Cht,carlJ,rechtnti ~I calcanlt PQY sit 86 fl schimbat puttn fn ultitnele65 de milfoane deanJ.

Scbeletele' lor suntftn'mate din carlflaJ, mai pufi,n rerlstent decdt osu!, dar mal utQ'1'~ asigurd sustJoore in aJm milrlt, unde pl.u:tl!reaface anlmalele marl aproape Imponderablle.

EX~8ta apro;:;;lmatlv 868 (J~ spedi de p0$li c~rt~]aB!nQ~! 6t, in cluQa far.ml.tul cit ;l:.ll tds1([W.rl vechl, ei ~\,Int td~1 perfect adap-

, ta~i la nj~ lor moderna, Slnguri! pe~~i lipslli de MId,. chi~c~l'ij ~i cicarii, prezlnM ~!rjljJOI!:t!~W nl Vlln:~bL'rLt,"len!r:l fiHel bine blindate, care' eran tiMpitndrte Tn tlmpul devonianulul, CLl nproXimaliv 400 de milumLn(J de ani lI1 urma, Astl!i~l .;1 se gitsesc ra~panditi In hunea inm:m~, tn ape reel, mil!rIne ~~ dulcl.

Chi~C;lB-U1. ~%\m~nl(~o, C~L ~[m~l'~!.l, nu are 'i:n()O~t:o,ue pereehl, cl doar ,lna sau dolJ.il~

() JI10tltoll:N!e sClipulBI'1l m'rit~ .1. "e~tellii rtIl1mlll :>!.In! ade5e8 numlta aripi. !~r m,,~ili'ile !or gr;'!~I~e in .'$Wl ~! tl'! IQS do'!ll:l Im~l" "zboru!!ul" prill! ",,~,

O an--I- -----

_'_._M_Iil· milfe

,5~ i'nti!I'I~e' fI'I OIpe!e n1id dl! "oa~~ .. II! mirliar ~aldl!. Ad'eRli sti 1'11, liP" atat de mk:i imilt t~gi!re.!!!~dgrsa!;':! lese 111 afilra ;'!PI!!, ~spec!e atingol! (I iUflglrne de aproxlm.lltiv .1 m ~, ClI III lIi'Iu~i rllmimi, I"bul 5\lpe~lor a~ inoUtoareiot codale tS,te mOli mare dedit. eel !n,ferklr.

calcani

,0 V'enttUEIlI mil· (~r~lY! "'!lie ~!tlirl de din~in~r!!~ ·ce [n~JQllrl M5!'Jhl. dertlill carltrlll:i a uvitl1Jl bl:ll!:lIl., ~11 guti se !ili5~e g I~mbli previb:uticu dol dillli mal I'tIan.

125

Il! alune~nd prin lnelul nodului, Dllcl( dcarul I1U ar face acest lucru ,. mneusul coagulat s-ar aeumula ~i t-ar infuncla fanrele branhiale. ceea ce :It provoca sufccarea pe~tehJt

Rechilniii

Re-chln!:i sum rllsplmljct ill lntteaga IUlI"lW, tar peric01I.11 rechinilm aproap~ de tilnn lti fJ.ce pe Ioot:ltQr.( s~ las;! in gmbil pe plajil Din ferlcil'e, majoritatea rechinilor, precum cMne!e de mare ~i rech~I)l.Il de plll~~, sum inoie.ns~vl rerllru oameni, ]lril.d:il't,O\t~i oceanlcl rn .. art, P1\BCUm. m~:td~ re.chin alb, rechinu~t:igl11.l si rechinul ciocan, pot I'i pertculoai, tn..~1iI statisticilc anu;!i c:l omul are l~.mse mOlt l:!"Ull'i sa fie lovit de un fulger decliit s~ cada victirrul unl:1 i reclti:n,

Ad apti'ris pecii ale

Asernenea cb:i?C:aJ'ilot. cicarflor ~j ealeanllor, scheletul reehlnulu; COng,!!1 dl!'! cartlla], ~i .L'lU din OiL lDe~i ~lI'Iil. re<;;hl~i, .precLl;LT1 r~chinul f balens, cresc 131 dlmensluni man, marea le & sustine greui,ytel<l. ~

Rechtn.H :U'Ll au ve~ld! rnotiltuCL1t: ~l s-ar scu- ~' fundi! imedtat C(;! s-ar oprl cluninol, de aeeea ~ specii~e care vaneatil In larglll imlrlJ. treblJJ.e s1! ~ He in connnus mtscare, Multi rechini, precum f rechlnul ell corn (care se hl\'(fle~te cu strklli), i\,i perrec viata pe fundul m!i'rii, Altii coooalil in ~dormlloarele" lor ,pe:tlIl'U a se odlhnl,

Qj ~;;t lngnit:ll ai.sip, a~ Oxlg<'IlrCLttl .noc~sai"lt 1~11;l.'U re~p~ratje'e!lte t1~p;j,tat;'t in ~orpl~i i"«bl" nuluc prlntr-o st~grru'l, sau cletlchil~.t~!til,. ~Ytu;at:il! dupa ochi, GII1! duce 1:1 hmnhii.

