Sunteți pe pagina 1din 5

www.referat.

ro

‚ Etaloane si etalonare
1.Etalonul- un mijloc de mas destinat definirii, reproducerii, determinarii, conservarii
sau generarii uneia sau mai multor valori cunoscute ale unei marimi ptu a servi ca
referinta in compararea altor mijloace de masurare cu etalonul. Etolonul poate fi: o
masura etalon, un aparat de mas etalon, un traductor etalon sau un ansamblu de mas
etalon. /Precizarea instrumentala este cea mai importanta caracteristica metrologica a
mijloacelor de masurare, ea poate fi obtinuta, determ si verificata numai prin compararea
mijlocului de masura cu un etalon.Aceasta operatie de comparare numita etalonare se
executa la fabricarea oricarui mijloc de masurare. /Aproape toate mijl de masurare
necesita si etalonari periodice fie pentru consemnarea in scris a unor caracteristici metrol,
fie ptu stabilirea incadrarii acestora intre limite precise./Deci, din cele expuse mai sus se
poate spune ca mijloacele de masura etalon au destinatia de etalonare a ltor mijloace de
masurat.
Operatiile fundamentale realizate de etaloane sunt:
-generarea principalelor unitati de masura in comformitate cu definitiile lor,
-mentinerea sau conserva unitatilior de mas constante in timp in toate lab de metrol pe
plan nation si interna,
-corelarea intre ele a unitatilor de masura, derivarea altor unitati, extinderea la multipli si
submultipli ai unitatilor de masura si trecerea de la regim static la regim dinamic.
Din categoriile de etaloa ptu efectuarea acestor operat fac parte: etal de definitie, de
conservare, de transfer.
Etaloanele de definitie constitue referinta initiala ptu masurarea unei marimi in
comformitate cu definitia unitatii sale de masura. Ele genereaza unitatea de masura prin
materializarea definitiei sale in cadrul unui experiment fizic bazat pe aceasta definitie.
Etaloanele de conservare pastreaza o anumita valoare a unei marimi fizice cu o buna
stabilitate in timp. Aceasta valoare caracteristica etalonului de conservare trebuie
determinata prin comparatie cu un etalon de definitie sau cu alte etaloane de conservare.
Etaloane de transfer realizeaza trecerea de la etaloanele de conservare la etaloanele ale
unor marimi derivate, la etaloane ale aceleiasi marimi dar de valori diferite.Etaloanele de
derivare reprezinta niste etaloane ptu transfer dimensional cu ajutorul carora se reproduce
o marime derivata pe baza unei ecuatii fizice in functie de alte marimi
cunoscute.Etaloanele ptu transfer adimensionalse numesc etaloane de raport.
Etaloanele ptu transfer static-dinamic sunt destinate transpunerii in regim de variatie
sinusoidala, in impulsuri sau alta dddependenta de timp a unor marimi de valoare
cunoscuta.
Se cunosc si alte etaloane ptu marimi ca forta, tensiune electrica, curent electric, putere
electrica.
Sistemul national de etaloane reprezinta baza tehnica care asigura conservarea si
tensmiterea unitatilor de masura, fiind gestionat de organismul national de metrologie.
2.Clasificarea etaloanelor dupa componenta. Un mijloc de masurare care indeplineste
singur rolul de etalon constitue un etalon individual( de ex: etalon de masa 1 kg,
manometru etalon, voltmetru etalon).
Un gup de mijloace de masurare de acelasi tip cu caracteristici metrologice apropiate,
asociate ptu a indeplini impreuna rolul de etalon formeaza un etalon colectiv. Valoarea
care se atribue etalonului colectiv este media valorilor individuale obtininduse prin
aceasta un etalon cu caracteristici superioare(de ex:grup de etaloane normale, grup de
lampi incandescente).
Un grup de etaloane individuale cu valori nominale diferite, asociate ptu a acoperi un
interval de valori reprezinta serie de etaloane(ex:serie de greutati etalon).
Un etalon poate fi etalon pasiv sau activ, dupa cum este lipsit de transformari de energ
sau din potriva sediul unor transformari de energ (ex:etalo pasive-greutate ealon, rezistor
etalon; etal active-interferometrul, dinamometrul).
Etaloane bazate pe fenomene atomice se numesc: etaloane atomice(ex-etalon de timp si
frecventa cu ceziu).
Un etalon cu o componenta complexa care serveste la determinarea, masurarea sau
reproducerea unei marimi de valori cunoscute, pe baza unei metode acceptate ca metoda
de referinta se numeste instalatie etalon(ex:instalatii interferometrica, etalon de lungime).
