COCOUL, SOARELE I LUNA

(poveste greceasc)
CU MII I MII DE ANI n urm, cocoul, soarele i luna triau n mpria cerului ca
trei frai. Cel mai vesel era cocoul. Cnta de diminea pn seara. Nici soarele nu era un
posomort. Mohort i mbufnat era numai luna...
ntr-o zi, se nfurie pe bietul coco, fiindc, spunea ea, nu cnta precum i era ei voia, i nici
una, nici dou, l lovi att de tare, de-l rostogoli din cer pe pmnt. Cnd rsri soarele i auzi
cele petrecute, se gndi s-l rzbune pe bietul coco, lipsind-o pe luna cea rea de prietenia lui.
- Uite ce e, lun-nebun, tu care eti urcioas, nelinitit i nemulumit, i pentru
un fleac, l-ai alungat pe veselul coco de lng noi, stricndu-ne prietenia, s tii c nici cu
mine nu vei mai tri alturi de azi ncolo, strig soarele.
- mi pare rau, ncepu luna a se tngui, recunosc c am fost prea aspr. Dar acum ce
s fac? Pe el l-am pierdut, dar tu, venic strlucitor de cldur i buntate, cu sufletul tu de
aur, nu m pedepsi, lipsindu-m de lumina ta, mult mai sclipitoare i mai cald dect a mea.
- Nu m mai amgi cu tot felul de cuvinte linguitoare. De azi nainte, tu vei domni
peste noapte, iar eu, peste zi. Nu vom mai tri unul lng altul ca pn acum. Drumurile
noastre se vor despri pe vecie. i cocoul va ti aceasta i va cnta de bucurie i va bate din
aripi o dat cu sosirea mea n zori, i se va ascunde apoi n grab, la venirea ta.
i luna a amuit i s-a ntristat tare c i-a pierdut pe cei doi prieteni deodat. Dar aa a
rmas de atunci i pn azi. Cocoul, de cte ori simte apropierea soarelui, trmbieaz zorile,
iar cnd presimte apropierea lunii, nu mai tie cum s se ascund mai repede n culcu.

E un disc mare, rocat

Si pe bolt aruncat,
In zori cnd apare el,
Stelele se ascund pe cer. (Soarele)
Galben i luminat
Sau ca un corn-arat
Pe cer cnd se zrete
Lumea toat o iubete. (Luna)
Dup deal, dintr-un tezaur
Au tanit sgei de aur. (Razele soarelui)
El desparte zi i noapte
Si-mi aduce roade coapte
Cnd a prins pe cer s vin
Peste tot este lumin. (Soarele)
E rotunda cate-o data
Sau ca secera arat
Regina ne-ncoronat
Sus pe bolta instelat. (Luna).
Potocoav de cal
Ca o minge aruncat. (Luna noua)
Sugestii cu informaii utile:
Ce se intmpl pe cer ?
Foarte departe sus, pe cer exist corpuri mari i rotunde. Se numesc planete. Sunt nou planete
(Mercur, Venus, Pmnt, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun i Pluto) intr-un loc numit spaiu. Ele se
invrtesc in jurul Soarelui. Pe planeta Pmnt traiesc oameni. Din cte tim, este singura planet pe care
exist viat. Cteodat, unele dintre aceste planete pot fi vzute cu ochiul liber, pe cerul nostru. Dar, de cele
mai multe ori, nu le putem vedea dect in timpul nopii cu telescopul. Cel mai uor de vzut sunt Venus i
Jupiter. Ele strlucesc ca nite stele.
Luna este foarte departe, dar nu la fel de departe ca soarele. Ea strluceste pe cer i ne lumineaz
nopile.
Pe cerul nopii mai strlucesc i stelele. Stelele ca i soarele sunt alctuite din materie incandescent.
Le vedem ca pe nite puncte luminoase, pentru c ele se afla foarte, foarte departe, mult mai departe dect
Soarele. Cea mai mare stea de pe cer este Sirius. Unele stele par s alctuiasca diferite desene pe cer, care se
numesc constelaii. Aceste desene se obin ca la jocurile in care trebuie sa unesti punctele. Oamenii care leau descoperit le-au dat nume, ca s poat fi recunoscute: Carul Mare, Taurul, Sgetatorul, Scorpionul etc.
Toate stelele pe care le vedem fac parte din galaxia noastra: Calea Lactee (Calea Laptelui). In Univers exista
miliarde de alte galaxii, alctuite din miliarde de stele. Stelele sunt pe cer i in timpul zilei, doar soarele
stralucete att de puternic incat nu le putem vedea.
Astronomii, ca s exploreze planetele si stelele, se folosesc de telescoape uriae, de satelii i de roboi.