Ca :;i IiI alti p!t~ti cartilaglnO$.i, 1l'lJ1'eOlga sup .. r~fatJi fL curpului l'e<::hJnului es,e acoperltn cu soW ilsrutl~l neob~~rH;lL~i, care oontln, aseme.nea dJnJ;ll(l~, a C:!II.'i.tHre :}i nervi. Ad!!vjjFJt~G t1in~ ai l.'eehlmllui .~J;lt1Jt l1:k;,te rolzi atl)ap!~!~i. Tin.:1nd COl~~ .:;;'t [oate vertebratelc, ind~lsiv oanul, sum des("endell~ii unul linil.mo~ conml1 eu ilIl pestilor c:ltl'tilagiTIo~i, llcem,ta eSlc .arJgioe!! dlotllol: ,fI?j>trJ, .s.ingllrii soJ;zj pe care I-am plstml,

.Rechinll rt!p:Lto~'l ITnu'l, p~ecum rechlml,~ [U~ll S:l.U m".re!e recl!ii'l. alb, all, dinli mati, ;lscuW-tl ell ni!;;te i!l,ue, ~~dilp[ali pE.'nm.i i~.ia! $1

o Un' feehln Wl)b!H!&K>~g !'l\!.Iinll, blne C<I!II'IyIl" pl!I fimelul mini. Acast allimal are CoII'PU' lat, turtit, previ:wt ~iI, frlinju I'i de piele'~~re ~eaifiini (U I!I~te iilge ,111 C(lml,J,fI"N%.!i conturul corpuil'ul.

o Un rem!!'! tig~llI. Ateste· .!!!'!I!'!Wlle Ii!! tntill1esc dil!.:1 lungul ~ste'IGt' mArilor - aide ,lilting '0 lunglme deapl\o)(i. mllf.i v patru m~i $1 jumitate. E:I, mininei o!!pro,lipB «Ite. ,chlar ,I

~ "'e~l!I~rl din rilliri. ,i '"' pct fi pl!lriculoli

~ pentr," inotiton.

Gel mal sensiblli electro-receptod din lurnea anlmalelor sunecel de pe botul rechlnului. Ei pm pereepe 0 .'larcifl~ electnca de 0 millonime de volt, lna~ mica: dedt. sarcina electrlclt naturals produsa de nervii din. corpe] U.t1~I[ animal. Astfel tochinii i$i pot urmarl p,.."d" ell ajutnrul eIectticitil,tH,

o aerie de eanale latero.le dtspuse de-s lungul corpulul 3:U rolul de receptor de presiune. Aceseea sunt umplute ell 0 sub®tantili grclatinoasli si reaot!aneaz.l In m:i¥:ilirHe animatetor din aproplere sau la valurile de pre. siul'le provocate de mi.~d!rile rechinulul, renecta~e de obiectele sta'tio.nare,

Rechinll rlIpiH'ni. (Uil ordlnll~ recblnltor vulpe ~] a] r-echLnltorrec'lfiem. ;!U 0 vedere buna, dar la majoritace"'J. speelrlor vederea este mat pu'rin. impormntil dedtunirosul. Kal'ile suni fo.loslte nutnai.l" mlrosjt, IlU ~j la respieatle, i::.it gUMul ape:! aM~ de asemenea rechinul ~ MYi.g'heze tn di~eC!j[f prazll, R~ch:inii sunt deosebh de sensiblli la ~ftn~ si pol detects 0 p.IIne de s;inge intr-un milioti de p!htl, de ap~. k.~a lnseamna 0 pic!!t'\.ml de singe tn 115 Hui.

inmultirea

J\.fujDritatea rechlnder nasc pui 'vii, Unii, precum rechlnu] cu fl"<lJTIju,ri, 31.11i1t ovovivtpart _.

pentru sffi{\iel'c, Fiindl.l-le greu ~ lupte in api'i ell prada, I'e.:;hlni! at:>ld( 0 data cu ~Jlba'ticie ~j ftpoi se l'et:l';JIS piifllli: (,:e vlctima moars, ~iapoj S~' Itltol'C pentru a-I £:f.::i~:i:l, cames, Multi rechinl, indus!". dLirtil de mare, se hrlline.sc pe fundul apei s] au dlntl puternlcl cu care sparg exoscheletul cruseseeelor. Rechinii care se hranesc eu pe\5.U, precum reehinul tigru de ni~up ~j recllinul sDir.ldu~, all dio.!'i h.logi $i subtid c La care pot primle ~i~!! pmda lunec~/l:S"

