70% d1n suprtifata .Pilmilntului l!ste IJpif - contmutiJ in ccca mal man! parte 1n m4"' ,I ocean:e. Aces,' medtH.

acvatk, ~J ,armurile i'twotdu'rdto(J;re,. cQHstih#e eel mal mare habitat al vte#t· sifibattce de pe Pifm8.nt ~i adiJpostefte 0 gami! vastd de 'Jnlwale ~i plante ,deosebtte.

-F--:'Ci!CW[,ii determin!ln~~ pentru 1'n!:e~~!'le!'ea

- vieP1 11'1 mare sum h.mtlO$ ~l tempel'<ltura,

I Peeetrarea lumil1il !!1'e Q lr:!1por~nt~ vital' pell!m d'8~!by~!a .p1~ote]Qf. ~~ astfel ~i pentru all!jl'rulle. Ifli~~a~ se credeacs Mj~:me~E' ':IT fl sir!" gum Sll.tlli! de energle in till,b.ibaMI marin, dtH' acurn se stie coil ecesnua i se adaugil, bacterllle Carl! utili:u>ara su ~ful" $U care nu v;[l<! niclocl:,uil: lumina tile!. :fn.sil !umJn:I 801aril: n'hn~rle f)1:tfldpala. 8ur&i de energie care intretine vlata lnr llliU'e, tar fot';};51f!i~:la (procesl,lJ rr.l:!'! care ener-

r: gia prol<e1l!t;!( de la ~oare este UlEiHzat~ de plantele verzi pentru a produce zaharurl $U deci . pentru a cre$te) rfuniine baza "'~\'ltii la nivelele superioare.

Via'a inadianCYifli

La iI(~1ncJml marl ~ l~n<i Ii! 1 'I l~m tn~dlflcul gropJlor eceanlce ~ :'!pa este nesgrsca smoala deQtlrece ]:LI.1T!~l'lgl, • soarelul 01,1 ponte patrunde decat Ia aciandmj de piin1Ji la '100 lTI" Unele anlmale din adiincuriLe l~~e rnai marl sum albe sau semjtransparente, ae&.M,eGe nu atl nevoie de pigmenti protecrorl sau diecamu" nil!~ alnlk, precum pe~tli undl!ari din m::!i'iIe ilIdllnci, j)e~tH vlpet;l. 6i pe5tll wbobfl, au Ionnegrotestt, Mllt[e au ~l·oase" Ilumtnate ~j rn.omeU l"ullinO<l.'<e peneu !1,-~1 prlnde prad9J,

Aceste anlrnale trebu le s1! s",pm\'ietuiil~d ~11j11J Ihrrre presiuna - uneor] ele peste 1.000 de ori rnai mare' de,:::at presiunea 1a n!yeh.llm(!rli. me se hranesc cu i1etriru$ - rnIi1il$i~ {Le materie moortil provl;!ni~ ~ hi niv<f!l!! superlosre.

Gradini de ,anima~e

terenuale deeveeuare, sau vendlele h:1droter· mile"SUtll!ocurl1,looe O!P<L Ileib~me sau caldili se !'idic1! din interiorul tapir al p'.1mani:Ullli., I\;evertebmtele, pr~cum. vie!'m~i uriasr, cr:ab)U. molustele, rnidiile $U rnelcii, ~oloniz.ell:tll aces-

te ~i auoorutrllI[, a r(lia~~~ reclproc

be , ell bacre.mle C:lire tI'lt~.ese aeolo.

r": ~Bursa :na,ttlrJla care se €Xpl.OiUellizl! in

acesee vsnnle est€ Sy]fYN de hidr,ogen, produs~ de acttunea vukafllcl de pe fUfldul oceenulul. E!I esie Imedlat utiliZ<itlt de bacterille care 1~~ Qbt~fl e[!ergi;l din 1Lce~( BllZ ~~ nu de La lumina sol8<rd, eapabile s.lt prospere 1.:adilnclmu foarte marl unde lumina nu pstrunde i'ii.c!O{~m_ Asemsnea bllic~,uil S(! gssese la basa lari~llllL~ a~~mcmrar a:cva,tk ,(\i .mltt numite