3.Subordonarea etaloanelor dupa precizia lor. Etalonul unei marimi fizice care are
cele mai inalte caracteristici metrologice constitue etalonul primar al marimii respective.
Etaloanele primare servesc la transmiterea unitatilor de masura catre etaloane cu
caracteristici inferioare. /Conceptul de etalon primar se aplica atit unitatilor de masura
fundamentale cit si celor derivate.
Etaloanele ale caror valori sint stabile prin comparatiile directa sau indirecta cu etalonul
primar constitue etalonul secundar. /Etaloanele secundare de precizia cea mai ridicata sint
etaloane secundare de ordinul l, acestea se compara direct cu etalonul primar. /Etaloanele
secundare de ordinul ll de o precizie mai joasa se compara cu etaloane secundare de
ordinul l ptu stabilirea valorii lor. In acelasi mod etaloanele secundare de ordinul lll de
precizie mai scazuta se compara cu etaloane secundare de ordinul ll. Etaloanele
secundare de diferite ordine pot avea acelasi tip cosecutiv sau pot avea principii,
componente si constructie diferite.
Erori de masurare
1.Eroare de masurare-constitue abaterea valorii masurate fata de cea adevarata a
masurandului.
Principalele surse de la care poate proveni eroarea de masurare sunt:subiectul supus
masurarii, aparatul de masurat, interactiunea obiect-aparat, influentele exterioare.
Eroarea de masurat ca diferenta inte valoarea mas si valoarea adevarata, este inevitabila
din m multe motive:imperfectiunea mijloacelor si metodelor de masurare, variatii ale
conditiilor mediului, perturbatii exterioare, subiectivitatea operatorului.
Eroarea de masurat poate fi o diferenta intre 2 valori, de ex:intre valoarea indicata de un
oarecare aparat de mas si val indicata de un alt aparat de exactitate superioara. In anumite
conditii eroarea poate fi evitata prin aplicarea unei corectii adecvate. In principiu eroarea
poate fi cunoscuta ca valoare si semn prin efectuarea unei masurari mai exacte. /Valoa
adevarata a unei marimi este imposibil de determinat deoarece orice mas poate fi afectata
de erorile condition de sursele indicate maisus.In practica se accepta in locul valo
adevarate o valoare determinata cu o incertitudine suficient de mica denumita valoare
conventional adevarata.
Incertitudine de masurare-parametru asociat rezultatului unei masurari ce caracterizeaza
dispersia valorilor care in mod rezonabil ar putea fi atribuite masurandului.
2.Pentru a determina erorile care afecteaza rezultatul mas si factorii care le produc
trebuie da se tina seama ca: -mijlocul de mas masoara o marime care este implicata in
fenomenul supus masurarii impreuna cu alte marimi; -aceasta marime trebuie corect
definita; -masurarea se desfasoara intr-un mediu ambiant; -rezultatul masurarii are un
beneficiar.
Clasificarea erorilor:
1.Erorile de model-sint datorate fenomenului supus mas si ele provin din simplificarea
sistemului fizic asupra caruia se efectueaza masurarea neglijindu-se unele propr sau
marimi fizice caracteristice acestuia.
2.Erori de influenta-erorile introduse de factorii de mediu care pot influenta marimea de
mas(de ex:umeditatea mediului ambiant la masurarea grosimii hirtii).
3.Erori instrumentale- reprezinta erorile proprii ale mijloacelor de mas fiind cuprinse de
regula intre limitele cunoscute in funct de modul de definire a preciziei precum si erorile
suplimentare datorita marimilor de influenta(de ex:temperatura, cimpurile
electromagnetice, umeditatea).
4.Erorile de interactiune dintre mijlocul de mas si fenomenul supus mas- sint cauzate de
actiuni electromagn sau mecanice exercutate de mijloacele de masurat asupra
fenomenului supus masurarii.
5.Erorile de interactiune dintre beneficiarul masurarii si mijlocul de masurare- sint
cauzate de neasigurarea de catre beneficiar a conditiilor nominale a mijlocului de
masurat.
Dupa modul cum sunt exprimate erorile pot fi: absolute, relative si raportate.
1.Eroarea absoluta- diferenta dintre valoarea masurata si valoarea adevarata a marimii
masurate.Eroarea absoluta are aceleasi dimensiuni fizice ca si marimea masurata si se
exprima in aceleasi unitati de masura.
2.Eroarea relativa-este raportul dintre eroarea absoluta si valoarea marimii mas.
3.Eroarea raportata-este raportul dintre eroarea absoluta si domeniul de masurat.
Dupa regimul marimii de massurat erorile pot fi statice sau dinamice:
1.Eroarea statica-este eroarea de masurat care rezulta la un regim stationar constant al
marimii de masurat.