Red,jHiO ~m pfrrill la 3,000 de dinti dispt.usl pe 6·;w de rll:l').dur~. Nuffiai pi'imt:1e OOU;1! 1'i1:ndu:rl .~unt fOlosite pt.'nrru J'irlji'iirc, CehLald di..l')ti vJ:nin fod- 1~ tnlomind un dirue 51rica~~\.Itoclt, l~ct.inii ~i pot WocLli dintil ]a fleearer.'l'lteva .zdll;!, asdEil ,m inrreJ.!til set rl1.m!i.ne fome ~scLlljt, :U161e m..,;11d· l"Iilor'1itint de 300 de ~'l~i pllternic~ dedlt iI']e nO'i.ls1R::, exeocMnd 0 fort'! de 3,000 kg po;; em',

oui(le lot se dezvolta ~i edozea~ in uter, AI~l rechlnl, precurn marele r"dtin alb, 81.mt vtvtpart - ouale lor se (lelyoltJ iUl,~;ue de peretele uterulul prlntr-o "p~ac~rml· cu Sl'(lh~u~, L'n al treilea grup de recluni, care include' cfiinele J(! mar", esre OVip.M ~i depuae auit fecundate,

Rechinli din grupul rechinilor scrumble si al reclunuor de ntstp devin caniball in inrerJ." orul eorpulul marnei !ot, Full ma! mar! i~j obtln hrana consulllllIidu·~1 fr.1~i lml mici 7il1ainte de na~tere, Drupr rezultat, mama na~te .cloar doi pll.i.

Tiipulri de rectdn

Rl.'l<chi.nul de p!al1i :se gilse~te peste mt ln Allantlcut de f'.:ard. De~[ eSt(! unu,1 din. eel Il1£ll mar~ I:ecniflli, atingilnd. q l:ungime de 14 m i'l dmlrind plnl la 4 ion.!J, t:1 este inofellsj,v.

lZ'7

II RECHINII,fHI$CARI $~ CALCANI

C:h I~c.arll II pal1ln Drain ~Iu~ Petromy.r~ntlfIOfme5>

bj$ti 36 d. Sp4il~11 in ,4 SK"Li 9' QaDi.! rl.

Mlrlmell: 80110 em Printrespeti I MIl numlr.!i:

Ghl.,uNI d. plr.u a..mgetrll plimel'lj

Clearll Ilpar1:in ordln~llli M)'xinldile. bini jpl'Oxlmllltill 32 d. !iF*l~lj in 6 !ilM!II~i, MI_rIIme.: 10 Onil.

Ptlntre spetil It! num'rli:

ClC.,1U I din Atbnrilc:ul d. Nard (MyJl'J,.. VlutlJ'JON}

Rech:lnll apai1l'r. subc:IIaHI 54latMI.

Exltt' 12 ordltle eu 370 de spetii In ,,, de 9I1H'Iutl.

MlrimH: 2!icm • 20m "Intrfll spedl s!t nu mArl:

IltecKI nul CIiII Ir.nJuf,l (Ch~"Khw .,.vln.us)

Specie. pBlagid! {care tr:11(l~I{j in ~arg), el ino~tll cit gum liltg G!:lschisJ: pentru a Lflghl~l pJ.<indon,oul $i larve de pesti, Uneori ~e por vedea bllitlCtli'i d€ 50 pllinil Iii 100 d~ fl2chini de j)bjl1i plulind la ,l;u:prnfa~, Ma.jol'it3teil! rechln!lor se scufunda &ida fie OP1'eSC d~1'I 1not, Oa!' r«binul de p,lalill are un n,a~ mare ~~ ulejqli" care il -ajllJU s:ll pluteasca, deoarecs ulejul este

mai usor det'iit apa, '

Marele techlti alb tra:ie~t.e in toate IlliIrlle tropicaje, subtropicale $i ca~cIe,. Adesea ml, este alb deloc, ci c~nl:i~u $ll,u brun pe spate, &km:lbti ai Qt'd.lrtullJl rechinilor S<:fumble, marii redlini il:ib~ au de obice! 0 lUN!ime de 5-6 m, dar p<J( s:l! creases $i p~ hi. 1.2 m $l sa cintlireasdt. pAfllil k! 3 ton.e,m sum nC!iv~ ];;1, suprnfuJtai ilii!1' au f05.!VllzLlti ~i hi. 1.0oo·dIt:l Il1etr.i, ne(jbj~n\tUt de muir pentru un rechln, D~i pestii reprezinta probabil princl(pllia lor hrani't,. el m.:tni111c.:t ¥ bl'O!ijot@ I~StO!liSe,. lel d~ m~, .h:i, d@Ulnl ,?t. balene mld., Eli snnt unperiool pentru om ~ SMI foorte~mutl pe coasta Austmtlei.

RechinU ciocan,i rechinii wipe.