II

o IUn ~ml stin~s e5~ IUn Nbltll~ <!<SprY, elM- POII«! iilltte~neQ v-ariet!J!mdf! .. n!!i!!O!!e 'l'! 1!I!:a11.~, O~"!!.!~Ik! de O!plforrnl1li:e poe stjllci l~rQtoeJ!1l!O!d !iI'!!lIl~l!c vI~11. "'1I.lwrillll P""'",r,~d~.

o Oral:l!J, pl'ecym acelSt ~:!b '~Qm~!liJbil Ill.lrQPe;IIrt •. ~nt.frecventl pi! ~mllllri pdnttl! stili!cll fl' oc:hlurml!l dll :lIp._ Aile sped! l'lji petree ,tea mal mare pll1rte 'I'll ~ timp ::i!wb Ill'll.

II MAREA !Il. l' AFtMUL

o Cele ma'il mki ilJ!lrn~te din m<!re sum. p!'Oto;!(I!n~E!, Iprecum aoo5t radio. !1'ar,A.orlntnom!l!ltrOl1.. SctMilllltlo!l ler trails· plirent, este lIs.em~., ,nitor' C.u ,rticiilll.

\) M>!!lte 5pedijl (oilte ifM,,-' ~!'! !;OiTIlX'-'l!:!1_i<! IpI~n;;tQ",y!ylp!l ... tjtQr stint stadlile lmature all! U!I!cr animal. mod '11'IIirl. A;:'"'&tll Ht.

baCle1'L!chemoilYtotrof'e ,. deoarece transfo.l1fuli ~u]ful !n p,wtophl,srilll. (substanta de bQ2!1i a ml~gli vueli de pe Pllimtnt}

Animate precurn 1,I~l!1lv:ieIme de tub, melcul paros ~L' scoica, sunt gazde ale acestor tiJact(!rii chsmoautotrofe, oferinaur¥ corpul ea ~()C 'in, care Sit trlll~$Ct1, in sehtmbul unei pfltli dln protelnele proc.lus!:: de bacteru, A'~<tstili asoders'; este ,cunoscuta ca re.la~le sitnbi.otiei'l, amb!i paMneri dl;itln~nd avafJiJ;aje i'ecipmce, dovedind d viata pe Pllm~:nl nu este intot, deauna dependenta de lumina soarelui,

41.4

o Plliln,te, mil:ro· ~gpi~~ d!Mome.e!e Tl!!t~drQ (U. Ilddulphkl {l) ~I cnOl!JtQGl!JlUS (l), ,I dinot1!agellitele Ncrti1UC11' (4) ~ ClIl'Gtium' (5 ~i Ei}.

Ierbufile i'ruIxine, induz[itild Ollie m1i ~ri sped! dealge de Pe Pimilnt, ~onlin dif"e!iti j)'lg!TIent1 clI!re le ajuU ~ utili:re:re e~ergia. SQa' relu~ {fw .. li~t;l: i.n pachete mic! num~~<: f~(;)!lD" PigmentH de dorofili1 determma culoarea verde a multor terburlmarine de sup!'af::i.li1., pe dint! tllte specii din m:lilncul apelor au. plgment! bruni S! rosii, Diferipii pi:gme"hli absorb dif~t.ir~[~ [ungimi (]~ und;] a~~ Iuminii (:<lte pilitnmd In mare, Deeareee t~mina <;st~ muLt imll sttl':lth.lldtol3..re sl mal putemidli in l'e'g~lInJle ecuatonale, raze1e ~o",rekll p!Uromj 'mlllada~c

In mare ra lropio~ - pm,M Iii, :\&1n.chni do;:: 100 1'1'1 - ded:! m ~pele temperate, 'uncle p.ntll.llYi1ra, ~trund p!lno1 Ia- 30 m, Adanctmea mediea oceanulut este de .3,5 km, a8tfe~ in majortmea P1'ofu:t:I,~ionilQr lnarj~e f1[1 eJ{!;.Ict!l p~ame-

