P4dJtrl1e: tropJcale amentntate ale AmerlcUde Sud ,adtJpostesc Jj1e,ste 50 de specli de malmUf-e din Lume:a. Nouit In fn'tlltul coronamen:hl1ui, e16 ImJmrl acela$t CQpad $t acele(J~t ~su,.se, hrilnindu-se ta nivele, dtferlte .~.m modtl" diferite"
Ele Sf! 1!m:~~aM 1;1. mlUI- d:~ m.l!m~~~;i!ii;l~{I la cff~t~rea l'IuLlofo, ,~~" fu l"ealii:ate', 9·ar·pmililJ Sil fie lln luau aVl1il'llt~J19S pentru~litll! teml!!l~ matUre s~ di~ti,ge experlenll lridlreotl d,e m~ter~t~'le fuMnte de a porn! ~!Ii·~i 1ntemele~ un te.rj~Q;!:u prqpnu, La !ruIi.jorltllitea speciUor, mr"rna r.~dre,i f!'lmillifJ.!'!~ puigemern !'lei-
o Mljmll\i 11011 Cioeldl (C'aUImh:o :I!~T) '''.Pf!I1lnl! .ft!rn~il.1 C'pmtrl~"r!k!" tal .... Inchid .• d. ~mem.1I1I UI, • .t., mfllllArunetele ,I hmlflnn. 51ngtlrul I"lprllenu.~t III !il11'!!.!h,d .d!ii\ e!!! ull.,I:., :1n p'dur~ thlH~IIlPl Am:llmnLiI
del1t;lci de acruil ori pe an, In c[]'2:I;l~majf!ll.l'tei lui Goeldl,c1oul! f~m.eie sent JJ~,t~ 5<'3: se tmpe.rech~2e, dar naae f!eoax,i:! dlt~ ua put
'bnpreuna OJ restul famLliei, pt1.til:i ~i &l f09Jrte' mult ~.nte:re5ul pentru pu~j, nounascutt, pll:rtftndl1-i eu 'e~ $i hr;:!!'l!odu·i cu l.nsect.e~i aIle bUMtitli. Pu!.! de tnarrnoseta sunt !1eaj~towtj In primele dOU<Ji s1Iptilrnani., dar climfld inva~ sii se d.ep1il,5e'U pan OOfOt'J<lImel'lr:Lll copacllor ~! 5a ~asca htaruli, Hi petrec foortCl mult (imp vli.fland, Jupclinp sau luc~nd!~Ne cu altj memrnia~fu!Time!. p~ la v!l.rs!;a de douil lunl, ,dnd mama lor se preBl1.te$~e dtn !"IOU s;'li m~~Cil, el davin relatlv Independerxt, Fernelele care s'.ti:rnp&tecneazff $i au un statut lDurI pot sit proOtic!! gemenl la Hecare dnd luni ~i au un poreM.al de reproducers .rnal mare d~cat or1oe alte primate, .
Vj,Ma de fumiHe a IrntmlJ\elm cebide van- 1I.za: enorrn, Majo.ritate<l SpeciHQf mict ~ pre"
II MAIMUl'E DI'NI LUMiA NouA
cum r.n.:~irnu~, de noapre, ma!m,yta titi ~i malm::llltlie 8Jk!l ~ sum nlQI"J;Dgame. MascuJu]$i femela formea:c:a o~e:!tl;lf~J';!! pu~em:lk{l de prir;:teniecau~ este fIliewl. emouonalal grupului familial. Hie U-J re~M "gre~:hl!i.'~a pefiu:li adul~t care !lI!l ~I.mt membri ~i famme1.
