4ete de a*t" la kgEh de pvzA, Aeglrlesa g.a rffruur

cgr.Jreisior
s&

cosfta$ siu c<nkade f*utca.gc, c* si'da Sr,Jlucire genufui lrl-area s{ tre4ei mull $i mari pelscnalit{i
ca

George Timici, .tilvia Durnitrescu. Marcel

fl

f&

noapte ta Venegia'," ',GheM', "trtagabffiaii" n "$#nurnul Jcsrsthst'., Ca aFoi

"0

'blindsrl'

Cfutntxqiiie

sc{#i }{ai

hrtrE

aias

Cmstantin

Ttue, dicstcrul

la "Tkrac+", fuf-.j Rsvisbi wde

qi

Srrm-.
ue$

se eryl+der 'bomiu ncrnrixhr',: i$aria T*nase !a f}gede &r "l\dc$d}'" de Arl&aq h,apiu ar lon

mI Fafidaru epfirnd d '?r&lea cel eurio$".

"Disee4 ln6

irapiaabed aecr,

infryd'tfea

@i veei ce $o I ri oace roh" $i &xn g lr.i Brciac irltimels sclisori

admfucmrb'"linfdui Opweil', cae
$Ft8i ftnann;l

Jacf', dai o rairjt la

. tdb

dE !a

a&rirdoae!"

&t#!a &

plicriri

&

EA sa inftsrisA

la

oH6s,rian

Rd*fii" psfionaH dc 'Clrmro", un

d eryertea misiveb rxr ruSirdc de arno h'?oga

peeudoniru

s#

|@,ks
$q ca dc

bi Ion Dacian w dh armoe dc sceoi ot{cei era tixitA su fd ds fe!'de Fi.*sti caae ilr-i dfdeau pae nli tu tilr'trrt qpecteobhn Afla+:n msi d6 nmdt c{ Daciao a r*nnd DrEDef la
-Cabina

Autuul aftjgduhri tn& trer

qwi

Ia sL{oga

la droapta): Dan

cg]nbi ei &arlfli (de

o'f1'n8,rc5pu,

Antonasfl!{ereb{rg S l.las Bo.ner}

lut

"&rbluri" (&riu $ecbli, Mi$ Fetcrdeseu, AuEi dm fose m fcbsip. Spcchtcii nr: aooe$et iafxtiuni, dcar *-l vadeNUllAi FE DACIAN, irr aces" drtst o vial[ rydffii, li ptrl4 cn ahgqb 5i rewe ponce odetritqii

Daeigt *a tezit dbirees qr o rigs$eale sdA dciofdperrtide "rl4drei" sde a!an$i! se cSBi* seara la ryectacol-Ecau InegAtite birenietes gi

seaii 'Radar-ut" s*r era trsn &.Gsbriel pqres*r" tr ei4e f,lipf, Aufcxtcaaci cfud

;riaj extctra r;sva, ryr41x incrdihl, dac* Ila*iasa ea s ddrti{s *faordinr{ jr:ca zeee spefficde pe s@*mer:.1 {te* la matineu), sr,a.* d*

Dir

e&xmtess$

Drio

rolul lui Cavmadossi din 'Tosca''. Desdxii de Nrcolae Yl*biaau - rnimetcqrl e*enrnuricab si pcessd uri avqi cm.sidembib - fuses botzd

Ch$ $i tdoddn ab$ohise

mosralsul,

httsiEttud

sab,

adniraofieib mrte{r uitd nbi $gimtna aste". "Dra8eb & eb, sweseDeim, we c&d snb
mai

lim'

pslnr Rfeetend rrai 'qin un maae srees n ogaia 'TA{Fil sffillui" devenise pc$e aoatre mrit Cin fotolii Bncxe*iutui, rdula de pubtiq Carmai ates Oe

hr+ grwirl

Gt loc

&

Pulca,

ma*

ciF pe toate?"
"\'kor g
toase!"

sta !cat) $i insrht

deasryca Teanrtui Sa'roy,

c*4iul

Nbob

hn tu pe

rxri, vkm rai, grasia n:bfonnful 'S GArdc*u, Bai hstsE rS rcu4 dbg{, rru lC

{islfiiri de MeiaWru\rina aberfumorylu teeilil cap ffea

G&descu era nonmr* lu avea ul haz ndrrn h "Bawrl Weps'.

de ryirit,

Lc us Reveli@ unde fusesm tlvital ln casa-pal4t a lui Nicolse W4doi.anu, (fosta Ambasadi a;gklzd dh $trada Julec l6chcllet), G{rdceil aves se lmseze celetra lui butsdd care elogia htr-so fel sueesel* tFurtarg tts Oper$A b acca nreme: "DA S AN bua 4 foS g anul esta" dlagt
Iocele!..""

lon Pllld
G. R&tluloecu Mdru Mlhal Ralea lJvlu Rebrenu Mlhall Sedovaanu
Darnlan Stimlu Rdu Tudoran Trdof Vianu

Traditie Si literatur4'
"Ofensiva contra fitozofiei qtiintifice.