Jungl:e marine

Algele ;;;i uermlrile marine pot forma pilauri de ~~at~!:l subacvaelce aproape irnp~m:irnbiJe In [urul 'coasue~or $i pe ph1.tforme co.ntinentile relati v putin ad(lnd. Ax;e~te;l. S,Ii'tt "j\mgte~.e llliU'il'le". unde peStli sc1 crustaeeele pot glIsi a.cI;li~! ~l 8i;gurnntol... P;):dqr!!e de vareh din dreptul coastei CaHforn[ei. in special in rezervMj<l naWr;LJ~ t1l1'<!:rinj de L<! fn;>lllaCatalina, SIJ!!lt irnpcesioeante, deoareoe Iungi coloane de vareh pOL fi vliIrut(i il1:!d~ndll";5e 101 rnetfi dJslai'l!il, <Jc pe fundul marii unde sllnt fi~te, Acesm, este ~i nabitarul vidteu marine t care se hr.lne.sre cu casmlveN de m~re, &Coid·scI &oici abaloo. - d~~i ulttmele sum PfQ~ej'lte ~l eultlvate tfir unele rezervatit,

LaIl1~uri allmentare

Lantul _aHmentilt aCYl1tic i:ftlc<:p<l cu otg<inislI1@ eare sunt fmosinre~lz.atoare sauchemoaueo[:tore, 1?Jt~Cllm. p!anrelt: LrLferioore care pot fl corisumate de nevertebraeele mid. Acesee nevenebrate sum tnfineil!te de 1I1te nevettebratl; sau de "i'enehrate precum pe$i;i, care ia !fin·

dul lor pot fD mm.nca\J de alte vertebrate, _"

inle!ege'rea r~!e!or Sa11 l:lI1lllJiJo.r alirnentare mork:e habiJtat e-ste. ~mpoIT'<ln«:l p!:!:11itl:'U conservare, iar c1if~rJJt~I~ 1'liyc.~G aG tramfer de cmGt8i~ sunl I'lUmitii ni vele trofic'e. E;!ert;lriil~ SUitt ~roducil:roare~i nevertr;b:rate~e care le miln:!nca sum ccnsumatorl. Crevetu .h'lfOfes· r;:enJj, aon.~l,lm<lt:o!'i ]}rl~afi, mlln{lncl fltopk!ru::.

tonul :LTI~ml~CL11, pro~L1.:.'iltor·~ balenele 1tlbll$t~e., COl lie OOI)Sl.IIl'Ilil crevetii, su et astfel consumatori secundari. Yiil~ in ocean depmde -in totahtate de lantLlI~I~ aljmentare.

!n s!~,clii]e de pohmre, traseul polL~anrl~or poate:! fi urmsrlt prin ~te~e sau pimrnide aljrnerllllte, De e::.:ernp!u" 0 substll!!lJIapoJ:l:l:,ulC'l pos;~ rt·il)Wrb!~a de aige,. cornu~le' "PO~ de un nevertebrat .mic:, !llknc.u de un peste cafe mlg~ea~~ dil'lmrul &~ este ff1ffi-,,!cat de Q' £0.:;11, care aroi esre roa!lca~ de Uc[l !,l~ polar. Urll~l [,'010:[ poate mun 111t1'--1I11 mediu nepoluat din eauza unor toxine ajllri5t:' in organlsm prin fO;Ci care 1lfLugrasetiJ acole din apc;) pob.1.f~~,

Ursul pohr ss a:f1a in vGi.rful :r€~t\16 fiHfn~n," tare: e~ nu ~ste omonlit de a]t <It'l~mf\] s~l batie, UtJIl1ea plmm[del refleetil. flutn,'ll:rul de indivizi ~a fje-c~re !1jp"',,,1 tl'Qfk, :"(um_lJ'l,ll Pl'Ocil;ldto;rHQr tinde ~ fje mai m,u,; d~dt a] consumstorilor,

LoclJri deinmultire

M,uea esre un locvast de cresrere il pestilor, dar unele reglunl au condltll f;j\'orabHe an LJrniwr specil. M;ltei! S;jt~flselor, de exemp~u, este Uri ~rsdls de a}lll c..kla j)e~(:l'~l reprndueerea !lps.nlor. PeS~~l f~(hdl~ rt1jg~~z1li din rIlu· r:i1e E,l:roreJ peneru a se ,nrn~lJ~i In .Marell 5nrl¥l~e.lor. T~Pil:t~i tineri, elveril, l:noatif inapoi peste Oceanul Atlantic til rffill.lile e'l'Il'opene.

