SISTEMUL

MUSCULAR

Sistemul muscular cuprinde toate formatiunile

constituite din celule contractile si este alcatuit din
musculatura somatica si viscerala
Cuprinde 3 tipuri de celule musculare:
Striate
Netede
Cardiace striate

 Muschii scheletici: fibre striate, voluntare, plurinucleate

-au un metabolism intens
-sunt mari producatori de energie
-raspund rapid si precis la stimuli
Muschii netezi din structura viscerelor cavitare, celulelor
glanulare, vaselor sanguine: fibre netede, mononucleate
si muschiul cardiac: fibre striale, mononucleate
-functioneaza involuntar
-realizeaza functiile viscerale motorii
-sunt intervati se sistemul nervos vegetativ
-reactioneaza mai lent la stimuli si produc putina energie

Structura muschiului
Este format dintr-o componenta musculara si una cojunctiva
Tesutul conjunctiv formeaza: - invelisul exterior al muschiului:
EPIMISIUM
- invelisul fasciculelor de
fibre musculare: PERIMISIUM
- invelisul fiecarei fibre
musculare: ENDOMISIUM
Rol: - la nivelul lor se gasesc vase sanguine, limfative si nervi
- asigura integritatea mecanica si biologica a fibrelor si
fasciculelor musculare

Structura microscopica a fibrei musculare

Tesutul muscular este alcatuit din celule contractile
specializate (fibre musculare-miocite) in contractia
musculara
Fiecare fibra contine multe miofibrile alcatuite la randul lor
din 2 tipuri de structuri denumite miofilamente: unele
groase (miozina) si unele subtiri (actina).
Portiunea situata intre 2 benzi Z se numeste SARCOMER.
Sarcomerul =unitatea functionala, contractila a muschiului
scheletic

Anatomia muschiului: nivele de organizare

Muschi

fascicule fibre musculare

sarcomer
filamente

miofibrile

Sarcomerul
Este delimitat de dou linii Z i conine dou tipuri de
proteine, proteinele contractile i proteinele reglatoare.
Proteinele contractile - dispuse n paralel de-a lungul
ntregului ax al sarcomerului: filamentele fine de actin
(3000) i filamentele groase de miozin (1500)
Miofilamentele de actin se fixeaz cu unul din capete
direct pe liniile Z.
Miofilamentele de miozin sunt dispuse la mijlocul
sarcomerului i se fixeaz indirect pe liniile Z prin
intermediul unei proteine, protein titina

Sarcomerul (cont)
Miozina: proteina in forma de baston de
golf
-Capetele extremitatilor sunt punti de
legare pentru actina
Actina: polimeri lungi ai caror monomeri
sunt in forma de boabe de fasole.
-Prezinta situsuri de legare
-Prezinta proteine de reglare (2 tipuri):
troponina
tropomiozina

Terminatia neuro-musculara
(jonctiunea neuromusculara)
Reprezinta locul unde o terminatie axonala vine in contact cu
sarcolema fibrei musculare
Placa motorie reprezinta locul unde suprafata sarcolemei
formeaza o scobitura in care se va realiza jonctiunea
neuromusculara

Teoria contractiei prin glisarea filamentelor

Cnd sarcomerul este relaxat, filamentele de actin
aparinnd celor dou benzi Z succesive, se afl printre
filamentele de miozin, iar capetele lor libere se suprapun
puin. La sarcomerul contractat, filamentele de actin sunt
trase printre filamentele de miozin astfel nct se vor
suprapune aproape complet. n acelai timp, benzile Z sunt
trase de ctre filamentele de actin pn n vecintatea
capetelor filamentelor de miozin. Deci, contracia muscular
are loc printr-un mecanism de glisare a filamentelor.
Ionii de calciu activeaz forele de interaciune dintre
filamente, declannd contracia.

Mecanismul contractiei
Eliberarea unui neurotransmitator (Ach) determina generarea unui impuls
electric
Iniierea contraciei muchiului scheletic ncepe cu PA al fibrei musculare.
Acesta genereaz cureni electrici ce se rspndesc i spre interiorul fibrei,
unde determin eliberarea ionilor de Ca din RS. Ionii de Ca vor iniia apoi
contracia.
Calciul este necesar pentru a permite capetelor de miozina sa se fixeze de actina
Fibra muscular foarte groas, de aceea n timpul propagrii PA de-a lungul
suprafeei membranei, aproape nu se produce nici o scurgere de curent n
profunzime.
Ptrunderea curentului electric n vecintatea fiecrei miofibrile n parte se
realizeaz prin transmiterea PA prin tubii T. Tubii T sunt foarte nguti, ncep
de la nivelul membranei celulare i penetreaz fibra muscular, strbtnd-o
complet dintr-o parte n cealalt.