5p~ deoseblre de de, maurriltl~~le \~\l'ID"~\"il Sl]ot PQll~me $i tptiiesc m grupul'l mart de i5o. 4Q de animala, cJJ:btt:!l.eritnd reriroril d~ 15-130 ha, PO! c~ta pa~c mal mw~l m!!:!ic~1i rI'Ilttu;i;i 1;1: marglnea .l!l'Up~lui itt cell! .rna! mare 1?!art(;l a anulul, dar ~ rleJioada de i!npe~d;iere e! lu..p~ eu s4tlb~C!c;:~e pe.m~. dreptul de a se tmp<:redtell.. fe.!TIe].e~e nm:Imll~elor yeve.rit'l: paisa; copuleze.cn .maimuiti rMSC'lIli in scurta lor .pe!ioaOil de estru ,.~[: lurn.!milii'e~re aiwe.rsit<tt.t:<i,ge.netLC!I a grup1;l~U~, deoarece se pot nasre geme.ni de ita tat! cliferllL
MaLm.u~ele v-e\'er!t~ tlnere ~lJInt curloase ~ ~tl~~, Elec:OCH!re'£c pe spa~e~e mamelor In prIma Iun:!!: 11. v:I_.etii,. apol mcep .s~ €Xp!areze coronarnentul copacilor din fur, inv~f.ut(l cum se <ldumt ~i cum se de:schid fructele, cum ;00 pr~nd insectele zburstoare ~i rum i5il: un1bJe pr.UrllWe crengi film ~J. (;~d~., A:~i unii c!e alllt, .. puH dli maimuta in.\!'d.ttl: sol a1e~ge' $-1 $!! 5a~ de poe ocreangs pe ;lilta, ]"up~ din ,(,adt,. ce!1IJ' rHe" eoolu'l's,rile, provocarHe ll!e~04do!1ri]e ~jul![ la preg;J.tlrea matrnutelor tinere pentru aprua· t'e@ ImpQ(1'~~ pO'!ld.;Uoril9r precum soimi].
Lim.ba.juJ maimutelor este un amestec com" plicat de rniscari clellberate,exprnoii facial~, posturl ale corpului ~i grr~gil:le, Im~t~l'IdlH pe <:IdultL Duiiinvar;l! tracli.lille gii~pulu!i ~a~eele Q!b~nuite pria cnrcnamennil copacllcr. S.~CUfl· zi(;ul apef il1tJ:e crengi $1 lOCUli if! care se gl· sese copacH ';.1.1 fructe. it;! plus, jm¢<I. creeaza le~mr~ soclale tmportante i1.'I cadrul grupulul, care PO[ dura o via~ intre:lgff.
Majoritate".l maimutelor mal mari d~n f.-.mi- ~ Ita C~btdCUt (mairnute caputine) 8~Ln~ si po'li" ,;
~
1
Ji
~
-'.
o A-I:rt)~lile aSlUe .. to;! m .. lmu,1e! I~hl(li!$e a Ilui Hlnnboldt {~agMhrtJ{ !(!~~!lIlI) 0 fu tin ... !!I!'t\I!I~ PQPy~r d~ gr"dfd ZODIogki. faill;dill sa' prehensll;l. estern plllrmal!lerlti fol<nlti ea un .III dndi.:!I membru.
OC' Sus; dQul, m"lmu~l.kl (P1Me~klli1/bj. "-«1"'1') "I dr"f;I~i a III'IlIlrnu,1i iaRI eu fap' iltwJ (pjfim'~ pi~K1Q). M.imu~le ~kI. p~lntre Clil. m.1 bur'je .:'rob.te' dlntrlll mBlin~I!!I til!'! ' IlUll'liIillIiil INOl!i~ ~i Pett~ ~ 'mare' parte 'dl!! ,tlmp tn ini1\iiDea (!o~n!!lTu~n!;Ulyl pldyrlJor.
!lame dar Und $~ qil!~asc::t ~~pl;l.i~iqni6i. b.la~i:tw~eleurl~~o<Lro ~c!lptltil:iE) t~i¢l3c unea:d If!- h...1L<"e!'nuri ~ care' un maseul rn;t.)lJJOp'JH2)(::all1: p"!il1!~ la trei fe.meie, dar ViC!til~ tor socisle ,sun! flexlbile, Unootiaclop~ cbiceiunlerruliJmu· le1ar saki cu barbs. a~(!malmu:tclG:lr liinoase $.Ii ~lemaiI:.tILlJtelor.muriq1J~·~tolj(etn.li!oo tn gmpmi de pl~;l! Is. 2.0 de animale, cu mal :mtll~1 InJlis.culL G~p'm!le de malmuts ~i1Ll1Jiil'!n su~t !R~!i_b!h~i."'!nembrH yil] ~l plellcfI zilnic, In functie de dispODioHitatea hranei, .D(l~i srnpu~ este cornplet doar c1l:l:CWfl ~t:!pam~ni pe an, to~i rnembril sitU se CliMSC ~i se .reclJltooc.