'intre doua
'Arnalgam'

h.nrri'

fArd voie' 'Anc*impuri' fllozcfie gi poezie', 'Gheorghe Fefrasqr'

?rect

?orogtilo ds la Bradu Str&nb'

lm Ag6rbiceanu
Mihai. Benluc

Urernuri Si oameni', 'Lurne noui'

?oezif,'Orasul pierduf
'Trilogia qrnoastsrii'

Lucian Blaga Emil Botta George Cdlinescu' Dumitru Caracoetaa

'Pe o gurd de rai' '$un sau catea neturburat#

'Creativitatea orninescianf ,'Critico

N{lonal: ,AWs de soare. gi yrtoruf G. Calboreanui; "Goana Ctn'nfa, de V. 9g Afocsandri; 'Don Carlcs'de Fr. Schiller (an Mihai eOpesiu, Maria
reertoriulTeatrului . g"rby. t Din Delavrancea (crr

literard

lqn Caraion
Miraea Eliade Octav Deoslla Constantin Giureeeu
Magcta lanos Eugwr Lovlneecu

'Parppticum' 'Cornentarii la legenda Frlsterului Manolo', 'lnsula lui Euthanasius' "Uitdrn prea ropede' 'Studii de istorie sociald'

Botta); 'Horalru'de P. Comeilte (cu Torna Dimitriu); ,f{siesfero vesele din Winds" de W Shakespeare; ,Hsnarx, de V. Hrno (cr.r Crit.rca "{1. Ufi. Carandin9..A. Pop Martian); ,Revizoruf cle ft. 'Gqol (cu L Fntesteanu); "D\ lalo *.htrupeaze H@tra, de Eugene d,tteitt 1cu G. Vraq, AgeBsina Macri, Auia Buzosol).

'Poezil

T. Maiorescu 9i posteritatea lui

criticd', T. Maiorescu Si csrternporanii s6i','Antologia sciitorilor
ocazionali'

lon Mlnulestnl
Mlron Rartu

Versurii,'Cirsi zutorul acestui re

man senzalional?
'PAine, p&n6nt Si ierani'

krascf$,er

Vqior" Vo-kaiesil); Du nu E Ante sen'os'de t_ pirmOelfo; "lntr-o vard /a rnogi'e', 'Uftima roapte,^ * Teatrui Cornddie Tqaze. de fv,t. pagmt (eu Gr. V.asitiu-Birtic]; 'Bdrbatul d4ui avooaf de. r'. Vemeuil (cu-Virginice poeescu, viiii S" cautd o.perec!re".(c,: Mariotia $ad&a, er. Vasifiu-'ei,-iilf; PIoj''Umut al.meflaaga'de G. Ciprian {cu G. Cipr.ian, Gr. Vasiliu_Birlii, Coty Hociung). _ .-*.Te+_ Municipal: g&eta din t_a pat (cu i-ucia Sturdza tsulandra $i Tofiy Bulandr4; 'Dama at cametii,; ,ganii urcttiuluf. Tsatrul l.lostru: ,Dirdo ds zare" cle Eugare O,rueiff (cu fani
Fpescu,

$tudio Teatrul Ndional: :Strtgotf de H. tbsen (cu Mihai

Cocsa, Fory Etterl6, N. Siretsanu); 'funirp'de Marcol A$lard (crt Dina Cocea, Fory Ettsrl6); '9candalut'(cu Dina Cocea); 'Patima de wb ulmf de Eugerla 0'Neill. * Tcdrul Mlc: 'Ocersto'(cu lon lanoovoscu); 1hMld termeot (cu lon'lancovescu, Maristta Rareg); 'Secreful' de E. Bourdet (cu Eugenia Zalmria, V. lalentineanu); 'Ana Christie'de Eugono O'Neill; 'Dornnigra sr geamanta,lul'(cu Mia Steriade, Cctadte Antoniu). Tetrul dln $irlnadar: 'N-o fi adevdrat...'de Peppim de Fifoppo (cu Maria filotti, lon lancorescu); 'Rsnanta'{cu R. Bulfinski, Tanti Cooea, G. Demetru); 'Sextet'(m Ractu Beligan, f.lora Piacentini).