Proprietatiile tesutului muscular

Excitabilitatea: proprietatea muschului de a reactiona la
anumiti stimuli
Contractilitatea: proprietatea muschiului de a-si schimba forma
sub actiunea unei excitatii si de a exercita o tractiune la
extermitatiile sale
Elasticitatea: proprietatea miocardului de a reveni la forma
initiala dupa incetarea contractiei

Clasificarea muschilor
In raport cu regiunile corpului: muschii capului, muschii trunchiului,
muschii membrului superior/inferior
Dupa forma si structura: muschi fusiformi (membre), circulari, patrati,
deltoizi, trapezi, romboizi
Dupa functia exercitata: flexori, extensori, abductori, adductori,
pronatori, supinatori, rotatori
Dupa numarul de articulatii peste care trec: uniarticulari (toti muschii
scurti), biarticulari, poliarticulari
Dupa directia fasciculelor musculare: oblici, transversali, orbiculari,
drepti
Dupa asezarea anatomo-topografica: superficiali- profunzi; interniexterni; mediali- laterali
Topografic se impart in : muschii capului, trunchiului si membrelor

MUSCHII CAPULUI
Se impart in:
1.Muschii masticatori: au originea pe oasele craniului si se
fixeaza pe mandibula. Rol in masticatie, deglutitie si vorbire
-muschiul temporal: cel mai puternic muschi masticator
-muschiul maseter
-muschiul pterigoidian media
-muschiul pterigoidian lateral

2. Muschii mimicii, faciali: sunt situati superficial (muschi pielosi), subtiri, fini.
Rol si in masticatie, respiratie, vorbire.
-muschii boltii craniene: muschiul epicranian acopera bolta craniana,
este constituit din aponevroza epicraniana (lama fibroasa-tendon
intermediar al m. epicranian)si 3 ventre musculare: ventrul frontal,
occipital si temeporoparietal.
-muschii pleoapelor: muschiul sprancenos (corrgator supercilii), muschii
orbiculari, m. coboratori ai sprancenei (depressor supercilii), m. piramidal
(procerus)
-muschii nasului: m. nazal (nasalis), m. coborator al nasului (depressor
septi)
-muschii din regiunea gurii: m. orbicular al gurii (orbicularis oris), m.
buccinator, m. zigomatic mic si mare, m. ridicator al buzei superioare, m.
coborator al unghiului gurii, m. rizorius, m. coborator al buzei inferioare, m.
mentonier
-muschii urechii externe: m. auricularis anterior, superior si posterior

Muschii gatului
Rol: influenteaza muscarile capului, mandibulei, osului hioid,
segmentului cervical al coloanei vertebrale , primele 2 coaste;
modifica forma si pozitia limbii, faringelui si laringelui
Topografic se impart in:
A.muschi superficiali: platisma, sternocleidomastoidian
B.muschi inserati pe osul hioid:
a)suprahioidieni: m. milohioid, digastric, stilohioid, geniohioid
b)infrahioidieni: m. sternohioid, sternotireoid, tireohioid, homohioid
C.muschi profunzi:
a)laterali: m. scalieni
b)prevertebrali

Muschii spatelui
Toti muschii spatelui sunt perechi, asezati in 2 straturi:
profund si superficial
A.Muschii superficiali
Se insera pe oasele centurii scapulare, pe humerus si pe
coaste
Sunt stratificati astfel:
- stratul 1: m. trapez si dorsal mare
- stratul 2: m. romboizi mare si mic, m. ridicator al scapulei
- stratul 3:m. dintat posterior superior si dintat posterior
inferior

B.Muschii profunzi
Se insera pe oasele scheletului axial si se grupeaza in 2
tracturi longitudinale:
-medial: adapostit de santul vertebral, cuprins intre
apofizele spinoase si cele transverse
- lateral: situat in santul dorsal, delimitat de apofizele
transversale si unghiurile costale
M. spinal, m. iliocastal, m. lung al santurilor intervertebrale,
m. multifid, m. semispinal al capului/ cervical/ toracal

Muschii toracelui
Musculatura toracelui este alcatuita din muschi care cu un
capat se fixeaza pe oasele centurii scapulare si a membrului
superior liber si muschi proprii, autohtoni, care contribuie la
formarea peretilor cutiei toracice
A.Muschii care actioneaza asupra centurii scapulare si a bratului:
- m. pectoral mare/ mic, subclavicular, dintat anterior
B.Muschii autohtoni:
- m. intercostali externi/ interni, transvers al toracelui, m.
ridicatori ai coastelor