1!arele reQhin. C~O(l<L1'! se iiJ1!~b].'e~te in ceeanele calde }.tlamk:,[><i:c;:~fl(l ~i InJ:liaOi pe c~pd reehlnul docanOOlllillllJ e.qe Mspftnd~t fu '~u~'l1.ea rntru:.lga, 0 MtiTe neG'bi$nl1.util a capului, in fo,rmJ! de eieean, c.listinge ilICc!:"S~l'l spt:cic::, OchH bull:mcMi sllnt cli5pu$i la exm~mde "ciocanulut" s1 coafera rechlnulut un c:limp vizual de p • actlc 36Q~, 01:1'1,11 ~1u.tij!i1 Si.!iS~lfle Ufl ~!5-" tern de electrodetectare mal soflstlc .. t decdt eel ai unui bot normal, ascutit, Rechlnli clocan p>ltmleazff p~ fundul oceanulul, unde sunt estrem de btne acbpt;lli la prinderea <:~~ka~ nilor S~ a :lltor pe~ti p~a~.i. Irtar.li rechini decan pot fL exerem de perlculcsl.

Redhlnjj, n~lpe se Int:ll!nes.c tn m.ru:i]e c:ropieale ~~ tempe.r;l.~e ealde, Mal dlemult se !l:~Sei"ll Tn MO!rea h,ord1l1~li, p~nit! in sudul Norvegiel, panll. cand pescujtul in exces 11 epu lzat stocurile de- pesti,

o Flemiflil ~'O<l!lizeilizj tlrlilna dupli mirQ$, ~i Potut'mllrl !:lIra de singe pini:fa $~rsa. Mljl. ,!"eli!! rectl!!'1 a!b s.el1r;'h'lef'e CY "nim .. h,~ milirl, lP'!JCilln delftnll ,I leli d~ rna ..... $1 me «(:11'105" cllitc. 0.1 11:1111 IIgr.sl ... dlntrl!! tQ1l ~~ll'!n.

'J28

C A,~ ,d,I~r .. 1l'H! .aratl cum )nalnt.llzi 'l'echlrnul prin IIpli. Iprin miJCiri alt «It. 1!Nlui.

[lIlcanll JI' vulpllQ de mll~e a-pal1ln Qrd'lnuh.l1 ibatlfon1lles>

IExlslai ilj'lrbjjimathl 3'8 $pl<!ll f" SO ,de ,genurl.

Mltl,,"": GO un - 7 m Prln,lf. spielll II hl!unlri:

To.rpll. el.tttl:a dlin Atl.ntl ... ~.i!l1I nDlIm.,..,

o Embr!onu! T!'! rd~;VQ!Q~ al IrtI~hllilUlul ,I!!,tl!! protejllt de~1'I 1nvcli, c.ornGII. secretat de m~mi. U nii pul ,Elting un $l,1J;;liu d,e delVQlt!l!~ ~!I!n5 .. t In ~n~hd ovldli1Q ,I

sl!!,n:!lsc 'o/Ii.

"'i~e",le .par:j:in :(l~r.tinl!liW!i Bltifo,me~., Exlsa ill de lp-iJdlf in:6 genlJrl.

MlrlrnHi tip Cirtl • 2.~ rrl PJi~U'1il 5Pf'1CiI i sa n u mirll!:

Him ..... ,

!CIII"" • .,.. nfOt!iHf"OM~

Lungi de pamii la 6 m,rechinii vulpe i1;ii folosesc coada ca pe un b~d pentru a pnnd~ p~~~ele, Lobul superIor subtlre ~il1..mg al inorlli!oarei ccdaleesre aprcape la fel de lung ca"i resrul eorpulut. lnotilnd in cercurt til jillml unui bane de he-ring!, 5<:!umbH SOl!!:! sardele, rechlnul loveste pe~tii petlll'U. a-t speria $1 3El surprinde, mail:1te de a trece 1<1 atac.

Rec.ninii baleni $ii; rechlinliili CUI

franjuri

Rechinul balena se Intalne~le ill ma:Jor1t'"Jtea trulr[;!o.f calde, tn darn f,:l':lFii MflCH1~rgne, AceaS[ll specie I.Ir!~~ poate sl1 crnaSG1 ptln4 la 18 m, dar esre inofenslva, capul $i ~ura mare lIunt adaptate lit ccnsumul de plilln~iG~" S:lstemul de branhii al rechinulut b;;lilefl~ are 0' form!!. c~uda~a, formdnd Q piasa care sustlnetesu't:ul spcnglos, I"laiilctonu[ este extras de acest nlrru maim£! eli apa s:ll tread prln branhli,

R,c;chinul eu :fr.IDjl,lrl se inl!iill'ie~[e in ro~ue oceanele, In ape adinci de pfutit ta 60(1 rn, Are corpul subtlre ~j lung de p~rn ]a 2 m; Se hrilneSle eu pe~ti. mid, carat-atire 51 cahnari, Si-a prLm!~ numele clUJX' cutele de plele alungite si aJllrnate de pe bl'<~nl:'ili,

Dlntil in forma de trident aratm. ci't r(:lchinii cu I'l'llnjurt sunt eel mal primitivi dintre rechi-

(I Un Mse;r! rep~nUnd IlInul

din dl~1 sup.rl'ori 2:

lnfrlmJ'itori".i t5

maralul, rKhlli alb. Jj

o Marele !'e(hln albMtru !e' hrill.,. cy 1~e'r!l'!gl. ~cn..mbll ,I ton, d.r .ud ,i aftll anlin.le. ,llIcJU$!Y 'o!lllul.

o Recj~lnll bailln' !SUil1t eomplet 11IIm..1'I'slvl pentru am ,I se l"t!llnllSc In pirtile (aIde .. III m~ntiti! o_"".I'or •.