'Acps;t*i intryretul lui Griq? Se gfudea desigur la foda, tumultul gi patosul necesare pa olaviaturA pentru faimosul 'la-minor' al ronranticului norvegian. A inceput repetitia Nici o oprire, nimic de

Fdl$d, capertul anrge nEvalnic, ca un tortrrt de primdvar6. 'l3sfry, cAN stJb aryola'Atmeuiur mai rdsna ultimul mrd - lsi aminteote dl. Vaistin Lipatti, profwr universitar $ fast ambasador la UNESO, fratele regretatului piarllst - rnaesfrul Mengelberg, carc era ctt un prtma rarytttie, sala era ahiphtE w auditwi pasionati gi tunete de aplauze as saruiat gestirl dirijorului...' A fost 9i ultimul eoncert dat de Diru Lipatti ln Fra. Stabilit ln acela$ an ?n Elvetia, n-avea s4sr mai bucurE multi vrems auditorii cu rninunata sa arte O boaE necrutAtmre l-a rdpit de timpuriu vielii, ?n toan'rna lui 1S0.
muate delnaft, a l&ai baghata pe pupitru, *a aplxat peste pdium E'i l-a ridioat ln srs pe Dinu, s1ltindu-l pa amtudai turaiii. Dagi la

* Tgatrul Alhambra 'Vddsva veeld'$i "Cmtelo de Ltxunburg' de F. Lehar {cu lon Dacian; 'Giocsoa Palace'; Gr'wda rubefts'. Teatrul C6rdbug: 'A saard ta Tdnasg'Ei iAvanti lenass' (ctl C. Tinass, fvlis Apostclgscu, Trti Botoz, Hadu Zarnfirescu,- Valerica

du$grcn lbsen (cu Nely Nicotau, Raluca Zarnfirescu).

* *

Tsdruf f,luno6 gi L*rmlne 'Un

al pryrului" de t{"

Cev'ie, Zizi $erban; 'Un heiat de

Florioa Dernoin, Luiu

zahil'(cu V. Vasilache, N. Gdrdescu, Saw); 'lhtr-un eaas bun'; 'Rdbdare T6nase'.

fn eelile
Filarnmica
.h

& Gonce,t... ta tncEputul anului, douA mernorabile conoerte la Atonzu.

slb

Cu

bagheta lui Goorgo Enescu, t&t6ra pianistd SiMa

Fe eEranele Euouttgti$lui...'

"A$e cs6ri nlmlc nw" (Alida Valli, Fcsco Gidtti)

tB 'Bscoacclo' {Owaldo Vaienti, Clarg Calarni)

O'Ollpa de r&t6clfe" (lsa Miranda, Gino CeM)

$orbescu interpreteazA Varia{iunile pentru pian $i orchestrA de C6sar Sosqte dirijorul german Hermann Abendroth 9i violoncelistul Frank. italian Enrico Mainardi, pentru do{.re aplaudate concerte. .l! Theodor Rogalschi csrduoe orohestra ACf, ar6ndu-l ca solist pe virtuozul viohnir* italian Carlo Felice Cilar'o. J Stragiunea de toarnnA se deehide qu cmcortul Filarmonicii din Berlin, dir'rjatA de Hans Knappedsbusch. .B Oaspsti din Bulgaria, dirijorul Sasa Popcxr $i pianlsta Vera Popova, sotia sa" ,l George Enescu initiazA tradltia concertelor de Cr6ciun, la pupitrul Fllarrrpnicii bucuregtsne.

O 'Cele dg'rl orfolinel {Alida Valli, Marie Denis)

I'Escedrila alb&'{r. lon Sava} C 'lnlmA vegnlc tgnilre' {Ernil Jannings, r. Erich Engel}
t'lomry, r. Jsph von Baky)

g Tn talna noptll'{Viviane ftornarpe. Georgos Flamani} C 'Mlneiurnlle baronului M&ndtausen' (Hans Albers, Brigitte

t3 "Odesaft fEoer!','CetrtF rogiF {Maria CSc*ari, Carlo Nirnhi, Silvia Dumitrmcu-Tjmic6, G. TimicA, r. Carmino Gallona) C'Odinioar6' (Zarah Leander, Hans S:tuwe)

Denrdru, Florica Dennlon, Maria Ma,rimilian, rogia Joan Qeorgoscu) 3 'Parada notalor' (llse Werner, Viktor de l(owa, mua Peter
KreudeD

G 'O noapto furtunocse" (Radu Beligan, Alex. Giugaru, G.

O "Scampolo' (Amedeo Nazzad, Ulia Siivi) O "$apte anl dE noroo'(Hans Mcsr, Theo Ungen) tD "Seranada inlrnii' (Magda Schneider, Paul H6rbiger) a'Sgnce de mdrgean'(Jean Gabin, Michle Morgan) "$trsnge*eb' (lqrid Bergmqr) ls 'Teresa Vsrgrdl' (Vittorio de. Sica, lraserna Diliarr) Vrezu ee mi m*rh" (ilse Wemor, Heinrich Goorge)

Jl La 9 mai,ln reprezefitatia cu 'Nwta k$ frgua'de W.A Mozart, pontru uitima oara rAsuna lroc-ea marei sprane Maria Cebdari, ln fata conatimalilor sdi" Nescda b Chigindu (10.02.1910) a absolvit Consalvatorul din oragul natal, dupi ce cefiase ln corul Catsdralei. $i-a coniirnrat studiile la'Hochschule fft Music' din Berlin, dupa cars dorifio solista a Operei din Dr*da O carierA piin6 da srcoess a purtat-c apoi po scenele de oBere din Berlin, Viena Paris, Milano, Salzburg gi multe altels. A iucat fn filme, fiind parteriera preferate a lui Benjarnim Gigli. Departe de tarA gi Basarabia nataF, ?n$rairiaia