Cu.ren~~i oceanici aJutm hi dispersia pestilcr, ?~ u mil dintre cei mal irri]Klrt<lllrl din Pl![}(1 de vedere \j("o!oj.!ic esee C Llten:lllll Golfl11u~. Acesta pome~re din drepwl lndHlor de Vest, trece spre nord de-a lungul cdas[ei de est a Americil de :'\l.:<rd ~i era 'i/e:l',~eazll Atlan~I~'l11, ~pllla:t'ld ~i(rmLl:l'Ue britanice ~i i~bndeze sub forma Curentului Atlantlculut de Nord, In apele din draprul coastei dill vest ':1 Irlandei, incluzand rnarele Esruar Shannon, se LrUnlllrew; a zecea parre (lin somoniL dirll)rHr~aa;\ lLlme,

- I"ocu,jJei L1~ensr;: (ie cJepl'!Ile1:e ,L i C1'elof pen~ ttl) cod tl alt~ pe~ti ~e g1i~e\1e pe :"jfll'i I'e Hn:n\frl di~l dreptul cOll$tel. :>i eW'fQll;~ilb:nd, 1>:u: h:;:rele dau m~r:ij Lin ~sp©(:t ]jJpto~, Cape CCKI, ;;i-a pdm~t del'lunti:rea dup;1l abundel'l\d d", pe~ti. O,i11- nu~ ele pe~ll ,mel C:()Tl~il'Le!pe~te 6~A {I.e spedL

o MulHi al9l! mar~ine ~ gas_ in zonlitlulilorlllulLlil, uooelltUiit iilepl.l5>e ::r:ilnk de cuten-wl de mare!'!.

0. .AIg,e!e sum pl'n~ ,dle 1Jrm <';~I fO:!lrte lII'!:!Ire sueees,

~" a.cl!a~1 11llllI!!Ilne ~

din aer It vediem ~

de-a h.lnSl1il11 CQ~$tei ~

M~rii IMed,literilne. .~

Vrlil d!nire ele, co~M a.ma:rctic, este Y!~ peste benrcmc care crmsurna alge, rnoluste, 'crustacee ~i viermi, Codul, cltn Ocennlll AtLantk este un peste de nivel mediu ~i superior al apei, care consuma ~11~ pesti, inclusiv ceustacee ~i molusle. CuduJ ant';udic p()ale sl1pr,l,\'ie!:'l)i tnght\~:LllLIi deoarece tiiingele sau condne un ~nt.ige~ natural - 0 protetna care il perrntte sa 8upra'lie(Uiasc;'i in ape reel de piJ.na ]!I -1.9"C

Ca ntita~i Ilmoens€!

Productivitatea m~I'H este ~l1Icoilite.~wJ):iHL Balenele, in vfutrull:mt.uluu alimentar, pot ff nurnerouse, beluga (j;lIl balena 111M, sau canarul de:! mare) ild~l:mlndu-jj~ Lfl Stu purl de pii.nf( la l,OOO. Tonul ml.greal~ sute de kifomeni in bancurl de p~n!(~a 50,000 de pe$ti, urt:ll'rlnd resursele bQg~t:e de pesti eli care se hranesc, r.~te prezent 1n toate rnarlle tropicale din lume ~i. este exploutat de pescarli ccmerctale.

IDl11em:le ell cm:()a~l! 1.l1.1 propria metoda tl<i: pescux, inconjurand Lin bane de peSl~ si ernlttlnd un inel de bule penrru 11.-.[ In(\reptf~ spre centru, lindt: SImI OCIti rnilnC"Jti, Acest ccmpoetarnen:r esee num~~ pescuucu f!;l(VOd.l1 de bule.

(.ilB~L]om ~unt at1lma]e befl~on~ce: pat culege c,:u~ciI."ee ~l sep,i uria~e de pe fLindulltL:i.rii, l.JliHz~nd~~·~i lllliixl1 m'Ul Infel'jor lUllS, pl'e\--::lmt ell ,o;,il'llri de d:inri. Stomacu~ lar a~unge 5i! COfl, ti:n:1l 0 rrKl~J nt:d:(ge--.mbHll de itUii mulOt.': kilogl"am(! de docur~ d~ sepre, ]\:t~m11il '~.mbcl oe-

nu~ie, aC'east~ substanta este extrern de pre~1c:i:1 in Industria parfurnurilor, [j po Me fi extrasa nLLnlai dupa C(J bld~na a. fos~ ornorilnl,