II

at. Puii eG!(l.~zi( di!'l oull in lnterlceul corpulul f~l!!~ci (ovovfvipari), ~rm .. "eSlil de dezvoltare dureaz'ii! dotant, timp dUPil care femela esee p.reg;Uiti! sll nasca p:5ru1111, 15 pui deoda.~,

At.acuri asupra omlliul

Lnele specii de rochinl sunt cunoscute ca m!nclltoare cit: osmern. Ace~~l ~pltorl marl, precum marele rechlrr alb, sunt anlmale exrrem de rare, Pe an se raporreazn mal putln de 100 de !ltacur~ ale rechlnilor.

Mar]j, r,eci1JnJ. :rilbd sunt si!'lgllrn(l\!'e se :Irinesc ClI llU!nillere marine, precum foctle ~l marSu.inii.Aceasta Ii predtspune la atacul asupra rn.ot!!tQrllof, d.eo:1ll'llCI!! rml1o.L'itatea .. rechinilor din. apele adana nu 1ite aprople de !:!tm,

Anurnite locuri din lume sunt mal periculease d~C9.t altele ~j comportamenrul reehlnllor pm!l~ H le!!a~ de dU~PQnibmtatea hr-al'l€j, natu~ rale. Rechinli clocan sunr lemup die pe.:;.carl.i din unele t:li:rl; pe cind alui ti l!!jnora.

Reeh!tlii rm sllnt plt!>!i imeHgen~L Compmtamentul lor nebunese, care a fcst filmat in ap!!, cu rechlnil ro~nd grat!ile custllor de prorectie - ests provocat de perturbarea sisternului ~or senzonal.

Calca.nliii $il vulpille de mare Rud.ele plate ale rechinilor calcanH ~i vulplle de mare, trlliesc pe fundul apelor. Uf)U sum iilarma~l CU lepl sal] curent electric, dar repu(alia lor de "celcanl ai d:raculu.lj, este nernerita~. Caleani] $1 vulplle de mare i~i dezvoltll Qu~le intern (ovoVivip.""ri); lliiI~::ind pul vll,

Pe~tii fieristrau

Sunt recunoscuu dupe: un "fierastrau~ lung. avJnd pans: l!i 10 de perechl <h;:. dlnQ, Fj€!'1!.~T1'!u~ lese 111 mrl pe partea fronruil! ~i este foloslt pentro a pnnde prada dar a:!aIi all~, Pestele ~srnlu If11~ imr-lln bane de pestl, lovlnd ioolnte ~l irill,poi cu fl€r;l;stl1:ul ascunt ~, 0 lama, tnc;:er<;iifld ~ rnnease;'! C'ilt !'l1<Ii nlulp ~ti, se Illtoarce ma:i t~l.i1J sS:- i~i CO'.!13ume vDG1imele,

III AiEatINI, CH'$CARI $' GLeAN'1

0, 0 5erlll' de dlagrllme ar.tli cum !nClild pCflel'e mInta, bitind din Inotatoarele 5UPUIlIfI!!' mali. IE! paresi zbD:lI"e prln .p3.

o Pisica de m.re ~ pele a!bllsti'e IItinge (I lung~m!! de IIproxlm,rtlv do! metrl ,I 'trll. in .pele decD .. tl 11111 oce.anelol'll'icli.lltri ,i P'acil\lc.

Dln!~ii puternlct, scurti ~i platt, din f;dC<'! sa pel'tnLt pe.~I~luL ferl'btrilu si'l ~parg1i carcasa crustsceelor ~~ rtlolu9t~!or, 1n limp ce rnajoritatea ~pecmof su~l marine, p~~[ele .f~ertl!jtrilu comun ~r;):jel'!e in estuare C1J a,pa ;juice, 1'allri ~i lacurl din intl'eag:;a. lume.