....9i Fe $EB$a

Qetoi

s^b oop4ia sovidice, Maia Cebdari a rnuit la Viena tti

1Str'.

t *

ffi'

'&

...$ alc lumii

3 3
G'Coplii ne privffic'{r. Vittorio de Sica}
iBal la castEl'{Fiono Brassour, Madeleine Rpbireon)
"Corbul' {Pierro Frmnay, Ginetie Leclerc, r. H.G. Clouzot)
Ingrid Bergman)

Dupd o lntrerupere de trsi ani (19{&1942}, in anul 1943 a fost reluata docernarea Promiilq NOBEL Lzuraalii sunt urm6torii: OTTO STEHN (8e19Ge), GermaniaS.U.A JOEFt-l GYOffif{Yl lrat ltEVmf {188*19S}, $rdn Medicin* HEffi16 CAfiL PE|ER DAhfi i18ge1$4, Drprnarca EDWARD ADtrLBERT DOISY {n.18&}?), S.U.A

Fudllr

lobol1943

Fizicd: Chimie:

E 'Lsgsnda hdrAgn*titilor" {'Ueternel retouf - Jean Marais, Madeleine Sologne, r. Jean Delanncy, sc. Jean Cocteau) G "Maria Mallbran' (MarlaCebotari, Rossano Brazzil 9'Obssle'(Massirno Girctti, Clara Calamai, r. Ludrino Viswrti) "Omul lh gri' (Jarnec Mason) 3'ftomanta pe uapad8'(Sor{a Henie} O'Pafihmef (Vara Marelleiq Hc*r, Aljrnil<ov, Nikdai Bosdiubo/) lD 'Ftrltru un $Aruf {Deanna Durbin, Franclpt Tme) ccfl de csf {r. Virrcente Minelli} & Yiaul alb' (Olly Hclanan, Wolf Albach FeV, ansamblulWiensr Eiss-fisn e)

tE'Cuifi bate csasrl' (Gary Cooper, t'BiEe lrao'{r. Cerl Th. Dreyss{

O Pictorul lan fi"aulescu la a cineea sa expozilie personald, prezintA o serie de tablwri. finisate recry*. inspirate din fsndul artistic national {'CAmpuri de rapitA, 'lnterioare tar6nasti', "PAdure' etc) ele denoti $i o net6 tendintd expresionistA"

t'Un

O Apreciatul mastru Jean N. Steriadf ssts invitat pentr,r o axpozilie retrgspectivA ln Suedia, unde tatlierile sale se bueur de aprecielile unanime ale publicului gi presei. il ln sah & la Mini$ed Ptopry*i {$l WSn), graficim n4fua MnJesalopne lrcr&i dn nnzdo, rarwc*ile pi* irqtr{ie $,i ssnditde.

do lilnc gXffi ln ultimelo zils ale lui lunie '#!, Atenzul RornAn so prqAlea sa prirneascA oaspell de seam&. Celsbrul diriior olandez Willem Merplborg,ln turneu prh Ronnh,Ihcptse repotitiile q.r Filanrmba

nksllrllna

ces[getil ds ate$i nsti cu.11OS. Frsntul |&fonsl pentu Sport

IttElEfl e is tucuregi,'lr*Ahire
fgn'|. C Olpa Rom&ri6l
ediilia

* &tu! k4r ldo*H esbs dkf*s

19,q3 c$t6

htsmafiorcl& iiorn$r*a4r*atie,
cEr

1s4?

c*g{]at ds

CF.t?.

Turu Sevott dh 56 de ecfiFe patth'par,E. S Tarnpbmtll de r**o{'

tet,irc raE

bucureqteane pentru concedul de tnchidere a stggiunii. La sosirealn Capitala, a aflat cd olist trebuie sd fre pianistul rcnAn Dnu Upatti. Gerge Georgesou, directond irs'titutiei, care tinoa barte rrult la Lipatti, i l-a prezerdat ?naintea repet'rliei. fr/engelberg a fosil pufin Socat de acelt6nAr firar, cu agpest do licean, desi implinise ahrci 26 do qni:

bm4l

F.C.

Crabra Se rsrerc&., di+ r$ndul craixeniicn, *'erii

#cerl$ OerE $ Drnirearru.

cgsbat de Pefs Seinearu, unnat $ll O Crpiondrl 'de rE6of de O. Tro&rpsor, G. Alexandrccti, T. Popq S. Sarnaftr\ A P'chbr 9.a.

futrc

til
Si

A Scfn*Jt

O bi pesrezA litudle de
- C.