~\1!area esee foort~ bQg<itll in substsnte n.<!m(i\'~< Spina.te in ea de pe uscat de o;Ure r-JurJ. Aeeste-.l :~iLTt~ ~a t!'iteineiel'~ P{lplJl!l[lUor pm~· pere de plimle ~;[ a!lift);l!]e, ~j productivitatea poate fj mare. Marea este un habitat bogat, atit in spec,l (u!~el~ anin)a~e bentonice ind [Ill au fost descoperlte), dit ~i in numarul lndlvlzller din cadrul speelllor sau gmpurilor de specll, in special a nevencbratelor, 0 (1luzt! ar fL (Hmensiunea tliIic~, si rllta mare de reprcducere.

~\";breli esee 0 lume a contrastelor, ':;Gt)~l· n§nd unele dtntre cele (:tlaJ If!tci organisme de pe Plim§flx, precum dlatomeele (de Ia tin [11nI1,11e!t'\I 101 0 rnilme de milirnetru), ]X1nil la cele rnai marl ani:Ltm!t: - balsnel«, Balenele pot ajunge b marlnu lmpresionante deearece apa le sustine si sllpriLn~ din gritYim~,ie.,

Plandonul

.MMJle rontll:l mW:;l!f:de de rnicl Ol'gani:sme colecttv numtte plancton, O::p;.1J;)lul provine din ltmba g('eac:;:!. ii1~emn~nd a .. cml'~iera sau a pluii, rn aceS! caz in a~.ril oo.ntTolLllu~ ptopriu, Aeeste materii vegetille sml anlrna~\i mid din. mare 1>e nume.~c fl.tDplanc1oIl Si r,-,speed"" 'l.!» pbneton, pe~tij .rr~ici rr.ansport:wl Je ctlJ'E!rtte f<K plilrte difl, pla.no;:,on. ~~~JorJ1 .. ~ea pl~nctoJ;).l.l.' lui eSle mimlseuJ, de la !nt'f'imea dl'fuJ unui ae

415

MARlEA $lrlRMUII.

MARiA &ALENA ALBASTRA $11 CREVETII FO$FORESCENTI Mil 't.. N'~UI,I .III blllt"" (h/unClptf;:" mUlw/lJf); ."",I'nd 25.312 m I ioIllg 1m., ,I FlmlrllI"d 144 d. tone, Hte eel mill' 1m". animal din I~mt ,1.1 hrln. C!lxclullv cu cten/tII foJfOra.ctnt Gura Iii fl Itrtl.ul creve~1 fo,tDr.iqn,1 d. fllCa_l1! d~ and k'lgtllte lip)" Coniumi dQar anumite speell d. '~i fosforilKinll $I vllr. m~l'Hll, In Ol!.Nnul AI1tll'ttlc:. Aiel conIum. 'Ii,Mltl" Im~ru!lon.l'ltt dt pal'll II .. to.ntI d. crtrid fosf.o.rtQnll pt II. farl1ll. and _pel. fngh ..... baran. mlgl'Md spr. "orel' Tn IP" KUltortall_ und •• bl. Ie I1tlne,te.

QO 'Mlllic .. i~rt8a anlmale!or din min 5'Ilmt !'fI.<!1 mid de 1 an ,I .I~tuil!l$;;; z:oopillflcmnul. Alilimalele fJl\ezentatl! Ill.:! ;BUlnt! fluf;',!!~!~d (1). IImflpodi (l). v!erme pclk:hllt (:J~). capepodl (4)1 v,lel'lme PQ!!c;het (5), YieMl8 sigltatil (6), larvi tie peltfo tel!eosteiin (7), larvA dlt Pl<~ ~let!steiim (a),OIll die ,e~te te:1'eO$teillll' (9). hidromedud It 0) ,I cadro1l¥8le de mare (11).

di~ g~hnil:lle, piimll~ n1l'rim~' unuJ bob de orez. Este tn principal format din crustscee, dar ?I meduze mlc!, fonTIt: larvare de molusee Sl echlnoderrne, Existl'li 0 mlca rnlgratie verticala de plancron 111 ~pa milrH. adesea ajungand la 8upr~b~~ noaptea. Medtlzele hk1:ro[de r meduzele, rneduzele creasts, viermii sJ unele crustacee sunt fOllforescente, dfind ml!irii culoarea verde, dar ztua cobQa~. 1n .adarlc'Hi"