Peftii chitar'i

Multe sp~cii dl~ pl:'!~l~ chit9JtiI all dentieuH der- 1m,! lml'i~, ~,U ~spini", pe' partea dor~lL. LU1)gi de fl~nii la rre: metrL ei se hranesc cu moluste ,~! crustacea In ape mud,

TorpUe,le ,ellectrice

Ace$U pe~ti lenti, care trl'!lesc pe fl.lnd~11 'apeJor, 15i dectrocure- .. u:~ prada ell sarclni 0100 pot s,d_ng,e 00 d~ "ol~:L Ofgane~e lor elecutce - se g$1sesc la baza inmJtoiiht!QI scapulare. Majorilaiea speclilor ~Ul1it mid, dar torpila electrica din Atlannc depJ.5e,'Ite lungimtl:L de :2 m sl pcate dnttiri peste' 90 de kg,

Vulpille de malre J

Vuiplle de mare ~tin~, cea r.lliIi mare subcate- j gprEe a cakanilo:r, Eidst:l eel pupn. 230 de specn, JI jUlj:l!!t_ate des.coper.lte abla in .1I1Iimii. 40 ?e _ ~!'I!, ~ OOIDrit<1 hab!tatulul lor dhu ]:a maIl adi.ll1CI!lIII. ~ Sum plate, au oozlle subciri IJ,! de-a lungul celor rums. larurl au organe cleotrlce, care pot .fl folosire j:M."nl!U (OII1l~il;~COire, sum n'lspil:ndire in inire"aga lume la a~ncimi de p:irul La ;WOCI m,

Piskil'e de m.alre Ma;ari~tel'l s!,!;:!(;liIor de p!&ci de MttJ'e au unul sau mai rtml'L ~eDi !!:~!lltali pe coada aseman<i;ocYJre umri bid. l'isidle de maoo par dl ~z:b{)ilftl.· prln !I:p~, ~i pot chi!!!' s:!l sarJ 3£;11';'1 din ea I:n salturi spsctaculoase, deearece tnotlltoarele Beapulare stint legate de coloaaa vertebrsla prlntnt~rmffi1l]lbUlei a!ticuhnli sferoldale, Obice1ll1 pi.sieii de mare de a. sta in ape mlci o face perlc1.!loasm: peiliru iJ'iot~iod, care se pot tn~ep8: in tep<~i el 1TL:,ui,

P,e,tii manta

PelJtele manf:'J, din Pad:Fk: este Ul:ia~ul ~rei grupe;av~nd e anv'tn'gtlr.l, a in!J~to!!relQr de peste 6 m $ij o gx€!UI3,t~ de peste l,<i!lOO kg. pe~tui !pafl~ se hr!!nesc C~L pkiil.cto.n $i PO! atlnge viteze l'iflari in aD!!, CIln.c1 &iJ:n! excimti, c:li fae frecvent salturl din ap!L Se cunosc chklT

130

o IRMtlln!! 5Ym, Id~ .... ,I"".Qrl fwitt i5CLl~'I. Pefltifii Bce.st. 11 ajlitl di",ii Bscli~i\I. mobllltat!!iIi'

,I un sl5·tem 1!,!~fVO$ ddl.,t

0, Oi:hii ll'echll'l.ulul dgC6.t1nl'lt 51l:tutl pi!! u!1B doui «",pete OPUS!!c ale bq,tu'I!u1 In fonTIf! d. !:IDea".

,Rechinll eIKlln

l!'itl IIlU ltigmi.

eazur; Tn~:t\e au nils cut pu! i!~ titnptll aeeseer saltun. Sum arumale curloase ~j prtetenoase ~i lnoo,t:l: bil,tand dill lnoti!ltQa:!'elescllpulare, Cit, pji~a:riie din ari:pu.

marl, de un albastru metallzat, ~l pm detecta lumiruscenta provenlra de Ia !lIte .animale care lrili~s(: in adancurL Himerele cu l;'jjiI5u.l lun.g ~i cele {"';j.i ri[i:mi plug <au ruste proiec:lii tung!, de forme ciud a te (rosturl) pe cap, care sunt _pUne de receptor! chjrnid {ii d(tC~rjd ~1 pot ;.!juta h unera sll>si gaseasca hrana Sa u un partener,

Ca ,?l lar'edllnl, dlntll sunt ni~t:'" 501z1 rninuscuh.vmnnitl dentlculi dermtcl. Dintii adevaratl sum sudan, form~nd un doc pueernic, folosil hi spargerea rnolustel or ~;I iii CI'\~Seaeeetor. F~meht hlrnerei depune dot .. !! ou;;i Dle!oase extrem de marl, masurdnd 'rmre 15;;l 25 ern, care eclozeaza dupa trei luni,

Himelrele

Himere~e, cu o reap!! 0~v,ro~,~ in f-,il~ primal Inotatoare dorsale, 8unt I:"lspiincii.te pes~e to, in apele subarctice, sLlballtar,ctict, tJioplcil.le si temperate, .I~ ad£hlChni de p:inil: la 2;,400 de metrt lnomroare sfi1ngace ,eie stau aproape de f~Jrl.d, adesea EI~[~ptand are tn ~l" SPl'XJ~fl~t,e. pe v~1'11jl tnmJtoarruor, Olp;.iti!ia pestilor ~a!.! crust a ceelor tmprudente, Ele au ochi iri:zati