T6n*eser

csrptrii rsnal C T{nisesal

tvlagda Pntrrl prtna oare bur6ali, la dubb mkt

C.

Gmtlb

Oi

&a Sdhcesw.

Aveau se rcpets perbnlur$ abki

psb

11

ar$l

Minsq ll'le (n" 1881, TulShag). lstoric, profwr univershar le

Spctalist

Lorinsscu. Eugen (n. 1881, F6tticeni). Critic Si istoric literar.

lagi.

ln istoria Ewlui Mediu rornanesc.

Papahagi, Paricla (n" 1872, AvdelaGrecia). Lingvist 9i fotciorist de origine arorndn*, specialigt llr cuttura romana sud-dunereana. Membru
corespondent at
univois'rtar

ecaO@

ln giintele matematice.

Burgheloa, Dan (n. R6mnicu VAlcea). Matamatician, profesor h Bucuresti gi |a Univ. Cdumbus (S.UA.i; Contrih4ii itiporttr*e

economice. Gm polttlc, deputat PN[CD {din 1992}.

Clumara, Mircea (n. CdlAra$i). Economist, doctor tn $tiintele Grigore, Dan (n. Bucuregti), Pinist, elev al profesoarei Cella

fMizer$fii, t{tr6 $ 1@e', VoFare'). Perwrtdih thi:ul G+qiei nazi$e, dh ca,'a orighii sale evrele$i. Vcn Q/o, W.S. {n e). Cwtosflt reg|zor areri:an de fibn, relizdsul
ecran

|gtt, ttgy-_(4. te$l. Actortqrcoa

Taruf (1@), at

ro&rd rnernobih

p $ene

$i

pelixlolctr

activeaze pe plan sociaFpofitic, rftembru P.A.G. Patzahfiin, lvan (n. Mila 23 - Tulcoa). Canoist rornAn, da 4 ori cann-

Delavrancea. Vast6 activitde concsrtistklA gi pdagogiee" Dup6 tgSO,

srErisrjdtr
'Mr.S'nih'.i{orrlrt,

Hward, l-edie (n. 1g).

Ranclsm' (1936) S.a

Persorlftae de

prirrphn a fiknutui.eng[ez g

ifi'ilracrlfioflr',

iirg''zor tJntrtlT apreciat, credof al uror per*naie de excepte HqrF g &tda','B/gnnfon", "lntenneezo', ari:iie vdrejM;

fr

pirn olimpic, da 7 ori campion npfldiat, da 25 ori carnpier natbfial. F6slgru, Mergiareta (n. Brcuregti). Indrdgit6 interpretg de muzice

ugoarA, a^centat th spclacole de revisH, radio-tel'viziune gi dtcc. Aparitii tn filme (Tmpugcdturi pe portatM, Voronkx', 'Mebdii...'" Piurocu, Adriln-(n. Cop&eni - Basarebiai. Poet, prrbliclst $i ziarist" Animator al,cerxlclului 'Fhcera', ln per'nrada 1975-85. Gn politic, senitor

p nrsa tr.rsd" oriJine

(q 1gg).$d al Rez'Fterr1ei ftarrceze, exefltat de GNry. _ EqJt s.bJe Glrtffirt nflEb cgqireliv de'Mrat'. nmeb Ralmgrinor, Srgtti (n. 1873). Frari$ virfi*z g profrfic corrpozibr, de
9a a.toexildt't S.UA drpA S dtpA ranft.qh ranft.{h pstru pin, 3 stunbtl opera 'Alelo', pk?se pentru psfiru t*zk;a se qtelodi# $ qr
iz rcnelnt'c, a

pl4

ig**. iS**.

P.$.M. (1se2).

Pittig, Flodan.Actor talantat, c.tl rnultilateralA *tiviiate pe sceni $i ecrn, ln tralsnisii radio 9i televiziune, festivaluri de muzic6 'rock'. Vc6roiu, Nbolaa (n. Bolgrad - Basarabiai. Ecorsnist; acfMtate didastic (A.S.E. gi Universitatsa Bucuregti), funclii de conducere ln Ministerul Eemsrlisi Nalionale qi Ministerul de Finanle (199S92)" Frirnministru din noiembrie 1992. Da Slh'a" Farrelra, alias Eusebio. Mozernbir:an, reputat fotbalist, fn
echipa Portugaliei. Denelo, Cather'ns. Vedetfi a filmului francez, roLlri de mare succes ln'Urnbrelele din Cherbanrg" (1963),'Domnisoarele din Rocheicrt' (1966), 'Piele de mAga/ (1970), 'S6lbaticul'(1975). Killy, JtrrFClaude. Schior frarrcez, triplu campion olimpic (1968). King Billletlean. CanpkranA arnericand de tenis. 20 de ti$uri cucedle ln tumele dg "mere glern', dintre care 6 la Wimbledon, ultimul in 1975. Waleea" [.ech. tjder al shdicaligtilor pobnezi, a condus din 1980 organizalia muncitoreascA Solidaritdea, cu netd tendinle ailkremunistg" Actualrmnts, prsgsdinte al Pobniei.

uherbere Xn'Evreul S&ss',',tucdoru| de gah",'Flqrl

qeal al roF{q dh pei''ct&le axpresinbrnrhl

Vei't, qmrad Vedq Cmrad {n. 188$. A.*or g{rnfi de flm, erngr*tn erngr*ln S.UA lrtalprrul

c.rr#irit o larg6 popularltde"

Ar^&r a4 concerte lucreri cilnerale, lieduti.

srbr'4,

er nrerncrabile apariln dh Bagdd', E$g'ca-'.