Creve~i fosforescen,i

eel mal. important grup de zooplancron dIn Oceanul de Sud esse 31 crevetilor fosforescenrl: cfilsmooe mid care rotesc in C;anltt:!!~ tmeuse, de lmpornml<'! vhaM. 1n lal1~l allmentar, De~ "Cl:eveta fosforescenra' este un termen gene)",!! pentru 0 ~-'ijjrietare de specii, crustaceul eel ii:ll.ii important este EuphtiUEl'a supiilr~,

Crevem fo:sforescen~i sunt 0 S!J!"8!( Important:'!. de protelne > exp~oatata: de 0111 ~l utiHz~:t1t ca sursa de hr.an.1 pentru animalc;:,Peste 400,000 de tone au fast prhicSe in 1900. Ixl~t!! patnl conce:nll':dIH pri.ndpa~1l de ere ev e~L ~O~fore5centi in dreptul coastel Antaoc[idel.

in cllmaeele temperate ~j polare l!lllllUl .tunrli are tret zone ecologtce distincre: !itoralul, eulitoralul ".1 8uhlitornlul. Zorn liroralului este reglunea afbn'l deasupra niwluluL rnedlu al a:pel, Truilr:e, zona eulftoral.ulli.i e~we regiunea din:tre nivelul rnedtu ale apei lnahlt ~i a celei jesse, lar zona subhtoralulul este regiui'itr.l, de sub niv!i!lu1 medlu ate apei joase, Acesee zonll stint produse de marne, care sunt influentate de IItrn.clla gravjlta~onal!l a lunii, i'.'laL"€ele apar lil flecare 12 ore ~i 20 de minute - adiciI aproxhnativ de aou!! or] pe 21, 1:n ~:lafea Medlt(lf:'Jn:l msJ, care ocurl 2,; milioane de kin ~J C:11J;e este le!W~ de Oceanul Aihntic, nu exJ,st!i: maree,

Vie1j.urtoare de pe ~irmul marii FieCa!'e :wnli de ~~mti~i ara pl<intele ~i animalele earaetertsdce, can; au adaptari pentL'l!.l viata in asemenea locurl. In zona Iitoralulul pot ~a existe lichen! (a,llo<:ieil al~ unei alge cu o cluperca), precum vl1.l colorarul Xan#wra parw#na pcrtccaliu sau l"en1,icCit:til'a m:a~ra de culcars m~agri!, Care sunt foarte bil'l.Gt adap-

Q Animai@18 din ad€lii(IJ'! mafilor p~ezinUi !!pr-Npe t.oatll culorll@ ~l,If,~ul;.euh,d. Str,iluci· tor" II f':5e!irdQChromr~ fndman{ este Uifl pe,te i''Ir (;.;'l",se ga5e~te nurn_1 in MarN' !lo$ie.

t~t~ la ~s.linital~, PeSlde cu tiglEl t:rilie~te in rape ~i sparturi pe care cresc llchenii.

Zona euhreralulul esse colonizata de diferue lerburi marine care poe indica zone speerflee pe un singur mal ~taf1C'()S ~ de Jill .Peli/etia c(:m:al1cukm:l, pe parteama] ridlca~il. a ·pbj.;.rl, la HIe,US spi'raUs, Pucus IJesI'UIDS14.~ ~i PtlCUS serratus pe partea mai jU<Lll:l a plajei,

La reflux, ochlunle d~ ap:l de pe stttncl devin un habttat rnlpOl1;an~ penrru viata s;'llbati· CilI, Aid, pasartle precurn ~colcarii {ii arenarltle fie hranesc LU nevertebrate precurtl crabu ~i crevetele.jrtmaae ill ochimHe de apm. La reflux,