II RECHINI, CHII~CARI $t CAILCANI

'inotil:t:Ol!~ dorsale c$~ 0 rnoti'lro::1:re c:odali! ~lmp.~tt. Guta sa este un disc clrcular, i'noon.i\l~ t'JI de dinti comosl ~L aclaptat la supt, Un perle de pie]e t::r'Jll.Sparent!( seopers glands: p:inea~i1i, $H!.l~tiIi iotre - ocbi;, pefi'untell .;;hJ¥C!I!"I;i.lui, Gla:nda p!:neat~ este ~e;t$lbi]~ ia lumin<l stcontmlea,:z:!l nlvelul hormonilor. Ex~,~ sapte perechl de branhil, 0.:1 de~chid,eri separate,

inmultirea

De~i chisc-.uil, mar~nl clrcula pe terirori! lntlillie ~i DO[fl~iti In oceane la iddnclm! de 1 ;000 de' melfi, IQU se !nnlu~~esc ltt ape dukL

!'OCl.lr~~e t!'.l!d~t~o!'la~e penmr depunerea icrelot', de-e. lungul' unor mllri cu JiLlX rapid. pot sa fle~a marl di<;t<ln~e de m;lri. ~ c:hlc~l~TUi ~UTIi ~!d(J5ea epuiza~u cii~d S~ adUfitl pomtm Imp~l«heru", duP<1, G~ ~,vel'ii~JZa prnguri de riu $U sdli~"lare, Pemela face un cuib pr~nITe p~eC'e si i.I depune Wet O'ui1le, mascl.llLll apudnd~o cu venru:zS! sa hi ~lmp ee le fec!ilfldea~. Dul;4 ?O de 4ill~. din QUI' les larve, Acesteararedn limp de cinci ani Jngropate \r1 albia r.[tulu~, fLecme 1htr-o gautili captLl9tW. cu ITIl1,""U:3., hrM~ndlu-se ell plancton filtrat dill IIp{t,

Me;tamorf'oza t1u.rt::-'tlz<li opt lUi'lL Ghi;searul au IT!Ia:nfinca in aomsrll per.Loaclm:, dna tntreasa ea "'ilaoo bm,aUl ~l s~ste3.nul diges~l" sun! ies~J'uc~urate, in:tiU se f-ormea...4 ochH ~~ pe~te~e adult t~j p'$ir;):se~te\!j';:l,Ii.n.'-I devenlnd eapabll s!( inoate llber, Urtele specii, precurn 911;ij.c(lrii marinl, sunt marine si I;i ele numai irllTIfllltil"e:'.l aHl lac in rlLlfl. Altele, precum chi~(~di dltl a p<1i (Ill. Ice, h1Jtlil.fi ln d'l1 ri, CJ:rL\;l<lrii de p~]ju nu migreaza In mare, cl h,i depun it'tel~ acolo uncle tnlJese,

Modul de hranire

MajQdUt~eachj~carn()l' SLLfLt paraziti La maturetate. Ei se fL'I(e~2j pe p~t:l rnai marl timp de pan~ la dol ani, pentrua set: m~ni cu &i1nge .:;i lici'lide a~ti corpulul, 0 dfll":1l 00 gUrll chlscaruluL asemansrcare eli 0 ventuza, 5-:;1 fixac pe ooi"p~.d vlcilmei, sirur~I~c1e din'!.! indrll_Q;ti arnic!! ,p~el<;la, in lliTII' ce dlntu ·ca ;!1u~Ce pHe rod ClU'l1l;la, li,.'fld'!i~car ~uge 1,4 kg tie ~an.ge ~i aIle Hdl~d~ <!le .;:orplllui, intFemeta!"nQITolZil: ~! !n1l.tU;:C[1lte .SexUllJj,. clr:d.l?i pill.r;'lse~t~ ,gazda, mtotcandu'>ie n-l r-~tm pentnl a'~1 c1~pune ier.e.le, Bste apmll<pe imposibil d!~ inl;ittlrnt {li lm<ll~ victim€' rot fl viizme sl:lInd cu burta in. sus 1~ suprafa~ apel, mcerd,!ld s!( sOO<!!t!! capyj chL~caroh.d ~" '!I~r.