2.Eroarea dinamica-eroarea de mas care rezulta la un regim variabil al marimii de
masurat.
Dupa caracterul aparitiei in masurarile repetate erorile se clasifica in:
1.Erori sistematice-erori care nu variza la repetarea masurarilor in aceleasi conditii sau
sau variza in mod determinbil o data cu modificarea conditiilor de masurare. Elese impart
in obiective si subiective:
a)Erori sistematice obiective:
-erori de aparat-sunt datorate unor caracteristici constructive ale aparatelor, etalonarii,
uzurii aparatului;
-erori de metoda-aparute ca urmare a principiilor pe care se bazeaza metoda de mas, a
introducerii unor simplificari sau utilizarea unor relatiiempirice.
-erori prod de factorii externi-sunt destul de greu de evaluat prin calcule deoarece nu
intotdeauna pot fi cunoscute legile de variatie in timp a conditiilor de mediu.
b)Erori sistematice obiective, provenind din modul subiectiv din care operatorul
apreciaza anumite efecte si care tin de gradul de oboseala, de starea sa psihica sau de
anumite dificultati ale organelor de precizie.
2.Erori aleatoare-sunt erorile care au valori si semne diferite intr-o succesiune de
masuratori efectuate in aceleasi conditii, ele nu sint controlabile si pot proveni din
fluctuatiile ale conditiilor de mediu ale atentiei operatorului uman, sau a dispozitivului de
masurare.
3.Erori grosolane-comstau din abateri foarte mari cu probabilitate mica de aparitie si care
produc denaturari puternice ale rezultatelor masuratorilor, aceste erori sint introduse prin
alegerea gresita a metodelor sau a mijloacelor de masurare, neatentiei in timpul masurarii,
calculelor gresite.
Alte categorii de erori ale instrumentelor de masurat:
-eroare de fidelitate-caracterizeaza exactitatea cu care obtine o serie de indicatii
concordante masurind aceeasimarime repetat la anumite intervale de timp.
-eroare de citire-consta in aprecierea calitatii unui instrument de a-si modifica pozitia
sistemului mobil la o variatie cit mai mica a marimii.
-eroa de histerezis-consta in producerea de indicatii ale instrumen in functie de modul de
variatie al marimii.
-erori de zero-definire incorecta a pozitiei initiale dintre indicator si originea scarii pe
care se face citirea rezultatului in absenta marimii de masurat.
-eroare de justete-este diferenta dintre valoarea mediei aritmetice a unui sir de masurari si
valoarea adevarata gresira a pozitiei indicatorului.
-eroar de mobilitate-este cea mai mica modificare a marimii de masurat care se poate
observa cu certitudine.
3.Caracteristicile metrologice normate ale mijloacelor de masurare.
Caracteristicile metrol normate sint ansamblul de conditii pe care trebuie sa le satisfaca
mijloacelor de masurare pentru a putea servi la efectuarea masurarilor care sint prescrise
in diferite acte normative cum ar fi standardele, normele de metrol,etc. /Caract metrol ale
unui mijloc de masurari atesta calitatea acestuia la momentul cind ele au fost determinate.
Ptu a caracteriza mentinerea in timp a calitatii mentinerii mijloacelor de masurare se
foloseste notiunea de fiabilitate metrol. Prin fiabilitate metrol se intelege posibilitatea ca
aceasta sa function un timp determ in limitele caracteristicilor sale metrol normate.
/Caract metrol ale mijloacelor de masurare reprezinta compararea aparatului de masurat
in raport cu obiectul supus masurarii.
Caract metrol de baza ale aparatelor de masurat sunt:
1.incertitudine de masurare-intervalul intre valoare minima si valoarea maxima
masurabile.
2.rezolutia-este o caracteristica de esire a aparatului si reprezinta ce mai mica valoare a
masurandului.
3.sensibilitate-este o caracteristica de transfer a aparatului si reprezinta variatia marimii
de esire in functie de marimea de intrare.
4.pragul de sensibilitate-este o caracteristica de intrare si reprezinta cea mai mica variatie
a masurandului care poate fi pusa la evidenta.
5.precizia instrumentala-este calitatea aparatului de a da rezultate cit ma apropiate de
valoarea adevarata a masurandului.
Deci, masurare este caracterizata de o anumita incertitudine. Precizarea acestei valori
face utilizabil sau nu rezultatul masurarii, in lipsa acestor precizari rezultatul poate sa nu
prezinte interes practic in utilizare. Ptu a stima incertitudinea de masurare trebuie sa fie
evidentiate toate erorile ce afecteaza masurarea.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate

S-ar putea să vă placă și