Adaptiri arbo:ricoll'e MalmuteJe din L1Jlnea NOI\.II! petree n~ai mult tlmp in capac! • ded.t rudele lor din Lumea
Veche, Unele specii coboara la sol pentru a se juca sau pentru a-si cJuta ocazlonal hrn.l1a, Allele strttbat. pol'lini pentru a aillrlge La cop:lci t.MilgatDd, dar caWtrichfde.ie 5i Cebldete tsi petrec .-:te depane cea mal mare ]mt:e a vie~li
6US prirlQ;e erensi. .
;"'JH de hectare de padure sum uru.mQare in -. fle-cll!re 1I.!l c~nd marile ra uri din America de Sud se revar:sil 7n tirnpul sezcnulul ploics. Doar arumalele arboricole pot 5upmvl~rui In !lC~st.e {ur.dit.i:i, dsoarece p;'!ml hi! .(inct .lunl pe an este .im.pGSlbil;l, deplasarea I:. sol,
Csbidele mai mari ~ precurn maunutele capu!.ine, 1J.rl:!!:~oare, p!!l.-.nje.!], ~j lanoase - diferl( de verli lor din Lurnea Vecri.e prln fapIU~ e;i, 1I!.1 coada prehensila. Aceasta unealts l1epre:luit~ este caun al cincilea membru $i 1(;: permite ~;1l. apuce crengile ll'l tlmp ce bratele sl le las::l liti:J(!I\e pei'lCru a, aduna hr.l!!:'I~, ~ rnaimutel p::lhlnjen cu mJiniie negl'e poate sustlne rnlreRQ:i:I greurate 11 !li11i..l1)ah;l]u L
CuJoare ,icamutilaj
f1,I$rmose~ele ~i tarnarinil au blana extraordinar de fin:!'" .1tl1Itit§oo~il ~i coada h.lltBll, Corpul lcr este impodobit cu 0 varleeats de .cOa.llle" (reste, m'Ll>'t:;:[~i ~i perciunl, Indlcll importance ale
~U~IJI ~i ale seatueulni, 'IICI2Ste frunloase acceWIll sunt ut:lliiate ~i 1n et!!lllrl dlramaijce' ]'le!]· tru !! .aluflga ·gl'il,lJ)Uf.l inye~~l:la~. MaJfmosetele ~ ~~niitlrll!nl!irldl call1tit!(~ marl de fruere, flori ~i nectar, .:.e\'~ de pbnte .pi gume, eel put.in 0 tr~im;; (lin ~imp il petrec vfi.Jrnlnd in ~pJiItltn ~i manunchiur; cle vt:-gera:[ie dil'lpa anh male mici precum pili(ilnJenL ~nsecte,. broasre, ~opirle ~i mek'i. G-u degeteJe M m!!nHe lor lun,gi, tamalini! leu ,~l eel eu sa SY!A~ wfI:!Irot'i !!ibill, ~oolifld buc!!tt de sc;oa!iO'l putrez11rll ,~j plpatnd prUfl gtlud dup;l prndit Nu consuma fl'lll'lze" dar se delec~eati!. cu 'mu.guriilll]ctl]!!n~,
Majoritatea tamarlnilor ~i rnarmosdelor parcurg zllnic aproxlrnatlv 0 treume a arealului lor- o ctUilto,cie de <:::~~iv~ kilometl'L M~r~" mea reflWrlului de hl'llltre vlI!rla:;::a In fYflCU;;:
~! 11npartol resursele de hl:Otrt!L !ntre ele sal) ~ impalta hab~[are prln speclalizsre cum fac n1<1jl'llurele d~fl [,UlTle" Nol,l;l.,
MaimUleJ.e caputine, mull. mai mari, tau~ pnfi 5ubl'lroo.retul ~~ coronamentul m.~dilJ ~l padUT.Li fl1.lct{! .co.a:poo $~ msecte. Eleooruurn! sto gamll, 1a:r,giI de oJ.lte alimente, prlnt.re care melcl s.:l pauanieni precum 61 p«s:lri cuibihimare f:l verreeraee role!.,