Tf,ARGHUAUt 12 3 | S I ? E CtG

lmtt gnd ln arnnfr

spre vidorle

- Unlane* r?friatilor.2. Cei cv *hdwhu 3.

- $ofh fosftilui rege Una din pulinete

0RIZISIA!:

l.

Gel mai

Mthal

pM

republicl nerecunosute. 4. Nu tine - ttai putin $iret" 5" llsnoria scu[E - Muzw tn aer tiber. 6. hr$ ln Rusta. 7. Artl
neterninde

TaH 50%

pafte dln Hereule.

Arghezl tn ...escul 9. Nu nal tuhxo vl61- lyps. 10.1mul de atel - Uniuns A,Sransmicl lnta-

Face

Tudor

t
i0

rdionalt.

transigcnt-CIanexea

WTIC&:

1. 0mpalitic in-

Buhndra, Torry (n. 1881, T&gwi$te). Mare actor de teefru, roluri de nqritat din rpartoriul clasic ai rnodem. Aperitii fn primele filrne romanegti. Ghic*BudeSl, Nlcola8 (n. 18@, l4i). Arhirecr, adept at sritutui ne+ rornenesc,,aJtof a numerocebr trcrAri de spcialitats. Mernbru de orGa{e al Acaderniei Rornne (1937). - loachimescu, Andrei (n. 1868, Ploie$t}. lnginer Si maternatician, profesor universitar h B{rqrr$ti. Lucreri |r| dorneniul mecan'Eii torelice, wul din fonddorii 'Gazetei Mdrnatlce'.

motocieletei 2. Cea ce,plaee dlchrilor. 3. thzln veotw ortografre - Ninati n-eto* nal crdlrclas a e\.4. iifid ap - Regdul Unit. -fn#lktune. 5. Pdgubttart. 6. Aer de adintmrt- Conryie de avidle. 7. Eplhlwi blblkn - AumnwL B. At Fella na&el ron6n. L Singurd Ia fi.[-a rw&ere - l,taSini de rd&oi, Nnntr - Primut fiu al rrylui Csal al ll -

la

Octavian GOREA

DEZLEf/REA CffiEULUI 0lN Nr.4: BNABABW UNICATE, M, CtTlT1Rt, ft, OVALL ilOO, VMACITATE,IN, IW EI, /1|S, Sil, ALE, AAC, OTUTAN, NETMSEE!, MIHAI.

Ml

ndista rpal cr& ogida Soicffilii'RffiFlYGOmn|Pgf $.R L

(RG.: U4&556tr1991)
Pn+edints - red*ctor See EAHI Direcbr executiy: 8l{. BntIEffil

fiffi.

$ecrekr genenal de redaclb: SEA figdacbri: 0SSTdE!!S TAItl, RASIVE& Consilion dr. isbrie R0SF&
Focumenhra, fi$e, eoialicnare: R([Al.l[
.Deeigner:

*ffi*t
AIJFEES

$BUIESH|

Fffiffit

Fl*W lffiF#ffit

RA&&FffiffilE$Gl!

Tehnoredac'taro

T$e#

ffiesa'

hi$ografiaW{*frf
#zwn$ti

compubriag: fffiA !ffi0ffH$ Slll*fr - Bucure$$ Pbb Prcxi Llbere nr. 1, 0fr;i.$ W$kr,g9, d$r& pc$fird

eS,

Talafon: 8l 8.57.76 gl 61 7.6A.fiW1 4E

aicum
iari
si a celor care lur

ftesa, 50 de ill
"Conditiite pdcii milenare a lui Adolt Hitler"' Spicuim: "Dela KANT t'a HtTlgR spre pacea eterni in omenire?nsemneazi calea care duce d'ela'o idee pura ca tinte finale ln lumea

ili'-lX,?E?A%'flt

Itffi$ls-f,-,#[fr fi dn[f ;#*#i$"-ffr''$lt

n.i#,t.1ruyi;jlt{rr i+r'.L:,lm;
BelHH[,

I HrRr El =&ok iffii rry6u4t:?!]l{

[;j+E["f 3f1'Isft +A'ipitUl*1.,*l;li.?l"J:$

iitt,ini-iibltt.a..rgurfliffi HFt-%i$l+Xr^{"r'"1f,i
l3!X"9tflHHl[19t'"'oii,-'nte'lei3iiq1,li19"ii"iiiintirLt"t'l: noastrd" Un an de munca desiobite. o viati nd'i oil-"'aia