Ce tim despre soare?

Dimineaa, privete catre est! de acolo rsare soarele si strluceste toat ziua. La sfaritul zilei,
soarele apune la vest. Atunci se face noapte. Chiar dac nu-l vedem noaptea, el se afl inc pe cer.
Toate vieuitoarele i plantele au nevoie de soare. El ajut vieuitoarele s se incalzeasc, iar plantele
(florile, copacii etc.) sa creasca. Oamenii au i ei nevoie de soare!
Ce se intampl ziua?
Cnd rsare soarele, incepe o nou zi. E dimineat! Va fi lumin multe ore. Ai o grmad de treburi de
facut in timpul zilei! Ziua este timpul in care esti treaz si faci o mulime de lucruri. In prima parte a zilei iei
micul dejun, te joci, singur sau cu colegii la gradinia, etc. In a doua parte a zilei, la prnz, serveti dejunul
(masa de prnz), te odihneti puin, te plimbi, poi sa mergi cu bicicleta sau cu rotitele. Ultima parte a zilei
se numete sear. Seara se servete cin si mergi la culcare. Poate ai timp i de o poveste!
Multe animale sunt active in timpul zilei. Altele ins, sunt active numai noaptea. La fel se in intampl
si cu alte vieuitoare, cum ar fi psrile.
Ziua sunetele se aud de peste tot: cinii latra, albinele bzie, psrile cant etc.
Ce se intampl cu luna ?
Luna este satelitul natural al Pmntului. Ea face un ocol in jurul Pmntului in 29 de zile i jumatate.
In timpul rotaiei in jurul Pmntului, Luna nu este luminat in acelai fel de Soare. De aceea, pe cer, ea se
vede diferit: luna plin, cornul lunii etc.
Ce tim despre lun ?
Cteodata luna este ca o minge uriaa. Alteori vedem numai jumtate. In fiecare sear se schimb
puin cte puin si urmeaz un cilcu (Crete sau descrete).
Pe lun exist numai muni i vi i de aceea o vedem cu umbre (in nuane diferite).
In timpul zilei luna este tot pe cer. Nu pleac nicaieri. Dar, este mai uor s vezi luna strlucind in
timpul nopii, cnd cerul este intunecat.
Ce sa intampl noaptea?
Cnd apune soarele, cerul se intunec. Vine noaptea. Luna stralucete pe cer. Este timpul s ne
odihnim.
Multe animale merg la culcare. Unele animale stau treze pe timpul nopii i caut hran. La fel se
intampl i cu psrile. Merg la culcare cnd se lumineaz de ziu.
Noaptea, sunetele sunt mai sczute. Unele vieuitoare, cum sunt greierii, cant i in timpul nopii.
tiai c ?
Iarna, noaptea este mai lung dect ziua. Vara, ziua este mai lung dect noaptea. De dou ori
pe an, in timpul echinociilor, ziua este egala cu noaptea. Echinociu de toamn are loc in 22
sau 23 septembrie i echinociu de primvar in 20 sau 21 martie.
Lumina solar este un prieten al sntaii tuturor. Vitamina D, att de necesar dezvoltrii
oaselor, dinilor i sitemului imunitar, se sintetizeaz in piele, numai in prezena luminii.
Totui, prea mult soare duneaz sntaii.
Multe vieuitoare (denumite nocturne) sunt active numai in timpul nopii. Unele ies din
ascunziuri la asfinit, altele apar mai tarziu i inspecteaz imprejurimile pn in zori.
-

De exemplu:
bufnia este o pasare nocturn, ziua se odihnete i noaptea vegheaz si vneaz oareci i alte animale
mici. Cnd bufnia zboar foarte incet prin pdure, mica silenios aripile atunci isi caut hran. Ea nu-i
poate mica ochi dintr-o parte in alta i, ca sa vad in jur, trebuie sa-i intoarc capul;
greierii se plimb i cnt in nopile de var pentru a atrage femela greier