Un sueces 'risLinator
~ mai !\lIspandit prlrnat din A:m:llrica die S)Jd (OSee rnai:rtluta llt~[to<\re, secretul succ~ului &hl !'linel regitnul de f:run .. {t, De!\:i fmnzele Stlrlt saraee In Sl.lbstanre l11utirith-e ~i aproape nedigerab~I~, suntl'llel',eu dlsiPOOib:ile., b-.tairrmtele url!litOat'~ au un s~sren"l dige8~YV in care b~C1e!ii~ ~e celu~oIM!ce o;:.u]ti~~e in in~est:ine felIT.leflJtea~ vegetatia ~i descompun celuloza, M~ilIllllele !J~i!lDa1'e aleg 1l11lllili frunzele .fragede ~ tinere Care se digerJ user, $1 {;I l"il,ntoit;tt~ mica de fru.n~ re mature provenits de la plante ,ell ovaloare 1l1lt.rntlvi1 dCios~b~ta. :lile man~.ndli fruc~ za~arease ~i f:lon cl:nd! aces~a sum di8po.rubHe, 'wr in vrermu:L greie pou t!t:l ~.pl~mi!li in!:!'e!j;i
nl,lrru!! cu fmnze. Gl.IlTI!l, este un Im.portant ingredIent al rulll"jenta~ei lll!Ii'ITiosetelm. M;;L' ~oritaleiLp!imalelOl' care se hr;'tlie~c C\J guma beau seva scursi din KOlIrt!! dupa ceo aceasta
a .foot va:tilmala: de !~~ecte. Marm<::lOOtele au dinl1l desrul de pilltemici pentru a.~i face sin= ! gure @,\lri acllinc! m tru:nchiurile copacilor, ~ A.l!1lt.;1ndu-sc:: de capac cu ungbllie lor a l'li~re ~ ghesre, mll.ImosO!tele apuca: SCOliW! cu·lncJ.slvH 1 ,s~perlOr!, . ape! I~!. tmping in \iUs .ti1ctslvU we- .rlor! ea nl~te dili1!1 pentru a. produce 0 gaur;
OV<Ila. C!.I diametml de 2-3 em, . j
:IE
C9'nCU re l'I~a
Mainmtele din fOlm!li~ Cebldae ~S~3i eonclIre-JzlI direct ~i'lele cualtele pernru .hrnn~ $1 adesesse hrllnesc miiii multe specii in aeelast copse, Puterea fizlca decide clrte :La cea mal lnulUi manl $1., de-a i.ungul miHaiirieJ.o.r de am, aoea.stil ccntrunrare a. aVl.lt C3i te:rulmtevoluuia unor tehnici speciale de hli!nire. Maimute[e tit! pot i:'hlgc.ra fmcte necoapte, ~tfel ele se sawrti }11iiintea altora, :Malmulele de; I'loopm ,sunt :s-lngurele care lie fua:!'.Ie!lc noapteOl, a:stfe! incit mlln4nci! oedt'r.anja,te poe tot tlmpul rtoptii. Numa.ml mare dl! sJigur;l.l1Ita" a~tfel !'neat miirm.nele' veverijl\l., depl:lis:ilndU-$e If! grupUli ma;rj, . ~l,iIn! in s;!gumn1!! tn fa~ a:r::a,C'iJi:.Uor mal.· muti!!lOffJ:1!lJi puremlce din ceMdtle. Ma±mu· ~e]e ma1'i au fal~ile rna! Ill'ele ~i pot ,ooruuma.
intalnilri gilagioase
Cel rna! puternlc SErigAt din regnul anlmalelor este licletul. asurzitor ",1 maitnlltei utla:toat-e, care M;unril prezenta gropului. Zgomo1ul este crest prin unspirare<i aerului p.rintr=oCII.vimtf! oso~1i din lflt.