Yn <:OM ~u.blitDf"Jlu[uj speclile ([pice apartin gellu11.l1 Lamlneirllil: alge marlne marl si brune, cl~ fronde lungi de pana: la 4 Ill, AJgele marine SUfI( putemkagitate de aC!jvlta~ea ntiltii In zona subHto',:ilu~ui .~u pentru a se fjxa ele ~~ U 0() tLllpimi. jiJ:OM:tl pe care o anooreaza de o platra mare cu un organ numit ventuza,

in adiin,ctlrile sumbre de sub nivelul aped jease, apar ~,Igeie rosii precum Rhodymenfa ~lrlla(a, Pe st~.nci, scolcile de mare ,\il mol1.letele blvalve formeazi( lncrus~ari,; ele se 11rl!-

EFECTUI.. ACTIUNII VAlU RI LOR

o Pe 'IoIn pro-moMoftlll PiP!!. (I) precbnlNi 5adell. d. 'Mlrtl. eN"'M ..... lgll.or 'lpO ... JbjI 0 dIU C\i iildlpostloll ,I en. predom'n,nti p. ~loIrlll! sub< vlnt. (J ~I 4). Tlrmyr:lt. IMilrm-cn.re (2) praill1tl lcolei de Im,F, fI 81g ••

o Scokl chi m'l!\i!I PI yn m.lstltii:05. IEII I'no,u, In INite lubi form., de Ilii'Vti ,I tree; ,_ form • .tulti IlIIum.l, dl.lpi 'tli SofIU lot. plrl'I'I!I!rili'lt: pe 0, plllltr'" 'C.III mil rllilplndlt.e sunil bubLiJ"lil'4Ii de m~ ,ltccilCl rfltl!lfCl.

nesc prln ftl~Jl'l! ciU partlc1.l1e de hrans tn ~U5' pen,sle, Fihrele ocoicHor de ma~ lasl sa trell,c!l pardcuJe de 30 IJI1i"l (1 umeste frnctiunea de un mili.on dintl'"un metl'l.l).

Tirmuri temperate

Elti.s~ multe tlp\.lri <lifei'll€! de ~mul'1, dar in regiunlle temperate exl.stl! patnJ. Hpuxi; stnncos, p~ei;!'o~. nlslpos ~i mllios. TlIrmurile St~II' cease v~rlaut In funClie de Upul de roc~ ~ de unJ!!niul in care sunt CDns~t, el'O<'Late de apa m«r1i. Ochturfle de Olpiii de pe 8t§.ncl sunt mWhabitat.e cQlweoohii(! penlru OlnilOOle~e m<iril'l~ {II acolo uade exllltl! ri\p~ ;Ipare 0 .roni di! oocnlre II! lJ<id" LInde se ,ttlb[!esc plame preclJm hll'b~ rO$ioa1\l, ~! salata de miUli!.

Tllrmurile pll!troa~e aparncolo unde se adurnt pjetrioo!e eu mltrimea tntre ~ mm·150 mm, Bste un medtu foarte instabll pentru planre, dsoarece un ~m pieiros este de obic:~iab.rupt (U!'). 11"l9:J:~numite pbrnte precum hedoleanul de mare se pot flxa ~i creste,

Tl!nnurile ntsipoM@ sunr mal plate ~i sunt colonh:ate de rnai multe pbntr.! care se seabilesc aid. pnndpa[e].e plante .sunt larbQ d~ soaldin(! ~~ Iarba osulul, care pot sill creasca acoperite ~ilrijc de nisipul ~ul1at de \'ilm.

Ti rm UII"~ tll"Opii,eale

Lli troplce, til:,mul poaee ~ fie' un recif eorsuer sal! un tlnut impadurit cu mangro v e. RediuJ coraliereste Q tncrustare QUi'll a l'am:l!~I~Lor vii ~! ;mOOlIt'e a mll!oanelor de crliatllrl asemiln;'t· rosre cu anemonele, numite poHpl, care fur. meazl! 'lin substrat dur $i calcaros, Pe~tfi sunt

41i

MARIEA ~I JARMUL

o Aceit ph"Quln .. III lui M"II.!"" din Patlgonl. lilt. ovlctlmi .. p!!!'ih.!irll grave II mlrll (U IPetrol. UN! utld. n.nurnlrlP! pI,lrl ,I 1"lm.le marin. Tn ii.elre an ,I poh",,!!.!!! tot 1'1\11 mu Ite pille.,

aiel deosebn de ab1.mderltl,. ilL aprox:imaliv 0 t.relme din pestll cuncecutl tn'!le&e In j1Jmt reci· felor coraliere. F'1'Od\;tct!vilatea este 3t4~ de mare inc@.c un metru pi!l!ra~ de reclf poate produce piln!l 13 20 de: [One de peste pe an, dar eeasta ~i mulre a~t@ animale,. preculIi dediteil de mare, castrn~'etii de mare. stelele de mare