FffiH.rf,,tjl'*'sa'ii*+r**[:H*^ulmp; activitate' pe sectiuni'iisI'a lrqsqt programul de

constituit
d
r

abstracta a cugetdrii, la trepiata ei infiripare sensibili in' lumea realitdlilor concrete, PAn{'lq <<pacea eterni>> a filosofului deli Koniosberq, Marele Fuehier al Germaniei dd lumii speranta unei-stari de pace, limitatd, deocamdatd, in timp si'spatiu: nu o pace eteind pentru intreaga omenire, ci una DE UN MILENIU, ceea ce pentru eternitate nu e mult, dar e foarte mult pentru viata isttiricd a popoarelor. $i starea aceasta de pace milenard, nu o gAnde$te pentru Tntreaga omenire, ci humai pentru Europaf ceea ce este enorm fate de vechea stare de raporturi egoiste dugmdnoase lntre ooooarele continentului' european, si o vastd bazt de SphiJre sotioE in Conira eventuilelor cdmpetitiuni siveleititi abresive ale licomiei puterilor celorlalte continente, Deci, d6la punctul de plecaie al ideii lui KANT, un imens pas inainie - pasul lui HlTLERcdtretintafinald a idealuluikantian (...). Acdm, pentru cucerirea primei mari perioade de pace intie oopoar'e, fatalitatea istoricd a cerut rdzboiul mondial de aziincdre marele HITLER, cu intreaga Europd, lupti pentru
libertate, pentru dreptate, pentru civilizatie. Ce destin istoric drandios nimbeazd aparitia acestui om orovidential (..,). Ad'olf HITLER, cu un fanatism de trimis al

ffi;it.iiqo'i{i-gotlillrti'Ant6'ie:''l-.;f; :;PJ'ii*tt;$ po rtlet9ie- t | onli ili|ri J" m si ri' Fo to: S u b

i i

$l$l$siffi u+$#nitt:$:if :tFl#+1illil Ibl"cta'es-anel!,'ri,33B;j,f,'iijfu'gtllU::it'{fr-1ljii[ a i e Fiiron ;-lgbt^lXt At'F* Ht mJi ii6f9,e 1i'i
r'l o a1 s'
19

bestinulul orirehirei, gi-a incordat extraordinara viziune a caoacitdtii sale de qAnditor pentru determinarea sterii de luiruri a dezechilibru'iui mondial $i pentru elaborarea marelui sistdm de reconstruire mai solidi.a viefii popoarelor", Curat providenlial! _

lxl:gil;fl]:B;,1;u"i,F-t{'ii}T'o'f, i''i''Ei?HllE'J;'t}l cuclr"rrea Stalingradulul frmt On plil$,

Revista italian a
"

slnBtrronnrn DontltEl

MARIA MAnE$At AHT0I|ESGU

Festivitatea dela Spitalul Z.l. 303. "Rdnilii acestui spital, au tinut sd-si arate, cu prilejul zilei de Sf6nti ofiteri sitrupa -recu'nostinta Mdria, si qratitudinea lor pentru neobositul zel cu caie tovaraia cie viala a MaresaluluiConducdtorinlelege sa particjpe la alinarea suferintelor rdnitilor noStridin Rdzboiul SfAnt." ihca o "mame a rdnililori...

de d-ra Tica Bobici,-;;';";i;;"rdupl c3 Zh,.ft ::r^zeffii''r6s:d'{tv6bli&!?:iit'i*!i:il!ll tenacitale la orice proces

ai vechilor colonigtr

S^p"ii;'

publicd un interesant articol sem nat

face o istorie

de asimilare

ilffi lii;;si;'iie1.ti+S$5-,''',;E'#Hil6ii1'.Uffi sd credem

trebuie
navdlirilor
balcan ici
s'

rat'ni-t6"iticu TmptgY,Eiu limba' 9, .on."tHi'^iicle'

,'B0L$EVISMUL

trEditiile

"tena!'ro-nal6' Cu oe unitate -t soecial6, dar au pattt"iiiitiiiiiiter tran s m s I n iserll, Tnlet oi 9ilatine ;[tiirefii si lbiiu itatLi "u 9i bizantine
iivilizatiei intreout sector Dalcan,iilementete
q q \ v' Jar fi Pierdut cu totul"' ;;"alifel vs'

"r. au bucu rafd? Jiutono.m iq,99l9l

,t l9[Tl .otp,.ia' liub dominatiarctgqand' ca erovr ncr e

I

il

Sub acest titlu, "Universul" publica o fotografie cu un Ert lapidau: "Pe drumurile victorioasei inaintiri germane din rdsdrit. Un simbol: Statuia decapitatd a lui V.l, Lenin". lJnete statui parce stnt blesteimate: dispar dintr'un loc gi apar in altul; iSi pierd capul sau numai sioclul; se intorc in slavd sau stribat istoria pe ios...

lt HGHI0ARE"

SUCCE$ FORMIDABIT
"Marele cintdret lon Dacian obtine un succes formidabil la TeatrulAlhambra, companiade opereti N. Vlidoianu. Numai pdnd !a 2 Septembrig, qelebra opereti de uriage montare VINZATO RUL D E PASARI", Iol VinzAtorul, sdracul...