C%nclgrupurl!e ~ rnalmute urlatoare fie int:l.lrnesc neasteptae In padure, s€ declan~e!lzill lupte 'il1.tre ~'lCuH tn care a'l~tia, se pot rani grav .. Problema C'Q~i;:( in faptlll ca. Illlirnlll.\ele urHuoare nu detil'l terltorij -in mod exdusiv~ t:.trito,ritll de l:u~.rt~re este 1mp!1i1~tc~ mai IIlIuJte' mmnii Ur1erele permit g!'l;lpurHor de mairrm.!lt:e sa sfle unde s@ hfilne$c vednli lor ~gres~~ - ~l s~ Ie evlee. Acnvitat.ea vocals incepe ~I!I r,a-sllritu! soarelul ell un COr la care I'S:spuflde price ·grup de maim!.UIIl urla:toot-e care iI OIud. UMle grnpu;!-&unt'l'Iiai p.utemtce d«'at.altele, m:~tani:l 6 ieml'hile de d'omlnan1::!, 'ma:imll~~ ~ :mr~ $i ~i ,slabe' :e~~tiB~ll<;i ~~:Sld b. copa(;1i ~ fl\l~~e do~t dup!! ce familia· care dednlll oontroluJa ieinilna:! -de !nl1!ncat.Orle-t@. Ie demonstreazll plli&e~' p·reCWl't. $] pre'Z~il!.,i Sl m.ilmuJl! urMt:oare prfoepu!i poote" Mt ee fad auzit« de Jill' maj ml,lilt de !;In kllbm.eiru.
Micuta malmu~::! ,die Q.o3pti!' a~ ~fi! ~a:t "l\i~hl! ~ gros ei Q.gam::! de G.lI'lplturl sociale, M!:a,ilrtutere de noapui :S.unt acti-Ve 'in periQ(i.da Ci.l 11lll!iI plina $i ~t.ngllml eMe KOS de ma!lc~ji. singu~lI.ticl aflati in ~a:u!:a:rell une[ pereciliL
'frucre mal m:a:rl ~~ c!l.nt~t.J·tJ, marl de frunze tari nedigerabiie de ~ .. pecttle mal mi'cl. )l;bi:mrul.ele saki cu ~rba: S·:l1J ~pec1allzat in deschkl~IoI~-a ,sSmbureilJi dln interiorul ftuctului pemru a aJl.lOge 1.. miez, Maimutele uakart nu Sllnr rivale direcee, dar se hranesc in l'e.siunl' mIJli~ti~oll!5e unde ahe ceblde sum absente,
o fila mllm~i ""iI,1 (C'Gea}ao NbJ«!~} ,~"" p.!I!lldI did IInlmilll:tll Hi .• ~Intl,t ,d'.parhil d. 'olrl' fl' d .... IM .... iilI dill'oIiIA d'aci 1'1 p.rmlhli II tr.l!l!!sd III $OIIIi'ii.
Ma~mu~ele ~'eyerit<'l ~i mairnatele ~ap1.lrtlne formeaza: adesea aliante care suntutlle pentru hr:tnii'lt precum 4'i pentru ap3:F.:lre. M~inil.w<!ie vever,ir:;l au teriror]i foam Illilri mmp.~,rntliV cu ~orurih~ cit! hrtinire ale ma.imu~lm cdPlllpne ~i de seeeaele nu sum oblsnuite' cuoopaci~ ifldi[rv-lduaH. Cea 1m! i'api.di cale de a g;!(si mana esre de 11 urmari unde se ~"'sc localnlcli, A£tfel mairnutele veverltili Ie UJ~~Cpl3 ,ce1:e CiiPU,t~r "at!': slmt I:li',~e gltlti ~pre
.inai~ de companie ~i w;:pDna~ 1<1. 't!F.I.dim~.oo·
, a tlpuI~,t mir.::;a; 'PQPu4itie sMlbadCll Ol
deja amf!nmta~ ,1£ distru:gerea habtfI :lntl 1%0, sate de anlrru!.ie !m fo.s~
~rttale legaL Din nefer.!cife" rom~l1Ul CQllt ,t,iplJil ~l ,,~ta:~ Iii! !1[f\'eUoca1, in etuda legls~aliei pr,olecmare.