Cl:!i~carH [lot ~;1. provoace dal.lne consider:J,b!le'MOCIJ.!'Hor 'oomerd .. le de pe~li, GOl1JSitruc'ria decana~e ;iltificiale i:n. A:rtH~l'kJ ae Koru. a petmiis clii$carilor !t:It di~tl'tlgil complc:!t plsrrll,vthJilI din b>furile UiCUr~. Exts!il !\.l chi~ca:ri

12.6

n~Dai:"".uitari, AceSM nu se brsnesc la lmturl~ tate ~i illm dupl1imnulWre,

Ci!cariii

OQar !".u'~or( rnai 11ll1Bi de 7'0 (:1;11, ci.:;m'li sunt anlmsle ~edent:ll1'!~ ~:l nocturne, pdrecJj]d;Ll.~l rnajoritatea vie)H ingropati in Fundul n'1Jrii, 1<1 :liCtmndrni (;l~ pArra, la 30Cl m, .Ei traiesc In ap~ reci $1 .rn<a-metabCl~js1'l1:~lltl~ lor este ~ebjt de len~, de' aceea se hn'!l~e&C door oeaz~o!"lilL

De~j, ci,ar.l~ sunr orb!. e~ au ad~ndtu!i tn 'Cl',aniu ~~ alte zone de poe cap ~i apl'Oa[le ~e 'l;'loac~.~4rf;! sunt senslbile la lUll'):in;'l. In ;~c1anC:'l.rne intunecate :n~e nwrl!oJ;, dCM'li nu all. nevoie de \';lz,.

in locul aoestula, cicarll 11 U un ~i:rrq. al ,gus, IJIJ1u L ~i ;).1 i'Illros~Jh.li fo:axre dez • roliaee, cai(: le p~rm~1 s~ d~p.[sr:e~ pe~tL vie:nnl Nereis sau crevetl nillJrti seu mmiilYlu1zL ill j\.lruJ caV~ia~~ bucale se f,!!!:sese lnll"!; patru $1 sase .e~l~c111e "51!;l1~11;~tQ~re eM lJi§te degete, ]~. Hmb~ ~~~.I;i

o IDefl ilIl'e 'sd1eiletUl fotmilt din (artiliIj. himeri!ll e5te "nfer~t!i de W,1! (~lJIi!1~! pe~tl ,~a~~ IllIgill~I'. Are' patl'L1 '.liIt!! bnmi:Jiale aooperite $i fale:l $uperiiOi:lri e5te :Inns uniti ou uaniull. In fala pnmei!!'!oUto!lr-.e d0l":!311! se ghl!,tI! 0

, ~!lpl a5Ci~flt;i. mzuil! otrl,vlta:ul!.

prev::t:.1:lJtili CUI diml, ceea ce pe~lnlt:e cicaruM I);! " !!)croduc!! In corpul v(Cl!me! sate rt1U! mard pen~!'bl a-I extrage carnea, Dad are nevote de l1l9l.l lIlUltll fm'lll pensru a manipula un cadavru, ck~l'UJ pa~li!:! sa.~i innoacle corpul pentru ill oblillltl, ehlcl:Ul d~ p[~rghi.~,

C:kam~ [Ill are solz], ir~r majorh'l.~!ti,"L dusrnanilor s:l!i sum respinsl de ,C-.i:n.tltil:ille marl de mucus pe care It dJtnumlp.;ntro ~lj)jl!',i1!.re. E] M cur!(~. coij)i!Jl din dnd in cQnd, 1nnnd1i11du-]

o Un (hl,Qlr m!l~h' di!i fl~xat de un pI!,te g:lZd1.I. 'Oii,earul este. parllzita!r ~I se I1rinll,tll w~sI<ll:Yi"iile$i Ilngt:le' din carpl:Il gilzdei Side. Glande:Je!lalivare produ.c ,0

s~~e (are p~e\llne

coagu!!lroei'! 5~nge!U! vidime'l.

• Nll.l1fI(I81e d. In,imQrill provine de 121 IHI mGnstru femln,in eUn m,ltolcgllgfe01Cl, c;u cap de lieu. eorp de, ci pr.!i ~I (oeldl de ,arpei:

• Solino",!.!I, cod!.!1 ,I ,crumb1"" ,uM 'I11'~tlmele preferate !!!Ie "hif~arlil ui, dar u rmf!iO! lAs ate de dl'~fl I s';i s-au glll&lt cHillr ~l pe corpuri Cle balanel'

• Chl,J:c:arll erau mal dfi"!.'lul,t 0 delllc:ate5i 1n Malle'll Britanle? a leg,ndi popular,8 spunelll. dI ltilenrk ,~ VJ-I&I!! , murlt din CIIUZ;, (lon"l!!mului e.x.ceslv de ~ni~(Sri,

II r~ limp (EI Irlilma, thlfCirulLiI este e.xfi'flm de Slmpl';, dOli r 0 Tng~CI$are a, al'terel prlncipale, clearll iIIU' mll i multe elurl de Inlml7

• Un reml" peate 51 ajungi ,5'(110-

see-$ci ~n Yil!!~ lui pani la 20..000 de d~I:IJi? '-'

• MajoritattJiI. rtICih ini lor se scufunclill

dail\l!l sa Clp~es~ din lno.t. cif:lar JI pentru

un moment? Din "acest. motlv, c,!U nil de

mare pe1irec mult tlmp (ul(;lll pe fundul

m!lrii. Rechinii trgru de nisip Inghit lIer

pentru 8 se menJine in api.