PAdEA

niiirltnn[

A Lul HITLER

'

trr"Y o!i,""r'',#;griji:Y:,f:,r':fl

j":f,i*::ii:::"i}i!'a

$leleflc de lon BUINIIRU

o: pnoc&aMATIA IlOnrIFgUttJI GESSreBAA, rAW '&i${$O! : ,oBas&rabeni" Bucovineni" Cu 'vre$e& DoA?48s-I prin singele Eroilor nostri gi a} b,ravilon e.liattr eerma*t$" bm izgonlt de pe p&mAntul atrarn,osesq Be dtr#nanil 3{sa'
,

StE$CtI

& lui 'stefan eel &Iare, peaseu&nd ateapu"ruri Smelitle.'' 8S'ae. tnutrui ro.l'xran.ese ("o"). Enoil g,$ bnavii arFmatel' A$agtr6^'v_:e$

turile

rnului, r'edAndu-v& libertatea Si eredrnta" oxlo&rea Si' drEp

("""),

,f$e iRtoar"eeml nbzbuge&tori

$rn

Elia

snoXdoveneese*

, ee laterxreiern s6 rytearg& ,toate amirntlrile,., p&eatel@ ltCIdstFe' 'din treeut" Frindeti-w& datr" eu ' $"ne redne. fit. rohrl, ' de -@re, nauRe& pe !l flnew,ern asb&zt" Eas*rcbeni gi Bucovlngni, I Prln ,d{seiplin&, prim mdine,- prln muncs;' efist$ It!"'naergtlt
'&a;-fapt$-

' Siberat t ei.nstiti*Ie Sertfa ri &upta prin faBta v*l& ff& 3. DiqB lneercatrea ' mi , jertfa- noastnu s$i 3u&rm 3nv66tttf& {"".}.:,,Str$.. cutul sler &*!ps, s& $ntemeiem viitorylf ("".). Y*i eondUde eU $nsumi pigu*id**lu* Bmsarah'iei si Buesvine$ si' vcl refneo t,oate a+bz$*ie {,."}u $ ffiomnmie s}ou& si' curats. 8l n$SS , or* eiine intei'neiat ft pe einste -,qi ffi3tsfee6. pe qfneptate $i edev$r. st* ezi. e 5:ez&$ie & viifiozutruri, Von: due e Supta gi, 'rapoifea rnal, depLrte. preixr&Ilnd tn *6net&gi tq:s e._ q lrnpiediegt lTee,imul lrsst,ru s& se fraalte, Xtom$,.$it vog" f;fl eU aden;Esat st$,pani 'fn Sana lor" iar 'ilfir'anifl v$r sin:,f;i eu adev&ret bpeg, ria- muncl! gi rociutr " p&m&satulu[ ler" Voi .veglta p&nfl " Ia nrsarte ca drepturi3e voastre sS fie sinrti&er .da vlatia neu&

tnvierii ,matisn&!e. Surb squtr*3 ar;matei desrpbitoqre.' rrornitt nou$. Am pHtit seump ,blesternul grepdlflon tqeeutuiui. S& r6zbunfrnn; prin \rrednleia noastr[ de ,,aui, 'ullpien de ieri. Meritati-vfr mortif . menitati=v6 nat,ria ! Tfiinsgf,, Itomflnia '! Trf;iasefi, Regete nostru Mihai tr t Trf,insef,,, ,alistii
,

nostri Si nnarele eonduef,tor af Germanir-',1. . ddntt }Iii.ler t GENER'I,L ION AI\ITONESCU* O D. ROOIiEVHIT, n'u"re!:ede eH Sta"tel*: Unlte'se vor putea mentine in afara,r5.lboiuIui c Ronr.{NrA a recunoseut ,,d iure" .guyernrrl nationi;l

al Republieii eh,irneze

Setee{ie de

lon

BLTTTARU
,.
:1,

*;,':

.,:i:.:r;::,*.+,1*+r.

::lr:j.:.;l:..i

lsi&iQLla${*84ff4+.'*i*3:3:.+*le-.a1$U;c!.e!iri:i+kti*59{?.:s1*+:d.i.Jj&!:r1;1{i;:iilr

WV,rP;.l

ii::ti'l::i:titii:tit:t:::t:::,:i;.t:l,t';;;;111;111;1,,l11;:111:1':;",i;ii1,1i1,;';::i:::,iii,:,:i:il:;ii.f:i{,#lEl,