Titl[larjRli. Ieu Ol\ilrii $UIilt uneorl cCinsumil~i ~'mmenl.ia Rio ~ Jiln~im in c~!i);dla f:;ip~ul!\1i c;'li specla esre pe "ale {i,e dis]1llifi~em s~l· biUicl.e, C~~va talrulirlni leu i:lur.~i exist!! intr-un penc de pldl!lre de coasu aispuLS d'NI l1.1l'lgul rnaluiu!; :s.'ll.,j!C ",I gun! de vtr8a~ OIl Rio Sao Joao rdar acestia sunt destlnatt pieirii, deoarece locul urmeaza s~ fie i'n\e~at cu. case de pla:jll $1 romtmqui auxiliare.
!ml't! 75 $i 1 00. dr~ tarnarlnl leu au:ri~. supra,..~err.!.LescIn sil"lgurtd lor lee Sigut - Rezerv:l.tua Bio1()gicJ Poco d'Mta ~ un p~~c de pa.dUi'e de dear :5,000 ha la 130 km la est de Rio de J~ne!ro, Me .. t;'I. e .. te unul difltre ulItlmele urme
o "'arm.~lnuICll mo1d. b!lmbl!c (.guln~1 Cllllcllpn) mil, m.I~.mlv(lr dHit c.I.I\aH.
'Tarml'rJ;rrLL~I~ cu dosul .. miu este ~i mal 31nerrlnWJ, ll'liil1!d itn statul mal dez.volmt S~o ]lll,lllo din ~UclLll HtJ.ziliei. Nicl unadiincre aceste malmuts nu <1, rostY1lzutt1: intre 1905,l970, dill OOs'OOp@rirHe rnoonre lno:llda faprul d ex:I.sti! dol.!" colon:U m~ci de rna! l;l<1,lUn de 1 QO de anlmale In rezerva~li separate de padure,
in:mul~irea in calptivitate Pierderea de habitat este a~.t de gl<1,va, meat s.il:l,guta sp~t".lntJ p~Wu aC(lsl(l sp~H esre tnrnuliire:'J. jn. (~pt.iv.i[f:JJte, 11'1 Centrul de Piimate din Rio <Ie §an~lr(l r~l~sr:a ambele SUb8p~li de tamartn leu, ,~ar in SUA SUFlt cres,.;:u!i peMe 300 de tamar!nJ leu ilium,
Se spera cl1rnnwtil'ea in cap)iv~~~e vs duce la relntroducerea in sl~Wt~cie, insi! aceasta deplnde ,ele supravietulrea h<lJbitl1te1or d(l p;ljcluru acJ@cV'J~@. Un gmp & Iltmarlni leu rtUlii inmultili In captidta:tli: a fosl elibe.me ell :5U,cCeS in .. rezervatfu [>000 a'Antil·, Mareate C1.! ,tgard!l radiO, sunt mon~ror~~te de oedlip;!l: de oo.metll de M~)[ de lafusHtutul ~mltl",~afl, Wodd Wjoe Fund for Nature t>llhamai agenda fedeF,Llj a rnediului din Brazilia, Se face un efort real pentru l!ai~'ilrea ~(;~~Iot specii, iruJ Poco d'Anm ,es~ p.rtlam~.c3: penrru it 1l1Irret'in€. Q Popuht'li~ -rI1a~ d~ lamarlni .
.0 Marmoset" neagr!l eu mct
{(;()mthrbc' PMI~ma!!l'). ':;111 p:liry! dill liJag:!lt de (!.:Iioore T!IK"'~I. !lP!!lrt!I1!! &mi1lel CQ'JJtrl$ldl7!il - ~:!I mal d~~rd ,I mal color.aUi nmi~I!I!I ,d. Imlilmultlldin Lum_ INoui.
o Tc!!!!'!'!!!IrlM!! ley ... Yriu, (~!opll~ r(l.sa/f!l'J. (I ,p~Gii! lIfl'lflnintat.!h, d"1 .,.1'11 nnlifilt ,I pafllie,.sM ,_gl'llsh, ell Intr~ii. Adul1;ii d. _c.! .. i 5111( !Ie lpot lupbl uneori' pini I. monte.