~l hldroizli. Marea Bari{l~ cl~ COf'illi dlndrept~11 coastet de nOrd-e~. t.a A. ·.ustmUel es.oo. c.!!l.l nl;Ii l mare reclf caroller dln ]1,1me- ~ung de 2,000 ~.

km ~! vizlbll de pe h.lI'l!li, Se inc!'!arc;t prote- ~ jaflF.i scestor medli p~€itloa8e, dar si habltarele ~ mai pUiin spectaculoase dtnapele lell'lpemre.

lilla~iirul, de mangrove este ill e&en~ un Mut p'durill marin pe 1,].11 rna] faallle milos, adesea lat cit: I'llili m.ulti kik~rue~i, ExL~tll multe spectl de mangrove, dar spechle pri:nd~e de pe partea ditlSpre mare s-au aru.'prat pentru a putea tr!li in mare, Copacul ,eSEe I-inut deasupra apei >-Ilritt:e pe c pladormil de ca:r.aHge, frunzele ~'Unl grease ~i ie<i:"!s,teI'Ue la ilpil sftr.WI lar fmcte~e cauciucate sunt ldeale pentru g;er. mil'la~~ in mfUlIl Hpidos.. ~ .reflux,. m:!l'ul dl'! .sub m:mgrove abundil 'in CT:4bi sccipcarl, iax ~e.rpjj; malml;lt.ele ~i p3:stirile frugivore tniiesc printte crengl. deasupea mvelului apei,

Poluarea mall"ii

Pu~uare:.i m~r:Il l'~ ~ml!.lfUQr este pro,voe~ta de oameni, DelioCilioc!lrea ot!i!vul'Uor ~i deseunlor tn. mare are 100(' fie direct, fie pl'il'l r~l1r:1le pe!uate. 0 mare parte a deseunlor este absorbitl!: tn .mlut!.e, dar 0 mare parte este arnncats ~9. In;]'L Un poluan:r insidios (care Se rilspandeim~ I:replll.t ~i a;parent. !noOOntt) sunt algele iaxlce, care inflcresc cu !,.I$lIl'inttl! III ape bogata if'! azot sl roSf;lP, Asernenea ape tm'boglliloo artifidal ell mlnerale se IHLmeS( "~utrO'fe",

Pecolul este printre princ!palli COi'ltl!im.iru~ ~orl 1'1.1 marLI, ell 3,; mmOO1le de tone cescareate in oceane in. fiec"rean, At'.e'ru.1a re?.t'-i;:~!flt« o toni! pentru flecare 1.00.0 de! bOne exrrase pe Pilmallt, ffectcle l~curgei'l1or lmense de petrol" axili In .mediul subacva.Uc dt si pe l![fifitlrlle m:XriloT, sun; lntotdeauna caw!lt!ofale .

. Dini:te t.oate h:.tbu[3,tele, oceanele suat eel mai pu~in cercetare ~i studiate de oarneail de ~ :;tilnr~- in.\-! daullel@ provociL~e de oamerllrlt· I rnfim poluarea, pesc:uLrul In eJltc::es ~ exploa- oil lama resurselor naturale ~i mtnerale, I!

,0 MII'tl.,~I. ,d'.mlngrove. ell, ~Iilst. din !v.rlll_l! f,liOI'Idl' tmpodo!)e,c: pate ~i.iml· tate din talt. 'i:im'l~rnl ~plude, EI'e filiiretin o Vlrletlte d'e ifl'liillcl. pl.lii ,I vt.u11 flcllath:.e.

o Cor!!h:d C0411U din mil de Y;IMj~' ml'n"WI'. IIMTlI!'lltQI!'e reI.! Ii~emo!ier., Il'Iumlt. IpGllpi. Ao,iI. folW!I'zi bulglill mk:1 ipe pletre All ,reclFii Irn.nl., lungl ,de suttl M k1lometn.

4'18