Muschii abdomenului
Sunt muschi lati care participa la formarea peretilor anterolaterali si posteriori ai abdomenului
Prin actiunea lor participa la statica si miscarile trunchiului, la
miscarile respiratorii, la realizarea presiunii abdominale, la
mictiune, defecatie si la expulzarea fatului la nastere. Datorita
tonusului si contractiei acestora, se mentiune pozitia normala a
organelor cavitatii abdominale.
Casificare:
A.Muschii anteriori: m. drept abdominal, m. piramidal
B.Muschii laterali: m. oblic extern/ intern, m. transvers abdominal
C.Muschii posteriori: m. patrat lombar

Muschii membrului superior

Se impart in 4 grupe:
-muschii centurii scapulare: m. deltoid, m. supraspinos, m.
subspinos, m. rotund mic, mare, m. subscapular
-muschii bratului: m. flexori, anteriori (bicepsul brahial,
brahialul, coracobrahialul) si m. extensori, posteriori (triceps
brahial, anconeu)
-muschii antebratului: m. flexori ai mainii si degetelor, muschii
pronatori, m. extensori, abductorul lung, brahiorahialul
-muschii mainii: sunt dispusi numai pe suprafata anterioara a
mainii, pe suprafata posterioara se gasesc numai tendoanele
acestora

Muschii membrului inferior

Topografic se impart in 4 grupe: m.
bazinului, coapsei, gambei, piciorului
A.Muschii bazinului
-au originea pe oasele bazinului, vertebrele
lombare si sacrale
-sunt asezati in jurul articulatiei coxofemurale,
se insera pe regiunea superioara a femurului
se divid in 2 grupe: i) interni: iliopsoas,
piriformis, obturatorius internus
ii) externi: gluteus
maximus/ medius/ minimus, gemellus inferior/
superior, quadratus femoris

B. Muschii coapsei
-sunt situati in jurul femurului
-grupa anterioara: m. cvadriceps
femural, m. tensor al fasciei
lata, m. croitor si m. articular al
genunchiului
-grupa mediala: m. pectineu, m.
adductor lung/ mare, m. gracilis
-grupa posterioara: m. biceps
femural, m. semitendinos, m.
semimenbranos

C. Muschii gambei

Muschii piciorului

Fiziopatologia sistemului muscular

1. Atrofia musculara
Apare cel mai frecvent la muschii care nu sunt utilizati.
Acestia isi pierd din forta si isi micsoreaza dimensiunile.
Cauze: imobilizarea la pat prelungita, accident
vascular cerebral
2. Mialgia (durerea musculara)
Poate sa apara izolat, la nivelul unui anumit muschi sau la
nivelul intregului corp.
Cauze: - leziuni musculare, efort fizic intens, stresul, boli
autoimune (lupus, polimiozita), infectii virale, unele
medicamente

3. Hernia
Este o ruptura care apare intr-o regiune a unui perete muscular
slab, insotita de iesirea unui organ sau a unei parti din acesta,
prin structura sau muschiul care il contine.
Cauze: presiune crescuta in abdomen (sarcina, ridicare de
greutati, in timpul stranutului), obezitate, inaintarea in varsta,
congenitala
4. Platfusul
Apare ca urmare a slabirii muschiilor piciorului care alcatuiesc
curbura piciorului.
Este de 2 tipuri: flexibil (asimptomatic si nedureros) si rigid
(datorat unei dezvoltari anormale a piciorului, dureros, necesita
tratament)

5. Hipertrofia musculara
Defineste cresterea si marirea in volum a masei
musculare.
6. Tetanosul
Este o boala infectioasa, caracterizata prin spasme
musculare. Este provocata de toxina provenita de la
Clostridium tetani, care patrunde in corp pe calea unor rani
deschise, arsuri.
Nu este contagios!
Simptome: intepenirea falcilor, a muschilor abdominali si ai
spatelui, febra, transpiratie, probleme de deglutitie,
spasme musculare dureroase

7. Distofia musculara progresiva

Include diferite boli ereditare cronice primare ale
musculaturii striate.
Se caracterizeaza prin atrofia progresiva a muschilor, insotita de
slabiciune musculara crescanda, pana la imobilizare completa.
Cauze: anomalia proteinelor strcuturale, anomalia inervatiei.
8. Miastenia gravis
Este o boala conica reprezentata de o slabire progresiva si
o fatigabilitate patologica a muschilor striati care conduce la
paralizie.
cauza: necunoscuta
Pot fi afectati orice muschi dar in speciali apare afectarea m.
ochilor, m. masticatori, m. bratului si ai femurului.